SURSA: http://www.rom.prohypnosis.co.

uk/

Capitolul 2

Inducerea transei si adincirea ei

Foarte sumar hipnoza clinica inseamna sa pui su iectul in transa !sa induci transa" dupa care ii su#erezi su iectului ce$a care a%un#e direct in mintea lui inconstienta !care printre altele este sediul controlului automat al corpului" si care il a%uta direct sau indirect sa isi rezol$e o pro lema de sanatate& de comportament etc.

'(ista )oarte multe tehnici pentru inducerea transei si de adincire a ei. 'ste ine sa se intelea#a de la inceput ca transa nu este o stare de somn * este o stare asemanatoare cu cea premer#atoare starii naturale de a adormi& cu di)erenta ca capacitatea de a percepe mental )enomenele este mult mai ascutita& mai dez$oltata decit este in stare constienta. +ersoana aude z#omotele )izice incon%uratoare dar su indicatia hipnotistului ele pot )i anulate& su iectul concentrindu*se asupra comunicarii $er ale a hipnotizatorului.

In timpul transei pot aparea )enomenele de a reactie& in care

su iectul incepe sa plin#a sau sa rida& deschide ochii& $or este necontrolat& isi con$ulsioneaza corpul& etc. 'ste necesar ca hipnotistul sa ramina calm si sa conduca sedinta corect. Su nici un moti$ sa nu se asume ca su iectul a iesit din transa !$ezi capitol ,".

Incepatorului in studiul hipnozei ii este se$er indicat sa utilizeze una din metodele standard de inducere a transei& urmind sa*si dez$olte proprile te(te& scripte& dupa ce acumuleaza un $olum de cunostinte su)icient de mare si si#uranta in sine.

+utem #rupa metodele de inducere standard in metode permisi$e& intermediare si autoritate.

2.- .etode pemisi$e:

Rela(area pro#resi$a a corpului prin su#estie $er ala

Rela(area pro#resi$a cu )i(area ochilor

Rela(area pro#resi$a cu )i(area miinii

2.2 .etode intermediare:

Inductia cu miinile strinse

Inductia cu le$itarea mini

Inductia cu )i(area ochiului si distra#erea atentiei

2., .etode autoritare:

.etoda numararii

.etoda con)uziei

.etoda pri$irii directe

2.-

.etode permisi$e

2.-.-

Rela(area pro#resi$a a corpului prin su#estie $er ala

'ste pre)era il ca su iectul sa stea intr*un )otoliu con)orta il& daca este posi il unul cu spatarul su)icient de inalt. Acesta este ne$oie pentru a*i spri%ini capul in timpul transei. /aca nu a$eti unul disponi il& sedinta se poate des)asura si pe un scaun normal. 'a se poate des)asura si cu su iectul intins in pat& intr*o pozitie con)orta ila. 'ste de pre)erat sa se e$ite pozitia culcat in pat& in special cind hipnotistul si clientul sint de se(e di)erite !)ac e(ceptie situatiile cind clientul este asa de olna$ incit nu poate sa stea in picioare". /eseori clientii in stare de transa pot halucina despre dorinte se(uale ale hipnotistului. /'CI '0I1A1I AC'S1 2UCRU3

Se indica sa ia o pozitie cit mai rela(ata dupa care se )ocuseaza atentia clientului in di)erite parti ale corpului cu indicatia sa se rela(eze muschii. 0or irea monotona& cu urmarirea indeaproape a reactiei clientului care tre uie incorporata in scripte& pauzele

necesare& increderea totala a hipnotistului in cea ce )ace ! nu poti sa )i hipnotist daca nu crezi in ceea ce )aci& in ceea ce spui * pur si simplu de cele mai multe ori nu lucreaza "& $or duce la diminuarea miscarilor )izice& a tensiunuii musculare a corpului su iectului.

'(emplu:

Ale(& te ro# sa asezi picioarele amindoua cu talpa pe podea4 si cauta sa #asesti o pozitie cit mai con)orta ila4este ine4 poti sa inchizi ochii acum4..sau mai tirziu4 dupa cum iti este mai usor sa te rela(ezi 4! in #eneral clientii se misca in )otoliu cautind sa stea cit mai comod si inchid ochii"44si asi $rea acum sa te concentrezi4. toata atentia ta sa )ie concentrata in zona plaminilor4. si sa*ti urmaresti respiratia4 inspira4. e(pira 4 !pronuntarea inspira * e(pira se )ace simultan pe respiratia inspira e(pira a su iectului& repetindu*se de cite$a ori simultan cu el cu reducerea tempoului in $or irea noastra. Se produce o marire a $olumului de aer inspirat si e(pirat& de calmare a respiratiei& care $or duce ine$ita il la rela(area corpului" 4.. inspira 4.. e(pira4. per)ect4 ispira4. e(pira4! se repeta de 5&6 ori pina se 78simte88 inceputul rela(arii corpului"4.)oarte ine Ale(4 eu nu stiu daca cunosti cu$intul a scana4.deri$a din computere 4 si asa cum stai incercind sa te rela(ezi 4cu atentia )ocusata 4in respiratie 4.asi $rea sa*ti spun 4ca prin scanare 4intele# sa te uiti4in interiorul tau4 cu mintea4. pro a il ca auzi ceasul din perete cum ticaie4sau z#omotele din e(teriorul camerei4dar asta nu te deran%eaza in concentrarea ta4.dimpotri$a4 cu )iecare z#omot pe care il auzi4in interiorul sau e(teriorul camerei ! nu este necesar sa )ie o incapere )ara z#omote" ....te $ei rela(a si mai mult4 cu )iecare z#omot4 corpul tau 4. )iecare )i ra 4)iecare ner$4se rela(eaza4.asi $rea acum 4.sa*ti scanezi picioarele4de la $ir)ul de#etelor pina la sold4. pri$este.4simte picioarele tale 4si lasa orice tensiune ner$oasa sa plece 4 ai pentru sarcina asta doua minute 4. !lasi su iectul doua minute sa e)ectueze rela(area muschilor de la picioare * in conditia ca nu poate sa o )aca& $ei aplica o alta metoda * il pui sa*si contracteze muschii si sa*i rela(eze9 daca incepe sa u)neasca in ris !sau in plins" spune*i ca este normal sa rida& o reactie per)ect normala4 si lasa*l sa rida cit $rea& dupa care reiei inductia. :ipnoza tre uie sa )ie per)ect naturala& in concordanta cu ce )ace clientul in momentul respecti$. /aca ride incorporeaza asta in inductie 4 nu te apuca sa spui: te*as ru#a sa )ii serios si sa nu mai rizi * asta il $a scoate imediat din raportul cu hipnotistul"4acum asi $rea Ale( sa*ti concentrezi atentia in zona stomacului4scaneaza zona stomacului si lasa toti muschii sa se rela(eze4lasa toate tensiunile care nu sint necesare sa plece 4 .ai pentru asta alte doua minute 4 )oarte ine 4!daca nu a inchis ochii pina in )aza asta $ei spune: pleoapele de$in tot mai #rele4si ochii tai tot mai o ositi ... lasa*i sa se odihneasca 4 sa se inchida 4 sa se rela(eze si ei" 4si s*ar putea sa te intre i ce urmeaza acum 4 s*ar putea sa simti ca te scu)unzi in scaun 4. adinc tot mai adinc4s*ar putea sa*ti simti corpul #reu 4 #reu ca plum ul 4. nu are importanta ce simti 4 este natural 4 este starea de transa usoara 4 in care incepi sa te a)lii acum 4 si acum Ale( asi $rea sa te concentrezi in zona #itului si

a umerilor 4 lasa toate tensiunile sa plece 4!urmarind su iectul se o ser$a ca isi lasa muschii umarului in %os si isi apleaca capul intr*o parte * este un semn ca incepe sa )ie in transa si iti urmareste comenzile" 4.asa& )oarte ine 4rela(at& cit mai rela(at 4!daca de e(emplu se aude o usa trintita" 4si asa cum auzi z#omotul usii 4. adinc 4tot mai adinc rela(at 4 toti ner$ii 4 toate celulele din or#anism se rela(eaza 4. adinc 4. tot mai adinc 4 si asa cum corpul tau se rela(eaza 4 $om rela(a si mintea ta 4 asi $rea sa te #indesti la o ima#ine placuta& rela(anta 4 care inseamna pentru tine 4calm 4. incredere 4 asi $rea sa te ima#inezi 4.. la malul marii 4 pe o pla%a 4. poate simti caldura nisipului 4. cerul al astru 4. poate simti caldura soarelui 4 nu prea )ier inte 4 tocmai potri$ita pentru tine ... corpul care se rela(eaza 4este asa de placut sa stai la soare 4.. ! ineinteles ca nu $eti utiliza ima#inile cu marea unui su iect care a su)erit arsuri& unuia pentru care marea implica un episod traumatic sau caruia i se )ace rau stind cu capul in soare" 4 !urmareste )oarte atent raspunsul dat de corpul su iectului& daca se misca usor& daca zim este4"44asi $rea acum& sa indeplinesti un lucru mai di)icil 4.. sa mer#i sa pui mina in mare ca sa simti ce temperatura are apa 4 . si cind ai realizat sarcina asi $rea sa*mi semnalizezi asta cu o usoara miscare a unui de#et de la mina 4 pe care il ale#i tu 4 si eu $oi intele#e ca ai simtit temperatura apei4.!dupa ce se misca un de#et * miscarea tre uie sa )ie ca o usoara z$icnitura& ca o contractie musculara& iar daca este mai lun#a din )rinturi de miscari. Acest tip de miscare indica ca miscarea este )acuta de mintea inconstienta si nu de cea constienta. /aca mintea constienta controleaza miscarea miscarea este cursi$a si inseamna ca su iectul nu a intrat in transa usoara" 4)oarte ine 4 asi $rea sa incerci ce$a mai di)icil4sa auzi z#omotele din ima#inea in care est i4 .eu nu stiu unde esti& dar tre ie sa )ie ce$a z#omate acolo 4 ca miscarea $alurilor& tipete de pescarusi 4si cind auzi ine sunetele& semnalizeaza*mi cu un de#et 4 )oarte ine 4 si asi $rea acum sa )aci ce$a si mai di)icil 4 daca poti 4 asi $rea acum 4 sa simti mirosul locului respecti$ 4 tu sti )iecare loc are mirosul lui speci)ic 4. miroase& simte si cind ai mirosul in nari& te ro# sa*mi semnalizezi cu miscarea unui de#et 4 )oarte ine Ale( 4 )oarte ine 4..

In acest moment su iectul este in #eneral ri#id& nu se misca& are temperatura corpului usor scazuta& prezinta citeodata miscari in$oluntare& spasmodice a corpului sau a unor parti din corp& are o paloare a )etei& #lo ul ocular la anumite comenzi are o miscare precipitata. Su iectul aude tot ce se intimpla cu el& are o acuitate mult mai mare decit in stare constienta si este #ata pentru )aza urmatoare& )aza clinica. In conditia cind care nu se e)ectueaza altce$a& se scoate din transa prin numarare !$ezi capitolul ," cu su#estii poziti$e.

2.-.2

Rela(area pro#resi$a cu )i(area ochilor

Aceasta metoda era una din metodele )a$orite de inducere a transei in anii -;<=. 'a depinde de concentrarea atentiei su iectului la ceea ce spune hipnotistul . .etoda se recomanda su iectilor care sunt ner$osi. Su iectului& stind intr*un scaun con)orta il& i se spune sa pri$easca un punct in ta$an. 'l )i(eaza spotul indicat si nu are $oie sa*l paraseasca cu pri$irea nici un moment. /aca su iectul paraseste punctul cu pri$irea i se atra#a atentia imediat. Se indica apoi sa isi rela(eze corpul complect9 ii se su#ereaza ca simte o stare de #reutate in picioare !#enunchi& talpi etc"9 picioarele sunt complet rela(ate9 sentimentul de rela(are se imprastie in tot corpul& la miini& rate& umeri& toti muschii #itului& mer#ind la o ra%i si muschii )etei& pina la ochi& pleoape9 pleoapele de$in o osite& #rele9 asa de #rele si o osite ca $or sa se inchida9 su#estiile sunt date monoton pina cind su iectul intra in usoara transa hipnotica.

1ransa este adincita prin inductia cu ridicarea ratului. Aceasta inductie& a le$itarii ratului poate sa )ie utilizata )ie ca inductie primara sau ca adincitor al ni$elului transei. 'ste una din scriptele utilizate poate cel mai mult in anii ;= de catre hipnotisti. In aceasta scripta i se cere su iectului sa se concentreze asupra unei senzatii pe care o $a dez$olta in una din miini& la ale#erea lui. Senzatia este ca ratul nu are #reutate de loc& ca si cum ar $rea sa se ridice in aer. Se simte ratul tot mai usor si o data cu ridicarea ratului& cu )iecare centimetru in sus rela(area corpului sau de$ine tot mai adinca& tot mai pro)unda iar corpul #reu ca plum ul. +entru a ii usura miscarea miinii in sus su iectului i se su#ereaza )aptul ca are le#ate de incheietura niste aloane& care )ac sa i se ridice mina in aer& ratul de$enind usor ca si un )ul#. Cind miscarea minii de$ine $izi ila& su iectul este incura%at sa continue. 'ste important sa se spuna& sa se repete ca cu )iecare centimetru in aer corpul de$ine tot mai rela(at.

Acestea tre uie spuse cu delicatete& dar cu completa incredere in ceea ce se )ace. /aca su iectul percepe nesi#uranta& indoiala& el $a pierde cone(iunea cu hipnotistul si $a iesi din transa.

/aca ratul su iectului nu se misca& se poate proceda la atin#erea incheieturii si se ridica putin mina in aer. >u se atin#e insa incheietura su iectlui )ara sa i se ceara in

preala il permisiunea lui& su nici un moti$. In stare de transa se intimpla un )enomen neelucidat pina acum in care su iectul nu $rea sa ii atin#i corpul daca nu i*o ceri $er al inainte de a o )ace. !Intru*una din sedintele de hipnoza cu )etita mea& in starea de usoara transa & i*am atins ratul )ara sa ii cer $oie si desi ea cunoaste procedura& am auzit o scrisnitura de dinti si un suierat 78nu ma atin#e88 care mi*a creat )iori".

Ridicarea ratului nu tre uie #ra ita& in #eneral se o tine in primul minut. Se indica din nou sa se urmareasca )oarte atent su iectul9 daca o ser$am ca in loc sa ridice mina o co oara& incorporati asta imediat in ceeea ce spuneti si continuati ca cu )iecare centimetru in %os el $a )i tot mai rela(at. Se respecta de )iecare data hotarirea inconstientului mintii sale. 2ucrul acesta este #eneral $ala il . >imeni nu este mai presus decit inconstientul su iectului. >imeni nu stie mai mult despre su iect ca si inconstientul lui.

/upa ce ratul a a%uns la ni$elul pe care l*am cerut& se re$erseaza procesul si se indica ca cu )iecare centimetru in %os& pentru asezarea miini in poala& su iectul $a )i tot mai rela(at.

.iscarea miinii in sus este din miscari )ra#mentate& nu este continua. In conditia in care este continua& inseamna ca cea care coordoneaza ridicarea ratului este mintea constienta si nu cea inconstienta& deci clientul nu este in transa.

In acest moment& in #eneral& su iectul este in transa de ni$el mediu. 2a acest ni$el nu se )ace nici un test pentru determinarea anal#eziei su iectului.

'(emplu:

4Sue& te ro# sa stai cit mai con)orta il in )otoliu 4.si te ro# sa pri$esti in sus4la punctul pe care ti*l indic eu !poate )i un punct marcat& un spot lipit pe ta$an. +unctul este in asa )el ales incit su iectul sa poata sa stea rela(at cu capul & cu pri$irea usor sus& deasupra ni$elului la care pri$im de o iciei& )ara sa isi dea ochii peste cap." 4..pri$este la el 4 .pastreaza ochii )i(ati pe ta$an 4 si lasa corpul tau sa )ie le%er4 sa se rela(eze 4

moale 4. 2e%er 4 si lasa toti muschii corpului tau sa se rela(eze complet 4. si respira linistit 4. inspira e(pira 4 inspira 4. e(pira 4 asa 4 ine 4. acum asi $rea sa*ti )ocusezi atentia in zona muschilor de la picioare 4 lasa*i sa se odihneasca 4. moale 4 le%er 4. moale .. si poate $ei incepe sa simti o #reutate in picioare 4 ca si cum picioarele tale de$in tot mai #rele ... pri$este punctul din ta$an 4 si cum il pri$esti simti 4.ca ochii de$in tot mai o ositi 4 tot mai o ositi 4 pleoapele tale $or sa se inchida 4. pleoapele sint asa de #rele incit $or sa se inchida4.si cind $ei simtii acest lucru 4 lasa ochii 4 sa se inchida 4 sa se inchida 4 rela(eaza muschii de la picioare Sue 4 lasa*i le%eri 4 li eri 4 #rei ca plum ul 4 si cum )aci acest lucru 4. ochii tai se simt tot mai o ositi 4. se simt asa de #rei 4 pleoapele tale 4. $or sa se inchida 4 pri$este punctul din ta$an 4.. si cind simti ne$oia sa se inchida 4 lasa*i sin#uri sa se inchida 4.. lasa toata tensiunea sa plece 4. a andoneaza*te acestei placeri 4 a rela(arii 4. putin ametita 4 con)orta ila senzatie 4. pasi$a 4 #reu ca metalul 4 #reu ca plum ul 4.. lasa tensiunea sa paraseasaca corpul tau 4. moale si #reu 4. acum muschii de la piept si de la spate 4. lasa*i se se rela(eze complet 4. si poate ai o senzatie de #reutate 4 corpul tau de$ine #reu 4. #reu ca plum ul 4. ca si cum $rea sa cur#a in %os 4 tot mai adinc 4. tot 4 mai adinc 4 lasa*l sa co oare Sue 4 tot mai adinc 4 adinc in )otoliu 4 si cum )aci acest luncru 4. ochii tai de$in tot mai #rei !continuati cu aceasta numai daca ochii nu s*au inchis de%a"4. si ei simt ca $or sa se inchida 4. lasa*i sa se inchida 4 sentimentul de rela(are se imprastie in rate si miini 4. umeri si #it 4 lasa muschii #itului tau sa se rela(eze 4. moale ... si li er 4 complet rela(at 4. in %os tot mai %os 4 %os 4. si cum )aci acest lucru 4.. tu $ei simti o #reutate in miinile tale 4. ca si cum sint de metal 4. #reu ca plum ul 4 rela(at complet 4. placerea rela(ari 4 con)orta il 4 in zona #itului 4. muschilor )aciali 4 ochii tai 4. ploapele tale 4. pleoapele tale 4 )oarte )oarte o ositi 4 ca si cum $or sa se inchida 4 ei $or sa se inchida 4 strins tot mai strins 4 complet 4 complet rela(at 4.. inchide ochii 4. tot mai rela(at 4

In acest moment su iectul inchide ochii& daca nu i*a inchis pina acum. /aca i*a inchis anterior $om continua cu rela(area di)eritelor parti ale corpului pentru a adinci transa hipnotica.

2.-., Rela(area pro#resi$a cu )i(area miinii

Aceasta metoda este similara rela(arii pro#resi$e cu )i(area ochilor. /eose it este )aptul ca su iectului ii se indica sa isi pri$easca o mina& la ale#ere si i se indica sa* si concentreze atentia la senzatiile care ii se dez$olta in mina.

4.Alan& aseaza*ti amindoua picioarele pe podea ..si cauta*ti o pozitie con)orta ila in )otoliu. ! /e multe ori clientii cind ai discutia de contact cu ei & stau picior peste picior. Aceasta pozitie nu este con)orta ila pentru transa pentru ca se stran#uleaza circulatia sin#elui si este incomoda rela(arii. +ropozitia de asezare a picioarelor pe podea nu $a )i utilizata cind clientul este de%a in aceasta pozitie". 4acum pri$este la una din miinile tale 4 si eu asi $rea sa te concentrezi la acea mina 4 sa te concentrezi intens 4. la ce senzatii iti apar in mina aceea 4 nu iti ridica ochii de pe mina 4 acum asi $rea sa*ti simti cu mina 4 materialul )otoliului pe care il atin#i cu palma 4 sa iti pri$esti i%uteria 4 asa 4 pri$este si ceasul de la mina ! ineinteles ca $eti spune asta numai daca are i%uterii sau ceas pe mina "4 .concentreaza*te si asculta numai 4. .si numai $ocea mea 4 #indeste*te numai sa te rela(ezi 4 sa te simti calm si multumit 4 calm si linistit 4 si orice sunet $ei auzi in camera 4diminueaza*l 4. nu ii da importanta 4 si orice #ind 4 in a)ara rela(arii 4 lasa*l sa treaca 4 lasa*l sa se duca 4 sa se stear#a 4. sa ramina in )undal 4 pe planul doi 4 este neimportant 4.. concentreza*te la mina si simte orice senzatie 4. care apare 4 si in curind ochii tai o osesc 4 incep poate sa lacrimeze 4 nu*i inchide deli erat 4 nu )a nici un e)ort sa ramina deschisi 4 lasa*i sa se inchida cind $or 4. sa se rela(eze 4.. si tu $ei aluneca in aceasta placuta rela(are 4 mer#i mai departe 4 pri$irea poate sa de$ina ca in ceata 4 sa nu mai $ezi 4 in acel moment lasa*i sa se inchida .... si continua sa te rela(ezi 4 si cum continui 4 lasa*i cind $or sa se inchida 4 sa se inchida 4 4 asi $rea ca tu sa )i constient de respiratia ta 4 si cu )iecare respiratie 4. lasa umerii sa cada 4.. rela(eaza*i .4 eu am sa numar 4. de la unu la trei 44 daca nu ai inchis ochii pina atunci 4. asi $rea sa ii inchizi cind auzi numarul ,.... stiu ca esti capa il sa*i ti deschisi ..4dar lasa*i inchisi pina iti $oi cere eu sa*i deschizi 4 unu 4 doi 4 trei 4 inchide ochii 4. ! nu $ei spune inchide ochii daca ii are de%a inchisi" 4 lasa #itul sa se rela(eze 4 lasa umerii sa cada 4 sa cur#a 4 si mintea ta 4 in acest moment poate sa alunece 4 in alte locuri 4 si de cite ori mintea ta $a incepe sa alunece in alta parte 4 tu iti $ei re)ocusa mintea la comanda $ocii mele ..4 si de )iecare data cind acest lucru se $a intimpla 4. tu $ei )i 4 mai rela(at 4 mai adormit 4 mai rela(at 4ca sa te a%ut sa te rela(ezi si mai mult 4 eu am sa*ti spun citi$a muschi din corpul tau 4 si tu $ei rela(a 4 )iecare #rup de muschi 4. atunci cind ii $oi mentiona 4concentreaza*te asupra )etei tale 4 asupra muschilor )aciali 4si lasa*i sa se rela(eze 4 rela(eaza )ata ta 4 acum rela(eaza muschii din %urul ochilor tai 4 si precum muschii )etei .. si ochii tai acum 4 asa... si #itul tau 4 lasa*l sa se rela(eze 4 umeri tai 4 asa ine .... lasa umerii tai sa cada 4 acum ratele 4 miinile 4 se $or simtii asa de #rele 4. ca si cum ar a$ea #reutati 4care le tra# in %os 4 si acum $a

urma piepul tau 4 si cum muschii din pieptul tau se rela(eaza 4 $a urma stomacul 4 si acum soldurile 4 soldurile tale 4 picioarele tale 4 pina la talpi 4 si la de#etele picioarelor 4 .)iecare ner$ 4 )iecare muschi 4 )iecare ner$ 4 )iecare )i ra 4 .este mai rela(ata acum 4 asa cum nu a )ost nici o data 4. si tu $ei continua sa te rela(ezi 4 si mai mult 4 mai mult 4. mai adinc 4 si eu $oi numara pina la trei 4. si cind a%un# la trei 4. $reau Alan sa respiri adinc 4.. si sa pastrezi respiratia 4-4. 24 , 4. inspira 4 pastreaza respiratia 4 asa 4. si acum e(pira incet 4 si cum tu e(piri ... lasa muschii sa se rela(eze 4 sa cur#a 4 sa se rela(e 4. si ca sa )im si#uri ca muschii sunt rela(ati 4 $om mai repeta inca o data operatia 4 inspira 4 e(pira 4 si cu )iecare particula de aer respirata 4.. toti muschii tai se rela(eaza si mai mult 4. si mai mult 4 in %os 4 in %os 4 si ca sa ma asi#ur ca esti complet rela(at 4. o sa repetam procesul inca o data 44!se repeta incepind cu muschii de la )ata si mai departe pina la picioare"

4 si in acest moment 4 ai sa a)lii4ca este )oarte usor sa iti )olosesti ima#inatia 4 .este )oarte usor sa*ti utilizezi ima#inatia 4. si eu asi $rea sa*ti ima#inezi ca este o zi )oarte placuta& zi de $ara 4 .este o )oarte placuta zi de $ara 4. soarele nu arde prea tare 4 temperatura este placuta 4 si tu stai culcat intr*un hamac 4care este )i(at intre doi copaci 4 $ezi razele de soare care co oara 4 printre )runzele copacului 4 si $ezi ramurile copacului 4 )runzele cum se misca in riza usoara 4 si eu am sa numar de la -= pina la unu 4 si hamacul $a incepe sa se miste 4 usor ....inainte si inapoi 4 sa se le#ene 4 si cu )iecare miscare de le#anare a hamacului 44.. tu te $ei rela(a si mai mult 4 aproape $ei adormi 4 rela(at 4 placut 4 calm 4 tot mai rela(at 4cu )iecare miscare 4. mai rela(at decit ai )ost inainte 4 con)orta il asezat in hamac 4 si asi $rea ca mintea ta inconstienta 4 sa preia controlul unui de#et al tau 4 si sa*l miste 4. sa*mi semalizeze 4 cu o mica miscare a unui de#et de la mina 4 si prin aceasta miscare 4 eu am sa intele# 4 ca tu esti con)orta il instalat in hamac4 !asteptam sa se miste un de#et. /aca miscarea de#etului nu se produce si in schim se produce o alta miscare a unei alte parti ale corpului& spunem 4 /aca mintea ta inconstienta ale#e alta parte a corpului sa comunice cu mine 4este per)ect 4in re#ula 4ca sa nu )ie con)uzie pentru mine 4asi $rea sa mai repete semnalul 4 si eu $oi intele#e cind $oi primi acest semnal ca tu esti comod instalat in hamac 4." 4. este ine 4 si acum hamacul incepe sa se miste 4 inainte 4 inapoi 4 inaint e4 si inapoi 4. simti razele soarelui 4. strecurindu* se printre )runzele copacului 4 usor pe )ata ta 4. este asa de rela(ant 4 sa te misti incet 4. inainte 4. si inapoi 4. -= tot mai rela(at 4. inainte inapoi 4 ; 4 ? 4 < 4 simti calm 4 si#uranta 4 con)orta il 4.. 6 4. 5 4 @ 4 si cu miscarea hamacului 4.. mer#em tot mai in %os ..4 ca si cum te*ai topi 4 te*ai scu)unda

4, 4.2 4.-4 tot mai %os 4. si asi $rea sa*ti mai )olosesti inca o data ima#inatia 4 ima#ineaza*ti ca esti intr*o cladire 4. cu 2= de eta%e 4 si co ori de la eta%ul 2= 4. si ai sa co ori cu li)tul 4 pina la parter 4 si cu )iecare eta% care trece 4 $ei continua sa te rela(ezi si mai mult 4 sa te scu)unzi 4. si cu )iecare eta% pe care il co ori 4 ai sa )i 4

mai rela(at 4 decit ai )ost la eta%ul precedent 4 acum esti in li)t 4 si li)tul se pune in miscare 4 42= 4-; 4. treci eta%ul -?4-<4tot mai %os &4. mai rela(at 4 esti rela(at 4 ca intr*un somn adinc 4 tot mai adinc 4 un somn tot mai adinc 4 rela(at 4 -6.. -5.. -@.. intre# corpul tau se simte tot mai #reu 4. -, 4 -2 4.-- 4-= 4. ;4 ? 4ca si cum ai ma#neti in podeaua li)tului 4 si ma#netii iti tra# in %os corpul 4in %os 4 in podea 4 du*te tot mai adinc 4 < 4 645 4la sunetul $ocii mele 4 $ei co ori tot mai mult 4adinc 4.@ 4, ..2 .. si poate 4 cind tu $ei atin#e etalul - 4 .ce$a neasteptat se $a intimpla 4 corpul tau se $a simti ciudat 4ca si cum nu ai mai a$ea corp 4ciudat 4. parca nu mai e(ista 4si tu poti sa mer#i oriunde si sa )aci ce $rei 4. tu nu mai ai corp4 copul tau nu mai e(ista 4. eta%ul unu 4 lasa*l sa mer#a tot mai adinc 4 tot mai adinc 4. adinc adinc adormit 4

In acest moment su iectul in mod normal este in transa de ni$el mediu.

2.2 .etode intermediare

2.2.- Inductia cu minile strinse

In metodele intermediare se mi(eaza metode permisi$e in care su iectului ii se permite sa e$olueze con)orm dorintei proprii cu metode autoritare in care i se indica clar ce are de )acut& )ara sa ii se ceara apro area.

'(emplu:

+hilip 4. pri$este acum la mine 4 si in acest moment +hilip 4 eu $oi incepe sa te rela(ez 4. intinde minile drept 4 in )ata ta 4. si palmele tale sint cam la ,= centimetii una de alta 4 asa 4 ine 4 acum inchide ochii 4. si in momentul in care tu $ei inchide ochii 4 iti $ei ima#ina ca ai ma#neti in palma 4 ma#neti de pol opus 4 si tu sti ce se intimpla cind ma#netii sunt de pol opus 4 se atra# 4 minile tale $or incepe sa )ie tot mai atrase tot mai atrase una de alta 4.. ai ma#neti in plame 4 si de#etele tale se $or intrepatrunde si $ei strin#e de#etele tale )oarte strins 4 simte*ti minile in )ata ta se atra# puternic .... tot mai puternic 4 minile tale se strin# tot mai strins ... tot mai stins 4 de#etele strins impreuna .... si cum eu $oi numara de la trei la unu 4 de#ete se strin# tot mai puternic 4 tot mai puternic 4 si cind a%un# la ci)ra unu 4 de#etele sint strinse puternic impreuna 4 tot mai strins tot mai puternic 4 ca si cum ar a$ea ma#neti 4 sunt lipite 4 trei 4 doi 4 unu 4 strinse 4 tot mai puternic strinse 4. si tu $ei incerca sa le des)aci ... dar nu $ei putea 4 pentru ca sint atrase ca doi ma#neti puternici 4 tu nu poti sa spui nimic .4 nu poti sa #inedesti nimic .4 nu poti sa spui miinilor sa se separe 4. si de cite ori $ei incerca sa des)aci minile 4 minile tale $or si mai puternic lipite intre ele 4 si minile tale $or )i asa de strins lipite 4lipite impreuna 4parca ar )i din metal 4din acelesi loc de metal 4. strins lipite impreuna 4 .ca si cum sint sculptate dintr*un sin#ur loc de metal 4.dintr*un sin#ur loc ce metal 4 si cu cit $ei incerca mai mult sa le deslipesti 4 cu atit $or )i mai strins lipite 4. este in re#ula 4. opreste*te sa incerci sa le de)aci 4 si eu am sa atin# ratele tale 4 si ele se $or des)ace usor .4 )oarte usor 4 dar numai cind eu am sa te atin# ratele tale 4 de )apt in momentul cind iti atin# ratele ... iti $ei rela(a )iecare muschi din corpul tau 4 )iecare muschi $a de$eni 4 moale 4 rela(at 4 calm 4 si mai mult 4 deci 4 in momentul in care iti atin# ratele 4 si numai in acel moment 4. ratele tale se $or des)ace 4 )iecare muschi a corpului tau de$ine si mai rela(at 4 si tu te $ei rela(a tot mai mult 4 tot mai adinc 4.

Acest tip de inductie este utilizat in special de catre hipnotistii de scena& )iind unul din procedeele prin care se selecteaza su iectii cu cu #rad mare de su#esti ilitate. 'a se )ace la o masa mare de su iecti dintre care sunt selectionati acei care au raspuns la comenzi. 2i se spune celorlalti ca nu sint hipnotiza ili& )enomen incorect& pentru ca toate persoanele sint hipnotiza ile& dar )iecarea are ne$oie de un anumit timp si o anumita metoda de inducere a transei.

/upa ce su iectul a atins un ni$el usor de transa de poate continua cu adincirea transei. Se poate utiliza ridicarea miinii& locul )a$orit de rela(are& co orirea pe scari etc.

2.2.2. Inductia prin le$itarea ratului

Inductia prin le$itarea ratului este una din inductiile )a$orite ale hipnotistilor acestui s)irsit de mileniu. 'ste placuta inclusi$ da catre su iecti pentru ca au o ima#ine clara ca se intimpla ce$a neo isnuit cu ei iar hipnotistii au )eed ack*ul de control a ceea ce simte su iectul.

.etoda consta in usoara rela(are a corpului dupa care ii se cere mintii inconstiente sa preia controlul unui rat care se $a simti tot mai usor ridicindu*se in aer. In momentul in care mina incepe sa se ridice se dau indicatiile de rela(are a corpului cu )iecare centimetru de ridicare al minii.

'(emplu:

4.si cum tu respiri linistit 4 respiri linistit Sue 4. inspiri si e(piri 4. inspiri si e(piri 4 si cum )aci asta tu te $ei rela(a si mai mult 4. si simti ne$oia sa te scu)unzi .... tot mai %os 4 sa co ori tot mai %os 4 in adinca rela(are 4 asi $rea sa te concentrezi in senzatia pe care o $ei dez$olta in mina ta dreapta 4 sau care mina o ale#i tu 4 ale#e 4 si tu $ei simtii ca mina de$ine tot mai usoara 4 si mai usoara 4 si $ei simti ca la incheietura ta este le#at un alon 4 si mina ta se $a ridica in aer ... tot mai usoara 4 tot mai sus 4 in aer 4 sa se ridice sus 4 catre )ata ta 4 lasa se ridice 4 tot mai usoara 4 lea#a mai multe aloane 4 inalt tot mai inalt 4 si asa cum pluteste in aer 4 cu )iecare centimetru inspre )ata ta 4. te $ei simtii tot mai rela(at 4. si tu incet 4 incet 4 $ei mer#e tot mai %os 4 tot mai %os 4 cu )iecare centimetru de ridicare 4. a miinii tale in aer 4 ca si cum ar )i impinsa in sus 4 tot mai usoara 4 usoara ca )ul#ul 4. .respira calm 4. si rela(eaza*te complet 4 si cum )aci asta 4. mina ta 4. se simte tot mai usoara4in aer4tot mai usoara4 !la un mic tremur& miscarea& a miinii se incura%eaza su iectul" 4 este ine 4 tot mai usoara 4 spre )ata ta 4 tot mai usoara 4. corpul tau de$ine tot mai #reu 4 si tu aluneci in %os 4 tot mai in %os 4 si mina ta de$ine tot mai usoara 4 asa 4 ine 4 continua 4 tot mai usoara 4 tot mai usoara ... in sus 4 in aer ... tot mai sus 4. cu )iecare miscare in sus 4 tu de$i tot mai rela(at 4 tot mai adinc 4 mai rela(at 4. !cind esti multumit de ni$elul atins de mina& acesta depinzind de ni$elul transei pe care $rei sa o realizezi& il opresti si )aci re$ersul procesului& adica sa co oare mina& care

de$ine tot mai #rea& si $rea sa se rela(eze si cu )iecare centimetru in %os tot corpul de$ine tot mai rela(at. In #eneral timpul in care mina se intoarce inapoi este mai rapid& pentru ca mina este o osita & dar din nou miscarea este )ra#mentata. Se o ser$a pe )ata su iectului o #rimasa de rela(are a )etei si o miscare de rela(are a corpului& cind mina a%un#e de unde a plecat."

4. asa ... ine 4 si acum asi $rea ca mina ta sa co oare de unde a plecat 4 incet 4 inapoi 4 si cu )iecare centimetru in %os 4 tu $ei )i tot mai rela(at 4 si cind mina ta $a a%un#e inapoi ce$a deose it de $a intimpla 4 tu $ei )i asa de rela(at 4 cum nu ai )ost niciodata 4 asa de rela(at cum nu ai )ost nici o data 4 si mina ta nu $a atin#e locul de unde a plecat pina tu nu $ei )i adinc 4 adinc 4 rela(at 4.

In acest moment su iectul este in cel putin transa medie daca nu )oarte adinca. Aceasta depinde in primul rind de modul in care este condusa sedinta de hipnoza& de increderea su iectului in hipnotist& de cit de o isnuit este su iectul cu transa. In acest stadiu de transa se poate o tine un anumit ni$el de anal#ezie. >u se recomanda su nici un moti$ sa se incerce ni$elul transei intepind cu un ac& )ie steril& su iectul. Asta este o ar arie si un a)ront la li ertatea indi$idului. +oti sa procedezi cel mai usor si normal in )elul urmator:

4. si asi $rea Sue sa te concentrezi in dosul miniii tale drepte 4 si sa simti ce senzatie $ei dez$olta in mina ta dreapta 4 si cum esti concentrata si )ocusata in mina ta dreapta 4. tu $ei simtii ca de$ine rece si teapana 4 ca si cum ai )i introdus mina intr*un $as cu apa rece 4 si mina ta de$ine rece ... in apa sint cu uri de #heata 4 si mina ta este rece 4 tot mai rece 4 tot mai amortita 4 mai teapana 4. ca piatra 4 impietrita 4 ca si cum sensi ilitatea a disparut din mina ta 4 tot mai rece 4. insensi ila 4 teapana 4 insensi ila 4 asa de rece ca de$ine complet insensi ila 4 .ca de lemn 4 insensi ila 4 ca de lemn 4 si tu nu $ei mai simtii nimic in mina ta 4 nici un )el de durere in mina ta 4 mina ta dreapta este asa de rece 4. insensi ila 4 ri#ida 4 nu simti nici o durere 4 nici un )el de durere in mina ta ca si cum mina ta este de lemn 4 !dupa ce il a$ertizezi ca ii $ei testa sensi ilitatea la miini ii ciupesti dosul palmei stin#i * in conditii normale mina stin#a $a reactiona la durere in momentul ciupirii. Cind ciupesti mina dreapta nu $ei a$ea nici un )el de reactie& nici un )el de raspuns& ceea ce inseamna ca un anumit ni$el de anal#ezie a )oast realizat si cel putin transa de ni$el mediu )ost atinsa.

In conditiile in care anal#ezia a )ost atinsa este posi il sa intepi pielea cu a%utorul unui ac )ara a a$ea cea mai mica reactie ca durerea este perceputa. Un anumit ni$el destul de adinc a )ost o tinut in acel moment. Su nici un moti$ nu $eti incerca sa )aceti acest lucru. 0*am e(plicat acest tip de e(periment& utilizat un $echime& pentru a intele#e atunci cind $edeti in showurile 10& )achiri din India sau Asia& care intr*un anumit ni$el de transa pot sa se intepe cu ace )ara sa sin#ereze& pot sa per)ormeze )oarte multe lucruri )ara sa simta durerea. >u incercati sa e(perimentati pentru a nu produce in%urii periculose. /ar in cazurile de ur#enta& cind cine$a a )ost accidentat& incepe sa sin#ereze si nu puteti sa*i acordati primul a%iutor& il puteti pune in transa si sa*i opriti reactia de sin#erare si inhi ati durerea& pina la sosirea a%utorului medical cali)icat. Acest lucru este ine de in$atat pentru ne$oi ur#ente.

Fenomenele pe care le in$atati nu sint pentru a ne amuza pe socotela cui$a& asa cum poate $edem in showurile 10 si care cite o data ne amuza copios. Asta insa nu )ace decit sa dauneze hipnozei clinice. /aca asi putea )olosi o comparatie este ca si cum ai un ul#are de aur in mina pe care il arunci intr*un )urnal ca sa produci )onta din el.

Sa sti cum poti sa a%uti oameni atunci cind sunt olna$i& numai )olosind cu$intele este o arta no ila pentru care tre uie sa ai chemare si respect. A utiliza hipnoza pentru a te amuza pe socotela cui$a este in primul rind o in%osire a personalitatii si nu putine au )ost cazurile in care hipnotistii de scena au traumatizat personele care s*au o)erit $oluntar ca su iecti. Aricine poate sa )aca rau. .ai #reu este sa )aci ine. ' o calitate rara.

Inainte de a ridica transa este o li#atorie sa ridicati tot ce nu este o reactie normala !e(ceptind cazurile clinice in care urmarim acest lucru".

4si mina ta de$ine tot mai calda4intepenirea a trecut4 toate senzatiile normale re$in inapoi in mina ta4. ratul tau 4si tu $ei )i capa il sa simti aceleasi reactii normale din nou. 4mina ta dreapta este din nou normala si se simte per)ect con)orta ila.

2.2.,

Fi(area ochilului cu distra#erea atentiei

In #eneral& prin acesta tehnica se o tine inchiderea ochilor in primele doua trei minute. +rincipiul este distra#erea atentiei su iectlui de la inductia care se realizeaza. I se da mintii constiente o sarcina relati$ simpla de realizat & lasind ast)el ca mintea lui inconstienta sa )ie mult mai usor accesi ila. In timp ce el este ocupat cu sarcina trasata se $or da su#estii $er ale mintii inconstiente& de #reutate si o oseala a pleoapelor& in acelasi timp su iectul )iind instruit sa incerce sa nu asculte la ceea ce spune hipnotistul& el urmind sa realizeze sarcina ceruta. 'l $a auzi cea ce se spune dar $a i#nora aceasta.

Una din sarcinile uzuale care se cer este numararea inapoi& sa spunem de la trei sute& incet si ritmic. 'l $a precede inceperea numararii cu o )i(are a ochilor. >u este important daca $a )ace o #reseala& nu tre uie sa o corecteze& dar el tre uie sa continue sa numere re#ulat si monoton. /aca punem persoana sa numere de la trei sute inapoi& este un e)ort mai mare de concentrare decit daca l*am pune sa numere de la unu la o suta. In #eneral de la unu la o suta sint pusi copii sa numere.

/aca doriti sa e(perimentati ce modi)icari simtiti dumnea$oastra cind numarati de la trei sute inapoi& asezati*$a intr*o pozitie con)orta ila& inchideti ochii !daca $reti" si incepeti sa numarati& pentru un minut sau doua minute. /upa cite$a minute incep sa $a treaca prin minte #induri. >umarati*le. >u sint asa de multe& pentru ca $a*ti concentrat asupra sarcini date. /aca doriti sa 78)iti mai ocupat88& $eti scadea sec$ential& din ci)ra ,==& ci)ra < ./aca incepeti sa e)ectuati acest tip de sarcina& $eti )i cu totul o e(ceptie& daca $eti )i capa il sa dati atentie& la alte lucruri& decit sarcina pe care ati primit*o.

In timp ce minte constienta este distrasa & mintea inconstienta& $a de$eni mult mai accesi ila& si su#estia data $a actiona mai repede si mai e)ecti$.

Su iectului i se cere sa se aseze intr*o pozitie cit mai con)orta ila si ii spunem sa inceapa sa se rela(eze. 1erapistul $a tine un creion la apro(imati$ la 2= cm in )ata liniei

lui de $edere& )ortindu*l usor sa se uite sus la el. Aceasta este su)icient sa ii dea o usoara o oseala a ochilor. Su iectul este instruit sa inceapa sa numere inapoi. In timp ce este ocupat cu numaratul& i se su#ereaza ca ochii& pleoapele de$in tot mai #rele 4. sint asa de o ositi& incit $or sa clipeasca. Si cum ei )ac asta ei $or de$eni tot mai o ositi si ii spui sa mear#a sa adoarma& atunci cind $a inchide ochii. Su#estia tre uie sa )ie data cu $oce si#ura atunci cind se $or este despre o osirea ochilor. A data cu inchiderea lor& su iectul este in transa usoara. Se poate continua cu adincirea transei prin ridicarea ratului sau daca dorim putina $ariatie& ima#inatie& $om )olosi tehnica cu co orirea ratului. Se su#ereaza cresterea #reutatii ratului& care de$ine tot mai #reu si mai #reu& ca senzatia de #reutate creste cu )iecare moment care trece& cu )iecare moment in care se spune cu$intul #reu in asa incit mina se $a simti asa de #rea incit daca $a incerca sa o ridice& mina $a cadea in poala sa ca si o #reutate. Si in momentul in care mina $a atin#e poala el $a cadea intr*un somn )oarte adinc. Senzatia de #reutate $a tre ui ridicata la s)irsitul sedintei& mina $a de$eni normala.

'(emplu:

4te ro# 'rick sa te asezi con)orta il pe scaun si sa pri$esti la acest creion 4 poti sa*l $ezi ineB4 nu lasa pri$irea de la acest creion 4 nu lasa ochii sa*I paraseasca nici un moment 4 si acum am sa te ro# ... sa incepi sa numeri ... incet ... in mintea ta 4de la trei sute inapoi 4 nu $ei numara cu $oce tare 4 si continua sa o )aci incet si ritmic 4 si o sa continui sa numeri 4 pina iti spun eu sa te opresti 4. si tu continui sa numeri 4 si eu am sa $or esc 4 dar tu sa nu dai atentie la ce spun eu 4. tu $ei continua sa te concentrezi la numararea inapoi 4 este sarcina ta sa numeri in continuare 4 si rela(eaza*te 4.. corpul tau rela(at 4 moale 4 le%er 4 sa lene$easca 4 moale ... si inspira incet 4 e(pira si inspira 4 si in timpul acesta ... poti sa simti 4ca ochii tai de$in )oarte o ositi 4 poate incep sa lacrimeze ... poate creionul iti apare putin incetosat 4 si pleoapele tale sint #rele si o osite 4 si cit de curind incep sa clipeasca ... lasa*i sa clipeasca 4. cit de mult $or 4 ei incep sa clipeasca acum 4 lasa*i sa )aca ce $or 4 nu incerca sa*i inchizi intentionat 4 si nu incerca sa*i opresti sa se inchida 4. lasa*i sa se inchida cind $or ei 4 si in acest moment pri$irea ta de$ine tot mai inceata 4 si ochii tai tot mai o ositi 4 ca si cum ei $or sa se inchida 4 lasa*i sa se inchida 4 lasa*i sa se inchida la dorinta lor 4.. !cind su iectul aproape a inchis ochii& $ei continua si mai autoritar" 4 ochii tai de$in tot mai o ositi 4 $or sa se inchida 4 tot mai o ositi 4

adormi 4 acum adormi 4.. a andoneaza*te rela(arii 4 placutei rela(ari 4 acum poti sa opresti numararea 4 tu dormi 4 adinc dormi 4

Citeodata& la anumiti su iecti este di)icil sa li se inchida ochii& ei clipesc dar nu ii inchid. In aceste cazuri se continua cu su#estia cite$a minute& dupa care se astepta un moment in care ei clipesc& moment in care mina ta este in )ata ochilor lui si co orind mina ii o li#i sa ti*o urmareasca si sa inchida ochii. Achii $or ramine inchisi pina cind se $a da o alta indicatie.

Adincirea transei se poate )ace cu rela(area pro#resi$a.

4. acum $ei rela(a si mai mult corpul 4 incepe cu muschii de la picioare 4 lasa*i sa )ie moi 4 rela(ati4ca si cum ar cur#e 4. )ara nici un )el de tensiune 4 totii muschii de la picioare 4. moi si rela(ati 4 si poate o senzatie usoara de amorteala te cuprinde 4 incet $ei simtii ca picioarele tale de$in #rele 4 #rele ca plum ul 4 ca si cum ar )i de metal 4. lasa*le sa se rela(eze 4lasa*le sa )ie #rele ca plum ul 4. si cum )aci asta somnul tau de$ine tot mai adinc 4 transa ta tot mai adinca 4 tot mai adinca 4. senzatia de rela(are se imprastie in sus 4 in muschii pieptului& stomacului 4 lasa muschiii pieptului sa se rela(eze 4 lasa*i sa )ie moi 4 sa )ie le%eri 4 moale si rela(at 4 acum muschii pieptului si muschii spatelui 4.. lasa*i sa mear#a 4 moale ... li er ... le%er ... lasa*i sa se reala(eze 4 si cum )aci asta 4 poate simti o senzatie de #reutate in corpul tau 4 tot corpul de$ine #reu ca plum ul 4ca si cum te*ar presa in %os 4 #reu ca plum ul 4 in %os 4 in scaun 4. lasa*l sa co oare con)orta il ... tot mai adinc in scaun 4 si cum )aci asta ai sa mer#i tot mai adinc in somn 4 a andoneaza*te complet acestei placeri 4 rela(area 4 acestei senzatii usor ametitoare 4 aceasta senzatie se imprastie in zona #itului 4 umerilor 4 lasa*i sa se rela(eze 4 moi si rela(ati .... permite*le sa se rela(eze 4 muschii din spatele #itului tau ... lasa*i sa )ie moi si li eri 4 le%eri 4ca si cum ar $rea sa lene$easca 4. sa se odihneasca 4. poate simti o senzatie de #reutate in %urul ochilor .4 pleoapelor 4 de$in #rele ca plum ul 4 si cum )aci asta transa ta de$ine tot mai adinca 4. mai adinca 4 tot mai adinca 4 si aceasta senzatie se imprastie in tot corpul tau 4.. si tu intri intr*o noua 4. placuta senzatie .... intr*o noua 4.. placuta senzatie 4 adinca .... adinca 4 transa 4.. si asa cum esti acum adinc rela(at orice iti $oi spune eu sa se intimple 4 se $a intimpla 4 e(act asa cum iti $oi spune eu 4. si orice iti $oi spune eu sa simti tu $ei simtii 4. co oara 4 in adinca transa 4 tot mai adinc 4 mai adinc 4 mai adinca ... adormit in transa4.

In acest moment su iectul ar tre ui sa )ie intr*o transa de adincime medie si daca dorim sa intre intr*o transa si mai adinca putem utiliza in continuare un alt adincitor de

transa.

2.,.

.etode autoritare

2.,.-

.etoda numararii

Su iectul este ru#at sa se aseze con)orta il si sa respire adinc. I se $a da su#estia de rela(are& incepind din cap pina la picioare& cu accentuarea )aptului ca musculatura din %urul ochilor se $e rela(a si ochii nu se $or putea deschide. Cind ii $a incerca sa*i deschida senzatia lui de nu ai putea deschide se $a du la. In acelasi timp rela(area lui se adinceste. Ii se indica sa numere inapoi de la -== si cu )iecare numar rela(area lui se $a adinci.

'(emplu de inductie tipica:

4.aseaza*te con)orta il si inspira adinc 4. si cum e(piri 4inchide ochii 4 lasa corpul

tau sa se rela(eze 4. de la cap pina la $ir)ul de#etelor de la picioare 4. si cum ochii tai se inchid 4 tu te $ei rela(a si mai mult 4. asa 4 si mai mult 4.. si cum inspiri si e(piri 4 ochii tai se inchid tot mai strins 4 si mai strins 44 toti muschii corpului tau se $or rela(a si mai mult si mai mult 4 muschii ochilor tai se rela(eaza 4 si mai mult 4 si sunt asa de rela(ati ca nici macar nu se deran%ezi sa*i )olosesti ..4 rela(eaza*i si mai mult 44 mai mult 4.. si mai mult 4.. si mai mult 4.. si nu te deran%a sa*i deschizi ..4 nici macar nu doresc sa se deschida 4.. eu acum am sa numar de la unu la trei 4.. si ei se $or deschide 4. si am sa numar de la trei la unu 4. si ei se $or inchide din nou 4. si tu $ei du la in acelasi timp sentimentul de rela(are 44 unu 4. doi 4 trei 4 deschide ochii 4. trei 4 doi 4. unu 4 ochii sunt inchisi si tot mai adinc rela(ati 4. tot mai adinc 4 rela(at 4 tot mai rela(at 4.

!daca ochii se $or deschide cind s*a dat su#estia sa se inchida $om spune:

4. ine 4 . ine 4 )oarte ine 4 acum lasa*i sa se inchida din nou 4 si du leaza sentimentul de rela(are 4. )oarte 4. )oarte rela(at 4 )iecare muschi din %urul ochiului lasa*i sa se rela(eze 4 relazeaza si ochii tai si mai mult 4 asa de mult ca nici nu $or sa mai )unctioneze 4.. ca nu $or sa se deschida 4 inchide*i si deschide*i si du leaza sentimentul de rela(are 4si imprastie rela(area in tot corpul 4 incepind cu #itul 4 umerii 4 ratele 4 lasa*i sa se rela(eze 4.. asa ine 4.. )iecare articulatie 4 )iecare muschi pina la de#etele de la picioare sa )ie per)ect rela(at 4. adinc 4 tot mai adinc 4. si acum asi $rea sa $ezi cu ochii mintii numarul -== 4.. sa*l $ezi in )ata ta 4 si numara inapoi de la -== 4 si cu )iecare numar pe care tu il $ei spune& sentimentul tau de rela(are se $a du la 44 ;; tot mai adinc 4 mai adinc ... ;? 4 adinc tot mai adinc 4. asa de adinc incit nici macar nu te o osesti sa numeri 4 asa de adinc incit nu mai te o osesti sa numeri 4.. adinc 4 adinc 4 rela(at 4. tot mai adinc 4. adormi 4.

2.,.2

.etoda con)uziei

'ste o metoda e(trema& utilizata in special la clientii care $or cu tot dinadinsul sa )ie hipnotizati si se straduie intens pentru aceasta& lucru care determina 78 locarea 78sistemului si nu intra in transa. Aceasta metoda se poate utiliza atunci cind su iectul nu stie ca este hipnotizat. 'a a )ost scrisa special pentru re#resia in timp& dar s*a constatat ca poate sa )ie utilizata si ca inductie in mod normal. Su iectul nu stie daca poate coopera sau nu si in acest )el sistemul lui de aparare de$ine ine)icient& iar el $*a ale#e din ceea ce se spune& ceea ce pare lo#ic sa )ie dus la indeplinire. 'ste o inductie $er ala& azata pe:

* se %oaca cu cu$intele& se spun unele )raze care nu au inteles iar su iectul cauta sa le priceapa intelesul9 pina cind sa*l intele#a sau sa*l respin#a se )ace o noua propozitie care ii atra#e atentia din nou9 se pot utiliza cu$inte cu du lu inteles ca de e(: daca mina ta stin#a este le#at la spatele tau& mina ta dreapa de$ine stin#a.

* alterarea $er ilor9 su iectul incearca sa priceapa intelesul ca de e(emplu: astazi este astazi& dar a )ost $iitorul lui ieri chiar daca $a )i miine& a )ost. 'l $*a realiza $iitorul si trecutul in conectie cu astazi.9

* se $or utiliza lucruri irele$ante9 aceste lucruri luate a)ara din conte(t pot sa )ie o comunicare sensi ila9 puse in conte(t ele de$in con)uze si inhi a su iectul& precum $or duce si la cresterea dorintei lui de a receptiona o in)ormatie pe care sa o intelea#a si la care sa raspunda.

Ciind se utilizeaza metoda con)uziei& hipnotizatorul tre uie sa prezinte un interes )ata de su iect& sa $or easca )oarte serios& cu intentie sa astepte ca su iectul sa intelea#a ceea ce i se spune.1impurile $or )i constant schim ate si de asemenea tre uie sa se $or easca continuu& cur#ator& )ara pauze. Su iectului i se da putin timp ca sa raspunda& dar nici o data su)icient ca sa reactioneze complet pina la urmatoarea idee. 'l de$ine asa de con)uz si de )rustrat ca simte ne$oia de a lua ce$a din comunicarea noastra ca sa scape din con)uzie. Fraza este lun#a si este un procedeu comple(. In momentul in care o stapinesti& poti sa induci transa chiar in conditiile cele mai ne)a$ora ile. Acest tip de transa nu este recomandata incepatorului.

'(emplu:

/aca se utilizeaza le$itarea minii& se poate spune:

44 si in cite$a momente 4.. mintea ta inconstienta 4 $a lua controlul 4 miinii tale drepte 4. si in curind se $a simtii 4. )oarte usoara 4 in timp ce mina ta stin#a 4 se $a simtii tare #rea 4.. intrade$ar& tare #rea 4. mina ta dreapta se simte tot mai usoara 4 tot mai usoara 4. )iecare stie sa simta ca si miina ta stin#a 4. simta usoara 4. tot mai usoara 4. in timp ce cealalta mina se simte tot mai #rea 4. si in curind $ei simtii 4. ca mina ta stin#a $rea sa se ridice 4. )iind tot mai usoara 4. in timp ce cealalta mina 4 de$ine tot mai #rea 4. simti cum stin#a preseaza in %os 4. de$ine tot mai #rea 4 tot mai #rea 44 si acum dreapta incepe sa se ridice .... sus tot mai sus 4.. mina stin#a se ridica acum 4.. tot mai sus 4. simti cum preseaza in %os cealalta mina 4. si asa cum ochii tai $or sa se inchida 4. inchide*i 4 ca sa te simti con)orta il 4 si cum mina ta continua sa se ridica 4. si cum ochii tai sint tot mai inchisi 4.. tu poti sa adormi 4. chiar mai mult 4. adinc 4 adinc adormit 4. adinc 4 adinc 4 adormit 4.. etc.

2.,.,

.etoda pri$irii directe

'ste una din metodele clar& pur autoritara. +oate sa )ie utilizata numai in anumite circumstante si nu se recomanda ca o inductie de rutina. 'a produce un ni$el adinc de transa. /aca este condusa cu prea multa autoritate& su iectul simte ca este dominat de hipnotist& acesta )iind unul din aspectele care tre uiesc e$itate. Se $a utiliza cind se crede ca tipul de personalitate al su iectului $a raspunde la o a ordare autoritara. +e de alta parte& daca su iectul re)uza sa creada ca a )ost hipnotizat !se mai intimpla din cind in cind" se poate spune su iectului sa participe la o intrecere si sa incerece sa reziste cit de mult el poate. Se su#ereaza su iectului ca cu cit $a incerca mai mult sa tina ochii deschisi& cu atit mai mult ei se $or inchide.

>u este recomandata incepatorilor.

:ipnotistul $a sta in )ata su iectului ii ia mina si ii cere sa se uite in ochii lui. 'l sta la o distanta de circa 6= cm de su iect .Aceasta metoda implica riscul ca hipnotistul sa se su#estioneze si el si sa cada primul in transa. +entru a e$ita aceasta & hipnotistul $a pri$i su iectul nu in ochii lui ci la aza nasului& su iectul nesesizind di)erenta. In timpul inductiei ochii hipnotistului $or de$enii o ositi. /aca simte ca nu mai poate $a inchide ochii clientului cu plim area minii oprin )ata ochilor lui. Aceasta nu prezinta nici un pericol& clientul nu stie ca nu aceasta este important in inductie. Ii deschide ochii clientului din nou si ii cere sa*l pri$easca in continuare. Se dau su#estii $er ale de rela(are a pleopelor& a corpului si de inchidere ai ochilor.

1ehnici pentru adincirea starii hipnotice

In unele cazuri clinice a$em ne$oie de un ni$el adinc de transa. In aceste situatii $om continua inductia standard cu adincitori ai transei& care in principal $or rela(a si mai mult corpul si in unele cazuri direct mintea. /e asemenea la acest ni$el se incepe sa se sta ileasca un sistem de comunicare !prin semnale sau direct prin $or ire" cu mintea inconstienta.

Inductia cu scarile

/upa ce am utilizat una din inductiile standard& putem continua:

4si ne rela(am 4 cit de mult putem 4 si am sa incep sa numar .... inapoi 4 de la -= la - 4 si cind $oi spune -= 4 te $ei pre#ati 4 cu )iecare numar in %os 4 simplu $ei co ori 4.. tot mai %os 4 in momentul in care 4 eu spun -= 4 te $ei $edea in $ir)ul scarilor 4 care co oara 4 si care au -= trepte 4 si cum iti $oi spune. ; $ei co ori 4 in %os 4 si tu $ei co ori tot mai mult 4 si tot mai mult 4. in %os 4 tot mai %os 4 cind ai sa a%un#i la treapta numarul unu 4 $ei $edea in )ata ochilor 4 un pat mare 4 cu o saltea si o perna ... moale 4 din )ul#i 4 in momentul in care spun numarul unu 4 tu $ei co ori in acest pat si $ei pune capul pe perna 4 daca in momentul in care $or esc 4 te $oi atin#e pe umar 4 aceasta te $a a%uta sa te rela(ezi si mai mult 4 si mai adinc 4 in adinca rela(are 4 inspira si e(pira 4 asa cum noi $om incepe acum 4. inspira 4 e(pira 4. -= .4 complet rela(at ....esti la -= ..4 o scara mai in %os ....;4 co ori in %os 4 tot mai calm 4 tot mai rela(at 4 tot mai usor 4 .mai pierdut 4 mai usor ..4?4. treapta opt 4 tot mai mult 4 cur#ind 4. intr*o pozitie si mai calma 4 si mai linistita 4. mai rela(anta 4 daca eu te atin# cu un de#et 4 asa cum )ac acum 4 te $ei rela(a si mai mult 4 $ei mer#e si mai adinc 4 <4 mai %os .... tot mai %os 4645 4 este in re#ula 4 tu te minsti tot mai in %os spre patul de pu) 4.,4 te atin# pe umar 4 si mai rela(at 4 si mai adinc 4 lasa toti muschii #itului sa se rela(eze 4 in %os 4 mai rela(at 424 tot mai in %os 4.-4..

In acest moment su iectul tre uie sa )ie intre usoara transa si transa de adincime medie.

+entru a ilustra cum se pot schim a continutul scriptelor& $om indica o alta scripta pentru adincirea transei& utilizindu*se aceasi idee a co oririi pe scari.

4.mi*ar )ace placere sa iti ima#inezi 4ca stai intr*un alcon 4 si in )ata ta este o scara lun#a 4 care co oara 4 %os 4 din alcon 4 si nu ai ne$oie sa $ezi unde duc scarile acelea 4 dar $ezi ca ele au alustrade 4 lun#i 4 puternice 4 solide 4 si#ure 4 si tu $ei putea sa $ezi )oarte clar 4 si in cite$a monmente 4. eu am sa numar 4 eu am sa numar de la -= la unu 4 si cu )iecare numar 4. tu $ei co ori o treapta a alconului 4. tu poate o sa te intre i ce umeaza 4 ce se $a intimpla 4 dar cu )iecare pas in %os 4 tu te $ei rela(a si mai mult 4 )iecare treapta 4cu -=C mai rela(at 4 si cind ai sa a%un#i la treapta unu ... te $ei intre a 4 ce $a urma 4 si eu iti $oi spune sa co ori pe treapta unu 4. si in acel moment ... te $ei a)la in locul tau )a$orit de rela(are 4..-=4..;4?4 tot mai rela(at 4 si nu $ei calca pe treapta unu ... pina nu $ei )i complet adormit 4. adinc rela(at 4 adormit 4< 4.6 4. .5 4. @ 4, 42 4-

+auzele intre ci)re sint tot mai mari& cu cit ne apropiem de ci)ra )inala. 'ste ine sa a$em pe perete un ceas cu secundar si sa lasam la primele numere cite apro(imati$ 5 secunde& la urmatoarele lasam apro(imati$ -5 secunde.

'ste ine sa incercati cit mai multe metode standard de inducere a transei. Aceasta $a da in primul rind incredere in dumnea$oastra. /upa ce ati capatat con)identa in cea ce )aceti& putei de$eni creati$ in ceea ce spuneti. A )i creati$ inseamna a urmari reactia su iectului& a determina ceea ce il a%uta pe el sa mear#a in transa& sa descoperiti sistemul& strate#ia in care lucreaza creierul lui. /e e(emplu un taran )ermier are un sistem de #indire si %udecare a mediului incon%urator& a $ietii in #eneral. Un student la politehnica are propriul lui sistem reprezentational de spre lume iar un re#izor de )ilme complet altul. Fermierului de#ea a ii $ei $or i despre o matrice si parametrii ei sau despre lumina care cade pe )ata o ra%ului si care iti da o anumita ima#ine ca el nu $a intele#e. 2umea cu care opereaza el& parametrii in care traieste sunt )inul& animalele domestice& so a de #atit& plantele care cresc& ploaia. Acestea sunt elementele pe care el le percepe& le intele#e si la care tre uie sa )aceti apel. Fiecare are lim a%ul lui& sistemul lui reprezentational& in care creierul lui opereaza. /aca nu esti constient de aceasta nu poti sa )i hipnotist.

'(emplu:

Un e(emplu personal a )ost cind am $enit cu copii mei in An#lia. Un sistem cu totul nou de $iata pentru noi& noi re#uli& o iceiuri& noi scoli& noi oameni. Asa cum apar )rec$ent di)erente intre parinti si copii in speciali la perioada adolescentei asa am a$ut noi o perioada mai #rea. 2e ceream sa intelea#a ca tre uie sa*si asume responsa ilitate& ca sint mari si nu mai tre uie sa se certe& ca tre uie sa )aca curat si mincare cot la cot cu mine. Sentimentul meu era ca eu $or eam eu auzeam. Asta imi crea o stare de ne)ericire& senzatia sincera ca copii mei nu $or sa intelea#a ce le spun iar ei continuau cu acele mici lucruri care ma scoteau din sarite& adica sa se certe si sa lase casa $raiste. Ce imi era clar era ca eu eram ne)ericita de raspunsul lor si ei erau ne)ericiti ca nu intele#eau ce $reau de la ei. Si tin minte ca cele mai dese cu$inte pe care le utilizam: sinteti mari& tre uie sa )iti responsa ili. Acum ma amuz copios cit de con)uza eram dar in acele momente nu pricepeam si eram suparata. Si aiatul meu intr*o una zi e(asperat de )aptul ca ma plin#eam ca era dezordine in casa& mi*a spus: .ama eu cred ca a )i responsa il inseamna sa in$at ine& sa nu )olosesc dro#uri& sa nu )umez& sa nu )ac prosti. Iar tu spui ca nu sunt responsa il pentru ca nu spal $asele. A )ost socul $ietii mele cind l*am auzit ce spune. Cita dreptate a$ea. Cit de strim era sistemul meu de responsa ilitatea si cit de di)erit era al lor. .ultumesc lui /umnezeu ca am studiat si practic hipnoza. .i*a im o#atit $iata si am realizat ca sistemul de comunicare ne poate )ace atit de ne)ericiti.

'(emplu:

Su iectul R. $ine la hipnotist disperata ca sotul ei nu o mai iu este. 'a este desi#ner are ,6 de ani si este casatorita de un an cu un pro)esor. Con$ersatia lor cind $ine de la ser$ici acasa unde #aseste un sot ursuz& care astepta sa*i incalzeasca mincarea si sa*i pui masa are loc cam asa:

* Duna& sunt rupta de o oseala.

* Duna& sunt mort de )oame& ai intirziat.

Creierul lor opereaza in acel moment:

78 /upa ce ca dea ia ma tin pe picioare& nici macar nu se in$redniceste sa*si incalzeasca sin#ur mincarea& a mai imi )ace si o ser$atie.88

78Stau sin#ur de atita timp& mor de )oame si ei nici nu*i pasa si tot ea este ner$oasa.88

/e aici si pina la di$ort sint doar citi$a pasi.

In )apt ea are o perioada in)ernala la ser$ici& cu un director care o chinuie in)iorator si ar )i $rut ca el sa ia atitudine si sa o spri%ine moral& sa*i spuna sa*si schim e ser$iciul.

'l& pro)esor& nu realizeaza prin ce trece ea& a mai mult are din copilarie& datorita di$ortului parintilor& o adinca spaima de a )i a andonat. +entru el )aptul ca ea ii pune si ii incalzeste mincarea reprezinta ca totul este in re#ula& ea il iu este si ii pasa de el. Acelasi e$eniment al pusului mesei inseamna pentru ea ca lui nu*i pasa de ea si nu o iu este. >ici unul nu este rau intentionat si pe deasupra se iu esc enorm. +ro lema este ca nu stiu sa comunice intre ei& ca nimeni nu le*a atras atentia ca acelasi )apt poate sa ai e intelesuri complet di)erite pentru amindoi. /e )apt ea astepta ca el sa*i #hiceasca ne$oia& dorinta de asi schim a ser$iciul. Cel mai simplu ar )i )ost sa*si e(prime clar ne$oia de spri%in& sa )ie aserti$a. /ar nimeni nu a in$atat*o pe ea ca tre uie sa se e(prime& din contra a )ost in$atata ca a*si pastra emotiile pentru ea insusi si nee(primarea lor este o do$ada a unei cresteri. >ici el de asemenea nu a depistat ca el nu isi pune sin#ur masa din cauza unei traume din copilarie. In acest moment inter$ine rolul specialistului sa puna de comun acord sistemul lor de comunicare& si sa caute solutii optime care sa con$ina la amindoi partenerii. Su iectul R. in decurs de o luna si*a schim at ser$iciul cu unul mai ine platit si mai putin stresant.

Comunicarea este unul din )actorii esentiali. >u asumati niciodata un anumit inteles si intotdeauna intre ati: Ce ai $rut sa spui cu astaB

'(emplu:

Ian a trecut pe lin#a )ratele lui si i*a dat o plama usoara. 'l a urlat 8mama88. 2a intre area mamei lui& pusa in )elelu urmator: 78Ce ai $rut sa spui de )apt cind l*ai lo$itB88& Ian a stat socat o secunda si a raspuns: 78.a plictisesc si $reau sa se %oace cu mine88.

Cind o data a $enit mama si cu )ratele lui cu mai multe sacose pline de cumparaturi& Ian $ine si da cu piciorul in plase. /esi prima reactie a mamei este sa*l cirpesca& ea are intelepciunea sa*l intre e: Ce ai $rut sa spui cind ai lo$it cumparaturile cu piciorulB Iar el a raspuns: Am ne$oie de o pereche de adidasi. /e ce Ian nu a spus direct acest lucru si s*a mani)estat cu lo$irea cu picorul a plaselor este mai #reu de e(plicat. +ro a il ca nu a )ost in$atat sa #indeasca si sa se e(prime direct. Reactia lui a )ost instinctuala: el a$ea ne$oie reala de incaltaminte& iar mama lui nu a #hicit aceasta ne$oie. Su iectul Ian este in$atat sa*si descopere ne$oile si sa le e(prime clar.

/aca doriti sa a$eti o comunicare e)icienta cu su iectul& e(ceptind atunci cind se )oloseste metoda con)uziei& el tre uie sa intelea#a ce astepti de la el si sa simta ca tu ii $rei inele. /aca ai un client care nu crede in tine& $a tre ui sa construiesti un raport cu el. Iti tre uie o )oarte mare a ilitate sa pui in transa pe cine$a care este ne#ati$ cu pri$ire la persoana ta. Fara acest raport de incredere& respect& transa nu este e)icienta.

/e asemena este important ca tehnicile de inductie sa )ie adaptata tipului de personalitate al clientului. Intr*un )el $eti a orda un artist si alt)el un o)iter de politie. In cazul o)iterului de politie $eti )olosi tehnici autoritare& pentru ca el prin sistemul lui de munca este in$atat sa asculte de comenzi. 2ui nu este e)icient sa*i spui tu poti )ace asta sau asta pentru ca la politie i se spune sa )aca un anumit lucru& sa asculte de ordin. Si de aceea )olosesti sistemul lui de comunicare. Cu un pictor nu o sa )olosesti o metoda autoritara ci permisi$a pentru ca el este in$atat ca prin munca lui sa e(prime ceea ce $rea el ceea ce simte el& nu ceea ce $rei tu.

1re uie de asemena sa )i o isnuit sa schim i metoda instantaneu. /aca ce$a nu este in re#ula sau clientul nu raspunde schim a& cauta altce$a. Asi putea spune& ca la 5=C din cazurile mele& a$ind recordul medical si hotarind in preala il ce )el de inductie sa aplic& am schim at ceea ce plani)icasem. Aceasta s*a intimplat nu numai ca nu a$ea clientul reactia dorita& ci si din dorinta de a*l o ser$a cum raspunde la acea inductie. Schim area inductiei este placuta si clientului cu care ai mai multe sedinte& pentru ca este ce$a nou pentru el.