SAPUNURI

Istoria Sapunului
SAPO NATVRALIS Din nsemnrile lsate de istoricul roman, Pliniu cel Btrn, reiese c n secolul I e.n., spunul era cunoscut, iind preparat din soda !i "rsimi animale. Acest spun nu a#ea $ns un miros plcut iar pentru a estompa acest miros romanii care $!i permiteau, uitli%au ape de lori care imprimau un miros plcut corpului. Romanii a#eau cuno!tin&e despre a'ricarea spunului, con irmate pe de o parte prin descoperirile de la Pompei, iar pe de alt parte prin prima men&ionare documentar despre splarea corpului cu spun, datoratdoctorului (alenus, $n secolul al II)lea e.n.. Tot $n perioada roman, a#em de la doctorul Priscianus, prima atestare documentar despre o a acere cu un ca%an de produs spun, denumit *saponarius+. ,ea mai #ec-e atestare documentar despre a'ricarea spunului datea% din anul ./00 $. 1r. !i pro#ine din #ec-iul Ba'ilon. A ost "sit, $n"ropat $n pmnt, un cilindru ceramic, inscrip&ionat cu detalii despre ier'erea "rsimii !i a cenu!ii, care con&inea o su'stan& similar spunului. 2n document e"iptean din domeniul medicinii, datnd din 3400 $. 1r., cunoscut su' numele de Papirusul lui 5'ers, descrie o su'stan& asemntoare spunului, reali%at prin com'inarea uleiurilor cu anumite sruri alcaline !i olosit pentru splat !i tratarea unor 'oli ale pielii. Le"enda spune c denumirea de *spun+ pro#ine de la locul numit *6untele Sapo+ din #ec-ea Rom, unde "rsimea pro#enit de la sacri icarea animalelor se amesteca cu cenu! !i cur"ea spre ru, atunci cnd ploua. 7emeile care splau ru e in rul Ti'ru au o'ser#at c acest amestec le cur&a ru ele mult mai 'ine dect numai cu ap. Dintre popoarele antice, romanii !i e"iptenii erau cei mai preten&io!i cu i"iena corporal, la e"ipteni e8istnd !i o moti#a&ie reli"ioas. 5i considerau ca un corp murdar e8prim lipsa de smerenie $n a&a %eului, c-iar dac su letul este curat. Se splau cu spunuri din ar"il amestecat cu cenu!, care a#ea o putere mare de cur&are a pielii, iar pentru un miros plcut, dup splare oloseau uleiuri cu di erite arome. 1erodot spunea despre e"ipteni c ddeau mai mult importan& i"ienei dect aspectului e8terior. Spaturile ar-eolo"ice atest mi9loace de $ncl%ire a apei !i instala&ii pentru du!uri din #remuri oarte, oarte #ec-i :cu un secol i.1r;.Apoi i"iena a ost a'andonat, a'ia pe la s r!itul secolului <I< !i $nceputul secolului << i"ienei i s)a dat o aten&ie mai mare cur&enia personal iind considerat 'ene ic att pentru sntatea i%ic ct !i pentru cea mental.Poate ca spunul ar i cunoscut o e#olu&ie mai ericit, iar societatea uman ar i ost mai pu&in lo#it de 'oli, dac, *#remurile $ntunecate+, cu alte #alori dect cur&enia sau spunul nu "ra'eau cderea Romei.,a urmare, putem #or'i de producerea !i de olosirea sistematic a spunului $n 5uropa, a'ia la $nceputul primului mileniu !i atunci, spunul iind un lu8.Primele produc&ii manu acturiere apar la 6arsilia :7ran&a; !i Sa#ona :Italia;, su iciente pentru necesit&ile elitei sociale, dar inaccesi'ile popula&iei pentru a in runta o epidemie, cu att mai mult, cu ct nimeni nu !tia s ac o le"atur $ntre i"ien !i $m'oln#ire.Spunurile pe 'a% de ulei de msline produse $n Spania, Italia !i sudul

7ran&ei erau de o calitate superioar celor a'ricate din seu, $n An"lia !i nordul 7ran&ei. Aceste spunuri erau adec#ate splrii te8tilelor, iar cele pe 'a% de ulei de msline erau pre erate pentru i"iena personal. Dupa anul 3/30 c-imistul 'el"ian 5rnest Sol#a= a descoperit un procedeu prin care -idro8idul de sodiu putea i produs prin ac&iunea unui electrod asupra apei de mare, iar produsul secundar a#ea doar un sin"ur atom de -idro"en. Acest lucru a $nsemnat o surs ie tin !i curat de le!ie pentru productorii de spun.I%'ucnirea Primului R%'oi 6ondial a $nsemnat o cre!tere r precedent a cererii de spun, cerere pe care manu acturierii n)o mai puteau acoperi. ,ompaniile industriale au $nceput producerea $n mas a deter"en&ilor din produse pe 'a% de petrol. Acestea sunt spunurile pe care le "sim ast%i $n ma"a%ine.>nainte de a cumpra urmtorul spun, citi&i in"redientele de pe etic-et?

Obtinerea sapunului
Sapunul se o'tine prin@ 3. Saponi icarea "rasimilor si a uleiurilor. Acesta este cel mai intalnit proces. Aceasta metoda implica incal%irea "rasimilor si a uleiurilor si adau"area unui alcan lic-id pentru a produce sapunul. Se adau"a de asemenea apa si "licerina. Principala reactie c-imica a "liceridelor este -idroli%a 'a%ica care repre%inta o proprietate importanta a esterilor. Ast el, prin -idroli%a 'a%ica a dipalmitostearinei re%ulta "licerina, palmitat de sodiu si stearat de sodiu. Amestecul de saruri de sodiu al aci%ilor "rasi, o'tinut prin -idroli%a 'a%ica a "rasimilor repre%inta sapunul. De aceea -idroli%a 'a%ica a "rasimilor se numeste si saponi icare. .. Neutrali%area aci%ilor "rasi cu alcani. (rasimile si uleiurile sunt -idroli%ate pentru a o'tine aci%i "rasi si "licerina. Aci%ii "rasi se puri ica prin distilare si se neutrali%ea%a cu un alcan pentru a o'tine sapun si apa. ,and se oloseste -idro8id de sodiu se ormea%a sapun AtareA, iar cand se oloseste -idro8id de potasiu se ormea%a creme sau sapunuri lic-ide. 7a'ricarea sapunului in mod o'isnuit se ace prin incal%irea "rasimii o'tinandu) se o emulsie.Dupa ormarea sapunului #ite%a de reactie creste 'rusc deoarece sapunul topit este un 'un di%ol#ant pentru "rasime si pentru -idro8idul de sodiu. Produsul o'tinut contine "licerina re%ultata din reactia de saponi icare si apa.

Compozitia sapunului
In compo%itia sapunurilor intra "rasimi si uleiuri din plante care contin tri"liceride si alcani sau saruri de potasiu si sodiu. Ori"inal alcanii olositi la a'ricarea sapunului erau o'tinuti din resturi de plante. Asta%i termenul AalcanA este olosit pentru su'stante care sunt 'a%e :opusul aci%ilor; si care reactionea%a cu un acid neutrali%at.Alcanii olositi la a'ri#area sapunurior sunt@ -idro8idul de sodiu :NaO1; ) soda caustica si -idro8idul de potasiu :BO1;. Proprietatea sapunului de a spala este data de e8istenta moleculelor cu a initati di erite ata de apa si anume molecula sa are un radical alc-il :R);, -idrocar'onat cu peste / atomi de car'on, insolu'il in apa si care repre%inta "ruparea -idro o'a : ara a initate ata de apa; si "ruparea car'o8il :),OC;, ion ne"ati#, care poate reali%a le"aturi de -idro"en cu apa ) "ruparea -idro ila :cu a initate ata de apa;. Sapunul

inlatura murdaria deoarece in contact cu apa acesta reduce tensiunea de supra ata a acesteia acand)o sa se imprastie si sa ude supra etele. Tensiunea de supra ata a unui lic-id se e8plica prin aptul ca iecare molecula este incercuita si atrasa de alte molecule. Se cree%a o tensiune odata cu atractia e8ercitata de celelalte molecule. Acest lucru ace ca apa sa ude supre etele cu care intra in contact si re%ulta curatirea supra etelor respecti#e. Puteti o'ser#a tensiunea de supra ata punand o picatura de apa pe o te9"-ea.Picatura isi #a pastra orma si nu se #a imprastia. ,and moleculele de sapun #in in contact cu murdaria, ormata in special din su'stante insolu'ile in apa :"rasimi de e8emplu;, se orientea%a cu partea -idro ila spre apa si cu cea -idro o'a spre su'stanta insolu'ila.Ast el aceasta este di#i%ata in particule oarte mici care sunt incon9urate de moleculele sapunului si ormea%a a"re"ate numite micele ce trec in apa si dau nastere unei emulsii. Daca sapunurile au in compo%itie metale alcaline si amoniac sunt solu'ile in apa si se olosesc pentru curatirea "rasimilor solide.Su'stantele care produc acest enomen se numesc a"enti acti#i pentru supra ete si se spune ca ac apa mai AudaA, dar de asemeni retin si impuritatile. A"entii acti#i pot i ionici :incarcati electric po%iti#;, neionici :incarcati electric ne"ati#;, neutri si am oteri :incarcati electric atat po%iti# cat si ne"ati#;. La contactul cu o solutie apoasa sapunul :sarea de sodiu a unui acid "ras; este ioni%at R ) ,OONa D NaE E R ) ,OO.

Surse de sapun
Principalele surse de sapun sunt "rasimile animale si #e"etale. ,onsumul mare de sapun a impus si "asirea altor surse de aci%i "rasi decat "rasimile animale. Ast el o parte din aci%ii "rasi utili%ati la o'tinerea sapunului se o'tin prin o8idarea alcanilor superiori din petrol. O8idarea se ace su land aer in para ina topita la /0)3.00, in pre%enta unor catali%atori :saruri de man"an;. Aci%ii ormati se separa de para ina nereactionata si se puri ica.

Tipuri de sapun
) Sapunurile antiseptice contin, in a ara unei su'stante 'a%ice si a unui corp "ras, o su'stanta de sinte%a care distru"e "ermenii pato"eni@ ormol, alcool. ) Sapunurile supra"rase sunt o'tinute pe 'a%a de lanolina sau de aci%i "rasi li'eri. ) Sapunurile acide sau pseudo)sapunurile sunt constituite din emulsii apoase pe 'a%a de alcooli "rasi sul onati, acidi iati, continand uleiuri naturale sau "liceride. Sapunurile acide, ca si sapunurile supra"rase, sunt 'ine suportate si e#ita proli erarea 'acteriana. ) Sapunurile de u% dermatolo"ic contin o su'stanta cu e ect deter"ent, ne iind 'a%ica. 5le sunt utili%ate pentru toaleta persoanelor cu pielea delicata sau iritata de o a ectiune. 2nele sapunuri dermatolo"ice sunt acute pe 'a%a de su'stante medicamentoase.