Comunicarea non verbala

Subiectul E. a venit la prima sedinta de hipnoza. Ea acuza o oboseala pe care nu si-o poate justifica dimineata cind se scoala. Simte ca este foarte obosita desi se culca cel mai tirziu la 10 seara si se scoala la ora sapte. Ea nu are copii. Locuieste cu prietenul ei de peste sase ani. O intreb ce lucreaza el. Se incrunta putin, ridica din sprincene, dar imi e plica calm ca este desi!ner de interior, are propria lui firma. La intrebarea despre cum ii mer!e firmei, imi e plica ca este multumit, ca a pro!resat mult, lucreaza pe un computer de ultima ora, pe care el l-a pus la punct, ca are mai multe comenzi decit poate sa faca. "n timp ce e plica !esticuleaza usor cu bratele, ridicind palmele in sus. O intreb despre serviciul ei. "mi e plica ca este foarte multumita, ca se simte bine, ca a fost promovata si a primit responsabilitatea productiei companiei.

Este multumita de salariu si considera ca este in re!ula in acest domeniu. "n timp ce imi e plica aceasta, minile ii se incruciseaza pe piept, isi pune piciorul peste picor, isi lasa spatele pe spatarul scaunului si isi strin!e usor buzele. "mi cere sa o ajut sa se scoale dimineata devreme, in mod normal. #in comunicarea corpului ei am inteles ca problemele ei nu sunt in relatia pe care o are ci in serviciul ei. $intea ei constienta imi comunica verbal ca este multumita de serviciul ei %lucru de care la nivel constient, ea este real convinsa dar mintea ei inconstienta, prin pozitia si miscarile corpului ei, spune ca este tocmai contrariu. &m continuat sedinta asociand o serie de evenimente pozitive din viata ei in care a fost multumita de performantele ei, cu sculatul de dimineata. &ceasta am facuta-o pentru a ii !enera o sculare plina de ener!ie in care sa aibe dorinta de a rezolva cit mai multe din problemele le!ate de serviciul ei. & doua zi simtomele de obosela la sculare au disparut. "n sedinta urmatoare am mers mai departe si am pus-o in usoara transa pentru a obtine informatii despre munca ei. 'erminase cel mai presti!ios cole!iu de moda din Londra, a cisti!at cu o rochie de mireasa un premiu national e trem de valoros, dupa care a fost an!ajata la doua firme cu renume international. La acele firme a lucrat la serviciul productie unde fiind foarte capabila a ajuns rapid in posturi cheie. La sase ani dupa terminarea cole!iului, a fost promovata adjunctul directorului !eneral, a doua pozitie ca importanta in firma. &m banuit ca la un nivel adinc al mintii ei inconstiente este un conflict intre dorinta, capabilitatile ei artistice de desi!ner si pozitiile tehnice profesate. &m pus subiectul E. in transa adinca si am cerut celor doua parti ale mintii inconstiente sa aibe o discutie, o comunicare intre ele.

"ntentia era de a ajun!e la o concluzie comuna care sa o faca pe ea fericita. &dica sa ramina in cariera mana!eriala, in care ocupa acum o pozitie importanta si ii aducea un venit substantial sau sa isi reia cariera artistica, de desi!ner de moda. &m lasat la dorinta mintii inconstiente sa alea!a ce metoda de comunicare a rezultatului discutiei va folosi pentru a comunica cu mintea constienta a lui E. #eci am pus cele doua parti sa comunice intre ele pina cind vor ajun!e la o decizie comuna. Subiectul E. isi amintea de transa dar nu a priceput prea bine ce se intimpla. Ea era multumita ca se poate scula dimineata cu ener!ie si putea sa vina la servici. #upa trei luni de zile, subiectul si-a dat demisia din functia de director adjunct hotarind pentru inceput sa lucreze impreuna cu partenerul ei de viata.

#aca eu in timpul primei sedinte nu asi fi urmarit ce se intimpla cu corpul subiectului nu asi fi avut idee de fapt ce se intimpla cu ea, ce conflict are.

#escoperirea care a revolutionat comunicarea este faptul ca (0) din comunicarea umana este non verbala. Este uluitor sa descoperi ca doar 10) din comunicarea umana este verbala %prin cuvinte* iar cealalta parte este comunicarea nonverbala, a pozitiei corpului, a pozitiilor membrelor corpului, a !rimasei fetei etc.

Subiectul este e trem de vast. +entru hipnotisti este foarte important sa sti ce inseamna atunci cind subiectul sta in fata ta cu bratele si picioarele incrucisate, atunci cind isi pune mina la !ura, atunci cind da mina cu tine si palma lui este in sus etc. Este reactia cea mai corecta, curata, raspunsul cel mai si!ur pe care il primim de la subiect. 'otodata studiind comunicarea nonverbala a subiectului, stim daca su!estia este preluata asa cum dorim de catre el.

&ceasta comunicare non verbala a inceput sa fie studiata abia prin 1(,0, prima carte despre acest subiect fiind publicata in 1(-0. &r fi trebuit sa fim ceva mai devreme constienti de aceste fenomene. .a aduceti aminte desi!ur de filmele mute cu Charles Chaplin, Stan si /ran sau multi alti actori, care au fost pionierii comunicarilor nonverbale. 0u aveam nevoie de nici o subtitrare pentru ca 12stiam22 ce se intimpla in actiune prin simpla miscare a corpului lor.

Comunicarea nonverbala poate sa fie inascuta sau invatata. #e e emplu ca profesori 12stim22 ca atunci cind studentii stau in fata noastra cu barbiile aplecate sau cu bratele incrucisate la piept, ei se opun la ceea ce afirmam noi sau au o atitudine ne!ativa, contrara afirmatiilor noastre. "n acel moment schimbam modul in care

discutam subiectul sau implicam studentii in dezbaterea subiectului si ii lasam sa se e prime.

"n !eneral se stie ca femeile sunt mai perceptive decit bartbatii atunci cind este vorba de comunicarea non verbala. #e aici apare e plicatia acelei intuitii feminine, pentru ca ele au abilitatea sa decodeze mai rapid semnalele non verbale sau pentru ca ele au un ochi mai atent la cele mai mici detalii. #e acea barbatii nu reusesc sa minta asa de bine ca femeile. O femeie poate sa minta cu mai multa abilitate decit barbatii. &ceasta diferenta se poate datora faptului ca femeile se ocupa %sau mai bine zis se ocupau* mai mult de cresterea copiilor. Ele sunt mult mai receptive la ceea ce vor sa comunice copii, non verbal. Su!arul are un tip de miscare a corpului prin care ii comunica mamei senzatia de foame si un altul de durere.

S-au studiat copiii care s-au nascut orbi, deci nu au putut sa vada si sa copieze ceea ce fac adultii. Ei zimbesc cind sunt satisfacuti. #eci zimbetul este o comunicare !enetica. O serie de comunicari stim ca sunt !enetice, pentru ca apartin intre!ului !lob, desi conditiile de viata, culturale si de educatie sunt complet diferite. Subtul la copii este !enetic. Cind oamenii sunt suparati sau nervosi isi rideaza fruntea. 0e!area % balansarea la stin!a si la dreapta* cu capul este aproape universala si indica cuvintul 12nu22 iar miscarea capului inspre fata si inapoi inspre spate indica 12da22. &cestea insa pot sa fie !esturi invatate in copilarie. Cind un copil a subt suficient lapte, el intoarce capul in stin!a si dreapta, rejectind sinul mamei. Cind copilul tinar a mincat suficient el misca capul in stin!a sau dreapta incercind sa scape, sa opreasca parintii sa il hraneasca. #e aceea este posibil ca acest !est sa fie invatat si sa dovedeasca o atitudine, ne!ativa, un dezacord, o nepotrivire.

3nele !esturi pot sa fie trasate pina la animalele primitive. &stfel, aratarea dintilor arata o intentie de atac. Si omul modern, desi nu ataca cu dintii isi incordeaza buzele intr-un !est ostil. 4idicarea umarului este alt !est universal si este utilizat ca o persoana sa arate ca habar nu are despre subiectul discutat. El ridica umerii, arata palmele, ridica sprinceana.

Este foarte important sa observi !esturile umane, dar in acelesi timp sa le dai o interpretare corecta. #e e emplu scarpinatul in cap poate sa inseme ca subiectul are matreata, sau paduchi sau ca este nesi!ur, sau ca a uitat, sau ca urmeaza sa minta si nu stie ce sa spuna.

&naliza a ceea ce inseamna miscarea corpului se face in conjunctura cu ceea ce se-a intimplat inainte si dupa !est. #aca o persoana tine picioarele incrucisate este un !est ca el evalueaza critic ceea ce spui, sau este ne!ativ la ceea cea spui. "ar daca capul si barbia este lasata in jos este si!ur ca este ostil la ceea ce spunem.

Cind un copil pune mina la !ura cind spune ceva este aproape si!ur ca spune o minciuna, cind un adult isi freaca nasul in timp ce vorbeste este posibil ca el are de !ind sa minta.

Cind un subiect cu care practici hipnoza sta cu palmele in sus inseamna ca el este receptiv la ceea ce spui tu si ca el ti se preda tie cu toata increderea. &ceasta este o dovada de submisie.

"nca de la modul in care un subiect da mina cu tine, poti sa primesti informatii despre el, ce fel de sentimente are fata de tine. #aca mina ti se ofera spre strin!ere cu palma in jos arata un caracter dominant, care vrea sa domine, sa te obli!e sa dai mina cu palma in jos, ca sa preia controlul a ceea ce se discuta. +oti sa afli ce fel de sentimente are, daca este submisiv, speriat, autoritar.

Este bine sa fiti atenti la subiect in tot timpul transei hipnotice, pentru a intele!e ceea ce se intimpla cu el. #aca in momentul in care incepeti discutia cu el si are miinile si picioarele incrucisate, el are o tendinta defensiva, de aparare, are o neplacere, dar in acelasi timp poate sa-i fie fri! sau sa-l treaca la toaleta. #aca in timpul discutiei el va intoarce palmele in sus inseamna ca cisti!i teren in increderea pe care el ti-o acorda.

0iciodata nu asumati de la inceput ca ceea ce credeti este corect. .a trebui sa verificati supozitia daca interpretarea pe care o dati este corecta. #e e emplu daca un client incepe sa plin!a in timpul transei sa nu ii vorbiti de nefericirea lui pentru ca daca el plin!e de fericire sau datorita altor sentimente, l-ai scos din transa si ai rupt raportul cu el.

"n timpul transelor desi ochii sunt inchisi au miscari foarte rapide, in !eneral rotative sau !lobul ocular se indreapta intr-o anumita directie. &ceste miscari ale !lobuli ocular nu sunt intimplatoare. +ozitia ochilor ne da indicatia asupra carei parti a creierului avem acces. +utem sa clasificam functiile creierului in doua, in relatie cu cele doua

emisfere astfel5

'O+

.izual 6 construieste

.izual 6 aminteste

&uditiv 6 construieste

7inestetic - emotii

&uditiv 6 aminteste

&uditiv 6 dialo! intern

Cind subiectul are ochii ridicati in sus in stin!a, atunci el este vizual- constructiv %construieste o ima!ine mental*. Cind el priveste sus dreapta este vizual - isi aminteste o ima!ine. #aca priveste drept in dreapta el isi va aminti sunete. Cind priveste drept in stin!a el va auzi sunete pe care le construieste. 8os in dreapta este auditor internal, el aude un dialo! intern. 8os in stin!a este 9inestetic, adica isi aminteste sentimente, miros sau !ust.

"n !eneral sistemul de comunicare poate fi foarte usor verificat. #e e emplu daca intrebi pe cineva cite semafoare sunt de la tine acasa pina la servici sau ce culoare au ochii mamei tale sau ce fel de jucarie ai cumparat la ultimul Craciun copilului tau, observati in ce directie ii se indreapta ochii. +uteti sa puneti alt set de intrebari auditive ca5 !indeste-te la piesa ta favorita de muzica sau poti sa auzi vocea prietenului tau: +oti sa simti ca pui mina in apa foarte calda sau mina in apa cu !heata: +oti sa intrebi ce culoare i-ar place sa poti la imbracaminte daca ai avea parul ras in cap si ai avea barba.

E ista doua feluiri de ima!ini5 ima!ini pe care ni le aducem aminte si ima!ini pe care le construim mental. #e e emplu atunci cind intrebi pe cineva ce culoare de imbracaminte ai purta daca ai avea parul ras in cap, intii el trebuie sa-si construiasca mental ima!inea lui ras in cap si cu barba.

E ista diferenta intre persoane care scriu cu mina dreapta sau stin!a. Cei care scriu cu mina stin!a vor misca ochii in directia opusa celor cu mina dreapta. Cei care scriu cu ambele miini nu au un tipar de identificat intotdeauna, dar poti sa-i verifici cu setul de intrebari.

Este important sa observi in timpul transei daca ochii privesc in stin!a sau in dreapta ca sa poti sa determini daca subiectul incearca sa isi aminteasca sau sa construiasca ima!ini.

'oata comunicarea nonverbala da o foarte mare cantitate de informatii despre subiect inainte ca subiectul sa deschida !ura.

+entru a va e ersa sistemul de comunicare al ochilor, faceti un e periment cu o persoana apropiata la care ii puneti intrebari relativ simple pentru a obtine o ima!ine vizuala, auditiva sau 9inestetica.

"n !eneral unele persoane sunt preponderent auditive, altele vizuale, altele simt sentimentele, emotiile.

Cind vorbesti cu o persoana si ea incepe sa-ti povesteasca5 22&m fost ieri la sora-mea si soseau era asa de a!lomerata. Era plin de reclame luminoase care imi distra!eau atentia de la condus. +ina la urma a trebuit sa opresc la Cabana Caprioara unde am vazut ca este mai putin a!lomerat si am facut un popas.22, iti dai seama ca aceasta persoana este o persoana vizuala. Ea vede, traieste in ima!ini.

Cind spune5 12Suzana mi-a dat telefon si am auzit atit de multe lucruri de la ea despre copiii ei. Era un z!omot infernal in telefon ca nu puteam sa aud bine ce vorbeste.22 &ceasta este o persoana auditiva.

#aca povesteste cam asa5 12$-a sunat Suzana si era asa de suparata si necajita ca m-a intors complet peste cap. Serviciul ei o nenoroceste, vine acasa terminata ca nu mai are putere sa faca nimic. "ar copii ei ce sa mai spun, ii fac capul calendar cu ce nevoi au.22, este o persoana preponderent 9inestetica, adica simte emotiile.

Cind primesti un raspuns care nu corespunde acestei matrici este bine sa intrebi subiectul ce s-a intimplat cu el atunci cind ti-a raspuns asa.

#esi acest tip de informatii sunt e trem de pretioase este bine intotdeauna sa pastram o anumita rezerva, o anumita probabilitate ca informatia noastra poate este incorecta.

&cest lucru ne va feri de !reseli atunci cind un subiectul incepe sa plin!a. 0u trebuie sa asumam ca el plin!e de nefericire, doar pentru ca majoritatea plin! cind sunt

nefericiti. #aca unui subiect care plin!e in transa iti e primi compasiunea pentru suferinta lui cind el plin!e de fapt de fericire, l-ai pierdut, ti-a iesit din transa.

#aca in acest studiu cu subiectii nu aveti un raspuns clar al miscarii ochilor, puteti sa puneti intrebari mai solicitante. #e e emplu daca nu are o reactie clara la intrebarea ce culoare au ochii prietenei tale, puteti intreba ce culoare au ochii bunicii tale, intrebare care va cere un mai mare efort din parte a subiectului.

Cind aveti un raspuns, o reactie a subiectului in care nu stiti ce se intimpla si nu este important sa aflati ce face el in lumea lui interna, este bine sa spuneti, in functie de conte t5

; nu stiu unde esti tu acum ;. si cum arata ima!inea ;; in care tu te simti confortabil si fericit ; dar asi vrea sa faci un lucru si mai comple ;. sa mirosi locul unde esti ; in !eneral fiecare loc are mirosul lui specific ; si daca cumva locul in care te afli nu are miros ; ti-asi su!era sa iti aduci acolo un platou cu mincarea ta favorita ; si cind narile tale ; se umplu de mirosul mincari tale favorite ; asi vrea ca mintea ta inconstienta sa preia controlul de!etelor tale ; si printr-o miscare usoara a lor eu voi sti ca tu ai indeplinit sarcina pe care ti-am cerut-o ;..

"n acest fel ii dau o lar!a !ama de posibilitati subiectului din care el va ale!e una care ii convine lui sa o duca la indeplinire - este foarte mica probabilitatea ca el sa nu aibe o mincare favorita, dar daca nu avem un raspuns al de!etelor, putem continua5

;. nu stiu ce se intimpla cu tine ; dar este in re!ula .... respect mintea ta inconstienta ;.

Si su!erati alta sarcina pe care sa o verificati.

La servici, cu prietenii sau copii dumneavoastra incercati din amuzament sa observati atitudinea corpului lor in diferite situatii.

+entru a intele!e si mai bine cit de comple a este comunicarea non verbala si faptul ca nu poti sa asumi ca ceea ce este !eneral valabil se aplica in toate situatiile si ca tu ca hipnotist trebuie sa ai o baterie intrea!a de posibilitati de a evalua corect raspunsul pe care il primesti de la subiect va propun sa faceti un !rup de doua persoane si sa efectuati urmatorul e periment55 stind pe scaune, fata in fata unul din subiecti va fi cel care va raspunde comenzilor date iar celalalt va nota in scris ce reactie fizica are. E perimentul se efectueaza in stare constienta. +uneti subiectul sa intre adinc in mintea lui in una din urmatoarele situatii5

sa isi ima!ineze ca seful lui la servici l-a certat pentru ceva pentru care el nu era vinovat<

sa isi ima!ineze ca a fost promovat<

sa isi aminteasca un eveniment trist din viata lui<

sa isi aminteasca un eveniment vesel din viata<

sa isi ima!ineze ca are o suma mare de bani pe care mer!e sa o cheltuiasca<

sa isi ima!ineze ca are de invatat ceva nou.

"n timp ce subiectul isi reaminteste sau isi creaza mental scena, urmariti cu atentie si notati in scris ce modificari survin nu numai in fizionomia fetei dar si in pozitia minilor, picioarelor, pozitia corpului in scaun pentru a sesiza cit de comple a este aceasta comunicare non verbala. &poi faceti e ercitiu revers. +uneti sa isi alea!a una din situatiile din cele pe care le-ati nominalizat fara sa va spuna care. El isi va reaminti acele ima!ini si cind el va da semnalul ca este in acea ima!ine mentala, determinati prin pozitia corpului ce fel de ima!ine a fost. .eti vedea in ce masura puteti sa realizati ce sentimente are numai prin pozitia corpului. 4epetati de citeva ori acest e periment. Este bine sa faceti aceste studii pentru ca va vor face sa fiti receptivi la comunicarea non verbala si va vor ajuta in diferite momente in viata. #e e emplu nu veti cere sefului dumneavoastra o marire de salariu cind el are bratele incrucisate si sta picior peste picor. O veti face cind sta cu corpul usor inclinat catre dumneavostra cu palmele ridicate in sus.

"n studiul comportamentului uman este bine sa cunosti tipurile de personalitate.

&cestea pot sa fie impartite in trei mari cate!orii5 tip pozitiv %asertiv*, a!resiv si pasiv.

+O="'". &>4ES". +&S".

&parenta 4ela at 'ensionat 0eincrezator

+ostura #reapta

#ominanta Cazuta inspre fata

Contactul ochilor #irect +riveste insistent Contact minim

E presia faciala 4ela at "ncordat Lin!usitoare

$iinile 4ela ate &!itate 'epene

.ocea "ncrezatoare Stridenta Ezitanta

3n comportament pozitiv face oamenii sa se simta increzatori, el su!ereaza intele!erea situatiei si cunoasterea a ceea ce vrea el insusi. $esajul lui este e term de puternic. Ei au sentimentul ca tu vei fi placut impresionat daca ei fac ceea ce le ceri tu. Ei se simt in

si!uranta, protejati si simt ca tu ii lasi sa isi cunoasca bine pozitia pe care ei o au in raport cu tine. Ei sunt cooperanti si raspund cu un raspuns direct pozitiv, incercind sa te ajute. Ei iti vor reintoarce respectul pe care tu il arati nevoilor lor si de asemenea se simt ener!etici. Ei sunt capabili sa isi utilizeze ener!ia lor in sens constructiv pentru ca stiu ca tu nu ai nimic de ascuns.

"n !eneral comportarea a!resiva instraineaza oamenii si su!ereaza ca persoana respectiva nu este confortabila cu ea insasi sau cu ceea ce spune. "n !eneral ea ridica indoieli asupra mesajului pe care il comunica. Comportamentul a!resiv ii face pe ceielalti sa se simta nervosi si atacati. Ei resimt tacticile care sunt necinstite, se simt frustrati si isi pierd ener!ie foarte pretioasa aparindu-se de comportamentul tau abuziv. Ei se vor retra!e, vor incearca sa evite aceasta persoana atunci cind este in jurul lor, pentru ca trebuie sa se apere de atacuri. Ei sunt tensionati si defensivi, pentru ca se pre!atesc pentru atacul urmator. Ei detesta acea persoana, au resentimente, sunt ranchiunosi, ei detesta puterea pe care pare ca acea persoana o are asupra lor. Ei sunt raniti, nu pot sa se ajute chiar daca stiu ca comentariile rautacioase sunt nemeritate. Ei se simt umiliti si nu se bucura cind sunt facuti de ris in public. Ei se simt nelinistiti si pierd ener!ia pre!atindu-se pentru raul pe care o sa-l faca persoana a!resiva in pasul urmator.

3n comportament pasiv nu produce an!ajarea oamenilor in discutie, el su!ereaza o lipsa a increderii in propria persoana si mesajul pe care il comunica este foarte slab. Comportamentul pasiv ii face pe ceielalti sa se simta iritati si ei ar dori ca persoana pasiva sa stea in picioare si sa ia sin!ura deciziile care o privesc.

"ntr-un comportament pozitiv % asertiv* ceri cea ce vrei direct si deschis. 'u nu violezi drepturile celorlalte persoane, nu in!heti cu spaima si cauti situatiile in care amindoi obtineti ceea ce vreti % situatia5 eu cisti! - tu cisti!i*.

"n comportamentul a!resiv incerci sa obtii ceea ce vrei cu orice mijloc, chiar daca vei !enera sentimente ne!ative in ceielalti, esti manipulant, utilizezi sarcasmul si te lupti %situatia5 eu si!ur am sa cisti! - tu nu ma intereseaza ce ai sa faci*.

"n comportamentul pasiv te superi daca ceielalti nu iti vor da ceea ce vrei, stai in propriile tale sentimente, te bazezi ca ceielalti vor !hicii ceea ce vrei. 'u nu ceri ceea ce vrei, nu superi pe nimeni si nu vrei sa iesi in relief %situatia5 tu cred ca ai sa cisti!i - eu ca de obicei am sa pierd*.

+ersonalitatile umane sunt in !eneral mi te, nu sunt pure pasive, a!resive sau pozitive. "ncercati sa determinati pentru dumneavoastra in ce situatii, relatii cu ceielalti si cu dumneavoastra insiva sunteti pozitiv, a!resiv si pasiv.