Principiile Proiectarii Inteligente Asistate de Calculator

Procesul de proiectare propriu-zis cuprinde mai multe faze: proiectarea conceptuala n care se decid structura de baza a modelului si metodele pentru obtinerea solutiei; proiectarea de baza sau preliminara n care se face punerea n problema; proiectarea de detaliu n care se decid specificatiile de detaliu ale partilor componente ale proiectului. Din punct de vedere al informatiilor existente, procesul de proiectare se constituie n patru faze de detaliere a informatiei: informatii cu caracter general, cerinte din care proiectantul dezvolta ideile pentru proiectarea conceptuala; informatia data de experienta, si nu poate fi redata sub forma de expresii; informatia exprimata relational, algoritmic si cantitativ; informatia constituita n proceduri si n modele obiect , faza n care se determina definitia si mecanismul structurii obiectelor, pentru ca apoi, sa fie nglobata ntr-un model matematic, adica faza de model obiect. Proiectarea se considera reusita, daca se pot mapa pe acest model relatii procedurale si calitative, de exemplu translatari directe, fara interventie exterioara, ntre baza de date si baza de cunostinte Experienta a aratat ca esenta proiectarii propriu-zise se afla n faza de proiectarea conceptuala. Astfel, n ultimii ani, s-a dezvoltat o noua viziune asupra proiectarii ingineresti n care se pune problema rezolvarii conflictelor existente n diferite faze ale procesului de proiectare . tilizarea sistemelor traditionale, de

Proiectare Asistata cu !alculatorul, a contribuit la rationalizarea procesului de proiectare, adica la mbunatatirea calitativa a rezultatelor proiectarii. Anumite aspecte au ramas nerezolvate, cum ar fi conflictele aparute n procesul de proiectare, cu accentuare pe comunicarea ntre partile implicate, ceea ce ar conduce la reducerea erorilor existente n sistemele traditionale de Proiectare Asistata de !alculator. Pentru nceput, vom analiza inconvenientele sistemelor de proiectare traditionale, care conduc la aceasta noua abordare. Astfel, sistemele traditionale de Proiectare Asistata de !alculator: nu erau sisteme inteligente, adica admiteau erori de rationament ale proiectantilor, si nu puteau furniza raspunsuri la ntrebarile acestora; nu erau dotate cu o interfata de comunicatie pentru ntreaga problema " adica, proiectantul furnizeaza intrarea pentru fiecare problema candidat si verifica corectitudinea presupunerilor, ceea ce face munca ineficienta; nu erau dotate cu mediu adecvat unui sistem conflictual " adica, interfetele sau datele de intrare nu sunt definite unitar pentru ntreg ansamblul de probleme, iar sistemele necesitau translatari de date ntre diferite subsisteme. Desi sc#imburile de date sunt facute automat, modul n care acestea se fac, produce o pierdere de nteles ceea ce este fatal pentru o procesare inteligenta. De aici, deriva c$teva caracteristici ale sistemelor proiectarii inteligente asistate de calculator: cooperarea ntregii problematici existente n procesul de proiectare din nsasi faza de proiectare conceptuala; cumularea si cooperarea cunostintelor existente n procesul de proiectare din nsasi faza de proiectare conceptuala;

integrarea si cooperarea modelelor de descriere si reprezentare a datelor ce trebuie sa fie unice si comune n toate fazele proiectarii, ceea ce nu nseamna doar sc#imbarea interfetelor;

inteligenta sistemelor, ceea ce presupune un suport inteligent pentru proiectant, interfete inteligente, functii inteligente - baze de cunostinte, capabilitate de inferenta care sa poata ntelege intentiile proiectantului, sa detecteze erorile, sa sugereze alternative, sa raspunda la ntrebari etc.; dintre acestea, cea mai importanta o constituie detectarea erorilor, care reduce timpul si costul proiectarii ;

reducerea timpului de detectare a erorilor, marirea acuratetei analizei sau sintezei, micsorarea costurilor, n special, a celor de ntretinere.

Proiectarea Inteligenta Asistata de Calculator utilizeaza conceptele dezvoltate de ingineria de cunostinte si anume: implementarea unui mediu caracterizat de asimilarea elementelor de inteligenta artificiala;

facilitati de comunicare cu studentul - viitorul inginer proiectant; metode de descriere unitara de date si de nglobare a cunostintelor de proiectare cum ar fi: reprezentarea cunostintelor %reprezentarea proiectului prin obiecte si a operatiilor ntre obiecte&, prelucrarea restrictiilor, ac#izitia cunostintelor, inferenta si controlul cunostintelor&.

!ontextul care face obiectul rezolvarii problemelor conform principiilor ingineriei de cunostinte este definit de: dificultatea de a analiza sau sintetiza problema; existenta mai multor surse de cunostinte, diferite calitativ si cantitativ, o singura sursa fiind insuficienta pentru determinarea solutiei; dificultatea stabilirii metodelor de descompunere a problemelor n subprobleme ce comunica si coopereaza ntre ele;

coordonarea rezolvarii problemelor ce presupune comunicare ntre proiectantii ce au obiective conflictuale.

'n acest capitol este abordata problema modelarii proiectarii ingineresti, conform principiilor ingineriei de cunostinte, deci principiile Proiectarii Inteligente Asistate de Calculator.

Bazele de Cunostinte n Proiectarea Inteligenta Asistata de Calculator

Concepte, Definitii !aracteristica sistemului ce contine baza de cunostinte este aceea de a incorpora analiza %expertiza& dintr-un domeniu specific si de a putea utiliza te#nici de rationament simbolic pentru a rezolva problemele din domeniu, fiind necesara participarea unui (expert), n asa fel nc$t sa fie capabil sa emita rationamente si sa traga concluzii . Aceasta definitie nfatiseaza caracteristicile unui sistem bazat pe cunostinte: expertiza, rationamentul simbolic, ntelegerea si autonvatarea. Analiza. *istemul utilizeaza o mare cantitate de cunostinte despre domeniul proiectarii asistate a circuitelor electronice ; acestea sunt, n esenta, sisteme de procesare a cunostintelor fata de sistemele obisnuite care sunt procesari de date. !aracteristica acestor cunostinte este data de faptul ca ele sunt, adesea, subiective, si se pot sc#imba substantial. Profunzimea n sistem ce contine baza de cunostinte are profunzime, ceea ce

presupune ca el opereaza ntr-un domeniu ngust, abord$nd probleme dificile %de tipul celor care reclama (experti) umani&, fapt care presupune utilizarea unor reguli complexe. !omplexitatea aduce cu sine probleme noi: gestionarea unor baze (mari) de cunostinte, pentru care trebuie asigurata corectitudinea si consistenta la adaugarea de noi reguli; reprezentarea acelorasi cunostinte n diferite moduri si pe

niveluri de detaliere diferite; rezolvarea problemelor conflictuale pentru agenti care lucreaza n cooperare. Autonvatarea. + alta cerinta pentru acest sistem consta n abilitatea de a rationa asupra propriului proces. 'n procesul de autonvatare este importanta capacitatea de explicare. *istemul trebuie sa fie capabil sa explice cum a a,uns la anumita concluzie sau de ce se solicita o anumita informatie. 'n sistemele actuale, aceasta se face tras$nd linia de inferente si afis$nd regulile utilizate n timpul acestei inferente. Aceasta se poate numi cu greu (explicatie reala). 'n acest caz, este necesar sa existe o abilitate de a conecta pasii de inferenta cu principiile fundamentale ale domeniului cum ar fi: justificarea, abilitate care necesita cunostinte despre aceste principii de baza. Este necesara, de asemenea, capacitatea de a a,usta explicatia cu gradul de cunostinte al utilizatorului n domeniul dat. n alt aspect al autonvatarii consta n posibilitatea de a exploata metacunostintele %cunostinte despre cunostinte sau domeniu de cunostinte&. Aceste cunostinte pot fi facute explicit, n acelasi mod ca si cunostintele din domeniu, rezult$nd metareguli care pot fi utilizate pentru a g#ida strategia de rezolvare a problemei.
http://www.scritube.com/stiinta/informatica/Proiectarea-Inteligenta-Asista73445.php