solicit Comisiei, statelor membre ale UE i comunitii internaionale s-i onoreze angajamentele privind finanarea regiunii i, n special, s abordeze

lipsurile acute n ce privete ajutoarele alimentare, adposturile i protecia de urgen; solicit s se acorde o aten ie special situaiei legate de sigurana alimentar i msurilor ce trebuie adoptate n cazul nrut irii situaiei; "Neputinta in fata raului inarmat este poate cea mai teribila dintre umilintele la care este supus omul", nota mult mai tarziu Adam Michnik. Noi, romanii, am inghitit si am digerat de mult acea umilinta - motiv pentru care nici macar nu mai cautam sa o descriem istoric. Comunismul nu numai ca a institutionalizat frica, dar a si reusit sa o schimbe rapid intr-o moneda curenta. In lasitate neputinta. In intrebari retorice si tardive, tradand teama de propriile chipuri si de propria istorie. !emnitatea uman este temeiul principiului libertii, valoare ce confer un coninut valorativ Dreptului !u trebuie ns uitat c, n plus, libertatea "i mai ales egalitatea fac parte din coninutul "i din elul dreptii; a e#istat c$iar tendina de a pune semnul egalitii ntre valorile dreptate "i egalitate; cu toate acestea, dreptatea, ca valoare social prin e#celen, este un criteriu de evaluare menit a pune de acord comportamentul social %n fond, dreptatea are un sens totalizator ce o face s fie nu doar o valoare n sine, ci "i msura altor valori sociale "i juridice %n plus, valoarea absolut a dreptii, aceea de a da fiecruia &ceea ce i se cuvine', este definitiv legat de demnitatea persoanei, n msura n care fiecare individ are propriul scop de ndeplinit, scop netransferabil "i privativ la care pare a face referire te#tul constituional atunci c(nd vorbe"te de &dezvoltarea nengrdit a personalitii' !emnitatea uman este prima dintre valorile supreme susinut at(t de

e#igenele consacrate de dreptul internaional, c(t "i de ctre cele mai multe sisteme constituionale

Demnitatea umana este c$eia de bolta care uneste dreptul la e#istenta cu dreptul la libertate si cu drepturile sociale si, de asemenea, un drept care protejeaza individul si imaginea individului Ea a constituit, mai ales dupa )*+, si mai constituie inca un subiect deseori tratat, privit intre teorie si practica, uneori cu simpatie, alteori cu dispret Detinatorii puterii publice au tendinta dispretului, in timp ce detinatorii puterii politice -poporul. au, firesc, logica simpatiei Ceteanul este o persoan care are drepturi "i /ndatoriri /ntr-o societate democratic 0rimul drept este acela de a stabili legea; prima /ndatorire este aceea de a respecta legea, e#ercit1ndu-"i libertatea, dezvolt1ndu-"i iniiativele, organiz1ndu-"i relaiile cu ceilali /n cadrul definit de lege Cetenia /ntr-o societate democratic implic astfel autonomia individului ca valoare primar, cu toate riscurile implicate pentru puteri; /n plus, numeroase discuii "i aciuni corespunztoare /ncearc s realizeze un fel de moderare a acestei autonomii-libertate fc1nd apel la simul responsabilitii "i la cunoa"terea obligaiilor juridice "i c$iar morale pe care le presupune viaa /mpreun "i respectarea celuilalt "i a altor grupuri !aionalismul este denumirea dat doctrinei bazate pe mo"tenirea etnic "i cultural comune unei naiuni 2ceasta include limb, etnie, f olclor, religie "i obiceiuri 3unt cumva nationalismul si democratia dou realitti incompatibile4 3au nationalismul nu e dec(t o component a unei entitti mai compl e#e care este democratia liberal4 Un reputat analist al fenomenului

nationalist postcomunist, filosoful georgian 5$ia !odia rspunde tran sant6 ideea de nationalism este imposibil, c$iar de neimaginat, fr i deea de democratie si implicit, nu poate e#ista niciodat democratie f r nationalism, 7ambele sunt legate ntr-un soi de mariaj complicat, i ncapabile s e#iste una fr cealalt, dar trind laolalt ntr-o perman ent stare de tensiune' -8. %ntr-adevr, nationalismul si democratia -nteleas ca notiune distinct de liberalism. nu se e#clud reciproc, ci sunt de fapt dou fete ale aceleiasi monede %n Europa 9ccidental dar si n cea Central, n ationalismul a jucat un rol crucial n iluminarea monar$iilor absolutiste din diverse tri, n secolele al :;<<<-lea si al :<:-lea %n ),+,, 0arlame ntul de la =ran>furt era, n egal msur, nationalist german si democ ratic, tot astfel cum ideile nationalismului francez si cele democratice f useser foarte bine legate n timpul ?evolutiei franceze %n mod simila r, nationalismul s-a constituit ca un factor major al eliberrii de sub dic tatura comunist, iar prbusirea comunismului si dezintegrarea <mper iului 3ovietic confirm si demonstreaz valabilitatea acestei ipoteze