Sunteți pe pagina 1din 2

SEMICONDUCTOARE INTRINSECI I SEMICONDUCTOARE EXTRINSECI Semiconductoare (materiale care conduc doar n anumite condiii) a cror rezistivitate este medie

e (10-2 m la Ge i 10! m la Si)" #n construcia dis$ozitivelor electronice se %olosesc semiconductoare im$uri%icate" Semiconductoarele im$uri%icate (numite semiconductoare extrinseci) se o&in din semiconductoarele $ure $rin nlocuirea' %r a modi%ica structura reelei' a unui atom semiconductor cu elemente a cror valen di%er cu o unitate n $lus ($entavalente) sau n minus (trivalente)" (rocedeul te)nolo*ic $rin care se o&in semiconductoare e+trinseci $oart numele de dopare. ,ac do$area se %ace cu elemente $entavalente se o&in semiconductoare de tip n" -a un semiconductor de ti$ n. electronii sunt $urttori ma/oritari0 *olurile sunt $urttori minoritari" ,ac do$area se %ace cu elemente trivalente se o&in semiconductoare de tip p" -a un semiconductor de ti$ $. electronii sunt $urttori minoritari0 *olurile sunt $urttori ma/oritari" !!!!!!!!!!! 1. #ntr-un semiconductor' $urttorii de sarcin sunt electronii i *olurile" 2. Semiconductoarele $ot %i intrinseci ($ure) i e+trinseci (im$ure)" 3. Semiconductoarele e+trinseci se $ot o&ine $rin im$uri%icare cu. elemente trivalente (se o&in semiconductoare de ti$ $) elemente $entavalente (se o&in semiconductoare de ti$ n)" 4. ,e$lasarea ordonat a electronilor sau a *olurilor re$rezint un curent electric" ,e$lasarea *olurilor are loc n sens invers de$lasrii electronilor0 5. #ntr-un semiconductor e+trinsec' e+ist dou ti$uri de $urttori de sarcin. 1 ma/oritari0 1 minoritari"

6. -a semiconductoarele e+trinseci conducti&ilitatea nu mai de$inde de tem$eratur' ci doar de concentraia de im$uriti i este controlat $rin intermediul acesteia"

JONCIUNEA PN ,ac se creeaz' n acela i cristal semiconductor' $rin im$uri%icare controlat cu im$uriti' de o $arte i de alta a unei su$ra%ee de se$araie' dou zone' una de ti$ n i una de ti$ $' se o&ine o jonc !n" #n" Jonc !n"$ #n #o%$& '$() * &"c( (olarizarea direct a /onciunii se o&ine $rin a$licarea unei surse de tensiune e+terioare' cu $olul $ozitiv $e re*iunea $ i cu cel ne*ativ $e re*iunea n" (rin /onciune va trece un curent av2nd sensul de la re*iunea # la re*iunea n" 3cest curent se nume te curent direct i cre te cu cre terea tensiunii de $olarizare direct"

Jonc !n"$ #n #o%$& '$() n+"&, (olarizarea invers a /onciunii se o&ine $rin a$licarea unei surse de tensiune e+terioare' cu $olul $ozitiv $e re*iunea n i cu cel ne*ativ $e re*iunea $" (rin /onciune va trece un curent av2nd sensul de la re*iunea n la re*iunea #" 3cest curent se nume te curent invers i are valori de ordinul 10-4 10-5 3 (n %uncie de natura materialului semiconductor)"

S-ar putea să vă placă și