LACATUS CONSTRUCTII METALICE SI NAVALE COD COR: 721407, COD N.C.:7214.2.

5
DOMENIUL OCUPATIONAL: CONSTRUCTII DE MASINI, MECANICA FINA, ECHIPAMENTE SI APARATURA

 Cap.1. Planificarea si organizarea locului de munca Cap.2. Organizarea la locul de munca, Norme SSM, PSI si MEDIU Cap.3. Constructia navelor Cap.4. Operatiuni de prelucrare a structurilor metalice Cap.5. Asamblarea navei Cap.6. Lansarea si repararea navei

Cap. 1. Planificarea si organizarea locului de munca

1. 2. 3. 4.

Introducere Comunicarea la locul de munca Comunicarea organizationala Lucrul in echipa

Planificarea si organizarea locului de munca 1.Introducere

1)Contextul ocupatiei Lctuul construcii metalice i navale execut operaii tehnologice de confecionare a elementelor de structur i de asamblare a confeciilor metalice, operaii tehnologice de confecionare a elementelor de structur, de asamblare, de montaj a corpului navei, de lansare a navei i de ntreinere i reparare a construciilor navale . Pentru realizarea operaiilor tehnologice sunt necesare cunotine privind exploatarea i ntreinerera utilajelor i dispozitivelor din atelierele de lcturie i a antierelor navale, precum i cunotine de nomenclatur naval.

Lctuul i desfoar activitatea n ateliere special amenajate dotate cu pile, dli, ferstraie, ciocane, cleti, urubelnie, chei, rzuitoare, dornuri etc. Mainile unelte uzuale sunt: maini de gurit, polizoare, foarfece, maini de ndoit etc. Instrumentele de trasare, de masur i control utilizate sunt: metrul, rigla gradate (ruleta), ublerul, echerul, compasul, acul de trasat etc. Utilaje auxiliare: bancuri, menghine de banc i de mn, plci de trasare, forj, nicoval, dispozitive de prindere i de lucru.

Principalele funcii ndeplinite sunt urmtoarele: Executarea constructiilor metalice Executarea elementelor de structura ale corpului navei si ale accesoriilor de corp Executarea sectiilor plane si de volum Executarea operatiilor de prelucrare a materialelor metalice Executarea operaiilor de tiere-debitare Executarea operaiilor de gurire-filetare Executarea operaiilor de ndreptare, fasonare Executarea operaiilor de ndoire Executarea operaiilor de ajustare Executarea operaiilor de montaj Executarea sudarii Asamblarea si montajul corpului navei

2.Comunicarea la locul de munca

Comunicarea este abilitatea de a mpri informaii cu oamenii i a nelege ce informaii i ce sentimente ne sunt transmise de ctre alii. Obiectivele comunicrii: 1. S fim receptai (auzii sau citii); 2. S fim nelei; 3. S fim acceptai; 4. S provocm o reacie (o schimbare de comportament sau de atitudine).

Comunicarea presupune existena a cel puin dou persoane: una cu rol de emitor (E), iar cealalt cu rol de receptor (R), care i transmit una alteia date sub forma unui mesaj (M) folosind un canal de comunicare (C). Acest sistem se poate oricnd autoregla datorit existenei unei conexiuni inverse (feedback - raspuns F.B.), prin care informaia poate fi oricnd verificat dac a ajuns la receptor. .

Elementele procesului de comunicare sunt urmtoarele:

Emitor emitentul mesajului Codificarea simbolurile orale sau scrise utilizate pentru a transmite mesajul. Codurile pot lua forma limbajului natural sau nonverbal (gesturi, expresii faciale, intonaii) Mesajul ceea ce emitentul dorete s comunice Canalul mediul utilizat pentru a transmite mesajul Decodificarea interpretarea mesajului de ctre receptor Receptor destinatarul mesajului Feedback informaia utilizat pentru a determina fidelitatea transmiterii i recepionrii mesajului. Zgomot orice element care distorsioneaz procesul comunicrii.

Formele comunicarii :
Comunicarea oral este cea mai rspndit form de comunicare ntruct folosete pentru transmiterea ideilor, cuvntului rostit. Comunicarea scris are un grad mai mare de exactitate, avnd n plus i avantajul pstrrii facile a informaiilor. Dezavantaje: necesit un consum mai mare de efort i timp i nu asigur un rspuns imediat Comunicarea nonverbal const n transmiterea unui gnd sau a unei idei fr cuvinte, sau dac sunt utilizate i cuvinte, se transmite mai mult dect nelesul lor literar. Exemplu:

expresia feei: un zmbet, o ncruntare; gesturi: micarea minilor i a corpului; poziia corpului: modul n care stm, n picioare sau ezut; orientarea: dac stm cu faa sau cu spatele ctre interlocutor; contactul vizual: dac privim interlocutorul sau nu, ct i intervalul de timp; contactul corporal (o btaie uoar pe spate); micarea capului (aprobare dezaprobare); aspectul exterior (nfiare, alegerea vestimentaiei);

BARIERE N CALEA COMUNICRII:

Comunicarea n organizaie poate fi obstrucionat sau doar perturbat de o serie de factori care se interpun ntre semnificaia intenionat i cea perceput, factori care pot fi legai de oricare din componentele comunicrii (emitor, mesaj, canal, receptor), sau de interaciunea lor.
diferene de percepie; concluzii grbite; stereotipii (nvnd permanent din experienele proprii); lips de cunoatere; lips de interes; dificulti n exprimare; emoii; personalitate.

Bariere de limbaj
aceleai cuvinte au sensuri diferite pentru diferite persoane cel ce vorbete i cel ce ascult se pot deosebi ca pregtire i experien starea emoional a receptorului poate deforma ceea ce acesta aude ideile preconcepute i rutina influeneaz receptivitatea dificulti de exprimare utilizarea unor cuvinte sau expresii confuze

Bariere de mediu:
mediu de munc cu poluare fonic ridicat (zgomot puternic) climatul locului de munc poate determina angajaii s-i ascund gndurile adevrate pentru c le este fric s spun ceea ce gndesc

Bariere de concepie:
existena presupunerilor exprimarea cu stngcie a mesajului de ctre emitor lipsa ateniei n receptarea mesajului concluzii grbite asupra mesajului lipsa de interes a receptorului fa de mesaj rutina n procesul de comunicare

Poziia pe care emitorul i receptorul o au n cadrul comunicrii:

imagineapecareoareemitorulsaureceptoruldespresinei despre interlocutor percepiidiferitealeemitorulsireceptorulcuprivirelasituaian caresedesfoarcomunicarea sentimenteleiintereselecucareinterlocutoriiparticipla comunicare

3.Comunicarea organizationala
Definire:
procesul prin care are loc schimbul de mesaje n vederea realizrii obiectivelor individuale i comune ale membrilor organizaiei. Este un proces complex de schimb de informaii n care emitorul i receptorul sunt att persoane individuale ct i grupuri. Complexitatea acestui proces deriv din multitudinea de relaii pe care o persoan le are in cadrul unei organizaii:

Tehnici de mbuntire a eficacitii comunicrii organizaionale

Asculttor pasiv: Ascult stilul, cuvintele, gramatica si ii petrece timpul gndindu-se ce va spune Ascult numai faptele, pretinde c ascult i i pierde uor atenia Face i altceva n timp ce ascult, trage concluzii n timp ce ascult D semne de nerbdare Nu verific nelegerea din timp n timp Nu arat un interes real fa de interlocutor

Asculttor activ: Ascult ce se spune Vrea s neleag complet mesajul, ascult mesajul real Este foarte atent i nu permite factorilor externi s i distrag atenia Nu mai face i altceva n acelai timp, nu trage concluzii Nu i arat nerbdarea Confirm nelegerea, confirm non-verbal c ascult

Zece sfaturi pentru o bun ascultare:

1. Fii pregtii s ascultai 2. Fii interesat 3. Artai-v interesat 4. Pstrai-v mintea deschisa 5. Urmai ideile principale 6. Ascultai critic 7. Ascultai cu atenie 8. Luai notie 9. Ajutai vorbitorul 10. Nu ntrerupei vorbitorul.

4. Lucrul in echip
Munca in echipa presupune colaborarea mai multor persoane care impart acelasi spatiu de lucru, in vederea atingerii unui tel comun. Echipa - este un grup (formaie) de lucru care funcioneaz cu scopuri i obiective precise i care acioneaz cu ajutorul sculelor i dispozitivelor, pentru realizarea unui produs finit care s corespund cerinelor clientului. Locul de munc - reprezint spaiul n care un muncitor sau o formaie de muncitori acioneaz cu ajutorul uneltelor de munc asupra obiectelor muncii pentru a le transforma n obiectul finit. Obiectul finit - reprezint rezultatul obinut de ctre muncitori n urma unui proces de producie ntr-un timp de lucru. Timpul de lucru - este durata reglementat a zilei de munc de care dispune un executant pentru a-i ndeplini sarcinile de munc.

STRUCTURA TIMPULUI DE LUCRU AL EXECUTANTULUI

TIMP PRODUCTIV Timp de pregtire i ncheiere: - studierea documentaiei - montarea i strngerea S.D.V.-urilor - stabilirea regimului de lucru Timp operativ: timp consumat de executant pentru modificarea cantitativ i calitativ a obiectului muncii Timp de deservire: - meninerea n stare de funcionare a utilajelor (gresare, legare furtun aer) - pstrarea cureniei la locul de munc TIMP NEPRODUCTIV Timp de ntrerupere reglementat: - timp de odihn i necesiti fiziologice - timp de ntreruperi condiionate de tehnologie (ntrire soluie de lipire AMERON). Timp neproductiv Timp de ntreruperi nereglementate: - timp de ntreruperi independent de executant - timp de ntreruperi dependent de executant - nclcarea disciplinei n munc

MSURI ORGANIZATORICE ALE LOCULUI DE MUNC

pregtirea documentaiei tehnice de execuie a produsului; asigurarea materialului necesar obinerii produsului finit; pregtirea locului de munc (spaiu); dotarea cu scule i dispozitive n stare bun; dotarea cu scule i dispozitive performante i eficiente; amenajarea locului de munc; iluminare corespunztoare; ordine i disciplin la locul de munc; meninerea ordinii i cureniei; reducerea deplasrilor n fluxul tehnologic; creterea calificrii muncitorilor; creterea responsabilitii executantului; asigurarea autocontrolului.

Rolul unui membru n echip

Rolul care se potrivete cel mai bine unui membru al echipei, poate fi stabilit pe baza urmtoarelor caracteristici: relaionarea cu ceilali membri; modul prin care el particip la luarea deciziilor; cile prin care obine informaiile i utilizarea acestora; metoda preferat n organizarea activitii. Repartizarea sarcinilor n echip i colaborarea cu membrii echipei pentru ndeplinirea lor: -repartizarea sarcinilor n echip se va face astfel nct, rolurile fiecrui membru s fie definite, avnd n vedere abilitile de evaluare i capacitile fiecrui muncitor; sprijinul i ncurajarea fiecrui membru al echipei, de a fi ajutat s-i rezolve sarcinile impuse; participarea la luarea deciziilor; motivarea personalului; mbuntirea comunicrii i creterea nivelului de cunotine relaiile interpersonale din cadrul echipei; luarea deciziilor s curg din utilizarea deplin a aptitudinilor i cunotinelor membrilor echipei; deciziile s fie exprimate sub form de aciuni: fiecare membru al echipei s tie ce are de fcut, cu cine i cnd s trateze deciziile.

Pentru a genera drumul spre succes este bine sa stabiliti niste reguli care ar putea duce la reusita muncii in echipa:

1.Nu va tratati colegii cu superioritate, ci considerati-i egalii dumneavoastra 2.Nu incercati sa iesiti in evidenta in fata participantilor sau a sefului pentru a le dovedi casunteti mai priceput decat ceilalti 3.Sarbatoriti succesul impreuna si pastrati-va calmul in caz de nereusita 4.Nu transformati divergentele de opinie in motive de cearta 5.Nu va calomniati colegii si nu formati grupulete in cadrul echipei 6.Ajutati-va si informati-va reciproc, comunicati si colaborati 7.Mentineti sentimentul de prietenie, abordati cu discretie problemele care depasesc cadrul profesional

1. Respectati-va colegii, tratati-i asa cum ati vrea sa fiti voi tratati, ca pe oameni capabili,cu calitati frumoase, cu trebuinte, aspiratii si scopuri la fel de legitime ca ale voastre. 2. Lucrati bine si intens, urmariti sa aveti performante nu pentru a-i surclasa pe colegi, a ledovedi ca sunteti mai inteligent si mai priceput decat ei, sau pentru a demonstra sefului ca suntetimai valoros decat oricine, ci din intelegerea necesitatilor muncii, a nevoii de a indeplini bineindatoririle de serviciu. 3. Comunicati curent, informati-va reciproc, consultati-va cu ceilalti, ajutati-va in procesul pregatirii si derularii unei actiuni; in caz de succes, bucurati-va impreuna, in caz de esec, pastrati-va calmul si luciditatea, nu va invinuiti unul pe altul; cautati impreuna cauzele esecului si reluatide la capat si cu incredere, actiunea initiala. 4.Nu transformati divergentele de opinii si solutii in motive de cearta sau acuze. Priviti-le ca pe ceva firesc, cautati sa sesizati elementele comune, aveti taria de a recunoaste si a aprecia deschis ideea celuilalt atunci cand este mai buna.

5. Evitati denigrarea si calomnia, nu comentati negativ diversi colegi si nu formatigrupulete care sa dezbine echipa. 6. Ajutati-va si cooperati activ.Acceptati ideea ca astfel va completati reciproc nu din compasiune, ci pentru a acoperi sau substiui nepriceperea celuilalt, ci pentru reusita actiunii, pentru indeplinirea activitatilor organizatiei.