Politica de preuri

Sistemul preturilor input-urilor si foarfecele preurilor n agricultur

Inflaia n Romnia a ajuns la un maxim de peste 250% n 1993, iar apoi a sczut n mod substanial . O evoluie deosebit de pozitiv este scderea continu a ratei anuale a inflaiei ncepnd cu anul 1998, preurile la consumator crescnd cu doar 11,9% n 2004 (n scdere de la 59% n 1998). Romnia parea s fie pe drumul stabilizrii macroeconomice, dei mai are de parcurs o distan considerabil pn va atinge o rat a inflaiei acceptabil pe plan internaional, de 4%-6% pe an. Evoluia preurilor inputurilor i produselor agricole este n general similar cu tendinele manifestate n alte ri din Europa Central i de Est. n faza iniial a tranziiei, productorii primari a trebuit s fac fa unei presiuni costpre aprute brusc, ntruct preurile inputurilor att n termini nominali, ct i reali au crescut mult mai repede i mai brusc dect preurile produciei agricole.

Dup ce au trecut de ocul iniial al anilor 1990/1991, preurile inputurilor agricole n termeni reali au fost de dou ori mai mari dect la nceputul deceniului. n acelai timp, preurile primite de fermieri pentru produsele lor au rmas relative scazute i, dup liberalizarea total a preurilor n anul 1997, chiar au sczut la aproximativ 80% din nivelul lor de la nceputul deceniului. Multe publicaii pe aceast tem repun n discuie faptul c fermierii din Romnia sufer de o nrutire a foarfecelui preurilor i a termenilor de schimb (preurile inputurilor crescnd cu un factor de 3.200 i preurile produciei cu 1.200 n ultimul deceniu). Aa cum se indic n Figura 2.3, am asistat la dinamica cea mai semnificativ a preurilor n 1990/1991, cnd preurile inputurilor au crescut brusc. Dup acesti doi ani, variaiile preurilor inputurilor i produselor agricole au avut aproximativ acelai ritm de cretere (sau cu schimbri, clar reflectate, de natur politic, cum ar fi liberalizarea preurilor produselor din 1997) n anumii ani (cum ar fi 1993) preurile produselor agricole au crescut chiar mai mult dect preurile inputurilor.

 Folosirea input-urilor n agricultura Romniei este mai puin intens sub aspect cantitativ fa de situaia alte ri din UE, iar acest lucru reprezint una din cauzele care genereaz diferenele de productivitate la nivelul produselor vegetale dar i a celor animale. Astfel, fa de media european, n Romnia, cheltuielile la hectar cu input-urile sunt mai mici cu 46%, cele mai mari decalaje nregistrndu-se la ngrminte chimice, produse de protecia plantelor i servicii agricole, n anul 2011. De asemenea, consumul de capital fix la hectar a fost cu 40% mai mic n Romnia, fa de media UE.Consumul cantitativ de ngrminte chimice a crescut modest n ultimii 7 anii, doar cu 6% n 2011 fa de anul 2005. De asemenea, a crescut modest, dar s-a modernizat constant, parcul de maini agricole, n principal i datorit fondurilor alocate din programele SAPARD i PNDR, destinate modernizrii exploataiilor agricole. Astfel, fa de anul 2005, n anul 2011 numrul de tractoare fizice a crescut, modest, cu 6%, iar cel al combinelor autopropulsate pentru cereale cu 1%. n ce privete consumul de semine la hectar, valoarea acestuia depete media european n 2011 (72,1 euro/ha n Romnia i 64,8 euro/ha in UE), probabil datorit preurilor mai ridicate practicate de dealeri n ara noastr.

 LEGEA Nr. 83 din 30 noiembrie 1993 Privind sprijinul acordat de stat productorilor agricoli Art.1 Statul sprijina productorii agricoli prin alocaii si subvenii la dobanzile pentru credite de producie si investiii, prime de productie si compensatii, avantaje fiscale, garantii pentru obtinerea de credite, garantarea de preturi de achizitie remuneratorii pentru produsele agricole de importanta nationala, acordarea de asistenta tehnica de specialitate si alte facilitati. Art. 2 Producatorii agricoli in intelesul prezentei legii sunt proprietarii si detinatorii legali de animale, de terenuri agricole sau forestiere, situate in extravilan sau in intravilanul comunelor, oraselor si municipiilor, indiferent de forma de exploatare a acestora.

Concluzii
Folosind politica de preuri si venituri ca instrument al PAC are in vedere dou obiective majore interdependente:meninerea stabiliti preurilor si reducerea inflaiei. Din punct de vedere al PAC,meninerea stabilitii preurilor are un rol foarte important,ntrucat de nivelul si dinamica lor depind foarte multe procese din economie care influeneaz direct si indirect creterea durabil

V mulumesc!