Analize microbiologice

Aceste analize se fac cu scopul de a pune in evidenta o serie de microbi, care pot cauza infectii acute si cronice. Deoarece microbii sunt "fiinte" prea mici pentru a putea fi vazuti cu ochiul liber, ei se pun in evidenta prin doua metode si anume: - prin examinarea lor la microscopul optic, care poate mari pana la 1500 de ori sau la cel electronic care mareste de cateva zeci de mii de ori microbii vazuti la microscop au dimensiuni foarte mici, de 1-10 microni, un micron fiind a mia parte dintr-un milimetru ei au diferite forme: punct !coci", betisor !bacili", spirale !spirochete", vir#ula !vibrioni" cocii se aseaza de obicei in #ramezi sau chiorchine !stafilococi" sau in siruri !streptococi" - prin cresterea microbilor pe medii de cultura, adica pe niste substante hranitoare speciale, lichide si solide cand microbii cresc pe mediile lichide, ei tulbura mediul, asa cum se intampla in cazul fermentarii vinului de catre microor#anisme pe mediile solide, care se prepara in niste cutii de sticla, acoperite, microbii cresc formand fiecare cate o colonie ce contine miliarde de microbi rezultati din inmultirea microbilor initiali.

Microbii saprofiti - se #asesc in mod obisnuit in or#anele omului care comunica cu mediul exterior. $i nu suntpatolo#icipentru om si in unele cazuri sunt chiar necesari pentru ca prezenta lor previne instalarea unor microbi mai periculosi. %n tubul di#estiv exista microbi saprofiti care a&uta la di#erarea resturilor alimentare sau care fabrica vitamine necesare or#anismului. 'otusi, in unele situatii de slabire a rezistentei or#anismului, unii din acesti microbi saprofiti pot deveni a#resivi si invadand diferite or#ane ale corpului, produc stari de boala.

Microbii patogeni - cauzeaza boala, ei nu se #asesc in mod normal in corpul omului ci patrund in or#anism cu diferite ocazii. (ercetarea microbilor se face in toate secretiile si excretiile normale sau patolo#ice, in orice produs provenit din or#anismul omului: san#e, urina, materii fecale, bila, sputa, secretii provenite din #at, urechi, or#ane #enitale, etc. %n toate aceste produse se #asesc milioane de microbi de diferite specii, dar laboratorul foloseste o serie de metode pentru a depista numai pe acei microbi pato#eni cauzatori ai bolilor.

Hemocultura (analiza microbilor din sange)

Aceasta analiza se face in bolile infectioase, in bolile cu stari febrile prelun#ite, in bolile cronice in care nu s-au depistat microbi prin alte metode. Analiza se face numai in spital si a&uta la descoperirea febrei tifoide, a febrelor paratifoide, a endocarditei si septicemiei, provocate de o serie de microbi: stafilococi, streptococi, pneumococi, bacili !coli, proteus, piocianic, tific", spirochete, ric)etsii etc. Acesti microbi care in mod normal nu se #asesc in san#e, se pun mai bine in evidenta in momentul cand apare frisonul !tremuraturile" si febra. De aceea, bolnavul trebuie sa anunte medicul cand apar aceste simptome, pentru a se recolta san#ele in acel moment.

Coprocultura (analiza microbilor din scaun) De obicei, materiile fecale !scaunul" contin miliarde de microbi saprofiti care a&uta la putrefactia si fermentarea resturilor de alimente din intestin, deseuri ce nu au fost folosite de catre or#anism. Alti microbi din intestin sunt necesari la producerea vitaminelor din #rupa * sau a unor antibiotice ce distru# microbii pato#eni. +unt cazuri cand microbii saprofiti din intestin !stafilococi, bacili, coli, proteus, piocianic etc." in urma #reselilor de alimentatie sau a tratamentului cu antibiotice pot deveni a#resivi, se inmultesc si provoaca infectii ale intestinului subtire !enterita", infectii ale intestinului #ros !colita" ori infectii ale intre#ului intestin !enterocolita". %n afara de acesti microbi, enterocolitele mai pot fi produse si de microbi pato#eni care se iau din apa, alimente, de la omul bolnav, astfel: bacilul tific al febrei tifoide si microbii inruditi cu acesta !+almonele", bacilul dizenteriei !+hi#ella" si microbul holerei, boala care mai bantuie in unele tari calde si de unde poate fi adusa si in tara noastra de calatorii straini sau indi#eni. Acesti microbi pato#eni se #asesc nu numai la bolnavi ci uneori si la fosti bolnavi, care ii raspandesc prin materiile fecale. De aceea, fostii bolnavi trebuie sa faca coproculturi repetate pentru a fi si#uri ca nu sunt purtatori de microbi ai vreunei boli infectioase.

Urocultura (analiza microbilor din urina) ,rina proaspata nu contine microbi, nici saprofiti nici pato#eni. De aceea, prezenta microbilor in urina, mai ales in cantitate mare de peste 100000 microbi la 1 ml urina indica o infectie a rinichilor sau a cailor urinare !nefrita, pielita, cistita". -icrobii cauzatori ai acestor boli sunt: bacilul coli !colibaciloza", bacilul proteus, bacilul piocianic, .lebsiella, bacilul febrei tifoide, bacilul tuberculozei, stafilococi, streptococi, levuri, etc. %nfectiile urinare se intalnesc mai frecvent la copii, la femei, mai ales in timpul sarcinii si

la persoanele varstnice !din cauza slabirii rezistentei or#anismului la infectii". (and la unul dintre soti se depisteza microbi in urina !in speciali bacili coli", se va analiza si urina partenerului, deoarece in multe cazuri infectia urinara are un caracter familial si daca nu se trateaza ambii soti este posibila o reinfectie a sotului tratat. /ecoltarea urinei pentru urocultura se face in conditii speciale, mentionate anterior.

Bilicultura (analiza microbilor din bila) (u ocazia efectuarii tuba&ului duodenal se trimite bila la laborator si pentru cercetarea bacteriilor din acest produs. -icrobii care produc infectii ale vezicii biliare si ale cailor de scur#ere a bilei din ficat !colesistita, colan#ita" sunt cam aceiasi care se #asesc in urina si in materiile fecale. ,neori se mai #asesc si levuri.

Exudat faringian (analiza microbilor din nas, gat si urechi) 0asul, #atul si urechile comunica intre ele prin niste orificii situate in fundul #atului asa ca de multe ori aceste cavitati sunt prinse impreuna de infectiile microbiene !ami#dalita, farin#ita, rinita, rinofarin#ita, otita". +ecretiile farin#iene, nazale sau auriculare se recolteaza de catre medic cu un tampon special steril care se trimite la laborator. ,rmatorii microbi se #asesc mai frecvent in infectiile nasului, #atului si urechilor: streptococul beta hemolitic, stafilocolul aureus hemolitic, bacilul difteric etc. +treptococul beta hemolitic este a#entul pato#en al ami#dalitei, farin#itei, al scarlatinei si reumatismului, in special la copii. Analiza se face inainte de a incepe tratamentul cu penicilina sau cu alte antibiotice. Depistarea streptococului in #atul unui membru al familiei pune problema analizei exudatului farin#ian la toti membrii familiei in vederea depistarii acestui microb si sterilizarii cu penicilina a persoanelor purtatoare de streptococ. 0etratarea la timp a infectiei streptococice poate sa duca, in special la copii si tineri, la bolile de inima si reumatism. +tafilococul aureus determina an#ine sau fle#moane !puroi" la nivelul ami#dalelor, etc. *acilul difteric determina difteria. Alti microbi, ca pneumococul, care produce pneumonie, menin#ococul care produce menin#ita si microbul tusei convulsive se intalnesc mai rar. Acesti microbi se #asesc nu numai in #ura si nasul bolnavilor ci si la persoane sanatoase, de unde sunt raspanditi prin vorbire, tuse si stranut. De aceea, copiii din colectivitati inchise !crese, #radinite, scoli" nu trebuie sa aiba in #atul si nasul lor microbii mentionati, caci prin raspandirea acestora in colectivitate se pot produce epidemii de scarlatina, difterie, menin#ita etc. De asemenea, tot pentru acelasi motiv,

nici persoanele care in#ri&esc copii sau care le prepara hrana nu trebuie sa poarte in nasul si #ura lor microbii respectivi. 1e lan#a microbii din nas, #ura, #at, urechi se mai #asesc ciuperci !levuri" care produc micoze sau candidoze mai ales la su#ari si copii.