Ecosistemele terestre

Prezenta substratului solid si disponibilitatea pentru organismele autotrofe, mediul fluid format de aer, caracterizat de un regim specific al temperaturii si umiditatii, sunt elemente care diferentiaza categoria ecosistemelor terestre. Subtipurile identificate n aceasta categorie s-au delimitat plecnd de la asociatia de specii vegetale, ntruct aceasta este aparenta si contribuie la edificarea peisajelor specifice. n acest context, prezenta speciilor lemnoase este un indicator important de diferentiere, care mparte categoria n paduri, tufarisuri si pajisti. Formarea unor asociatii de arbori alcatuite din plante lemnoase cu tulpina unica! este conditionata de disponibilitatea unor resurse, dar si de anumite conditii. Primul factor care conditioneaza raspndirea padurii este temperatura, iar apoi resursele de umiditate. "stfel, padurile se pot forma ncepnd cu zonele unde se nregistreaza cel putin #$ de zile pe an cu temperaturi medii zilnice mai mari de %$&'. ntre aceste limite, repartizarea padurilor depinde de bilantul (idric din sol, respectiv de repartizarea cantitatii anuale a precipitatiilor. )e exemplu, n conditiile climatului temperat-continental din *omnia, raspndirea padurilor va urmari izo(ietele anuale de +$$ mm. 1. Padurea Prototipul structural si functional al ecosistemelor naturale l constituie padurea, fiindca nici o alta unitate de lucru din ecosfera biosfera! nu ntruneste, n aceeasi masura, toate elementele alcatuitoare ntr-o stare de maxima stabilitate, n pofida extremei complexitati si diversitati. n interiorul padurii pot fi identificate diverse laturi ale complicatei ar(itecturi pe care o nfatiseaza un ecosistem natural, fiindca padurea este, nainte de toate, o fiinta colectiva, cea mai grandioasa din cte exista, nviorata de viata proprie, nc(egata, la rndu-i, din milioane de vitei individuale, ct se poate de diverse, care impresioneaza coplesitor si ntr-un fel unic spiritul omenesc. ,cosistemul de padure forestier! manifesta o tendinta de maximizare a stabilitatii prin optimizarea structurii biocenozei, cresterea complexitatii relatiilor biocenotice si a diversitatii genetice a populatiilor din cadrul fiecarei comunitati de viata, ntarirea controlului exercitat de biocenoza asupra biotopului, sporirea eficientei ecologice a sistemului. -egile generale de organizare si functionare a padurii sunt. existenta etajelor complex alcatuite, n care se asociaza plante si animale care se dezvolta sub influenta a numerosi factori / climatici, edafici, geomorfologici0 rolul preponderent, sub aspect fizionomic si functional, al arborilor n viata padurii0 existenta ansamblului integrat, unitar al plantelor, animalelor si conditiilor de viata ale padurii, n cadrul caruia au loc permanent interferente, influente reciproce. ,tajele de vegetatie, care formeaza adevarate subsisteme de viata interconditionate functional straturi ecologice!, sunt reprezentate de. arboret etajul arborilor, al coronamentului!, cu rol fundamental n transferul de substanta si energie, ntruct asigura intrarile energetice pentru ntregului ecosistem0 subarboretul si patura erbacee. -a acestea se adauga litiera si solul, n care predomina componentele anorganice. 1otodata, existenta unor conditii ecologice particulare determina formarea a numeroase microcenoze consortii!. 2otartor n viata ecosistemului de padure este ecranul continuu si compact al frunzisului, constituit de coronamentele arborilor, care reprezinta o suprafata activa de reglare a unor factori de biotop / calitatea si intensitatea

luminii, cuantumul caldurii si precipitatiilor, viteza si intensitatea vntului etc. n planul opus, la nivelul solului, ntrepatrunderea si etajarea accentuata a sistemelor de nradacinare a vegetatiei influenteaza disponibilitatea substantelor minerale si a apei. -a nivelul *omniei, n categoria padurilor se deosebesc mai multe grupe de ecosisteme. )intre acestea, cele mai importante sunt padurile de molid, fag si stejar. Padurea de molid Se situeaza n etajul bioclimatic boreal, la altitudinea de % 3$$-% 4$$m, cobornd pna la 4$$ m n depresiunile intracarpatice din 'arpatii 5rientali. Padurea de fag "partine etajului nemoral, la #$$-% 6$$ m, putnd cobor sau urca n functie de topoclima vai adnci / %$$ m0 versanti nsoriti / % #+$m!. Padurea de stejar Semnifica, n *omnia, padurile formate din specii apartinnd genului 7uercus paduri de cvercinee!. 'ea mai mare ntindere o au padurile de gorun, urmate de cele de stejar si apoi cele de cer si grnita,predominarea speciilor permitnd delimitarea subzonelor mentionate. n aceeasi ordine cresc exigentele manifestate fata de temperatura si rezistenta la seceta. Protectia terenurilor si a solurilor ,ste o functie deosebit de importanta n regiunile cu relief framntat si n regiunile cu soluri nisipoase. )e altfel, aici padurea joaca un rol (otartor si n nsusi procesul de solificare, asigurnd stabilitatea mecanica, bioacumularea, retinerea apei n profilul de sol. "ctiunea moderatoare asupra scurgerilor superficiale reduce eroziunea solului, contribuind, n acelasi timp, la reducerea volumul de sedimente, respectiv la evitarea colmatarii albiilor sau lacurilor de acumulare. Prevenirea colmatarii albiilor si bazinelor lacustre Padurea participa activ si la conservarea formelor de relief prin diminuarea eroziunii de suprafata si de adncime, evitarea alunecarilor de teren, fixarea solurilor nisipoase si asanarea terenurilor cu umiditate n exces. )efrisare eroziune, procese torentiale, alunecari de teren."bsenta padurii releva importanta acestui efect moderator asupra agentilor fizici de modelare actuala a reliefului. )efrisarea padurilor de pe coastele repezi din zonele colinare, pentru nfiintarea de islazuri comunale -egea din %83$! a condus la suprafete ntinse degradate prin eroziune si procese torentiale n 9rancea, Subcarpatii Sudici, 9alea "riesului, 9alea -otrului, Podisul 'entral :oldovenesc etc. Protectia atmosferei si functiile climatice *eprezinta un alt aspect al rolului jucat de padure n mentinerea ec(ilibrului ecologic. Padurea reuneste pe o suprafata relativ restrnsa un volum important de biomasa vegetala arbori, arbusti, plante erbacee! angajate n procesul fotosintezei. "stfel, ea asigura consumul de dioxid de carbon rezultat din ;metabolismul< propriu, dar si din ecosistemele nvecinate sau, mai nou, datorat poluarii, elibernd, n acelasi timp, oxigenul necesar la aceeasi scara. "ceasta functie justifica denumirea de ;plamn verde<, ecosistemele forestiere, mai cu seama cele tropicale, fiind unele din cele mai importante producatoare de oxigen la nivel planetar. ,fectul ;purificator< se manifesta pentru un spectru mai larg al poluantilor atmosferici / pulberi sedimentabile, dioxid de sulf, elemente radioactive / retinuti mecanic sau absorbiti de frunzis. )esi, n acest sens, rolul padurii este semnificativ, nu trebuie uitat faptul ca aceiasi poluanti pot distruge padurea,

toleranta speciilor vegetale fiind limitata. Se semnaleaza, de asemenea, o diminuare a ncarcaturii microbiene, datorata prezentei fitoncidelor, cu pna la 8$= fata de atmosfera urbana. "erul padurii este, n sc(imb, mai bogat n ioni negativi, favorabili sanatatii. Efectul purificator al vegetatiei forestiere >n (ectar de padure produce anual aproximativ 6$ de tone oxigen, din care aceasta consuma circa %6 tone n procesul de respiratie al arborilor sai. 9egetatia arborescenta a padurii pe suprafata de un (ectar consuma, n procesul de fotosinteza, circa %# tone de dioxid de carbon. >n curent de aer poluat cu dioxid de sulf n concentratie de $.% mg?m6 poate fi complet depoluat prin traversarea sa lenta peste un (ectar de padure. Prin reducerea, pe cale mecanica, a vitezei vntului, un (ectar de padure poate retine o cantitate de #$-4$ t?an de praf, ceea ce reprezinta de #-4 ori mai mult fata de cantitatea retinuta de vegetatia ierboasa. Prin emanarea fitoncidelor volatile, n cantitate de +-6$ @g?(a, padurea realizeaza o epurare microbiana foarte eficienta, evidenta n special n padurea de conifere. )e exemplu, n timp ce pe bulevardele din Paris s-au nregistrat +4$ mii bacterii?m6, iar n unele magazine c(iar A-B milioane bacterii?m6, n padurea Fontainbleu din apropiere, ncarcatura microbiana era de numai +$-++ bacterii?m.ntruct modifica semnificativ suprafata activa, ca factor genetic al climei, prezenta ecosistemului de padure induce un topoclimat specific. "cesta este determinat de influenta exercitata asupra radiatiei solare, circulatiei maselor de aer si proceselor de evaporare. 1opoclima padurii se diferentiaza prin moderarea extremelor de temperatura, intensitate scazuta a radiatiei solare, cresterea umezelii relative a aerului, cresterea frecventei calmului atmosferic si viteze mai mici ale vntului, repartizarea mai uniforma a precipitatiilor si cresterea cantitatii acestora. Protectia fondului genetic )ecurge din nsasi existenta padurii, ecosistem n stare de climax, n care numeroase populatii traiesc ntr-o stabilitate relativa, asigurata de mecanismul complex de autoreglare a ecosistemului forestier. )iversitatea biologica cea mai ridicata se nregistreaza n padure, culminnd cu padurile tropicale. )e aici decurge si rolul padurii pentru cercetarea stiintifica, pentru identificarea posibilitatilor de protectie ale unor specii aflate pe cale de disparitie, pentru cunoasterea legitatilor care coordoneaza procesele din natura. Functia de recreare 5cupa, n rndul functiilor padurii, un loc aparte prin influenta directa asupra activitatii si sanatatii umane. n acest context, unii autori :uja, %88A! considera acest rol o functie sociala. Prin influenta exercitata asupra climatului si calitatii aerului padurea permite realizarea unui cadru ambiental optim pentru sanatatea umana. "daugnd la aceasta efectul asupra psi(icului uman, padurea devine un refugiu pentru citadinul modern care, desi depinde n mare masura de o serie de facilitati ale vietii urbane, ramne, ca orice fiinta vie, legat intim de natura. )in acest punct de vedere, tinnd cont de tendinta de concentrare a populatiei n centre urbane care caracterizeaza contemporaneitatea, rolul padurii devine esential nu numai pentru mentinerea ec(ilibrului ecologic, dar si a celui interior al fiecarei fiinte umane si, n final, a ntregii societati. Functiile de protectie sunt importante n actualul context economico-social n care exploatarea intensiva a condus la

manifestarea consecintelor deosebit de grave ale diminuarii suprafetelor acoperite de padure. )in perspectiva istorica nsa, padurea apare mai degraba ca un important furnizor de materii prime si alimente material lemnos, fructe, vnat etc.!. )e asemenea, la acest orizont de timp, protectia poate fi nteleasa si n sensul ngreunarii atacurilor cotropitorilor. Situatia padurilor n Romnia Situatia actuala a padurilor n *omnia, departe de a fi considerata favorabila, este, totusi, destul de buna. "stfel, n ceea ce priveste productivitatea ne situam pe locul doi, dupa ,lvetia. Suprafata forestiera totala de #.668 milioane (ectare, reprezentnd 3#= din suprafata totala a tarii, este, n opinia specialistilor, insuficienta cu numai cteva secole n urma aceasta proportie era de #$-4$=!. 'auzele acestei diminuari se regasesc, pe de o parte, n cresterea populatiei si, implicit, a nevoii de (rana, materiale de constructii etc., iar, pe de alta parte, n antrenarea *omniei n comertul international pe pozitia de furnizor preferat pentru calitatea produselor alimentare, forestiere!, dar si pentru preturile reduse practicate. Alte ecosisteme terestre n conditiile climatului temperat, care nu impune restrictii termice, covorul vegetal dominat de specii lemnoase nu se mai realizeaza odata cu diminuarea cantitatii de precipitatii. Prin urmare, locul padurii de foioase este preluat de pajisti stepice. "vnd n vedere faptul ca relieful *omniei este deosebit de variat cuprinznd toatele unitatile majore de relief, exista posibilitatea manifestarii limitative a temperaturii n etajarea altitudinala. "stfel, la altitudini mari, padurile de conifere sunt nlocuite de tufarisuri subalpine urmate apoi de pajisti alpine ntrerupte de formatiuni stncoase si gro(otisuri. Stepa ,ste un ecosistem natural care a fost nlocuit n cea mai mare parte prin ecosisteme amenajate n special agricole!. 1otusi, apare ca formatiune secundara n zonele defrisate, unde disparitia vegetatiei arborescente a dus la accentuarea deficitului (idric. n *omnia, ocupa cmpiile si podisurile joase Caragan, Podisul )obrogei, sudul :oldovei!, unde temperatura medie anuala depaseste %$&', iar cantitatea de precipitatii este mai mica de +$$ mm?an, cu un accentuat deficit spre sfrsitul verii. Structura trofica cuprinde pe primul nivel numeroase specii de insecte cosasi, greieri, calugarita!, pasari si mamifere, din care multe carnivore dropie, prepelita, (rciog, popndau, soareci de cmp!. 'onsumatorii secundari sunt reprezentati de insecte, pasari insectivore graur! sau rapitoare soim, erete, soricar!, al treilea nivel fiind dominat de specii parazite. Pajistile alpine Se ntlnesc n continuarea tufarisurilor subalpine de jneapan si ienupar sau direct n continuarea padurilor de molid. )iversitatea ecologica este mult diminuata ntruct conditiile de biotop sunt nefavorabile temperaturi coborte, vnturi puternice, perioada scurta de vegetatie!. Prin urmare, covorul vegetal este dominat de 3-6 specii de graminee, prezenta exclusiva a unei sau alteia dintre ele fiind legata de conditiile locale aciditatea solului, exces permanent de apa, profunzimea stratului de sol, intensitatea gleizarii sau pseudogleizarii etc.!. "laturi de numerosi consumatori primari din clasa Dnsecta, cea a mamiferelor este reprezentata de capra neagra specie ocrotita!, marmote, soareci etc. consumatorii de ordinul al DD-lea fiind insecte, soprle, pasari insectivore sau de prada de exemplu, acvila de munte!, mamifere.

Bibliografie
1. http://en.wi ipedia.org/wi i/Ecos!stem 3. Botnariuc, N., Vdineanu, A. 1982. Ecologie. Editura didactic ipedagogic. Bucureti.