Placa de retea este placa de extensie cu care un calculator poate realiza conectarea la o retea , adica conectarea la mai multe

e calculatoare sustinute de un server , reprezentand interfata fizica dintre calculator si mediul de transmitere . Rolul placii de retea este : - de pregatire a datelor din calculator pentru a fi transmise prin cablul de retea ; - controlarea fluxului de date intre calculator si cablul de retea ; - receptionarea datelor sosite prin cablu si transformarea acestora in octeti pe care unitatea centrala a calculatorului ii poate intelege .

Exemple de placi de retea : - Ethernet este cea mai raspandita placa de retea si a fost dezvoltata initial de Xerox cu capabiliutatea de a transfera pana la 1 !bps ."entru un transfer mai mare de atat exista placa #ast Ethernet $aprox. 1 !bps % sau &b Ethernet acre deservesc serverele marilor companii ; - 'o(en ring este cel de al doilea tip de placa de retea , si este folosita mai ales intr-o retea de tip stea sau cerc . Pregatirea datelor : )nainte ca datele sa fie transmise in retea , placa de retea trebuie sa le converteasca din forma in care ele sunt intelese de calculator , intr-o forma sub care aceste pot circula prin cablul de retea. *atele circula in calculator de-alungul unor circuite , numite magistrale . +cestea constau din mai multe cai alaturate , prin care datele pot circula in paralel , grupate . "e cablul de retea , datele trebuie sa circule intr-un singur sir de biti $ transmisie seriala% . "laca de retea preia datele care circula in paralel , sub forma de grup , si le restructureaza astfel incat sa devina un flux serial de biti , ce va fi transportat prin cablul de retea . +cest lucru se realizeaza prin transformarea semnalelor digitale din calculator in semnale electrice sau optice care pot parcurge cablurile de retea . ,omponenta care realizeaza aceasta functie este transceiverul . )n afara de transformarea datelor , placa de retea trebuie sa-si notifice pozitia , sau adresa catre restul retelei , pentru a putea fi diferentiata de celelalte placi din retea . +dresele de retea sunt codificate in cipurile placii de retea . Transmiterea datelor : )nainte ca placa de retea emitatoare sa transmita date in retea , ea poarta un dialog electronic cu placa de retea receptoare , pentru a se pune de acord asupea urmatorilor parametrii : a% dimensiunea maxima a grupurilor de date ce vor fi transmise ; b% volumul de date transmise fara a se astepta confirmarea ; c% intervalul de timp dintre blocurile de date ; -.

d% intervalul de timp pana la transmitera confirmarii ; e% capacitatea memoriei tampon , pentru a se evita depasirea acesteia ; f% viteza transmisiei de date . #iecare placa semnaleaza celeilalte proprii parametri , precum si acceptarea sau adaptarea la parametrii celeilalte placi . ,and toate detaliile comunicarii sunt puse la punct , cele doua placi incep sa transmita si sa receptioneze date . "utem imparti o placa de retea in doua mari componente : o parte care se ocupa de traficul pe cablul de retea si pe care o vom numi tranceiver si o parte care asigura intrefata cu bus-ul calculatorului si care este interfata cu calculatorul . - tranceiverul primeste de la intrefata pachetele de date codate pe care le amplifica si verifica daca apar sau nu coliziuni pe cablu in timpul transmisiei conform ,.!+ . - ,.!+ este un protocol de transmisie al nivelului legaturii de date implementat aici pentru a asigura o viteza mai mare de re/ectare a pachetelor incomplete . +mplificarea semnalului trebuie sa fie suficient de puternica astfel incat chiar si in cel mai defavorabil caz cand avem un segment intreg $0 m% ocupat $1 de statii% toate statiile sa primeasca un semnal suficient de puternic si in acelasi timp sa nu fie atat de puternic incat statiile apropiate sa sesizeze ca a aparut o coliziune $ se considera coliziune cand nivelul semnalului in cablu depaseste o referinta care este reglabila cu componente externe%. - o alta problema a tranceiverelor este impedanta pe care o prezinta conectorului si care daca depaseste limitele standardului va afecta forma semnalului si deci vor apare receptii eronate putandu-se a/unge la deteriorarea inregului trafic de retea . Transmiterea datelor in retea : *atele fac parte din fisiere de dimensiuni mari . 1etelele insa nu ar putea functiona daca fiecare calculator ar plasa pe cablu la un moment dat o cantitate mare de date . )n primul rand , transmiterea in bloc a unor cantitati mari de date stranguleaza $blocheaza% reteaua , impiedicand interactiune si comunicatiile rapide , din cauza unui calculator care 2inunda3 cablul cu date . )n al doilea rand , daca apar erori in transmisie , sarcina de tratare a erorii se simplifica , trebuind retransmise mai putine date , daca blocurile mari de date sunt mai intai formate in pachete mai mici . "entru ca mai multi utilizatori sa poata transmite simultan informatii in retea , datele trebuie fragmentate in unitati mai mici si mai usor de manevrat .+ceste unitati sunt numite pachete sau cadre . "achetele reprezinta unitatea de baza a comunicatiilor in retea. *aca datele sunt fragmentate in pachete , transmisiile individuale vor fi accelerate si fiecare calculator din retea va avea mai multe ocazii de a transmite si receptiona date . 4a calculatorul tinta $destinatar% , pachetele sunt preluate si reasamblate in ordinea corespunzatoare pentru a readuce datele la fforma initiala. *ispunerea fizica in spatiu a calculatoarelor , cablurilor si a celorlate componente care alca-tuiesc reteaua se numeste topologie de retea . 'opologia unei retele afecteaza direct pereformantele acesteia . +legerea unei topologii in detrimentul alteia influenteaza : - tipul d echipament necesar ; - caracterisitcile echipamentului ; - extinderea ulterioara a retelei ; - modul in care este administrata reteaua . Exista trei topologii standard principale de retea : - Magistrala ( BUS ) : topologie in care calculatoarele sunt legate la rand , de-a lungul unui singur cablu ; - Stea (Star) : topologie in care calculatoarele sunt conectate prin segmente de cablu la un dispozitiv central , numit concentrator $hub% ; - Inel (Ring) : topologie in care calculatoarele sunt legate printr-un cablu care formeaza o bucla inchisa. Topologia Magistrala (BUS) : Este cea mai simpla si mai utilizata metoda de conectare calculatoarelor in retea . ,onsta dintr-un singur cablu $blac(bone , trunc( segment , trunchi , coloana% , care conecteaza toate calculatoarele din retea pe o singura linie . 5.

,alculatoarele dintr-o retea cu topologie de magistrala comunica adresand datele unui anumit calculator si transmitandu-le prin cablu sub forma de semnale electronice.

6n semnal transmis de un calculator se raspandeste pe toata coloana si a/unge la toate calculatoarele aproape instantaneu . *esi semnalele electronice sunt transmise tuturor calculatoarelor conectate , informatia este acceptata doar de calculatorul acruia ii este adresat semnalul $ a carui adresa este codificata in semnalul transmis% . 4a un moment dat , un singur calculator poate transmite mesa/e . *in aceasta cauza performantele retelei depinde de numarul de calculatoare tasate la ma-gistrala . ,u cat sunt mai multe calculatoare conectate cu atat mai multe dintre ele vor astepta sa plaseze date pe magistrala , si deci reteua va fi mai lenta .

!gistrala este o topologie pasiva . ,alculatoarele legate la o magistrala receptioneaza datele care sunt transmise in retea. *ac un calculator se defecteaza , el nu afecteaza restul retelei . *eoarece datele sau semnalele electronice sunt transmise in intreaga retea acestea vor parcurge cablul de la un capat la altul. *aca semnalului i s-ar pemite sa se deplaseze fara intrerupere , el ar continua sa se reflecte inainte si inapoi de-a lungul cablului , impiedicand celelalte calculatoare sa transmita semnale . *in acest motiv , semnalul trebuie oprit dupa ce a a/uns la adresa de destinatie . "entru a opri reflectarea semnalului , la fiecare capat al cablului este plasata o componenta numita terminator , care are rolul de a absorbi semnalele libere .

Topologia stea ( STAR ) : )n topologia stea , calculatoarele sunt conectate prin segmente de cablu la o componenta centrala , numita concentrator ( hu )..emnalele sunt transmise de la calculatorul emitator , prin intermediul concentratorului , la toate calculatoarele din retea . +ceasta topologie isi are originea in perioada de inceput a informaticii ,cand toate calculatoarele dintr-o institutie erau conectate la un calculator central $mainframe% *aca un calculator , sau cablu care il conecteaza la concentrator se defecteaza numai calculatorul respectiv este in imposibilitate de a transmite sau receptiona date in retea , restul retelei va continua sa functioneze normal . *aca insa se defecteaza concentratorul , cade intrega retea . !a/oritatea concentratoarelor sunt active , in sensul ca regenereaza si transmit semnale , la fel ca receptoarele . "entru ca intre 7 si 1- porturi pentru conectarea calculatoarelor din retea , concentratoarele se mai numesc repetoare multiport. "entru a functiona ,concentratoarele active trebuie alimentate cu energie electrica . +numite tipuri de concentratoare sunt pasive , de exemplu panourile de cablare sau blocurile de conectare.Ele actioneaza doar ca puncte de conectare , fara sa amplifice sau sa regenereze semnalul , care trece prin concentrator nemodificat . ,oncentratoarele pasive nu au nevoie de energie electrica pentru a functiona . ,oncentratoarele moderne , la care se pot conecta diferite tipuri de cabluri , se mai numesc concentratoare hibride . 8 retea poate fi extina prin conectarea mai multor concentratoare . 9.

Topologia inel ( RI!" ) : 'opolgia inel conecteaza calculatoarele printr-un cablu in forma de bucla . :u exista capete libere. .emnalul parcurge bucla intr-o singura directie , trecand pe la fiecare calculator ..pre deosebire de topologia magistrala , care este pasiva , aici fiecare calculator actioneaza ca un repetor , amplificand semnalul si transmitandu-l la calculatorul urmator. *eoarece semnalul traverseaza fiecare calculator defectarea unuia dintre ele afecteaza intreaga retea.6na dintre metodele de transmitere a datelor intr-o retea cu topologie inel este trnsferul /etonului . ;etonul este transferat de la un calculator la altul , pana cand a/unge la un calculator care are date de transmis. ,alculatorul emitator modifica /etonul , adauga datelor o adresa electronica si transmite /etonul mai departe. *atele trec de la un calculator la altul , pana a/ung la calculatorul a carui adresa corespunde cu cea a datelor transmise. ,alculatorul receptor returneaza un mesa/ catre calculatorul emitator , notificand faprul ca datele au fost receptionate . *upa verificare , calculatorul emitator genereaza un nou /eton , pe care il lanseaza in retea . +ceasta metoda pare lenta , insa in realitate /etonul circula cu o viteza apropiata de cea a luminii . 6n /eton poate incon/ura un inel cu diametrul de - m de aproximativ 1 de ori pe secunda . )n prezent , ma/oritatea topologiilor sunt combinatii de magistrala , stea si inel . )n cadrul topologiei magistrala stea , exista mai multe retele cu topologie stea , conectate prin intermediul unor trunchiuri lineare de tip magistrala.*aca un calculator se defecteaza , acest lucru nu va afecta restul retelei , celelalte calculatoare vor putea sa comunice in continuare . *aca se defecteaza un concentrator , toate calculatoarele conectate la concentratorul respectiv vor fi incapabile sa mai comunice. 'opologia inel stea , numita si inel cablat in stea , este asemanatoare cu topologia magistrala stea . +mbele includ un concentrator , care contine de fapt inelul , respectiv magistrala . ,oncentratoarele din topologia inel-stea sunt conectate prin concentratorul principal intr-o topologie stea .

Intocmit Barulescu #ristina $acultatea de Tehnologia Prelucrarii Petrolului Speciali%area : Inginerie #himica Uni&ersitatea de Petrol si "a%e Ploiesti

Plac' de re(ea
*e la <i(ipedia, enciclopedia liber=

.alt la: :avigare, c=utare Acest articol are ne&oie de a)utorul dumnea&oastr'* "ute>i contribui la dezvoltarea ?i @mbun=t=>irea lui ap=sAnd butonul 2modific= pagina3. Plac' de re(ea

8 plac' de re(ea, numit= ?i adapter de re>ea sau plac= cu interfa>= de re>ea, este o pies= electronic= proiectat= petru a permite calculatoarelor s= se conecteze la o re>ea de calculatoare. 'ermenul corespunz=tor @n englez= este Network Interface Card $:),%. "laca este de obicei op>ional=; cAnd este instalat= @ntr-un computer ea permite accesul fizic la resursele re>elei. 1e>eaua permite utilizatorilor de a crea conexiuni cu al>i "roduc=tori cunoscu>i utilizatori, @n principiu pe dou= c=i: prin cablu fizic, sau printr-o 1ealtec .emiconductor tehnologie radio f=r= fir de tip wireless. )ntel

:ovell

#iecare plac= de re>ea poart= un identificator unic propriu, care @i permite s= fie adresat= ?i reg=sit= chiar @n re>elele de @ntindere global= maxim=.
3.1.1 Cartela de retea :), nu are un simbol standardizat pe care sa @l putem folosi atunci c@nd discutam despre retele. *ar chiar si @n aceasta situatie, c@nd pe o diagrama care prezinta topologia unei retele vedeti un punct, atunci proiectantul a vrut sa descrie o :), sau o interfata ce actioneaza ca parte a unei :),. #izic, cartela de retea este o placa cu circuite imprimate, placa ce se monteaza @ntr-un slot de extensie de pe placa de baza. Bn cazul lap-top-urilor cartela de retea se numeste PCMCIA card sau mai nou PC card. ,artelele de retea s@nt considerate dispozitive de ni&el +, deoarece fiecare din cartelele produse @n lume are un cod unic, numit Media Acces Control (MAC) adress. "rin intermediul lor, calculatorul controleaza accesul la mediul fizic de transmisie a datelor. 1C 6neori, cartelele de retea s@nt dotate cu dispozitiv numit transceiver(trasnmiter/receiver), dispozitiv care converteste un anumit tip de semnal electr ic @n alt tip sau chiar @n semnal optic. Bn acest caz, transceiver -ul este considerat un dispozitiv de nivel 1 deoarece menirea sa este de a converti bitii dintr-o forma @n alta, neavind nimic de a face cu informatiile necesare celorlalte protocoale.

1EDE4E *E ,+4,64+'8+1E

#-!E#TAREA #A.#U.AT-RU.UI /! RE0EAUA .-#A.1

"entru ca un ", sE fie inclus Fntr-o reGea localE $4+:%, bazatE pe suita de protocoale ',"H)", sunt necesari urmEtorii paIi: 1. instalarea plEcii de reGea; -. instalarea driverului aferent :),;

5. conectarea fizicE la 4+:; 9. configurarea plEcii de reGea; 0. instalarea unui program pentru acces la )nternet $ browser%. Jn prealabil, este recomandabil sE se cunoascE cunoascE resursele generale ale sistemului. Aplica]ia 1. 2educe3i caracteristicile generale ale P#4ului (procesor, 522, memorie RAM, 6rec&en37 de lucru, sistem de operare)8

98 I!STA.AREA P.1#II 2E RE0EA

"entru ca un calculator sE poatE fi conectat Fntr-o reGea, este necesar un echipament de comunicaGie cu reGeaua. Jn funcGie de tipul reGelei locale la care se va realiza conexiunea, se alege placa de reGea corespunzEtoare standardului $Ethernet, #ast Ethernet, 'o(en 1ing etc%. "laca de reGea se conecteazE la portul fizic specificat Fn documentaGie $).+, ",), 6.K etc%. Aplica]ia 2. Se instalea%7 o plac7 de re3ea 9:;9:: $ast Ethernet pe un port (de exemplu, P#I) al calculatorului8

+8 I!STA.AREA 2RI<ERU.UI A$ERE!T !I#

"entru controlul prin softLare al :), este necesarE instalarea unui driver, fie cel dat de firma producEtoare, de pe dis(eta sau ,*-ul care FnsoGeIte cartela, fie unul compatibil din arhivele sistemului de operare $de exemplu, <indoLs%. Este posibil ca sistemul sE recunoascE apariGia unei noi componente hardLare $"n"% Ii sE caute automat driverul cel mai potrivit. M Bndrumar de laborator .

"entru funcGionarea optimE a sistemului este recomandatE instalarea unor drivere FmbunEtEGite $ up date%. Aplica]ia 3. Se o ser&7 dac7 sistemul recunoa=te automat placa de re3ea8 /n ca% contrar, se instalea%7 dri&erul a6erent acesteia8 Se determin7 caracteristicile noii componente hard>are8

?8 #-!E#TAREA $I@I#1 .A .A!

"resupunNnd cE FncEperea este de/a cablatE, adicE existE un cablu de legEturE spre 4+: cu conector adecvat $de exemplu, 1;90%, se conecteazE ",-ul Fn reGea. Aplica]ia 4. Se introduce conectorul RABC Dn portul pl7cii de re3ea =i se &eri6ic7 aprinderea .E24ului de control al leg7turii P#4ului cu re3eaua8

B8 #-!$I"URAREA P.1#II 2E RE0EA

,onfigurarea ",-ului pentru realizarea conexiunii softLare Fn 4+: implicE: - alegerea protocolului de comunicaGie $ex. ',"H)"%; - alocarea unei adrese )" plEcii de reGea; - stabilirea numelui hostului, a domeniului Ii a serverului. Aplica]ia 5. /n meniul Control Panel/Network, se introduc: 4 numele sta3ieiE 4 numele domeniului InternetE 4 tipul de client Dn re3eaE 4 numele protocolului de re3ea Sta ili3i Dn su meniul Propriet73i al protocolului de re3ea urm7toarele: 4 adresa IP a sta3ieiE cum se atri uie F 4 masca de re3eaE 4 de6ault gate>aGE 4 adresa ser&erului 2!S (op3iunea 2!S acti&at7)E 4 adresa ser&erului HI!S (dac7 op3iunea HI!S este acti&7)8 7 1EDE4E *E ,+4,64+'8+1E

Placa de re(ea "laca de re>ea este un circuit electronic ce permite comunicarea @ntre calculator ?i re>ea. .e monteaz=, de obicei, @ntr-un slot de pe placa de baz= a calculatorului ?i furnizeaz= interfa>a de conexiune cu re>eaua. 'ipul pl=cii de re>ea trebuie s= corespund= cu mediul ?i protocolul folosite @n re>ea. "laca de re>ea comunic= cu re>eaua printr-o conexiune serial= ?i cu calculatorul printr-o conexiune paralel=. !"emple de protocoale# !t$ernet, %oken rin&, '((I. %ipuri de medii de comunica)ie# twisted pair, coa"ial , wireless, fibr* optic*.

.e verificE legEtura cu reGeaua $vezi Network Neighbourhood%. .uplimentar, se ruleazE Winipcfg.exe sau Ipconfig.exe din DOS Command rompt Ii se verificE setErile fEcute. Jn submeniul Control anel ! S"#tem ! De$ice %anager, deduceGi caracteristicile adaptorului de reGea $Network Adapter%. :otaGi informaGiile de mai sus Fn 'abelul 1. 'abel 1. ,onfigurarea staGiei pentru conectarea la reGea :umele sta>iei :umele domeniului 'ipul clientului de re>ea 'ipul pl=cii de re>ea "roduc=tor :), *river :), $versiune, dat=, fi?ier% "rotocoale de re>ea +lte componente de re>ea +dresa )" a sta>iei !asc= de re>ea +dresa !+, a pl=cii de re>ea *efault &ateLaO .erver *P," .erver *:. $activHinactiv; adresE )"% .erver <):. $activHinactiv; adresE )"%

Laborator 2
98 2ispo%iti&e a6late In re(ea (continuare)
1.1. Placa de reea "laca de re>ea1 reprezint= dispozitivul care permite transmiterea de informa>ie spre ?i dinspre o re>ea local=. Ea este o plac= pe care se afl= circuite integrate; se instaleaz= pe placa de baz= a calculatorului, folosind un slot de extensie $pentru arhitecturile actuale, slot ",) -, ).+5 sau ,:19%. Exemplu: plac= Ethernet $cele mai r=spAndite%, plac= 'o(en1ing sau #**) 0 $pentru re>ea pe cablu optic%, @n func>ie de topologia fizic= a re>elei. "laca de re>ea comunic= cu re>eaua @n mod serial $bi>ii se transmit unul cAte unul%, iar cu calculatorul @n mod paralel $mai mul>i bi>i simultan%. "entru func>ionarea fiec=rei pl=ci este nevoie de asignarea unui )1Q C, prin intermediul c=ruia un periferic poate informa 6," de apari>ia unui eveniment. "entru comunicare este necesar= ?i asignarea unei adrese de )H8 - o loca>ie de memorie folosit= pentru transferul de informa>ie spreHdinspre placa de re>ea. +legerea unei pl=ci de re>ea este o decizie care se bazeaz= pe trei aspecte: 1. tipul de re>ea la care se va face conexiunea $Ethernet, 'o(en1ing, #**)% -. tipul de conector disponibil @n calculator $).+, ",), ,:1% 5. tipul de conector pentru mediul de transmisie folosit $de exemplu pentru re>ele Ethernet se poate folosi cablu coaxial sub>ire conector K:, sau cablu 6'"H.'" conector 1;90% Bn figura de mai /os este prezentat= o plac= de re>ea la care se poate conecta un cablu de tip 'Listed "air, folosind o muf= 1;-90.
1 -

:), $:etLor( )nterface ,ard%, 4+: +dapter, :etLor( +dapter )ndustrO .tandard +rchitecture o magistral= lent=, ce permite conectarea de pl=ci de extensie; din ce @n ce mai rar @ntAlnite 5 "eripheral ,omponent )nterconnect magistral= pe 5- de bi>i, relativ rapid=, utilizat= ?i @n arhitecturi diferite de cele de tip ", 9 ,ommunications and :etLor(ing 1iser conector dedicat pentru comunicare pe re>ea, dar @n general specific anumitor pl=ci de baz= 0 #iber *istributed *ata )nterface C )nterrupt 1eRuest 4ine "age -

$igura 98 Plac' de re(ea

"entru calculatoarele portabile se folose?te un slot de extensie numit ",!,)+; func>ional, ele sunt echivalente cu sloturile ).+H",) din sistemele des(top. 4a aceste sloturi se ata?eaz= pl=ci de re>ea de dimensiunea unor c=r>i de credit. *e asemenea prolifereaz= dispozitive care permit conectarea f=r= fir la re>ele. "laca de re>ea este un dispozitiv aflat la nivelul - al modelului 8.) $leg=tur= de date%, deoarece fiecare are ata?at= o adres= unic= adres= !+, $!edia +ccess ,ontrol%. +dresa de !+, are 97 de bi>i lungime: primii -9 de bi>i corespund produc=torului pl=cii de re>ea, restul de -9 sunt asigna>i de c=tre produc=tor pentru fiecare plac= produs=. +ceast= adres= este folosit= pentru semnalarea sursei ?i a destina>iei unui mesa/ @ntr-o re>ea $pe lAng= adresa )"%. 8 plac= de re>ea recep>ioneaz= toate frame-urile care se transmit pe re>ea $cu condi>ia s= nu se fac= filtrare prin sLitch sau bridge%; prin compararea adresei destina>ie cu propria adres=, poate s= decid= luarea @n considerare a frame-ului $?i trecerea lui la nivel superior% sau ignorare $@n cazul @n care nu i se adreseaz=%. !ai trebuie spus c= un astfel de dispozitiv poate fi setat in mod Sde promiscuitate3, astfel @ncAt s= ia @n considerare $s= transmit= nivelelor superioare% ?i a frame-urilor care nu @i sunt adresate. 1.2. Transceiver Bn unele cazuri, tipul de conector de care prezent pe o interfa>= este diferit de tipul conector cerut pentru mediul folosit. *e exemplu, un router are un conector de tip +6) $+ttachement 6nit )nterface%, dar cablurile folosite sunt 6'". Bn acest caz este necesar= folosirea unui a?a-numit transceiver $transmiterHreceiver%, care transform= semnalul @ntr-unul care poate fi folosit pe cablul 6'". 6n transceiver poate fi folosit atAt pentru transformarea tipului de interfa>=, cAt ?i pentru transformarea tipului de semnal $de exemplu converte?te din semnal de tip optic @n semnal electric%. *e obicei transform= o interfa>= +6) c=tre una 1;-90, coaxial sau de fibr= optic=. "e o re>ea 1 K+.E0 $cablu coaxial gros% se folose?te un cablu scurt care s= conecteze +6) de un transceiver de pe cablul principal. "age 5

$igura + Transcei&er AUI 4 RABC

1.3. Repetor "entru orice mediu de transmisie este valabil faptul c= puterea unui semnal trimis se atenueaz= o dat= cu distan>a parcurs=. *e exemplu, pentru cablul 6'" ,at 0 distan>a maxim= admis= este de 1 m, dincolo de aceast= lungime nu se mai garanteaz= func>ionarea corect=. "entru a permite includerea calculatoarelor aflate la distan>e mai mari este necesar= folosirea unui dispozitiv care s= refac= semnalul. Este @n mod evident o component= activ= a re>elei $consum= curent electric pentru a putea reface semnalul%. Bntr-o re>ea Ethernet 1 K+.E-' cu l=>imea de band= de 1 !bps, se aplic= a?a- numita regul= S0-9-5---13: se pot folosi maxim cinci segmente continue de cablu, interconectate prin patru repetoare, maxim trei dintre aceste segmente putAnd fi populate cu calculatoare, dou* segmente fiind libere; ca rezultat se ob>ine un singur domeniu de coliziune $vezi mai /os%. !otivul pentru care nu este indicat= @nc=lcarea acestor indica>ii este simplu: peste aceste dimensiuni apare fenomenul de Scoliziune @ntArziat=3, atunci cAnd o coliziune este semnalat= dup= transmiterea primilor C9 de bi>i; @n acest caz placa de re>ea nu va mai retransmite cadrul distrus de coliziune. 1.4. Hub Pub-ul este un repetor multiport: semnalul recep>ionat pe unul din porturi este ref=cut ?i transmis pe toate celelate porturi, f=r= discern=mAnt. *ac= dou= calculatoare se decid s= transmit= @n acela?i timp, va ap=rea o coliziune @n interiorul lui ?i datele respective vor fi corupte; acest fapt va fi resim>it de c=tre toate dispozitivele conectate la hub. BntrucAt are de a face doar cu componenta fizic= a semnalului, este un dispozitiv de nivel 1 $fizic%. Pub-urile sunt de 5 feluri: T "asive: servec ca puncte de realizare a unei conexiuni. :u @mbun=t=>esc sau schimb= semnalul @n nici un fel. :u necesit= energie electric= pentru alimentare. T +ctive necesit= alimentare extern= pentru a reface semnalul $au func>ia de amplificator%. T )nteligente hub-uri active care include un microprocesor cu abilit=>i de diagnoz=. 6tile @n situa>ii @n care apar probleme. "age 9

$igura ? 5u

1.5. Bridge+ Kridge-ul are dou= porturi prin care se conecteaz= la dou= cabluri de re>ea. *iferen>a @ntre un bridge ?i un repetor este c= el a/unge s= @?i construiasc= @n timp o tabel= de rutare cu adresele !+, ale dispozitivelor aflate @n re>ea, precum ?i cu porturile corespunz=toare. 6n bridge opereaz= dup= urm=toarea politic=, atunci cAnd prime?te un pachet: T *ac= destina>ia se afl= de aceea?i parte cu sursa, atunci nu va transmite mai departe frame-ul, ac>iune numit= filtrare T *ac= destina>ia se afl= @n alt segment decAt sursa, atunci va l=sa pachetul s= treac= ,naintarea frame-ului. T *ac= nu se afl= @n nici una din situa>iile de mai sus, atunci va transmite mai departe pachetul floodin&. "entru a putea @n>elege utilitatea bridge-urilor @n raport cu hub-urile, introducem conceptul de domeniu de coli-iune. 6n domeniu de coliziune apare atunci cAnd mai multe dispozitive @mpart acela?i mediu de transmisie. 6n repetor sau un hub m=resc domeniile de coliziune, deoarece ele retransmit semnalul produs de un dispozitiv. Bn cazul @n care un domeniu de coliziune este prea mare $con>ine prea multe dispozitive ata?ate% comunicarea se @ngreunez=. !=rirea num*rului de domenii de coliziune se nume?te se&mentare ?i se poate realiza prin intermediul unui bridge sau sLitch. +cestea realizeaz= filtrarea traficului, astfel @ncAt calculatoarele aflate @ntr-un domeniu de coliziune s= poat= comunica @ntre ele nestAn/enite de activitatea de pe alte domenii de coliziune. 6na din abilit=>ile pe care trebuie s= le deprind= un adminstrator de re>ea este determinarea domeniilor de coliziune ?i mic?orarea dimensiunilor lor. 6n bridge va afla $dup= o anumit= perioad=, dup= ce mai multe pachete de la calculatoarele de pe re>ea a/ung la el% @n care parte se afl= un dispozitiv de re>ea. Bn urma acestei @nv=>=ri, un mesa/ transmis @n re>ea de c=tre un dispozitiv c=tre un alt dispozitiv aflat de aceea?i parte a bridge-ului nu este transmis mai departe @n momentul @n care a/unge la bridge, @ntrucAt pe baza tabelei interne acesta determin= c= o transmitere mai departe este inutil=. ,a atare, traficul se reduce substan>ial. .-a a/uns astfel la o segmentare a re>elei, ob>inAndu-se dou= segmente de re>ea. ,omunica>ia de pe fiecare segment nu afecteaz= cel=lalt segment. 'rebuie men>ionat faptul c= un mesa/ de tip broadcast $mesa/ adresat tuturor dispozitivelor de pe re>ea% este totu?i transmis mai departe. Bn cazul @n care acest mesa/ este trimis @n mod repetat, bridge-ul este ineficient $pachetul se transmite pe toate segmentele de re>ea%; acest fenomen este numit broadcast storm ?i duce la gAtuirea re>elei.
M

'radus: punte, dar mai rar folosit "age 0

+re nevoie de energie pentru a putea func>iona $este o component= activ=%; deoarece se folose?te de adresele !+,, este un dispozitiv de nivel -. Este din ce @n ce mai rar folosit, @n favoarea sLitch-ului.
$igura B Segmentarea indus' de un ridge

1.6. Switch. .Litch-ul este un bridge multiport. Este mai eficient decAt un bridge, permite desf=?urarea de conversa>ii @ntre perechi de calculatoare folosind aproape @ntreaga capacitate a l=>imii de band=. *e asemenea el trimite mesa/ele de tip broadcast pe toate porturile, motiv pentru care este ineficient @n cazul @n care se transmit @n mod masiv mesa/e de broadcast $broadcast storm%. Este un dispozitiv activ de nivel -. *e remarcat c= un sLitch combin= cele mai bune calit=>i ale unui hub ?i ale unui bridge: concentrarea $structura multiport% ?i filtrarea. *e cele mai multe ori, un sLitch con>ine memorie utilizat= pentru stocarea frame-urilor sosite, @n cazul @n care pe acelea?i porturi se dore?te transmiterea mai multor frame-uri. *ac= coada se umple, atunci frame-urile care sosesc @n continuare vor fi pierdute. ,oada de a?teptare poate sa fie: T global= $pentru toate porturile de pe sLitch%, caz destul de ineficient, deoarece dac= @n coad= avem un frame pentru portul 1 ?i unul pentru portul -, transmiterea lor se va face @n ordinea 1, -, cAnd de fapt acest lucru s-ar putea face @n paralel T asociat= fiec=rui port, caz @n care nu apar @nt@rzieri de transmitere datorate activit=>ii pe alte porturi.
7

'radus: comutator, dar mai rar folosit "age C

$igura C #isco +J:: Series S>itch $igura K Segmentare indus' de un ridge $igura L #omunicarea pe perechi ca re%ultat al 6olosirii unui s>itch, comparat' cu utili%area unui hu 8 "age M

1.7. Router 6n router este un sistem de calcul care are ca scop legarea unor re>ele @ntre ele. 1utarea se face pe baza adreselor de tip )", motiv pentru care el se afl= la nivelul 5 $netLor( - re>ea% al modelului 8.). "entru a putea trimite eficient un pachet de date c=tre destina>ie, este nevoie s= cunoasc= Stopologia3 re>elei de comunica>ie. +cest lucru este realizat prin intermediul protocoalelor de rutare $routing protocol a nu se confunda cu routed protocolsNprotocoalele rutabileNprotocoale prin intermediul c=rora comunica>ia se poate face mai departe de o re>ea local=%. 1outerele schimb= permanent @ntre ele informa>ii despre topologia re>elei. .unt dispozitive care dispun de sistem de operare propriu, prin intermediul c=ruia pot fi configurate; dispun de algoritmi prin care se a/unge la construirea unei tabele de rutare @n memoria intern=.
$igura M8 Router 4 inter6e(e

2. Cablarea LAN-ului
#iecare mediu de re>ea are propriile avanta/e ?i dezavanta/e. ,ompara>iile @ntre diferitele variante iau @n calcul: distan>a maxim= pentru care nu este nevoie de folosirea unui repetor, costul, u?urin>a de instalare, susceptibilitatea la inteferen>e. Bn cele ce urmeaz= ne vom referi la Ethernet, cea mai utilizat= tehnologie de 4+:, precizat= de specifica>iile )EEE 7 -.5. !en>ion=m c= aceste specifica>ii sunt au suferit diferite extinderi: 7 -.5u $#ast Ethernet N 1 !bps%, 7 -.5z $&igabit Ethernet over #iber N 1 !bps pe fibra optic=%, 7 -.5ab $&igabit Ethernet over 6'" N 1 !bps pe cablu 6'"%. 4a ora actual= sunt folosite pe larg topologiile Ethernet, #ast Ethernet pentru end-useri, pe cAnd &igabit Ethernet se folose?te pentru a efectua comunicarea @ntre servere. .tandardele sunt seturi de reguli sau proceduri care sunt fie larg folosite, fie oficial specificate ?i care servesc ca model de referin>=. +ceste standarde sunt date de c=tre organiza>ii ?i comisii guvernamentale. Bn domeniul re>elelor de calculatoare, urm=toarele grupuri au stabilit standarde: )EEE U, 641 , E)+11, ')+1-. 6ltimele dou=
U 1

)nstitute of Electrical and Electronics Engineers 6nderLriters 4aboratories 11 Electronic )ndustries +lliance 1'elecommunications )ndustrO +ssociation "age 7

organiza>ii unite au un impact mare asupra domeniului. "e lAng= aceste standarde, se aplic= ?i cele locale referitoare la construc>ii, siguran>=, prevenirea incendiilor. *intre toate organiza>iile men>ionate, la ora actual= E)+H')+ are cel mai puternic impact asupra standardelor mediului de re>ea pentru $#ast% Ethernet, prin standardul E)+H')+ 0C7. 'abelul de mai /os con>ine detaliile pentru diferite implement=ri Ethernet: !ediu 4ungime maxim= 'opologie ,onector cablu continuu 1 K+.E,ablu coaxial 170m !agistral= K:, sub>ire de 0 de ohmi 1 K+.E0 ,ablu coaxial 0 m !agistral= +6) gros de 0 de $+ttachement ohmi 6nit )nterface% 1 K+.E-' E)+H')+ cat 1 m .tea 1;-90 5,9,0 6'" $perechi% 1 K+.E-'X E)+H')+ cat 0 1 m .tea 1;-90 6'", - perechi 1 K+.E-#X C-.0H1-0 V fibr= 9 m .tea .' sau ., multimode 1 K+.E-,X .'" -0m .tea 1;-90 1 K+.E-' E)+H')+ cat. 0 1 m .tea 1;-90 6'", 9 perechi 1 K+.E-.X C-.0H0 V fibra -M0m pt C-.0V .tea ., multimode 00 m pt 0 V 1 K+.E-4X C-.0H0 V 99 m C-.0V .tea ., multimod sau 00 m 0 V UV single mode 5-1 Wm single mode

O plac& de re'ea( numit& )i adaptor de re'ea #au plac& cu interfa'& de re'ea( e#te o pie#& electronic& proiectat& petru a permite calculatoarelor #& #e conecte*e la o re'ea de calculatoare. +ermenul core#pun*&tor ,n engle*& e#te Network Interface Card -NIC.. laca e#te de obicei op'ional&/ c0nd e#te in#talat& ,ntr1un computer ea permite acce#ul fi*ic la re#ur#ele re'elei. 2e'eaua permite utili*atorilor de a crea conexiuni cu al'i utili*atori( ,n principiu pe dou& c&i3 prin cablu fi*ic( #au printr1o tehnologie radio f&r& fir de tip wirele##. 4n pre*ent re'elele wirele## ,ncep #& #e de*$olte pe *i ce trece( a)a c& pl&cile de re'ea #imple nu or #& mai fie foarte folo#ite. 5iecare plac& de re'ea poart& un identificator unic propriu( numit )i %6C( care ,i permite #& fie adre#at& )i reg&#it& chiar ,n re'elele de ,ntindere global& maxim&.