RESURSE DE SUBSOL

Giurca Bianca Ionita Georgiana Lismanu Daniela Catalina Mocanu Elena

Metalele sunt substante solide la temperatura obisnuita, cu exceptia mercurului, care este lichid.

Proprietatile caracteristice ale metalelor, ca de exemplu conductibilitatea electrica si conductibilitatea termica,

sunt explicate prin natura structurala si electronica a metalelor.In cristalele metalelor, asezarea atomilor se face dupa principiul unei structuri cat mai compacte. De aceea metalele cristalizeaza in unul din cele trei tipuri de retele cristaline: cubica

compacta,
hexagonala compacta si cubica centrata intern. In metalele compacte, atomii sunt legati intre ei prin electronii de valenta care insa nu mai apartin fiecarui atom in parte, ci tuturor atomilor invecinati, fiind repartizati pe benzi de energie.

Proprietatile metalelor
Metalele prezinta proprietati diferite de cele ale nemetalelor. Toate proprietatile caracteristice metalelor sunt valabile pentru metalele in stare solida si lichida. In stare gazoasa metalele nu se mai deosebesc de nemetale.

Proprietati fizice
Metalele au luciu caracteristic, numit luciu metalic, datorita puterii lor de reflexie a luminii. Metalele sunt opace,
chiar in strat subtire, deoarece undele luminoase lovind electronii mobili din metal sunt amortizate si nu sunt transmise mai departe. 1) Culoarea metalelor este variata. 2) Densitatea metalelor variaza in limite largi;

Proprietati mecanice: Datorita starii metalice, metalele se caracterizeaza prin proprietati de plasticitate, maleabilitate, ductilitate, tenacitate etc., care au deosebita importanta practica. Plasticitatea este proprietatea metalelor (si aliajelor) de a se deforma permanent cand sunt supuse unei tensiuni exercitate din exterior. Deformarea plastica nu dispare cu cauza care a produs-o. Se considera ca deformarile plastice produse la metale in stare compacta cauzeaza o translatie in reteaua cristalina de-a lungul unor planuri reticulare. Trebuie observat ca si in retelele ionice, fortele de legatura nu sunt dirijate. In cursul translatiei, insa, simetria repartizarii sarcinilor este puternic perturbata, iar fortele de respingere rezultate sunt atat de puternice incat pot conduce la scindarea cristalului. Plasticitatea influenteaza maleabilitatea si ductilitatea.
1)

2) Maleabilitatea unui metal este capacitatea lui de a fi tras in foi prin comprimare la o temperatura inferioara punctului de topire. Sub actiunea fortelor exterioare, cristalele metalelor se deformeaza dupa anumite planuri de reticulare.Maleabilitate depinde de structura cristalina a metalelor; ea se manifesta cel mai intens la metalele care cristalizeaza in retele cubice cu fete centrate. Ea depinde de asemenea de temperatura, si anume creste pana la o anumita temperatura, dupa care scade si metalele devin casante. Cresterea

MINEREURI NEFEROASE
Cobaltul face parte dintre metalele care desi sunt relativ putin raspandite in natura au un rol foarte important in tehnica. Importanta cobaltului se datoreaza in primul rand valorii sale, drept component al asa-numitelor aliaje dure: aliaje metaloceramice si aliaje de turnare de tipul stelitilor, cum si aliaje cu proprietati specifice deosebite, magnetice, refractare si antiacide. Cobaltul se intalneste foarte rar in stare nativa; in majoritatea cazurilor se gaseste in natura sub forma unor combinatii chimice: - mineralele: arseniuri (smaltina, skutterudit etc.), sulfuri (linneit, cobaltipirita etc.),cobaltina; efluorescente cobaltice etc. Aceste minerale se gasesc adeseori impreuna cu minereurile de argint; avand aceeasi culoare ele sunt greu de deosebit.La reducerea argintului are loc concomitent si reducerea cobaltului,astfel ca inainte nu se putea prin metode tehnice simple sa se separe aceste metale. In Evul Mediu acest fenomen era pus pe seama unor spirite supranaturale - Kobold" - de unde si numele minereului, iar apoi si al metalului.

CUPRUL
Cuprul se gaseste ca metal liber in natura, cristalizat in octaedre sau cuburi, insa numai rar. Minereurile (sulfuroase) de metale neferoase contin de obicei 2-4% rareori peste 7% Cu. Cuprul are o afinitate mult mai mare pentru sulf decat ferul, in schimb, se oxideaza mai greu decat acestea. De acea , in timpul prajiri partiale, pirita, FeS2, se transforma in mare parte in FeS, iar in cea mai mica parte se oxideaza pana la FeO si Fe2O3 care se combina cu nisipul de cuart adaugat anume, dand silicat de fer, usor fuzibil, care trece in zgura. In partea de jos a cuptorului se aduna astfel o mata cuproasa, topita, compusa in cea mai mare din Cu2S si FeS, cu un continut de 30- 45%Cu. Mata cuproasa este apoi prelucrata intr-un convertizor captusit cu caramizi de silice sau mai bine din magnezita. Aerul se introduce prin deschideri laterale. In convertizor, sulfura feroasa se oxideaza in oxid de fer, care se combina cu nisipul adaugat, dand silicati ce seaduna in partea superioara, in stare topita. O parte din sulfura cuproasa trece in oxid cupros, care reactioneaza cu restul de sulfura. Metalul topit se aduna in partea inferioara a convertizorului.

INTREBUINTARI
Cuprul este, dupa fier, metalul cel mai utilizat. Aproximativ jumatate din productia mondiala de cupru serveste in scopuri electrotehnice (in special sub forma de conductori). Aproape tot restul cuprului se foloseste sub forma de aliaje cu destinatii felurite. Dintre aceasta, aliajele cuprului cu

zincul, alamele sunt cele mai folosite. De obicei alamele contin cel putin 50%cupru. Alamele cu
peste 70%cupru cunoscute sub denumirea de tombac, au culoare rosie. Alamele speciale care contin si Ni, Mn, Fe, Al, Sn au proprietati mecanice si rezistenta chimica superior alamelor obisnuite. Aliajele cuprului cu staniul, bronzurile, contin 1-20% staniu si se utilizeaza pentru confectionarea de bucse, lagare, suruburi, arcuri monezi sau aparatura chimica. Se folosesc si aliajele ale cuprului cu aluminiu beriliu sau manganul. Cuprul se gaseste ca metal liber in natura, cristalizat in octaedre sau cuburi, insa numai rar. Minereurile (sulfuroase) de metale neferoase contin de obicei 2-4% rareori peste 7% Cu. Cuprul are o afinitate mult mai mare pentru sulf decat ferul, in

schimb, se oxideaza mai greu decat acestea. De acea , in timpul prajiri partiale, pirita, FeS2, se
transforma in mare parte in FeS, iar in cea mai mica parte se oxideaza pana la FeO si Fe2O3 care se combina cu nisipul de cuart adaugat anume, dand silicat de fer, usor fuzibil, care trece in zgura. In partea de jos a cuptorului se aduna astfel o mata cuproasa, topita, compusa in cea mai mare din Cu2S si FeS, cu un continut de 30- 45%Cu

Aurul, argintul i platina se gsesc n stare pur iar frumuseea, raritatea i stabilitatea lor chimic le fac foarte valoroase.Aurul nu i schimb culoarea i nu se corodeaz. Este cel mai ductil metal; el se poate lamina n foie de 0.1 microni. Din 1 g de aur se poate obine o srm de 2 km. E un bun conductor electric. n prezent aurul se folosete ca etalon internaional de valoare, monetrie, pentru confecionarea bijuteriilor i a obiectelor religioase, la plombe dentare, ecrane pentru radiaii electromagnetie i circuite electronice.Argintul, cel mai rspndit metal preios, are multe proprieti similare cu ale aurului, dar este mai uor i se oxideaz mai repede. Platina are un punct foarte nalt de topire i nu se oxideaz.

ALUMINIUL
Aluminiul, cel mai abundent metal din scoarta Pamantului, a fost obtinut intaia data de catreHUMPHRY DAVY.Aluminiul este un metal foarte electropozitiv si reactiv cu greutatea atomica 26,974;are o structura cristalina cubica, cu fetele centrate, ceea ce il face maleabil si ductil, adica poate fi laminat in foi subtiri si tras in fire fine. Caracteristicile AL. metalic depind si starea de puritate. Astfel, pentru AL. pur de 99,99% punctul de topire este de 660,2C, iar greutatea specifica de 2,699 g/cm3, in timp ce pentru AL. Tehnic de 99,5%,valorile respective sunt 658,4+C si 2,705 g/cm3.Diferenta mare intre temperatura de topire (660C) si cea de fierbere (2270C), perfecta stabilitate a metalului in stare topita sunt calitati care permit ca turnare lui in forme sa se faca usor si in buneconditii.Aluminiul este un metal amfoter, care se poate ioniza in apa fie bazic, fie acid dupa PH. PROPRIETATI -Un volum de aluminiu cantareste o treime din greutatea unui volum identic de otel; -Singurele metale mai usoare sunt Litiu-l,Beriliu-l si Magneziu-l ;

Diferenta mare intre temperatura de topire (660C) si cea de fierbere (2270C), perfecta stabilitate a metalului in stare topita sunt calitati care permit ca turnare lui in forme sa se faca usor si in bune conditii.Aluminiul este un metal amfoter, care se poate ioniza in apa fie bazic, fie acid dupa PH. respectiv.Aluminiul are o mare capacitate de reactie. Rezistentaaluminiului si a aliajelor sale la coroziune depinde de comportarea pelicului fine de oxid de aluminiu care acopera metalul.Prin tratament anodic se obtine un strat uniform, care poate absorbi coloranti organici pentru a capata orice nuanta si care in acelasi timp creste rezistenta sa la coroziune.Prin observatii repetate s-a demonstrat ca intr o atmosfera umeda si coroziva trebuie ferit aluminiulde contactul cu metalele electropozitive, spre a evita atacarea si corodarea lui.In practica, trebuie ocolit in special contactul cu cuprul; in schimb contactul cu zincul apara alumuniul de atac. ROPRIETATI -Un volum de aluminiu cantareste o treime din greutatea unui volum identic de otel; -Singurele metale mai usoare sunt Litiu-l,Beriliu-l si Magneziu-l ; ROL FIZIOLOGIC -Datorita puternicei sa le rezistente la greutati si presiuni mari, aluminiul este folosit in industria aerodinamicii, a garniturilor de tren si la confectionatea altor aparate cu motoare, in a caror caz este importanta conservarea energiei si o buna mobilitate. -Aluminiul este folosit si ca conductor de electricitate pentru masa sa mica, desi are numai 63% din conductibilitatea cuprului.Acesta masa mica este foarte importanta la transmisii cu voltaj mare la distanta,iar AL.Transporta datorita

ZACAMINTELE CHIMICE NEMETALIFERE

Sarea gema (Halitul) NaCl Acesta se numara printre primele cinci materii minerale din industria chimica (din sare sau cu ajutorul ei se obtin peste 10.000 de produse chimice). Exemple: produse sodice, acid clorhidric si derivate, fibre sintetice, mase plastice, piele artificiala, rasini sintetice. Ca geneza, sarea ia nastere prin evaporarea mediului dizolvant, adica apa. Ea se poate obtine artificial si din apa de mare si lacuri sarate prin evaporare. Procedeuleste insa destul de costisitor si totusi folosit mai ales acolo unde exista bani (Asia Mica, Orientul Mijlociu).Sarea obtinuta contine impuritati de CaSO4, CaCl2, MgCl2.Sarea se foloseste in industria chimica, industria

ROCILE SI INDUSTRIA MATERIALELOR DE CONSTRUCTII

Rocile de constructie sunt cele mai abundente resursenaturale din litosfera. Acestea sunt de origine eruptiva, metamorfica sau sedimentara si sunt exploatate in subteran sau in cariera, in functie de calitatea lor si prezenta cailor de comunicatie sau a sursei de energie necesara industrializarii. Rocile folosite la constructia operelor de arta, a cladirilor, includ sisturile cristaline, rocile eruptive si sedimentare. Acestea pot fi folosite la ornamentatia si placarea cladirilor, altele la fundatiile cladirilor (gresii, calcare, tuf vulcanic). Din categoria rocilor metamorfice folosite in ornamentatii sau la realizarea operelor de arta fac parte: marmura, onixul, travertinul, breciile marmoreene, gabroul, dioritul. Marmura (calcar cristalin, recristalizat, de diferite culori) este mult raspandita in Europa. n Italia ea se afla in Muntii Alpi, Apeninii Nordici (cunoscuta din antichitate sub numele de marmura de Carrara, fiind de culoare alba, albastruie). Exploatari se fac in jurul orasului Spezzia, la Livorno (marmura verde, rosiatica), Portovenere. n provincia Toscana din Apeninii Centrali exploatarile sunt prezente la sud de Florenta (Siena) si in nordvestul Florentei (Prato). Alte centre in Apenini mai sunt la Apulia si Campania. n Muntii Alpi se extrag varietati diferite de marmura, de la cea de culoare alba, alb-albastruie din Valea Ossole, la cea de culoare neagra (La Varenna), verde (Cezana si Susa) sau de culoare rosiatica, exploatata in sud-est, la Verona. Granitul cea mai raspandita roca magmatica,se intrebuinteaza ca piatra de constructii pentru fundatii,socluri,pavaje,trepte de scari si ca piatra sparta pentru betoane etc. Calcarul se utilizeaza frecvent la prepararea mortarului. Prin incalziresau prin ardere rezulta ceea ce noi cunoastem sub numele de var (stins). Varul impreuna cu nisipul, cimentul si apa formeaza mortarul. Calcarul mai estefolosit la neutralizarea solurilor acide, ca fondant (pentru indepartarea fosforului, la flotatia

SOLUL TEMELIA DEZVOLTRII DURABILE A AGRICULTURII

Dintre resursele indispensabile vieii pe Terra, solul i disput supremaia cu resursele de ap i biodiversitatea, cu care coopereaz benefic, asigurnd suportul material existenial i evolutiv pentru om, plante si animale. Putem considera solul ca unul din cele mai complexe sisteme naturale ale planetei, un agregat structurat de substane n perpetu transformare, un complex biologic n care viaa pulseaz continuu, un filtru inegalabil pentru sanatatea mediului, un sistem polifuncional, o putere unic i indispensabil generatoare de via. Prin capacitile sale de memorare, solul reflect impactul climei, florei, faunei, activitii antropice i topografiei asupra materialului parental din care s-a format n perioade variabile de timp, fiind cosiderat indicator al caracteristicilor evoluiei mediului. Principala funcie a solului const n faptul c acesta reprezint fundamentul pentru practicarea agriculturii n scopul primordial de asigurare a securitii i siguranei alimentare a populaiei, rol datorat propietatilor fizico-chimice i biologice, fertilitii sale, capacitii acesteia de a pune la dispoziia plantelor, n mod simultan i continuu, elementele nutritive i apa pe tot parcursul perioadei de vegetaie. Regnul animal este tributar covorului verde al pmntului pentru hran i adpost, repartiia geografic a speciilor fiind rodul unor interrelaii consolidate de-a lungul vremii. Solul este menintorul biodiversitii genetice, a bogatului spectru de fiine vii, fiecare specie fiind depozitarul unor gene valoroase care au oferit i continu s ofere posibiliti creatoare pentru mbuntirea calitii vieii i sntii.

FACTORII CARE AFECTEAZ STAREA DE FERTILITATE A SOLULUI

Orice cultur agricol export odat cu recolta cantiti apreciabile de macro i microelemente nutritive care, prsind solul, i mineazfertilitatea. Sistemele intensive de cultur asociate cu noile genotipuri de plante, de mare productivitate, export anual ntre 100140 kg N/ha, 50-60 kg P2O2/ha, 130-160 kg K2O/ha (sub cultura de gru), cantiti de nutrieni secundari (Ca, Mg, S) de ordinul zecilor de kg, i de microelemente (Zn, Mn, Fe, Cu, B, Mo, Se) de ordinul miligramelor pn la cteva sute de grame. Pe lng acest consum de nutrieni, exploatarea intensiv neraional a fertilitii solului are ca urmare o gam foarte larg de efecte negative, precum dezechilibrarea balanei nutritive, dezagregarea ireversibil a solului, scderea capacitii sale de tamponare, decalcifierea complexului absorbant al solului, acidifierea, poluarea i, n final, deertificarea. Pentru meninerea fertilitii solului devine obligatorie intervenia prin msuri de restaurare a acesteia, dintre care cea mai important const n utilizarea de ngrminte pentru suplinirea exportului produs. Utilizarea raional a ngrmintelor chimice n cantiti i proporii recomandate n funcie de tipul de sol i cultura agricol, aplicate n faze optime de cultur, este recunoscut pe plan mondial drept cea mai sigur i rapid cale de sporire a produciei agricole iconservare a fertilitii, dei o soluie agricol durabil const n combinarea ngrmintelor chimice, minerale i materie organic reprezentat de reziduuri vegetale, deeuri urbane, deeuri industriale, precum i n stimularea proceselor naturale proceselor naturale implicate n nutriia plantelor, precum este fixarea biologic a azotului atmosferic. Doresc s insist asupra necesitii imperioase de a restitui solului agricol cantitile de nutrieni exportai din sol, ntruct produciile agricole slabe obinute n prezent n fermele mici i mijlocii se explic si prin folosirea unor cantitati insuficiente de ingrasaminte, n medie de 25-30 kg substane active/ha. Starea de fertilitate a solurilor romneti este afectat pe suprafee nsemnate de unii factori naturali restrictivi care, recent, se manifest tot mai pregnant datorit schimbrilor climatice globale. Printre acetia se numr seceta excesiv frecvent care se manifest pe circa 7,100 mil. ha i excesul periodic de umiditate pe circa 3,700 mil. la care produc deteriorri inestimabile ale calitii solului i pierderi substaniale sau calamitri ale recoltelor.