Sfantul Teofan Zavoratul sfaturi pentru LUPTA CU RACEALA SUFLETULUI, IMPIETRIREA SI IMPRASTIEREA

Despre lupta cu oboseala, cu lenevirea sufletului si cu slbirea voinei. Cum s nclzim sufletul rcit
Iat ce se intmpl cu mine: cteva zile dispoziia sufleteasc este mai bun, vin mai des in fire i m rog chiar i la munc, dup care vine iari o oboseal i o lenevire, voina slbete, nici nu mai am dorina de a m indeletnici cu cele duhovniceti; pe urm starea asta trece din nou i apare o dorin, mcar firav, de a m ruga Pi i? Vede i !" starea asta vine #i tre!e$ Ca atare, !%nd va veni nu este !a&ul s" v" speria i !a de o nenoro!ire irepara'il". Poate c asta vine de la neputina trupului, poate c vine de la nevoia de odihn sufleteasc, poate c este vorba de unul dintre lucrurile care i se intmpl omului atunci cnd crete duhovnicete ins ori!e s(ar int%)pla nu tre'uie s" v" speria i$ *u tre'uie s" v" speria i, ins" ni!i s" r")%ne i in nep"sare$ Tre'uie s" v" fa!e i +ri,i, s" v" in!orda i, s" v" sili i$ Le)nul este re!e, dar da!" fre!i le)n de le)n se va in!"l&i #i !-iar se va aprinde . Aa trebuie frecat i sufletul care s-a rcit i mai bine ar fi dac ai putea in asemenea situaii s dai fuga la biseric, dar poate inc i mai bine ar fi s v ocupai atenia cu cugetarea la tainele credinei noastre, care sunt toate insufleitoare, )ai ales p"ti)irile #i )oartea .o)nului #i M%ntuitorului nostru . epetai-i sufletului nesimitor! "Cte a fcut pentru mntuirea ta Domnul, iar tu, ca un bolovan, nu vrei s te miti nici un pic! Adu!e i(v" a)inte de )oarte #i de ,ude!at" #i de -ot"r%rea !ea de pe ur)"/ "pleac# sau "vino i nu este de mirare c "pleac# va umple de groa$, iar "vino# va veseleste cu nde%dea. Adu!e i asupra sufletului !onte)pl"ri de felul a!esta 'a una dup" alta, 'a toate odat", #i el se va )i#!a din lo!$ Lentila, !on!entr%nd ra&ele i)pr"#tiate intr(un sin+ur pun!t, d" fo!/ #i a!este !onte)pl"ri, !on!entr%ndu(se in aten ie asupra ini)ii, o aprind, tre&es! ener+ia, iar r"!eala #i )ole#eala !e ne(au !uprins se destra)"$ Cred !" nu va fi delo! r"u da!" 0n !lipele a!elea ve i fa!e !%te un lu!ru 'un !are !ere in!ordare 1 de pild", s" vi&ita i vreun 'olnav, s"(l slu,i i #i s"(l a,uta i, ori s" tre!e i pe la vreun s"ra! #i s"(l )%n+aia i !u vor'a sau !u a,utorul dup" putere . &ricum ar fi, s nu v lipsii de aceast "frecare# i silire i 'omnul, v$nd cum v strduii, (e va milostivi de dumneavoastr i (e va grbi s v a%ute.

Despre lupta cu imprtierea. Cum s dobndim si s pstrm cldura si concentrarea luntric. Cum s dm tuturor treburilor noastre un caracter plcut lui Dumnezeu
.i)inea a te ro+i, !ite#ti, #i te in!"l&e#ti pu in, dar dup" a!eea vin una dup" alta tre'urile #i stri!" totul 1 te fa!i !a piatra$ )um s-i pstre$i concentrarea i cldura luntric? Con!entrarea #i !"ldura in!ep s" r")%n" in suflet tot ti)pul, !u toate tre'urile #i !elelalte pri!ini de i)pr"#tiere, atun!i !%nd devin o !alitate esen ial" a vie ii noastre l"untri!e 1 iar pe a!east" treapt" se ridi!" atun!i !%nd 0n suflet se aprinde fo!ul ru+"!iunii, de !are v(a) s!ris )ai inainte

*+,. -i inainte de asta putei intrebuina ins anumite metode pentru a v imprtia mai puin cu toate treburile i intlnirile. )ea dinti este s" nu v" +r"'i i #i s" nu v" a+ita i$ ( facei totul ca omul care duce un pahar cu ap temndu-se s nu-l verse, dar fr s tndleasc fr rost, strduindu-se s fac totul ct mai bine. Ca sufletul du)neavoastr" s" r")%n" intotdeauna la lo!ul s"u, a#e&a i(v" #i in#ira i toate tre'urile #i int%lnirile pe !are le ave i de o'i!ei, #i -ot"r% i dinainte !u) s" v" ine i intr(o trea'" #i i)pre,urare sau alta !a s" nu v" i)pr"#tia i tare. 'ac e.periena va arta c ceea ce ai hotrt v duce la int s facei intotdeauna aa, iar dac va arta c nu merge, gsii altceva. Procednd aa, in scurt vreme ve i +"si felul de a v" purta !are e !el )ai potrivit pentru a p"stra +%ndurile nei)pr"#tiate #i ini)a !ald". )ea de-a doua este s" nu fa!e i ni)i! !u ne+li,en ", !i s" fa!e i totul !u te)ere , ca i cum cineva care are stpnire asupra dumneavoastr v privete i este gata s v trag imediat la rspundere pentru orice nebgare de seam. .e fapt, a!est !ineva e2ist"/ este ochiul atotvztor al lui Dumnezeu, care e indreptat spre dumneavoastr, este ingerul pzitor, care v insoete intotdeauna; i sfinii lui Dumnezeu ne vd. )ea de-a treia! !u toate !" 0n !ea )ai )are parte sunt lu)e#ti, toate lu!rurile pe !are tre'uie s" le fa!e i pot fi f"!ute in a#a fel, in!%t s" !apete un !ara!ter du-ovni!es!, pl"!ut lui .u)ne&eu$ S" nu fa!e i ni)i! din e+ois), !i totul spre a,utorarea #i )ul u)irea !elor !e v" in!on,oar"/ astfel, v" ve i e2ersa lepdarea de sine i dragostea$ .a!" ve i reu#i s" le+a i de ori!e trea'" porun!a potrivit" ei, !a s" o fa!e i din supunere fa " de voia lui .u)ne&eu, din iu'ire de .u)ne&eu #i din dorin a de a(I pl"!ea, prin a!easta ve i fa!e !a 0n )i,lo!ul tre'urilor lu)e#ti s" fi i !a in slu,'a lui .u)ne&eu$ A!est +%nd are )ai )ult" putere de!%t ori!are altul s" in" sufletul in luare(a)inte nei)pr"#tiat"$ Eu !red !" at%ta este de a,uns !a s" nu se )ai int%)ple !u du)neavoastr" ni)i! din !ele de !are v" pl%n+e i 1 dar, 'inein eles, totul ine de os%rdia !u !are v" ve i apu!a de lu!rarea du-ovni!eas!"$ /ucrul fcut fr tragere de inim seamn cu mutarea de pe un picior pe altul, care nu-i bun de nimic i la nici un sfrit bun nu duce.

Despre starea de rceal. Cldura pleac in urma ngduinei fat de sine

S!rie i !" v(a i s"l'"ti!it #i !" starea de r"!eal" !ontinu"$ Ru+a i(v" !u os%rdie #i ine i( v" !u r"'dare de a!ele r%nduieli ale vie ii evlavioase !are s(au statorni!it la du)neavoastr". .o)nul Se va )ilostivi #i va refa!e 0n du)neavoastr" 'una a#e&are de )ai inainte$ ( v amintii ins ct mai des cum s-a intmplat totul i s acoperii totul cu simminte de pocin. .e !e v(a i s"l'"ti!it3 Pentru !" a i pierdut luarea(a)inte la .o)nul$ .ar de !e a i pierdut(o3 Fiind!" a i fost in+"duitoare fa " de sine$ .in !e ra iuni #i !u !e n"de,di a i f"!ut a!easta3 .in si) ")%ntul !" v(a i ostenit destul, drept !are v" este in+"duit s" v" #i odi-ni i, #i din in!redin area trufa#" !" #i da!" se va int%)pla vreo neor%nduial" nu v" va lua )ult !a s" refa!e i r%nduiala !uvenit", !" doar #ti i toate r%nduielile vie ii du-ovni!e#ti$ S" v" a)inti i toate a!estea #i s" le sp"la i !u la!ri)i$ 4arul lui .u)ne&eu s(a dep"rtat to!)ai pentru insu#irea unor drepturi !are nu sunt ale du)neavoastr" #i pentru n"d",duirea in sine$ &f i vai0 1ine c v-ai dat seama repede, ins oricum va tre'ui s" v" osteni i p%n" la n"du#eal", pentru !" .o)nului nu(i pla!e !%nd o)ul este !o)od$ *u v(a i inv" at !u propria )inte s" pre ui i !u) tre'uie 'una stare l"untri!" #i s(o p"&i i !u os%rdie, !a pe !ea )ai de pre !o)oar" . Acum 'omnul v va inva chiar 2l amndou lucrurile acestea prin e.perien. 3ntruct aceasta este prima dumneavoastr scpare, ori samavolnicie, se prea poate !a .o)nul s" v"

inapoie&e de+ra'" !eea !e a i pierdut$ 5ri!u), ins", v" va inapoia6 tre'uie doar s" aler+a i la El !u !%t )ai )ult" os%rdie, !u frngere de inim #i !redin "$ &stenii-v. 'omnul s v dea binecuvntare0 3ari incepei cu obinuita dumneavoastr filosofie despre neamestecul vicleanului vr%ma in treburile noastre. (punnd! !"inovat sunt numai eu avei ins dreptate. 5ri!at de )are ar fi ispita din partea vr",)a#ului #i ori!%t de li)pede ar fi !" vine de la el, toat" vina !ade asupra !elui !e a p"!"tuit, !"!i da!" nu s(ar fi 0nvoit !u ispita, p"!atul nu ar fi avut lo! 1 iar invoirea ine 0ntotdeauna de li'era voin " a o)ului$ (i dumneavoastr suntei pe de-a-ntregul vinovat, dar nu incape indoial c vr%maul v-a optit la ureche i v-a dat ghes. *i!i un p"!at nu are lo! f"r" a)este!ul lui, dar asta nu de&vinov" e#te pe ni)eni$ 4u v de$vinovete nici pe dumneavoastr. Toate +%ndurile prin !are a i a,uns la dreptul de a v oferi confort i distracie au fost insuflate de !"tre el$ .up" a!eea, tot el a a % at dorul de 7li'ertate8/ s" v" pli)'a i, s" sta i de vor'" #i s" v" uita i la una #i la alta pe s"turate$ 3n urma tuturor acestora a mers ins invoirea dumneavoastr liber, care v i face intru totul vinovat de toate. /sai orice filosofare i apucai-v s luati aminte la sine cu ct mai mult osrdie, tre!%nd ori!e +%nd prin fo!ul ru+"!iunii !"tre .o)nul M%ntuitorul$ 5a face fa? 1ine0 4u va face fa? ( piar0 .u-ovni!ul nu v(a dat epiti)ie$ R"u a f"!ut$ S" fa!e i !%te trei )etanii )ari di)inea a #i seara, o lun" de &ile, spun%nd/ 7 Doamne, iart!m pe mine, nepstoarea, "mprtiata, care cred lucruri mari despre mine insmi i nd#duiesc in mine insmi!$ 'omnul va vedea smerenia i osteneala dumneavoastr, i v va ierta pcatul, i (e va milostivi de dumneavoastr.

Luarea-aminte este rdcina vieii du ovniceti. !narmndu-se impotriv, vr"maul insufl gndul la nlesniri i distracii. Despre pravila de rugciune
A i l"sat(o )oale, in+"duindu(v" pu in" i)pr"#tiere, #i nu v(a i ferit/ nu v(a i p"&it ni!i o!-ii, ni!i li)'a, ni!i +%ndurile$ .e a!eea, !"ldura a ple!at #i a i r")as de#art"$ Asta nu este deloc bine. 9r"'i i(v" s" refa!e i !uvenita r%nduial" l"untri!", !er%nd asta prin ru+"!iune/ in!-ide i(v" #i s" nu fa!e i alt!eva de!%t s" v" ru+a i #i s" !iti i despre ru+"!iune p%na !%nd luarea(a)inte se va uni !u .u)ne&eu in ini)" #i a!olo se va s"l"#lui duhul frngerii de inim i al umilinei, !are, propriu(&is, este se)nul dup" !are tre'uie s" v" da i sea)a da!" sunte i in r%nduiala !ea 'un" ori a i ie#it din ea$ 'up ct se pare, du)neavoastr" so!oti i luarea!aminte o aspri)e de prisos 1 or, di)potriv", ea este rdcina vieii duhovniceti$ .e a!eea vr",)a#ul se r"&'oie#te !el )ai )ult to!)ai i)potriva ei, pl"s)uind din r"sputeri inaintea o!-ilor sufletului n"lu!i a)"+itoare, insufl%nd +%nduri la inlesniri #i distra! ii$ Ei, uite !" v(a #i a)"+it/ v(a '"+at in !ap !" pute i s(o l"sa i )ai )oale, iar dumneavoastr ai ascultat i ai scpat de tot friele din mn6 a in!eput libera micare, libera vorbire, libera privire % libertate pentru toate& #i pentru +%nduri, #i pentru si) ")inte, #i pentru dorin e$ A!u) desf"ta i( v" de roadele in elep!iunii du)neavoastr": Asta este plata vr",)a#ului pentru !uvintele pline de n"d",duire in sine/ De ce d trcoale vr#maul'! Doar tie c o s rezist . (e vede ct suntei de meter in a re$ista0 'ai-v seama, cel puin, c rcirea i neornduiala luntric v-au venit pe merit, ca pedeaps. .u)ne&eu d" !"ldura du-ovni!eas!" pentru ostenelile lu"rii(a)inte la sine inaintea fe ei Lui$ Ce reiese !" a i f"!ut3 A i luat a!est dar at%t de pre ios al lui .u)ne&eu #i l(a i arun!at pe fereastr" . 'ac atunci cnd erai in

lume servitoarea dumneavoastr ar fi indr$nit s arunce pe fereastr un lucru pe care i l-ai druit i care nu putea fi att de preios, ce i-ai fi fcut?0 A#adar, ,ude!a i sin+ur"/ !e a i )erita s" v" fa!" .u)ne&eu, al C"rui dar at%t de )are l(a i dispre uit3: Ins" El, Milostivul, nu este aspru !u unii !a a!e#tia, !i este +ata s" le dea inapoi darul S"u, pe !are l(au arun!at, ins" nu fa!e asta indat" 1 #i i#i )"r+ine#te pedeapsa la at%t$ 5 s" vede i$ 2ste foarte bine i foarte potrivit pentru dumneavoastr, mai ales in tulburarea luntric prin care trecei acum, c ai inceput s v indeplinii pravila de rugciune inlo!uind !itirea ru+"!iunilor r%nduite prin )etanii !u !%te o s!urt" ru+"!iune proprie, intru!%t !itirea !ontinu" nu las" s" se uneas!" de+ra'" luarea!aminte !u sin+urul lu!ru de tre'uin ", din pri!ina )ultelor +%nduri !are vin din !itire 0n virtutea !uprinsului !elor !itite$ 'omnul s v dea s v unii iari cu 2l ct mai degrab, iar dup aceea s" r")%ne i nedesp"r it" de El #i !%nd #ede i, #i !%nd u)'la i, #i la 'iseri!", #i a!as", #i !%nd lu!ra i, #i !%nd nu lu!ra i: )e este mai vrednic de necontenit luare-aminte i contemplare cu mintea dect 'omnul0 ( ii dai aceast cuvenit intietate, i s nu v cufundai in gnduri, care in cea mai mare parte sunt dearte, ci s tindei a privi ct mai struitor, adnc i ptrun$tor faa 'omnului, )elui ce vede toate i este pretutindeni, spunnd in sinea dumneavoastr! cutatu! (e!a faa mea; faa (a, Doamne, voi cuta$ Fri!a de .u)ne&eu, fri!a de .u)ne&eu, fri!a de .u)ne&eu s" nu se dep"rte&e de la ini)a du)neavoastr":

#rebuie s avem nde"de n milostivirea lui Dumnezeu, nu n propriile osteneli. Ce este epitimia
In!" nu a i re!"p"tat !eea !e a i pierdut$ Re+ret asta i)preun" !u du)neavoastr", dar s" nu v" des!ura,a i$ Milostiv este .o)nul$ Ve i re!"p"ta, da!" ve i !"uta !u s)erenie, f"r" s" !%rti i !" nu vi se d" de+ra'" #i f"r" s" v" pierde i n"de,dea$ Tre'uie s" ave i n"de,de in )ilostivirea lui .u)ne&eu, nu in propriile osteneli$ 'e ostenit trebuie s v ostenii pn la istovire, dar nde%dea trebuie s v-o punei, totui, doar in milostivirea lui 'umne$eu. A te spri,ini !u n"de,dea in !eva propriu, fie #i !%t un fir de p"r, este de,a a'atere de la !alea dreapt", iar totodat" piedi!" pentru pri)irea lu!rului !"utat$ 'ac v-ai insingurat cu gndul! "#as c m apuc de metanii, de citit, de statul in picioare noaptea la priveghere, i totul se va intoarce.

.o)nul intr(adins va a)%na d"ruirea a !eea !e !"uta i p%n" !%nd se va evapora n"de,dea in propriile osteneli, !a s" v" inve e prin e2perien " !" darurile Lui nu depind de ostenelile du)neavoastr", !-iar da!" f"r" ele nu ve i pri)i ni)i!, !i !u !%t v" veti osteni )ai )ult #i os%rdni!, !u at%t )ai +ra'ni! vi se va inapoia !eea !e dori i 1 !eea !e a i pierdut$ Tre'uie s" v" osteni i f"r" s" !rede i !" ostenelile du)neavoastr" v" dau dreptul la !eva$ 'in aceast e.perien s inelegei ce este epitimia. Cine se po!"ie#te este pri)it in )ila lui .u)ne&eu, ins" darurile )ilostivirii nu sunt date indat", !i uneori dup" destul de )ult" vre)e$ To!)ai a!east" a)%nare a intoar!erii darurilor )ilostivirii este epiti)ia du)ne&eias!", pe !are o au de purtat to i !ei !e s"v%r#es! p"!ate )ari sau )i!i$ .o)nul nu veste#te ct timp va ine a!east" epiti)ie, !i ine asta in se!ret$ .e a!eea, )ila, si) ")%ntul )iluirii, se intoar!e intotdeauna pe nea#teptate, #i atun!i este s"r'"toare in suflet$ Epiti)ia de la

du-ovni! se d" pentru s!urtarea epiti)iei de la .u)ne&eu . 2a arat primirea de bunvoie a ostenelilor pocinei, incordea$ contiina propriei vinovii i 7l pleac pe 'umne$eu spre milostivire sau face sufletul mai 8n stare s primeasc aceast milostivire.
Vede i a!u) !e +in+a#" floare este !"ldura du-ovni!eas!" l"untri!"$ V"&%nd a!easta, s" lua i -ot"r%rea de a o p"&i !u toat" luarea(a)inte atun!i !%nd .o)nul va +"si de !uviin " s" v(o inapoie&e$ A!u) este +reu, iar da!" o ve i )ai s!r%nti o dat", va fi #i )ai +reu$ Luati sea)a, !"!i !u pri)e,die u)'lati *2fes. 9, :9,. Pomenii de prinia duhovniceasc. ( nu uitai ins c $nul este %atl tuturor, &are este in ceruri Pomenii, de asemenea, de invtoria duhovniceasc. ( nu pierdei ins din vedere nici c )nul este invtorul nostru, *ristos Domnul, i c in afara +ui nimeni nu a fost inc invat aa cum trebuie s se mntuiasc$$. 4u trebuie ineles c 2l inva prin mi%locirea altora. 4u! 2l inva nemi%locit s se mntuiasc fiecare suflet care se mntuiete. Este adev"rat ins" #i !" tre'uie s" inv" ") #i din .u)ne&eias!a S!riptur", #i din s!rierile P"rin ilor, tre'uie s" pri)i) le! ii #i de la !eilal i fra i, de la !elelalte surori$ Toate a!estea sunt ins" doar in!eputul, pre+"tirea$ Intotdeauna .o)nul este Cel !e intip"re#te in suflet adev"rurile in for)a lor autenti!"; Aadar, s inei minte asta i aa s cugetai in aceast privin.

Despre deprtarea pedepsitoare si nvtoare a arului. #rebuie s ne altoim pe crucea Domnului

'ou scrisori. 3ntr-una scriei c totul s-a intors, iar in cealalt! !'u, totul este ca inainte, nimic nu s(a intors Asta insea)n" !" )ilostivirea lui .u)ne&eu se va intoar!e !ur%nd de tot #i a dat de #tire despre a!easta6 s(a apropiat, dup" !are s(a dep"rtat iar"#i$ A#adar, i)'r"!a i(v" in senin"tate #i in n"de,de, #i in!redin a i(v" in )%inile .o)nului$ *oi sunte) ro'ii Lui, !u)p"ra i de El, #i sunte) p"&i i de El$ El #tie, f"r" indoial", !e #i !u) tre'uie s" fa!" in!%t s" fie !el )ai 'ine pentru noi. Acum parcurgei cel mai insemnat articol din invtura /ui. Aadar, fii atent ; iar !%t prive#te !eea !e a i s!ris/ ,esemne sunt lepdat, n(ave i delo! dreptate$ Se pare !" v(a) s!ris de,a #i v" repet iar"#i !" dep"rtarea -arului, prin !are tre!e i a!u), nu este una pedepsitoare, !i una inv" "toare$ 3n cea pedepsitoare harul se deprtea$ de tot, pe cnd in cea invtoare doar se ascunde, cu toate c e acolo! nu lipse#te de a,utorul tre'uin!ios, dar ia de la o) )%n+%ierile sale sau nu i le d"$ <ocmai acesta este ca$ul dumneavoastr. Pentru dumneavoastr 'omnul a socotit de trebuin s fac aa, dar (e va milostivi i iari va incepe s v dea mngieri cu milostivire. *u este neap"rat" nevoie de )%n+%ieri$ *eap"rat" nevoie este de a,utor, iar a!esta se vede la du)neavoastr"$ Mai r"'da i pu in, se va intoar!e #i )%n+%ierea$ -ste greu, spune i$ P"i !u) altfel3 Tre'uie s" ne altoi) pe !ru!ea .o)nului iar pe !ru!e !u) se altoie#te o)ul3 Prin !ru!e prin ne!a&ul +reu !a !ru!ea Lui$ <i ostenelile du)neavoastr" sunt ne!a&uri dar intru!%t inainte )%n+%ierile -arului f"!eau s" nu v" si) i i ap"sat" #i str%)torat" de !"tre ele iar de si) ")%ntul ap"s"rii #i str%)tor"rii ave i nevoie !a s" v" altoi i pe !ru!ea .o)nului a!u) vi se d" s" si) i i asta in ur)a dep"rt"rii -arului$ Cru!ea era #i inainte asupra du)neavoastr", ins" n(o si) ea i, de par!" o purta pentru du)neavoastr" o )%n" str"in"$ A!u) ins" a fost l"sat" s" v" apese !u toat" +reutatea sa/ o purta i sin+ur", #i uite !" +%f%i i$ .e +%f%it +%f%i i, dar totu#i o purta i !u voie 'un"$ .o)nul este aproape #i a,ut"$ In!" pu in, #i El va va inapoia #i )%n+%ierea.

)utai s aflai de ce refacerea strii dumneavoastr de mai inainte ine att de mult. Pi vam spus! este nevoie de asta pentru edu!a ia du)neavoastr" du-ovni!eas!"$ C"uta i ins"$ Poate !" ve i )ai +"si !eva !are s" v" s)ereas!"$ *u v(a i in!-ipuit !u)va vreodat"/ 7.ata, am gsit calea, simt imbriarea (atlui Ceresc, pun%nd un )are )erit in sea)a ostenelilor #i lipsurilor pe !are le(a i indurat3 Aceasta este o nedreptate, fiindc )%n+%ierile -arului nu in de vreun lu!ru dinafar", !i sunt intotdeauna roada )ilei #i 'un"voirii du)ne&eie#ti, #i de a!eea vi se d" a!u) o le! ie/ 7 ,oftim, incearc s iei mngierile harului prin propriile osteneli$ .e a!eea v" osteni i, iar roada nu se vede$ Prin asta vi se d de ineles c nu in osteneli este cheia i ca s invai ct mai bine aceast lecie predarea ei ine att de mult. V(a) spus de,a !" poate atun!i !%nd v" i)pr"#tia i v(a i +%ndit/ 7+as c m mngi puin, imi dau puin fru liber, iar dup aceea m apuc iar de lucru, c a#unge s m apuc ca totul s mearg bine, cu toate bucuriile vieii in Domnul$ Intru!%t in felul a!esta a i pus prea )ult pe sea)a propriilor puteri, .o)nul, lu%nd de la du)neavoastr" )%n+%ierile Sale, v" #i d" a!u) s" vede i !u) )er+e !%nd v(a i apu!at de lu!ru doar !u propriile puteri$ Ce vede i3 V(a i in!ordat toate puterile, #i nu v" )er+e ni)i!$ Aadar, invai aceast lecie& fr Domnul nimic nu ne iese, nimic$ 'ac v dai seama c suntei vinovat de vreunul dintre lucrurile acestea, v pocii i de acum inainte s nu v mai ingduii nicidecum s gndii aa. S" v" in!redin a i pe de(a(ntre+ul .o)nului, ar"t%ndu(v" +ata s" pri)i i !u voie 'un" #i 'u!urie tot !e va pl"!ea inaintea Lui s" v" tri)it", at%t dinafar", !%t #i l"untri!$ Unele dintre lu!rurile pe !are vi le spun vi se par ap"s"toare, insa eu n(a) avut ni!iodat" inten ia de a v" spori povara . (criu totul s v previn, inct s v cercetai cu mai mult luare-aminte ca s vedei dac este in dumneavoastr vreo problem de acest fel. 4u este, vorbele mele s fie in vnt. =neori, poate, vei vedea o problem. Atunci, bineineles, vorbele mele nu vor mai fi in vnt. A dori mult ca totul s v mearg ca pe roate i lucrul cel mai insemnat s v ias temeinic! nu pentru o vreme, ci pentru totdeauna. Piedi!i apar !%nd in ini)" se as!unde !eva !e nu e dup" .u)ne&eu$ Eu vreau to!)ai s" v" a,ut s" des!operi i lu!rurile de a!est fel #i s" le da i afar"$ +uai seama, v zic, in dumneavoastr triete boieroaica ) personalitate care nu se potrivete deloc cu felul de via pe care vi l(ai ales* # 'umneavoastr spunei! / plecat de#a$ Eu )" indoies! de asta$ 2a este att de dibace i se pricepe att de bine s se ascund, cum dumneavoastr nici nu v trece prin cap. =itai-v bine, punei-v ochelari, folosii binoclu+ *din! Sfantul Teofan Zavoratul, Despre felurite probleme de credinta si viata, 2ditura (ophia, >?:>,

Sfantul Teofan Zavoratul/ .espre =&avorarea8 in pati)a si !u) sa iesi) din ea/ 0(/1-/ ,/C/(20)+)3
Povatuitor duhovnicesc ce a mangaiat, luminat, intarit, mustrat pe credinciosii din timpul sau precum si pe cei care insetea$a de sfatul cel bun, (fantul <eofan nu a stat la indoiala in momentul in care a facut o fapta de cura% ce i-a adus supra-numele de @avoratul! a parasit s!aunul epis!opal pentru a )er+e intr(o pustie +reu a!!esi'ila pentru oa)eni$ Pentru ca numai cineva cu marime de suflet, cineva cu un cura% eroic, *asa cum il caracteri$ea$a editorii unei alte carti aparute si in romana, poate accepta faptul ca parasirea unui mare scaun arhieresc si i$olarea in pustie, la care se adauga si inchiderea de bunavoie in chilie pentru tot restul vietii, pot avea ca efect, parado.al, o inmultire binecuvantata a talantului duhovnicesc de a pastori turma cea cuvantatoare. Pentru noi, !ei de a&i, vra,iti de !on!eptiile a!tuale ale efi!ientei si de noile )odalitati de infatisa )isiunea in >iseri!a, a!easta se in!-ipuie !a fiind )ai !urand una for)ala, le+ata neparat de fun!tii si de i)a+ine, de ideea de =a iesi in fata8, de a =stapani resurse8 ?resurse u)ane, resurse infor)ationale, intr(o lo+i!a de a!tiune )ana+eriala@, resurse !are a,un+ sa devina, de fapt, s!opuri in sine$ Pilda (fantului <eofan arata insa cum se inmulteste talantul Aantuitorului, si faptul ca nu)ai ,ertfa, nu)ai rasti+nirea alaturi de 4ristos si slu,irea !are, aparent, este )odesta si neinse)nata, au valoare si adu! roada 'o+ata pentru .u)ne&eu si pentru cei ce 3l cauta pe 2l. In o!-ii lu)ii, s!aunul epis!opal sau stapanirea peste )ulte si peste )ulti, este valoare in sine, este talant, este misiune 1ineinteles ca este absolut necesara si dimensiunea institutionala, omeneasca, dar ni!iodata nu va fi sufi!ienta si ea nu este definitorie pentru ratiunea de a fi >iseri!ii in lu)e$ 2vident, nu e nevoie ca cei care chiar se afla in scaune arhieresti si in alte posturi *oficiale sau nu, de autoritate sa a%unga sa se retraga in singuratate. 3ntelegem insa din pilda (fantului di)ensiunea profund(du-ovni!eas!a a slu,irii, !are se re+aseste in i)preuna(rasti+nirea !u 4ristos si in dra+ostea si )ila fata de !redin!iosi . (i, astfel, descoperim ca, de e.emplu, pana si 'analul si )odestul s!-i)' de s!risori, !u !ara!ter de indru)are personala, poate adu!e )ult )ai )ulta )antuire si )ai )ult a,utor de!at !ele )ai sofisti!ate strate+ii, )etode si te-ni!i de )ana+e)ent si )arAetin+ al or+ani&atiei; 'iseri!esti$ 'escoperim si prin pilda (fantului <eofan, odata in plus, ceea ce este mai pretios pentru 'umne$eu si ca este cu totul altceva decat ceea ce valori$ea$a lumea si conceptiile Bpragmatice# despre 1iserica. eintorcandu-ne la te.tul reluat mai %os, vom gasi in el o anali&a du-ovni!eas!a a starii noastre pa!atoase, o anali&a !are arata !at de departe poate fi patrunsa fiinta o)eneas!a de pati)i, !are inunda, !a un rau !u ape otravite, toate fa!ultatile sufletesti si trupesti, toate !on!eptiile o)ului despre viata, !o)porta)ente si o'i!eiuri$ 'intr-un astfel de intuneric numai 'umne$eu, prin cercetarea inimii omului, poate scula un astfel de suflet mort. )e revine omului? )e poate face el? Sa nu se i)potriveas!a acestei cercetari, acestei chemari+, iar apoi sa o !aute !u sar+, ne-de$nada%duind ca a pierdut-o. ESTE U* TEBT CU A.EVARAT ESE*TIAL SI EBCEPTI5*AL, ESTE C5M5ARA SAU PERLA C5R5A*EI SFA*TULUI TE5FA*, .E 5 PATRU*.ERE PSI45L59ICA SI 4ARISMATICA U*ICA, )2 4-A < 21=3 (A C32 A<A< '2 43)3=4 &A AC/A< 34 )A=<A 2A AA4<=3 33 (3 A P&)A34<23 A'25A A<2.

Starea pctosului
B7n cele mai multe ca$uri, cuvntul lui 'umne$eu 8nfiea$ pe pctosul aflat 8n nevoia de 8nnoire prin pocin ca fiind cufundat 8ntr-un somn adnc$ <rsturile proprii unor astfel de oameni nu sunt 0ntotdeauna reduse doar la o de!"dere v"dit" , ci mai degrab i la lipsa, 0n !el )ai stri!t sens, a r%vnei inspirate, nee+oiste, de a pl"!ea lui .u)ne&eu , precum i a silei desvrite fa de orice lucru pctos. 'ruirea nu e deloc gri%a cea mai de seam a preocuprilor i ostenelilor lor6 au ti)p pentru )ulte alte lu!ruri, dar sunt !u des"v%r#ire nep"s"tori fa " de propria lor )%ntuire #i nu si)t pri)e,dia !are 0i pa#te$ 4esocotesc viaa cea bun, ducndu!i zilele "n necredin, chiar dac uneori, din afar, ar putea prea drepi i fr de prihan$

$. Cteva amnunte cu privire la omul lipsit de ar

Aceasta este starea general a pctosului. 3at i cteva amnunte cu privire la omul cruia 8i lipsete harul! odat 8ntors de la 'umne$eu, o)ul se 0n epene#te 'ine "n sine #i fa!e din sine rostul ulti) al vie ii #i lu!r"rii sale$ Aceasta se 8ntmpl deoarece, 8n acest punct, dup 'umne$eu, pentru el nu a mai rmas nimic mai presus de sine i mai ales deoarece, pri)ind )ai 0nainte toate din 'el#u+ de la .u)ne&eu iar a!u) uitnd de -l, se grbete i se 8ngri%ete s pun altceva 8n loc. Pustiul care s-a ivit 8nluntrul su prin desprirea lui de 'umne$eu 8i pricinuiete o sete de nestins, care nu-l chinuie 8nc, dar nici nu-l las. 5)ul a devenit un -"u f"r" fund. Cace tot ce poate pentru a umple genunea din el, dar nu reuete nici s o vad, nici s o simt umplndu-se. Astfel, 0#i petre!e toat" via a 0n trud", sudoare #i +rele osteneli6 se o!up" de tot felul de tre'uri prin !are sper" s" afle un )i,lo! de a(#i potoli setea de nestins$ A!este tre'uri 0i 0n+-it toat" puterea, aten ia #i ti)pul$ Sunt 'unul lui !el )ai de pre , 0n !are #i(a pus tot sufletul$ Acum e limpede de ce un om care a fcut din sine rostul su ultim nu e niciodat el 8nsui6 8n schimb, totul e 8n afara lui, 8n lucrurile fie nscocite, fie adunate prin mndrie. 2l s-a desprit de 'umne$eu, )are este plinirea a tot ce e.ist, "n sine "nsui e gol; nu i(a )ai r")as de!%t o p"rut" rev"rsare a sa 0n #irul nesf%r#it al lu!rurilor #i tr"irea prin ele$ Astfel, pctosul 8nsetea$, se a+it" #i se ne!",e#te !u nenu)"rate tre'uri #i lu!ruri din afara lui #i a lui .u)ne&eu$ 'e aceea, o

trstur proprie vieii pctoase este, 8n nesocotirea mntuirii, gri#a i silina pentru multe *ve$i /uca :?, D:,.

%. &ri"a i silina pentru multe

'iferitele tente i deosebiri ale acestei gri%i i siline pentru multe in de felurile pustiului care s-a ivit 8n suflet. 2.ist o pustiire a )in ii care a uitat pe )el )e este totul6 ea nate gri+a i silina pentru multa ,nvtur, iscodire, cercetare i curiozitate. Aai este i o pustiire a voin ei care a fost lipsit de stpnirea ei de ctre )el )e este totul6 aceasta nate dorina de multe lucruri, ,nelarea de avuii, astfel ca totul s fie "n minile noastre, "n stpnirea noastr; acesta este, egoismul. Pe urm mai este i o pustiire a ini)ii, lipsit acum de putina de a se bucura de )el )e este totul6 ea pricinuiete setea de mulumire prin lucruri nenumrate, mereu altele, sau cutarea unui nesfrit ir de obiecte prin care nzuim a afla plcere pentru simuri ; att 8n afar, ct i 8nuntru. Astfel, p"!"tosul se fr")%nt" din pri!ina multei "nvturi, a stpnirii de avuii #i a dorinei de plceri$ 0e distreaz, are i dispune, iscodete$ (e 8nvrte 8n %urul acestor co$i toat viaa lui. 3scodirea 8i face cu ochiul, inima sper s guste dulceurile lumii i e momit de propria sa voin. &ricine se poate 8ncredina de aceasta dac st s 8i urmreasc micrile sufletului de-a lungul unei singure $ile. .a!" r")%ne sin+ur, p"!"tosul va !ontinua s" se 0nv%rt" 0n a!est !er! vi!ios, pentru !" a#a a,un+e firea noastr" atun!i !%nd e ro'it" p"!atului$ Totu#i, atun!i !%nd se afl" 0n pre&en a altora, roto!oalele lui se 0n)ul es! de )ii de ori #i devin din !e 0n !e )ai 0ntorto!-eate$ /umea 8ntreag e plin de oameni care fac ne8ncetat tot felul de lucruri, 8ntreab, se distrea$ i se perind de ici-colo ale !"ror )i#!"ri 0n toate a!estea au for)at un siste) !are i(a supus pe to i su' le+ile sale, f"!%nd din ele o Le+e pentru to i !ei afla i 0n sfera lui de influen " , 8n aceast adunare de obte, fiecare intr fr s vrea 8n legtur cu cellalt, intera! ionea&" unii !u al ii, iar prin intera! iunea lor 0#i spores! is!odirile, e+ois)ul #i +oana dup" pl"!eri de &e!i, sute #i )ii de ori, punndu-i toat fericirea, bucuria i viaa 8n aceast vltoare nebun. E lu)ea de#ert"!iunii, 0n !are 0ndeletni!irile, !"r"rile, le+ea, le+"turile, li)'a, pl"!erile, distra! iile, ideile totul, de la !el )ai )i! lu!ru p%n" la !el )ai )are sunt p"trunse de lu!rarea a!estor trei du-uri rele ale +ri,ii #i silin ei pentru )ulte po)enite )ai sus$ 2 ceea ce pricinuiete %alnica 8nvrtire a sufletelor oamenilor lumeti. <rind 8n strns unire cu aceast lume, fiecare pctos e prins 8n 8nmiitele ei mre%i i e att de 8nclcit 0n!%t ni!i nu le )ai vede$ & asemenea povar apas asupra oricrui om lumesc i a fiecruia dintre prile lui, astfel 8nct nu )ai are t"ria de a se l"sa !lintit ni!i un pas, !%t de )i!, de ni)i! din !ele !e nu sunt lu)e#ti, !"!i a!easta ar fi !a #i !u) ar tre'ui s" ridi!e o ,u)"tate de ton". A#a !", ni)eni nu )ai pur!ede la o lu!rare at%t de anevoioas" #i ni!i )"!ar nu se )ai +%nde#te la ea6 0n s!-i)', to i o du! tot a#a, forfotind ne0n!etat prin #an urile 0n !are au !"&ut$

'. (omelile prinului acestei lumi

7nc mai ru este prinul acestei lumi, care nu are pereche 8n viclenie, ranchiun i priceperea de a amgi. El poate p"trunde nestin+-erit 0n sufletul o)ului prin trup #i prin toat" a!ea )aterialitate 0n !are se !ufund" o)ul prin !"dere$ 5enind, el strnete pe mai multe ci iscodirea, egoismul i tihna iubitoare de plceri . )u tot felul de ademeniri i momeli, ine sufletul 8n acestea fr putin de scpare6 cu oapte i 8ndemnuri insuflate minii, 8i d idei prin care s le poat dobndi i apoi fie a%ut la 8mplinirea acestora, fie li se 8mpotrivete cu alte dorine, 8nc mai aprinse. <oate acestea le face cu un singur scop! ca s prelungeasc i s adnceasc ,nclcirea omului ,n ele . 2ste tocmai ceea ce se numete schimbarea de noroc lumesc i nenoroc, lipsit" de 'ine!uv%ntarea lui .u)ne&eu$ Prin ul a!estei lu)i are o 0ntrea+" -oard" de slu+i, du-uri ale r"ut" ii !e i se supun$ Clip" de !lip", ele +ones! 0n )ar+inile lu)ii lo!uite pentru a(#i se)"na se)in ele lor otr"vite prin diferite lo!uri, ad%n!es! )area 0n!%l!eal" 0n )re,ele p"!atului, refa! !ursele sl"'ite sau stri!ate #i )ai ales pentru a "mpiedica pe oricine ar putea s!i pun "n gnd s se desfac din legturile acestea #i s" ias" la li'ertate, 0n ulti)ul !a&, se str%n+ iute 0n ,urul 0nd"r"tni!ului$ Aai 8nti vin unul cte unul, apoi 8n cete i legiuni, pn cnd sosete toat hoarda. Aceasta se petrece pe mai multe ci i 8n diferite chipuri, astfel 8nct s astupe orice ieire i s refac lanurile i mre%ele, apoi ; folosind cealalt imagine ; s 8mbrnceasc 8napoi 8n prpastie pe oricine a 8nceput s se strecoare de-a lungul pantelor ei abrupte.

). *inutul nevzut al du urilor n care s-a nglodat pctosul

Acest regat nev$ut al duhurilor are locuri aparte. (unt mai 8nti slile de tron, acolo unde se 8ntocmesc planurile, sosesc poruncile i se primesc drile de seam, cu laudele sau ocrile cuvenite din partea mai-marilor. Acestea sunt sanctuarele cele mai dinuntru ale -atanei, cum le-a numit (fntul 3oan <eologul. Pe pmnt, 8n 8mpria din mi%loc al oamenilor, se afl cetele rufctorilor, desfrnaii i mai ales necredincioii i hulitorii ale cror fapte, cuvinte i scrieri rspndesc 8ntunericul pcatului pretutindeni i 8mpiedic dumne$eiasca lumin. Aulimea cilor lumeti, 8mpn$ite de stihiile pcatului, care nucesc omul trndu-l departe de 'umne$eu, acesta e mi%locul prin care 8i vdesc voina i puterea lor aici. Aceasta este 8ntinderea 8mpriei pcatului0 Ciecare pctos 8i este c$ut prad, dar r")%ne inut a!olo )ai ales din pri!ina unui anu)it lu!ru$ Pro'a'il !" a!este lu!ruri sunt 0n aparen ", 0n+"duite 'a !-iar vredni! de laud"$ Satana are o sin+ur" +ri,"6 i aceea este

ca, atunci cnd un om se preocup 8n 8ntregime cu mintea, atenia i inima sa de ceva, acel ceva s nu fie numai 'umne$eu, ci i un alt lucru din afara /ui s i se lipeasc de minte, de voin i de inim, astfel 8nct o)ul s"(l 0nlo!uias!" pe .u)ne&eu !u alt!eva !a s" poarte +ri," nu)ai de !eea !e #tie, de !eea !e(i pla!e #i de !eea !e are$ Aici nu e vor'a doar de pati)i suflete#ti #i trupe#ti, !i #i de lu!rurile a)"+itoare, pre!u) multa "nvtur, miestriile artei i toat seculari$area aceasta care poate slu%i ca legtur a satanei prin care s 8i in pe cei orbii de pcat 8n puterea sa, fr a le da prile%ul de a-i mai veni 8n fire.

+. ,elul luntric de a fi al pctosului

'ac lum aminte la felul luntric de a fi al pctosului, putem descoperi c uneori este !ultivat, dar este !u des"v%r#ire or' 0n !eea !e prive#te lu!rurile du)ne&eie#ti #i pro'le)a propriei sale )%ntuiri$ )hiar dac se frmnt i se silete ne8ncetat 8n tot felul de treburi, 8n schimb e lene i nepstor 8n ceea ce privete rnduiala propriei lui mntuiri6 dei 8ncearc permanent cnd scrbele, cnd plcerile inimii, el este cu desvrire nesimitor la cele duhovniceti, 8n acest sens, toate puterile lui de a fi sunt vtmate de pcat6 iar 8n pctos rmn doar orbirea, nepsarea i nesimirea. *u vede starea 0n !are se afl", a#a !" nu si)te ni!i pri)e,dia !are 0l pa#te$ *u si)te pri)e,dia, #i de a!eea ni!i nu se sile#te ni!i nu se 0n+ri,e#te !a s" se i&'"veas!" de ea$ 4evoia de a se schimba i de a fi mntuit nici mcar nu-i trece prin minte. Are !onvin+erea fer)" #i de ne&drun!inat !" a#e&area vie ii lui este !ea )ai ni)erit", nu(i tre'uie ni)i! )ai )ult, de!i totul tre'uie s" r")%n" a#a !u) este . Prin urmare, socotete orice i-ar aminti de o alt via de prisos pentru el6 nu ascult i nici mcar nu poate pricepe la ce ar folosi. Fu+e #i se fere#te de a#a !eva$

Lucrarea arului dumnezeiesc

Am spus c pctosul se aseamn unui om cufundat 8ntr-un somn adnc. Aa cum !el ador)it nu se va tre&i #i nu se va s!ula de la sine, 0n !iuda peri!olului !are se apropie, de nu vine !ineva s"(l &+%l %ie, tot a#a !el !ufundat 0n so)nul p"!atului nu(#i vine 0n fire #i nu se tre&e#te p%n" !%nd nu vine -arul du)ne&eies! 0n a,utorul lui$ Prin nemrginita milostivire a lui 'umne$eu, acest har st la 8ndemna tuturor, se apropie pe rnd de fiecare i 8i cheam limpede pe toi! !.eteapt(te cel ce dormi i te scoal din mori i te va lumina /ristos 01feseni 2, 345

Aceast asemnare a pctoilor cu cei adormii ne ofer un punct de plecare pentru o cercetare amnunit a 8ntoarcerii lor la 'umne$eu. 'e pild, cel ce doarme se tre$ete, se scoal i se pregtete de lucru. =n pctos care se 8ntoarce la 'umne$eu i se pociete este tre&it din nani!nani(ul p"!atului, a,un+e la -ot"r%rea de a se s!-i)'a *se scoal, i la urm se 0)'ra!" !u putere pentru noua sa via " prin Sfintele Taine ale Pocinei i 8mprtaniei *pregtirea de lucru,. Aceste momente sunt descrise 8n parabola Ciului isipitor astfel! "enindu(i in sine ,nseamn c i(a venit ,n fire; !-culndu(m, m voi duce arat c s(a hotrt s ,nceteze vechiul su mod de via; am greit este pocina, iar tatl ,l ,mbrac 0iertarea i dezlegarea de pcate5 i ,i pregtete un osp 0-fnta ,mprtanie5 0vezi #uca 32, 33(675 Aadar, trei sunt treptele 8ntoarcerii pctosului la 'umne$eu! :5 trezirea din somnul pcatului; >, luarea hotrrii de a lepda pcatul i a se face plcut lui .umnezeu; E, "nvemntarea cu putere de sus spre aceasta prin 0fintele (aine ale ,ocinei i 6mprtaniei$

#rezirea pctosului din somnul pcatului

<re$irea pctosului este acel fapt svrit de harul dumne$eiesc 8n inima lui prin care, asemeni cuiva tre$it din somn, el 0#i vede p"!"to#enia, si)te pri)e,dia !are 0l pa#te, 0n!epe s" se tea)" #i s" se 0n+ri,eas!" de i&'"virea din a!ea nenoro!ire #i de )%ntuirea sa$ Mai 0nainte era !a un or', nep"s%ndu(i #i nepurt%nd +ri," de )%ntuire6 a!u) vede, simte i "i pas$ Cu toate a!estea, s!-i)'area 0n!" nu s(a produs . E nu)ai prile,ul de s!-i)'are #i !-e)area !"tre ea$ Acum, harul doar 8i spune pctosului! !"ezi ,n ce te afli, aa c ai gri+, f ce trebuie pentru mntuire, 0l s!oate din lan urile sale o'i#nuite #i 0l a#a&" din!olo de ele, d%ndu(i astfel #ansa de a ale+e o via " !u totul nou" , 8n care s-i gseasc locul potrivit. .a!" folose#te a!east" #ans", va fi spre 'inele lui6 da!" nu, va !"dea iar"#i 0n a!ela#i so)n #i 0n a!eea#i pr"pastie a pier&"rii$ Acest har dumne$eiesc se dobndete prin si) irea #i v"direa 0n !uno#tin " a lipsei de 0nse)n"tate #i a !ara!terului ru#inos de !are dau dovad" toate a!ele lu!ruri at%t de pre uite #i r%vnite de o)ul p"!"tos. Aa cum cuvntul lui 'umne$eu ptrunde pn la despritura sufletului i duhului, dintre ,ncheieturi i mduv 01vrei 4, 375, aa p"trunde -arul p%n" la 0n!-eietura ini)ii !u p"!atul #i rupe a!ea le+"tur" #i 0nso ire nele+iuit" . Am v$ut cum cade pctosul cu toat fiina lui 8ntr-un trm 8n care 8nvturile, ideile, prerile, rnduielile, obiceiurile, plcerile i crrile sunt cu desvrire potrivnice adevratei viei duhovniceti la care omul a fost menit.

)$ut 8n aceast lume, el nu rmne departe sau neatins de ea. *u, !i e p"truns de toate, se a)este!" !u toate$ Este !u des"v%r#ire s!ufundat 0n ea$ Aa c e firesc s nu tie sau s nu se gndeasc la nepotrivirea ei cu viaa duhovniceasc i s nu aib nici o 8nelegere fa de aceasta din urm. Lu)ea du-ovni!eas!" este 0n!-is" pentru el$ Se v"de#te astfel faptul !" u#a 0ntoar!erii se poate des!-ide nu)ai da!" via a du-ovni!eas!" se va des!operi !on#tiin ei p"!"tosului 0n toat" str"lu!irea ei #i nu nu)ai da!" i se va des!operi, !i #i da!" 0i va )i#!a #i ini)a6 da!" via a p"!"toas" va fi ru#inat", respins" #i ni)i!it"$ <i a!easta se petre!e 0n pre&en a !on#tiin ei #i si) irii. Abia apoi se va putea ridica gri%a de a lepda vechile ci i a pi pe cele noi. <oate acestea se svresc prin simplul fapt al tre$irii pctosului de ctre har. 7n lucrarea sa, dumne$eiescul har al tre$irii are 8n vedere tot timpul nu numai legturile de care este inut pctosul, ci i starea lui general, 8n aceast din urm privin, trebuie avut 8n minte mai presus de orice deosebirea dintre felul 8n care se ivete harul asupra celor care nu au mai fost niciodat tre$ii i felul 8n care lucrea$ asupra celor care au mai trit i 8nainte o asemenea tre$ire. Celui !are nu a )ai 0n!er!at p%n" atun!i tre&irea du-ovni!eas!" i se d"ruie#te din plin, !a un fel de -ar atot!uprin&"tor pre+"titor sau provo!ator$ *u i se !ere ni)i! 0n preala'il o)ului, !"!i el are o !u totul alt" )i#!are$ )u toate acestea, -arul nu i se )ai d" +ratuit !elui !are a )ai tr"it de,a tre&irea du-ovni!eas!", !elui !are #tie #i si)te !e este via a 0n 4ristos #i !are a !"&ut iar"#i 0n p"!at. Acum trebuie s dea el ceva mai 8nti. <rebuie s se roage i s se 8nvredniceasc $ *u a,un+e nu)ai s" vrea6 tre'uie s" lu!re&e asupr"(#i pentru a pri!inui tre&irea du-ovni!eas!" prin -ar$ Un astfel de o), a)intindu(#i ve!-ea sa u)'lare 0n !alea virtu ilor !re#tine, adesea o dore#te iar, dar nu )ai are ni!i o putere asupra lui#i$ Ar vrea s 8ntoarc foaia, dar nu e 8n stare s 8i recapete stpnirea de sine i s se biruiasc. (-a dat pe sine prad unei amarnice de$nde%di pentru c mai 8nainte a lepdat darul i a ocrt i "a clcat ,n picioare pe 8iul lui .umnezeu9 i a bat+ocorit duhul harului # *2vrei :?, >F,. Acum este lsat s priceap c aceast putere a harului este att de mare 8nct nu i se va mai drui prea curnd. Caut" #i te ostene#te #i 0nva " s" iei a)inte !%t de +reu este s" o do'%nde#ti$ =n astfel de om se afl 8ntr-un fel de agonie! 8nsetea$, dar nu i se d s bea, flmn$ete, dar nu e hrnit, caut, dar nu afl, se silete pe sine, dar nu primete. =neori, este lsat 8n aceast stare vreme 8ndelungat, pn cnd simte certarea dumne$eiasc, ca i cum 'umne$eu l-ar fi uitat, (-ar fi 8ntors de la el i-ar fi lepdat fgduina (a. (e simte ca !arina care absoarbe ploaia ce se coboar adeseori asupra ei9 dar9 aduce spini i ciulini 01vrei :, ;(<5 4umai c aceast atingere 8nceat a harului de inima celui ce-l caut nu e dect o 8ncercare. El tre!e a!u) prin vre)ea ispitirii #i )ul u)it" ostenelilor #i !-inuitoarei sale !"ut"ri, du-ul tre&irii po+oar" iar asupra lui, a#a !u) !o'oar" asupra altora 0n dar$ Acest fel de a lucra al harului mntuitor ne arat dou lucruri! mai 8nti, micrile deosebite ale harului dumne$eiesc pe care le svrete 8n tre$irea pctosului6 apoi, calea obinuit de dobndire a harului tre$irii#. *Sfantul Teofan Zavoratul, Calea spre 7antuire, 2ditura 1unavestire, 1acau, :FFF, <raducere de 1ogdan Prial ; disponibila pe internet la cartiortodo.e.com,

Alte cuvinte de mantuire de la (fantul <eofan la!

Vedenie despre )antuire Sfantul Teofan Zavoratul Cate+oria noastra dedi!ata Sfantului Teofan

D-./0- /-#0-C-0-1 -2L12341.1 35 63.-03C1

BZarva !are s(a fa!ut ai!i du)ini!a tre!uta i)i da prile, sa va a)intes! de starea evlavioasa in 'iseri!a$ 5reau sa va spun despre aceasta o vorba, doua, nu ca sa cert pe cineva ; caci dintre vinovati poate ca nici unul nu este acum cu noi, si chiar daca ar fi, fara doar si poate s-a osandit si s-a certat singur -, ci ca sa nu las nebagata de seama intamplarea aceasta, incat sa creada cineva ca ea nu are nici o insemnatate. )um sa nu aiba nici o insemnatate?0 Sa presupune) !a ar fi intrat atun!i ai!i vreun ne!redin!ios, sau vreun luteran, sau vreun !atoli!$ Ce ar fi !re&ut despre noi3: !=ha, astia sunt ortodocsii, si-ar fi $is. !=ceasta este >iserica ?rtodo@a* -(au adunat aici toti, mici si mari, mireni si clerici; isi sarbatoresc ?rtodo@ia lor, dar uite ce neoranduiala* &e credinta mai e si astaA Gandind asa, s-ar fi smintit, iar dupa aceea, incearca, daca poti, sa-i mai vorbesti despre sfanta noastra credinta ortodo.a. Reiese !a in &iua Triu)fului 5rtodo2iei noi a) fa!ut de rusine 5rtodo2ia si Mai!a noastra, Sfanta >iseri!a 5rtodo2a$ <i nu ave) ni!i o indreptatire$ Ca era) )ulti, asta nu(i o indreptatire$ Atun!i !and se aduna popor la piata, n(are !u) sa nu fie &arva si vor'a dar in 'iseri!a !u !at sunt )ai )ulti oa)eni, !u atat )ai netul'urata tre'uie sa fie linistea si !u atat )ai adan!a ta!erea: 'omnul a $is! unde sunt doi sau trei adunati in numele 7eu, acolo sunt si -u in mi#locul lor *At. :H, >?,. 4u cu atat mai mult este 2l in mi%loc atunci cand se aduna nu doi sau trei, ci sute si mii? 3ar

.o)nul este .u)ne&eul pa!ii si linistii$ Pe deasupra, fie!are dintre noi are un in+er pa&itor, in+er de pa!e si liniste$ Ai!i au fost o )ie de ase)enea in+eri$ Ce ta!ere adan!a tre'uia sa fie ai!i, su' adu)'rirea lor, in fata .o)nului Insusi: 3oan, 5a$atorul tainelor, a va$ut in )er nenumarate cete ale puterilor netrupesti si de douasprezece ori cate douasprezece mii de sfinti ; si a au$it ce? (acere *Apoc. H,:,.

Asa ar tre'ui sa fie si ai!i la noi/ ta!ere )are, da!a a) lua a)inte la noi insine si la s!opul pentru !are ne aduna) la 'iseri!a$ Indata !e a lipsit a!easta luare!aminte, +andurile s(au i)prastiat, a) uitat si de noi insine, si de lo!ul in !are ne afla), si a) in!eput sa fa!e) ne!uviinte. 3ngerii s-au departat de la noi si 'omnul -i-a intors fata, si ca urmare a inceput sa ne mearga si mai rau. (a nu spuneti! !Ispita este mare, cum sa ii facem fataA 'e ce sa vina aici ispita?0 Aici nu este loc pentru ea. Ea ni!i nu ar fi venit da!a n(a) fi adus(o sin+uri iar de vre)e !e a) adus(o sin+uri, pe !e ispita sa da) vina !a pe !eva strain, vra,)as, !are nu tine de noi3 1un, sa $icem ca ar fi o ispita din afara! tocmai atunci ar fi trebuit sa ne aratam taria. Ce virtute este a!eea da!a la !ea )ai )i!a piedi!a si ispita ne da) 'atuti si da) inapoi3; )and cineva este singur si tace, de ce virtute poate sa fie vorba? )and se aduna mii, dar este liniste ca si cum ar fi un singur om sau ca si cum n-ar fi nimeni, atunci este virtutea adevarata0 5are du-ul evlaviei este in noi atat de s!-i)'ator, in!at la !ea )ai )i!a 'antuire din afara se tul'ura si ii tul'ura pe toti !ei din ,ur, la fel !a va&du-ul, !are se !linteste !u usurinta si !linteste tot !e este in el3 'aca asa stau lucrurile, marunta este lauda noastra. 'aca lauda noastra este marunta, trebuie sa ne ingri%im de marirea ei, adica tre'uie sa ne intari) in evlavie du-ul atun!i !and sunte) la 'iseri!a, astfel in!at ni)i! sa nu il poata !linti si tul'ura, asa in!at sa fie !a o stan!a in )are, de !are se i&'es! valurile, dar !are sta ne!lintita, sau ca o cladire trainica, in %urul careia bate viforul, dar care ramane nemiscata. 5 ase)enea virtute se do'andeste prin e2ersarea ei fara

lenevire iar e2ersarea a!easta este potrivita doar in 'iseri!a$ Evlavia in 'iseri!a poate fi deprinsa doar prin starea evlavioasa in 'iseri!a$ Mer+i )ai des la 'iseri!a si in!ordea&a(te de fie!are data !a sa(ti pastre&i in ea evlavia. Prin aceasta vei dobandi deprinderea starii cu evlavie si vei agonisi duhul evlaviei, care pe urma va ramane in tine si in afara bisericii, preschimbandu-ti intreaga viata. )a atare, !ine nu a deprins in!a virtutea a!easta sa se apu!e de a!u) inainte sa o deprinda$ (a nu credeti ca a pastra evlavia este un lucru greu si anevoios. )atusi de putin. 2vlavia, atunci cand vine, se pa$este si se inlesneste singura, si prin sine inlesneste insusi statul in biserica. )and duhul ramane in evlavie, in biserica este la locul sau si intru randuiala sa, si ii place sa ramana asa. .e !e unii stau pana la !apat !-iar si la !ele )ai lun+i slu,'e, iar atun!i !and a!estea se in!-eie le pare rau !a slu,'a s(a ter)inat3 *i!i n(ar vrea sa )ai iasa din 'iseri!a6 au +asit a!olo Raiul desfatarii din !lipa !and au intrat in starea de

evlavie$ Vedeti !e )are 'un se afla in )ainile noastre, !at de aproape ne este, par!a s(ar !ere sin+ur la noi: 3n mainile noastre este, fiindca du-ul evlaviei ne adu)'reste indata !e ne sili) sa il indra+i). <rebuie sa ne stapanim bine de fiecare data cand venim la biserica. Aceasta stapanire de sine trebuie inceputa prin punerea in randuiala a +andurilor$

Cand intrati in 'iseri!a, dati deoparte toate +andurile, +oliti )intea si adunati(va luarea(a)inte in voi insiva$ Asta in primul rand. .upa a!eea, tre'uie sa alun+ati toata +ri,a lu)eas!a si sa va departati ini)a de ori!e ro'ire si i)pati)ire sa fa!eti in asa fel in!at ea sa nu fie atun!i le+ata !u ni)i! si de ni)i!. 1agati de seama! a!este trei lu!ruri ( imprastierea, gri#a si robirea sunt vra,)asii !are stri!a dispo&itia evlavioasa de ru+a!iune$ Atata timp cat ii vedeti in voi, sa nu asteptati rugaciune. 'e aceea, tocmai ei trebuie alungati primii, alungati tot timpul, pentru ca ei vor navali clipa de clipa, ca niste ga$e suparatoare. Sa in!epeti in!a de di)ineata, de a!asa, lupta !u ei, lupta pe !are s(o intetiti !and intrati in 'iseri!a, si atata ti)p !at stati a!olo sa nu va )olesiti delo!$ Ce sa fa!eti veti invata de la sine da!a veti avea osardie si va veti da silinta$ 'upa ce va veti fi desfacut in felul acesta mintea, sufletul si inima de cele lumesti si le veti fi tinut in starea aceasta, intariti(va in in!redintarea !a stati inaintea fetei .o)nului, Care va vede si vede tot !e este in voi$ Aceasta lucrare de capetenie in rugaciune ! a sta cu luarea!aminte in inima si a!+ privi pe Domnul ! este totusi neva$uta si lipsita de forma6 ea poate fi numita si ramanere in aducerea aminte de Dumnezeu sau inaintea lui Dumnezeu. .o'andind a!easta ase&are launtri!a, fie!are sa !ada la pi!ioarele .o)nului in ini)a sa si sa(si verse inaintea Lui sufletul, sa(si dea sea)a de nevoile sale si sa si le si)ta si sa le vesteas!a Atoateva&atorului si Atot'unului .u)ne&eu !u si)plitate si !redinta !opilareas!a. 3n aceasta sta inima intoarcerii prin rugaciune spre 'umne$eu0 5a)enii stri+a sla' ori surd !atre .o)nul intru!at nu(si si)t stra)torarea$ Cine si)te stra)torarea a!easta ra)ane staruitor in ru+a!iune, si .o)nul iu'este staruinta a!eastaB. *'in! Sf$ Teofan Zavoratul, 3nvataturi despre mersul la biserica, 2ditura (ophia, >?::,

Pe !ine )ai interesea&a; VIATA LAU*TRICA3 Sfantul Teofan Zavoratul pune de+etul pe o I*SELARE ultra( +enerali&ata asta&i/ viata crestina 8de suprafata
=.ar iata in !e stare ne )ai pute) afla/ sa !rede) !a )er+e), dar, de fapt, sa sta) pe lo!6 sau sa ne micam fara sa inaintam, asemenea unui catar care invarte o roata de moara. *+,. Se inta)pla !and !ineva se opreste la suprafata, fara sa ia a)inte la starea launtri!a a ini)ii, pe !and intrarea in 3mparatie nu se face altminteri, decat in inima i prin inima
III

231#1 L175#03C1 2rednicia cea bun trebuie meninut nu doar pe din afar, ci si n inim. 1cesta este lucrul cel mai important
Anul trecut, din aceast duminic 8ncepusem s v e.plic 8n ce const calea ce duce la mntuire i, dup cteva discuii, dac v mai amintii, am a%uns 8mpreun la urmtoarea conclu$ie! afl i pstreaz "n inim tot ce ne "nva 0fnta 9iseric #i, pri)ind puteri du)ne&eie#ti prin Sfintele Taine #i 0n!"l&indu(le prin toate !elelalte ierur+ii #i ru+"!iuni ale >iseri!ii, )er+i ne!lintit pe !alea porun!ilor date nou de 'omnul 3isus Jristos, su' 0ndru)area p"storilor le+iui i, i negreit vei a%unge 8n 8mpria cerurilor i te vei mntui. 7nadins v-am repetat atunci de cteva ori aceast regul, dup cum o repet i acum, ca s v-o 8ntiprii 8n minte mai uor. 'ar nu-mi propusesem s v spun ceva nou, ci voiam doar s v bucur, facndu-v s 8nelegei c toate cele prin care cutm s-3 fim pe plac 'omnului i s ne i$bvim sufletul repre$int, 8ntr-adevar, calea cea dat nou de 'umne$eu, singura cale de mntuire, i, bucurndu-v astfel, se aprinde 0n voi r%vna !ea vie, !a s" )er+e i to!)ai pe a!east" !ale, iar nu pe o alta f"r" #ov"iri, f"r" r")%neri 0n ur)" si f"r" r"t"!iri$ Ce ne )ai ra)ane de fa!ut3 *e ra)ane sa )er+e)$ (a mergem deci pentru ca nu cumva sa ne a%unga i pe noi ocara Aantuitorului, cea fata de iudei, cand acestia nu voiau sa asculte de indrumarile lui 3oan 1ote$atorul. =cela era faclia ce arde i lumineaza spunea Aantuitorul - si voi ati voit sa va veseliti o clipa in lumina lui *3n 9, E9,. )aci 3oan 1ote$atorul le arata calea vietii in 'omnul Jristos, iar ei nu i-au urmat indrumarea. Ceea !e s(a inta)plat atun!i se poate inta)pla #i a&i, #i in ori!e vre)e$ Pute) sta in fata dru)ului )antuirii, indoindu(ne da!a, intr(adevar, a!esta este sin+urul dru) #i da!a nu !u)va e2ista vreun altul )ai !o)od sau )ai lesni!ios$ Pute), de ase)enea, sa !rede) in adevarul #i in ne!esitatea a!estui dru) #i totu#i, in a!ela#i ti)p, sa dor)i) nepasatori in fata lui sau sa a)ana) -otararea de la o &i la alta$ Pute) sa sta) #i sa ne )inuna) de fie!are !alator de pe dru), fara sa ne urni) totu#i din lo! sau sa fa!e) !ativa pa#i si sa ne retra+e), #i iar sa fa!e) !ativa pa#i #i iar sa ne retra+e). Ce pa!at ar fi !a, in &iua -otaratoare a sortii o'stesti, !u toate !a #tiuse) foarte 'ine !u) pute) pri)i ve#ni!a i&'avire, sa ne tre&i) lipsiti de ea:

4u cred ca cineva dintre noi vrea sa apartina vreuneia dintre aceste categorii. (a va fereasca 'umne$eu+ .ar iata in !e stare ne )ai pute) afla/ sa !rede) !a )er+e), dar, de fapt, sa sta) pe lo!6 sau sa ne micam fara sa inaintam, asemenea unui catar care invarte o roata de moara. /a aceste situatii va rog sa luati aminte. -i aici pot e.ista mai multe ca$uri. 5i-l voi infatia pe cel principal. Se inta)pla !and !ineva se opreste la suprafata, fara sa ia a)inte la starea launtri!a a ini)ii, pe !and intrarea in 3mparatie nu se face altminteri, decat in inima i prin inima 2a se aseamana cu inaltarea in va$duh a unui aerostat. 1alonul este umplut cu un aer foarte uor, i se ridica singur spre cer. /a fel se intampla in lucrarea mantuirii. .e va pri)i !ineva in ini)a sti-iile du)ne&eie#ti, se va inalta spiritual la !er, in desavar#irile du-ovni!e#ti$ <i !u !at le pri)e#te )ai )ult, !u atat se inalta )ai sus, )er+and pe !alea !ea dreapta, spre I)paratia !ereas!a$ A#adar, totul sta in inima6 iar altul, neavand ni)i! in ini)a #i fa!and nu)ai lu!ruri de suprafata, pe !are le !onsidera indispensa'ile pe dru)ul spre I)paratie 1 pe !are i se pare !a )er+e 1, de fapt, nu )er+e delo!$ Aadar, ravnind la mantuire, trebuie sa ne indreptam toata atentia spre starea inimii sau spre intiparirea in ea a starilor si a simtamintelor autentic cretine, calau$indu-ne cu sarg cu a%utorul intregii randuieli va$ute, care intra obligatoriu in alcatuirea caii mantuitoare. *u tre'uie sa ne )ultu)i), de pilda, !u si)pla !unoa#tere a Si)'olului de !redinta #i !-iar a intre+ului !ate-is), !i tre'uie sa pri)i) in ini)a #i sa iu'i) din tot sufletul fie!are adevar spus a!olo6 nu tre'uie sa ne )ultu)i) !u si)pla parti!ipare, de suprafata, la ru+a!iunile >iseri!ii, !i tre'uie sa ne inalta) la .u)ne&eu #i !u )intea in ini)a6 nu tre'uie sa ne opri) nu)ai la faptele 'une ale trupului, !i tre'uie sa !ultiva) senti)entele #i starile no'ile, #i a#a )ai departe$ Ca!i !eea !e nu e2ista in ini)a, a!eea nu e2ista delo!$ .a!a nu e2ista !redinta in inima, atun!i nu e2ista !redinta delo!, !-iar de s(ar de!lara !ineva ortodo2$ 'aca nu e.ista suspinuri in inima, atunci nu e.ista deloc, chiar de ar agita

cineva aerul ori s-ar bate cu pumnii in piept. .a!a fri!a de .u)ne&eu nu este in inima, atun!i nu este delo!, !-iar de ar parea !ineva plin de 'la+o!estie. 'e nu e.ista curatenie i lepadare de sine in inima, nici acestea nu e.ista deloc, chiar de ar fi cineva curat cu trupul i nu ar avea nimic din bunatatile lumii. .a!a o)ul nu este cu inima in 'iseri!a, atun!i nu este delo! in 'iseri!a, !-iar de ar fi #i !u trupul. Totul tre'uie fa!ut, a#adar, !u ini)a$ Cu ini)a sa iu'i), !u ini)a sa ne s)eri), !u ini)a sa ne apropie) de .u)ne&eu, !u ini)a sa ierta), !u ini)a sa ne fran+e), !u ini)a sa ne ru+a), !u ini)a sa 'ine!uvanta) si asa )ai departe$ )ci, aa cum este omul cu inima, aa 8l vede i 'umne$eu de la 8nlimea tronului (u i potrivit cu aceasta 8l primete la 2l. Cain #i A'el au adus ,ertfe 0)preun", 0ns" .u)ne&eu a !"utat spre A'el #i spre darurile lui, iar spre Cain #i spre darurile lui n(a !"utat *Cac. D, D-9,. Va)e#ul #i fariseul nu se ru+au 0)preun" 0n 'iseri!", 0ns" va)e#ul a fost pri)it iar fariseul a fost dat la o parte$ De unde aceste diferenieri' Din starea inimii$ 'e aceea, 'umne$eu ne cere, prin cuvintele 8neleptului! D!mi, fiule, 7ie inima ta *Pild. >E, >K,. 3ar prorocul 'avid ne pune pe bu$e urmtoarea rugciune! 3nim curat zidete "ntru mine, Dumnezeule, i duh drept "nnoiete "ntru cele dinluntru ale mele *Ps. 9?, ::,. )are trebuie s fie starea inimii proprie unui cretin care merge nertcit pe calea mntuirii? Acest lucru vi-l voi e.plica din cnd 8n cnd, cte puin, mcar 8n punctele eseniale. Amin. :E noiembrie 8n a >9-a sptmn dup )inci$ecime I

Cum este cineva n inima sa, aa l are Dumnezeu si aa Se poart cu el

3n discuia precedent am a%uns la conclu$ia c lucrul cel mal important al vieii noastre este starea inimii i c, a#a !u) este !ineva 0n ini)a sa, a#a 0l are #i .u)ne&eu, indiferent de

ori!e deose'iri #i 0nt%iet" i vi&i'ile$ 5reau i ast$i s v opresc atenia asupra aceluiai gnd, ca s" v" 0nv" s" v" pre ui i !u) se !uvine )i#!"rile l"untri!e #i s" v" pre+"tes! s" v" ve+-ea i ini)a !u )ai )ult" aten ie, s" ve+-ea i la tot !e intr" #i !e iese din ea$ Pentru aceasta nu voi trece la consideraii prea largi. 5 voi pre$enta doar cteva ca$uri i cteva e.emple din cuvntul /ui 'umne$eu i din vieile sfinilor, pentru 8ntrirea acestui adevr. 'e pild, 8n 2vanghelia de ast$i este pre$entat un bogat, 8ndestulat ca de obicei, care 8i pusese 8n gnd s-i refac %iniele, pentru a cuprinde tot belugul recoltei. 4u-i nimic ru 8n aceasta. 4ici 'umne$eu nu-l mustr pentru aceasta. 'ar, 8n timp ce se gndise aa, iat ce gnd 8i iei din inim! ".e acum n(am dect s mnnc, s beau i s m veselesc; n(am de ce s(mi mai fac gri+i i pentru ce s m tem B. 4u pare vorb mare. 'ar ce 8nseamn, de fapt? 7nseamn c se 0ntorsese !u ini)a de la .u)ne&eu #i !" se alipise 0n 0ntre+i)e de 'o+" ie, pun%ndu(#i n"de,dea nu)ai 0n ea #i a#tept%nd !a a!easta s"(i fie pa&ni! de n"de,de #i s"( l apere 0ntotdeauna 1 f%!%nd(o, astfel, du)ne&eul s"u$ *i)eni din afar" nu v"&u 0n el a!est +%nd$ .ar 0l v"&u .u)ne&eu din Cerul S"u !el sf%nt i, in aceeai clip, 8i ddu rspunsul cuvenit! In aceast noapte vor cere de la tine sufletul tu */c. :>, >?,. <i se !ul!" 'o+atul, f"r" s" prevad" vreo pri)e,die, iar di)inea a a fost +"sit )ort$ Iat" ,ude!ata lui .u)ne&eu, nu dup" !ele din afar", !i dup" ini)": Fra ilor: C%te !a&uri de )oarte n"prasni!" nu se !unos!:3 .ar !ine #tie de nu sunt a!estea r"spunsul drept" ii divine fa " de o stare a ini)ii nepl"!ut" lui .u)ne&eu, !are(l fa!e pe o) nevredni! de a tr"i 0ntr(o lu)e !ondus" de .u)ne&eu 1 stare pe !are poate !" !ei !e )uriser" !redeau !" .u)ne&eu nu o !unoa#te, !u) n(o !uno#tea ni)eni dintre oa)eni: 5a mai pre$int un ca$ de %udecat a lui 'umne$eu. -tii c poporul israelit fusese alesul lui 'umne$eu. )t milostivire nu i-a artat i de cte ori nu l-a i$bvit 'umne$eu in chip minunat0+ 3srael, din partea sa, 3i slu%ea lui 'umne$eu dup /egea dat de 8nsui 'omnul i se luda fa de toate popoarele cu numele 'omnului (avaot, )ruia 8i slu%ea. ( intrm acum, cu mintea, 8n tempul lor i s vedem ce se 8ntmpla acolo+ (e aduc %ertfe de berbeci i de viei, se tmia$ se cnt psalmi6 aceasta, de lun nou, 8n fiecare smbt si de srbtori. <otul dup /egea lui 'umne$eu. Privind la a!estea, a) spune/ 7Ce popor evlavios! Cu cata placere priveste Dumnezeu la aceste fapte de credinta i de devotament!$ .ar iata !a apare Proro!ul Isaia6 as!ultati !u) vor'e#te despre ei, in nu)ele lui .u)ne&eu/ 70odomitilor i gomoritilor!: 4eam viclean: limba pacatoasa!:Ce!7i sunt 7ie #ertfele voastre, tamaierile voastre % sunt uraciune pentru 7ine: 0ufletul 7eu urate sarbatorile voastre: 0i nu mai veniti aici sa va aratati in fata ochilor 7ei: Au$ind acestea, va intrebati cu mirare! !.e ce, .oamne, aceasta manieA 3ata raspunsul! pentru ca inima le era plina de prefacatorie, viclenie, hotie, cru$ime fata de vaduve i orfani, nedreptate, sen$ualitate si desfranare. Iata ce era in inimile lor*9 .ar, vazuti din afara, pareau, cu totii, vrednici

-i mai i$bitor este pre$entat acelai lucru de Proro!ul Ie&e!-iel$ "-edeam in casa mea ; povestete ; i m-a luat 'uhul i m-a dus, in vedenii dumne$eieti, la 3erusalim, la intrarea portii in te)plu$ Ai!i a) va&ut o spartura in perete$ Atun!i aparu un 'ar'at, !are i)i spuse/ C0apa!D #i a) sapat$ A!ela i)i spuse iar/ ;3ntra i vezi nelegiuirile pe care le fac cei de aici!D Am intrat i am va$ut! pe pereti erau $ugravite tot felul de !-ipuri de taratoare #i de vite #i de#erta!iuni de&+ustatoare, iar 'ar'atii israeliteni le ta)aiau, fie!are tinand o !adelnita in )anaBL:M *3e$. H,. )e sa fie? A fost aievea? 4u. Vedenia arata !e +andea fie!are in !ul!u#ul sau de taina, spunand/ 74u ne vede Dumnezeu Animalele intruchipau patimile care le umpleau inimile, iar tamaierea, supunerea fata de patimi. A#a era ini)a israelitenilor:; .ar !ine(o vedea3 ; *i)eni, din afara; & vedea 'umne$eu care, prin prorocul, -i-a rostit %udecata asupra lor, dupa inima lor. Pentru ca ; spune - s(au dedat la ne!uratenii, &i!and/ 74u ne vede Dumnezeu$ 7.ar iata ca 1u sunt9 i ochiul Beu nu(i va cruta si 1u nu Ba voi indura *3e$. F, F-:?,. -i aa a fost. 'ar ,ude!ati dupa purtarile din afara, puteau parea oa)eni !institi$

Amintiti-va de viata lui =ndrei cel nebun intru /ristos, !u) i se aratase starea launtri!a a unui o)$ Toti il !insteau pentru -arni!ie, politete #i infranare$ .oar Sfantul Andrei, apropiindu(se de el, va&u #arpele iu'irii de ar+inti !are i se in!ola!ise in ,urul +atului$ )na era pe din afara, iar alta, pe dinauntru$ Alta data, venea cineva un barbat sau o femeie, nu mai tin minte. Infati#area nu arata ni)i! rau, dar o!-ii du-ovni!e#ti ai Sfantului Andrei se des!-isera #i el va&u un in+er !are se tinea de nas. 3ntrebandu-l ce inseamna aceasta, ingerul ii raspunse! !- de la mirosul nesuferit al patimii desfraului, de care este stapanita aceasta persoana$ Iar din afara nu se vedea ni)i! de felul a!esta$

3n viata lui 1ftimie cel Bare se povestete ca era in tara lui un 'atran i)'unatatit, !instit de toata lu)ea #i de ale !arui sfaturi si povete )ulti se folosisera$ Toti il !onsiderau sfant si o) al lui .u)ne&eu$ 'ar cand a%unse pe patul mortii, veni la el alt staret i va&u !u) dra!ii ii in!on,urasera triu)fatori patul, a#teptand sa(#i dea sufletul; <edeti, ce credea lumea i cum era de fapt! (e mai povestea ca in pustia 2giptului era un ava care, atunci cand cineva ii trimitea un cadou, vedea imediat cu duhul ce avea pe suflet trimitatorul i le spunea mereu ucenicilor! "/ici sunt sange sau lacrimi, aceasta miroase a iubire de arginti, astalalta, a necuratenie trupeasca sau a mandrie i slava dearta$ Au mai e.istat i multe alte ca$uri care sa arate ca toata puterea sta in starea inimii si ca asa cum este omul cu inima, asa il vad 'umne$eu, ingerii i toti sfintii. 'ar sunt de a%uns aceste e.emple, ca sa va convingeti singuri ca aa este. Sa tre!e) a!u) la noi in#ine: .a!a i s(ar des!-ide !uiva o!-ii )intii si s(ar uita !u atentie la noi, !ei adunati asta&i ai!i, !e ar des!operi3 'a-ne, 'oamne, sa fim cu totii, dupa puterile noastre, fara cusur i in fata <a, aa cum ne cinstim unii pe altii i cum vrem sa fim respectati in relatiile noastre cu lumea. 'ar, fratilor, !e rost au ai!i vor'ele de lin+u#ire3 *u va a)a+iti !u in!rederea in voi in#iva, intrati )ai 'ine inlauntrul vostru #i !er!etati(va +andurile #i aspiratiile !ele )ai fine ale ini)ii fiecare, in inima sa i dupa aceasta ,ude!ati(va #i sta'iliti, fara ni!i o partinire, !ine sunteti, #tiind !a in a!est fel, iar nu alt)interi, sunteti des!operiti in fata lui .u)ne&eu #i a intre+ii lu)i du-ovni!e#ti. Apoi, pe cele rele indreptati-le, iar pe cele bune inmultiti-le. =nul dintre (fintii Parinti inchipuia inima omului ca pe un vas plin de erpi i de fel de fel de taratoare care, de fiecare data cand pune omul ceva la cale, ies afara din el i, daca lucrul este rau, se hranesc cu el, iar de este bun, incearca sa-l pangareasca cu veninul lor$ .a!a o)ul este atent la el insu#i, atun!i, nein+aduindu(#i fapte rele #i nedand, astfel, -rana #erpilor, ii sla'e#te #i, &adarni!indu(le in!er!arile de a(i pan+ari faptele 'une, ii love#te in !ap$ Continuand neo'osit a!easta truda, in a!ela#i fel #i in a!ela#i du-, in sfar#it o)oara #erpii #i le arun!a le#urile afara$ -erpii sunt patimile i inclinarile rele. Aoartea lor este curatarea inimii de patimi. Jaideti sa ravnim la aceasta0 Sa in!eta) sa )ai fa!e) pa!ate, iar faptele 'une sa le fa!e) astfel, in!at sa nu se a)este!e in ele ni!i un fel de si)ta)inte #i atitudini pa+u'itoare$ Iar de se va stre!ura totu#i !eva, sa ne !urata) prin po!ainta. Procedand aa, ne vom arata curati nu numai in fata oamenilor, ci si in fata lui 'umne$eu, Atotva$atorul+ 'a-ne, 'oamne, aa0 Amin. 7C noiembrie 3<:D, in saptamana a 7:(a dupa &incizecime L:M <e.tul biblic este repovestit de autor.

*Sfantul Teofan Zavoratul, <iata launtrica, 2ditura (ophia, 1ucuresti, >?::,

Sfantul Teofan Zavoratul/ I*TRAREA I*AU*TRU SI CERCETAREA CEL5R .E AC5L5

B4u o singura data v-am propus atentiei acel simplu adevar, precum ca in !restinis) esenta lu!rurilor sta in starea ini)ii, in dispo&itiile launtri!e sau in lu!rarea noastra launtri!a si cred ca si dumneavoastra ati fost si sunteti de acord cu aceasta. 'ar pana acum nu am incercat sa patrundem inauntru impreuna, sa supunem cercetarii tot ce se afla acolo, pentru ca, astfel, fiecare sa se deprinda sa deosebeasca in el insusi binele de rau si sa procede$e cu sine in modul corespun$ator. (a facem aceasta acum. A)ortiti(va si)turile e2terioare, indreptati(va o!-iul atentiei spre interior si priviti !e este a!olo$ /a inceput nu veti vedea nimic ; nu pentru ca n-ar fi nimic, ci pentru ca sunt prea multe si toate sunt ingramadite una intr-alta si umbla de colo, colo intr-o agitatie de$ordonata. Veti si)ti !eea !e si)titi !and patrundeti intr(o !eata deasa$ Asa !u) !eata desparte de noi, !a un perete, toate o'ie!tele in!on,uratoare, as!un&andu(le in ea, la fel este !el !e se uita in el insusi pentru pri)a data si vede !a tot interiorul sau este a!operit !a de o patura intune!oasa. Puteti acum sa va incredintati de acest lucru. 'ar nu in!etati efortul adan!irii in sine$ Ra'dati putin a!easta truda si !urand veti distin+e putin !ate putin !eea !e se produ!e inlauntrul vostru, la fel cum cel ce intra de afara intr-o camera slab luminata, dupa ce asteapta o vreme, incepe sa distinga, unul cate unul, obiectele din ea. 3ntetiti-va acum atentia si priviti! iata un obiect care v-a atras, dar s-a indepartat6 locul sau este luat de un altul6 acesta este imediat inlocuit de un al treilea care, abia cum s-a aratat, este impins la o parte de un al patrulea, care, la randul lui, este gonit de un al cincilea si asa mai departe. Ciecare gand este repede inlocuit de un altul, atat de repede, incat aproape niciodata nu putem sa spunem clar tot ce a trecut prin capul nostru. A!easta a+itatie a +andurilor nu ne da pa!e nu doar in rasti)purile dintre diferite o!upatii, de pilda !and )er+e) dintr( un lo! intr(altul, !i si in ti)pul o!upatiilor, ori!at de i)portante ar fi ele/ si in ti)pul ru+a!iunii, ai!i, in 'iseri!a, sau a!asa, si in ti)pul le!turii sau !-iar in ti)pul adan!irii in )editatie, si in altele$ .e o'i!ei nu)i) a!easta +andire #efuirea mintii sau distragerea si absenta atentiei incordate, atat de ne!esara in lu!rarea autoindru)arii$ 4otati-va, asadar, ca aceasta este prima trasatura a omului nostru launtric. 2a se aseamana cu varte%ul fulgilor de $apada pe timp de furtuna sau cu norii de insecte din aer, $burand in serile de vara. Starea sfintilor, opusa a!esteia, este atentia mintii, !and ni)i! nu intra si nu iese din !ap sa)avolni!, !i totul este supus li'ertatii si !onstiintei6 in a!easta stare se afla, de o'i!ei, nu)ai .u)ne&eu si persoanele !are il !onte)pla$ Intre a!este situatii opuse se +ases! sufletele aflate in stadii diferite, !are asuda in lupta !u +andurile, straduindu(se sa le do)oleas!a$ Priviti cu si mai multa atentie si, sub aceasta agitatie de miscari ale mintii si ale vointei, veti distin+e inlauntrul vostru o nein!etata +ri,a de !-ivernisire a traiului, !are ne roade sufletul ne!ontenit, !a un vier)e, si care il poarta pe nevoitor de la o lucrare la alta, impingandu-l mereu inainte, din pricina nemultumirii cu tot ce are6 tot ea, atun!i !and nevoitorul produ!e un lu!ru, ii in!-ipuie )ereu sute de alte lu!ruri, in aparenta foarte

i)portante. .in pri)ul )o)ent dupa tre&ire, sufletul este asaltat de +ri,i, !are nu ne lasa ni!i sa sede) lo!ului, ni!i sa sta) de vor'a !u !ineva !u) se !uvine, ni!i )a!ar sa )an!a) in liniste, pana !and nu ne do'oara osteniti la odi-na, in noaptea adan!a odi-na, la randul ei, tul'urata de vise pline de +ri,i$ A!easta 'oala se nu)este gri#a de multe, ea )anan!a sufletul, !a ru+ina fierul$ *otati(o !a pe a doua trasatura a o)ului nostru launtri!. Trasatura sfintilor, opusa a!esteia este neintristarea, !are nu insea)na nepasare, !i truda s)erita si dreapta in predarea de sine si a intregii vieti in gri#a atoateproniatoare a lui Dumnezeu$ Intre ele se afla lupta autopronierii ?+ri,ii de )ulte@ !u s)erita predare de sine in +ri,a Proniei lui .u)ne&eu, insotita de truda personala, dupa propriile puteri$

Priviti si mai in adancime si veti vedea un pri$onier legat de maini si de picioare, impins de colo colo fara voia lui, prada autoamagirii, inchipuindu-si insa ca se bucura de toata libertatea. +anturile prizonierului sunt atractiile fata de diferite persoane si lucruri din #urul sau, de care ne este greu sa ne desprindem de bunavoie si ne doare despartirea, cand ni le iau altii$ La fel !u) un peste prins in undita )ai inoata in!a, dar in ni!i un !a& nu )ai departe de !at ii per)ite ata, sau la fel !u) o pasare in!-isa in !olivie &'oara si u)'la, dar in ni!i un !a& din!olo de pe retii !oliviei tot asa, pasiunile ii lasa sufletului o anu)ita li'ertate de a!tiune dupa voia lui, !ata vre)e nu se atin+e de o'ie!tul pasiunii$ 'ar, cand vine vorba de acesta, sufletul isi iese cu totul din frau. Cu !at ave) )ai )ulte pasiuni, !u atat )ai in+ust ne este spatiul de li'ertate$ .ar se inta)pla !a unii sa fie !u totul le+ati, in!at sa nu fie in stare sa fa!a ni!i o )is!are intr(o dire!tie fara sa(si pri!inuias!a durere dintr(alta$ /a fel ca acela care, mergand prin padure, s-a incalcit cu mainile si cu picioarele si cu hainele intr-o iarba lipicioasa! oricum si-ar misca vreun umar, se simte legat, intocmai se simte cel ce se lasa atras de multe lucruri create. 4otati aceasta ca pe a treia trasatura a starii noastre launtrice ; impatimirea$ Trasatura sfintilor opusa a!esteia este desprinderea de toate, libertatea inimii, independenta launtrica$ Intre a!estea doua se afla stradania de eli'erare a ini)ii de pasiuni$ =efuirea mintii, gri#a de multe, impatimirea ; si inca nu este asta intreaga noastra parte. Cu toate !a salasluies! inauntru, totusi in!a )ai plutes!, par!a, la suprafata ini)ii$ Sa ne atinti) atentia si )ai adan! in ini)a si sa as!ulta) !u atentie !e se aude a!olo$ 5a voi pregati pentru a intelege mai bine, aratandu-va o comparatie. =n drumet, mergand pe munte, vede o pestera a carei intrare este acoperita cu buruieni, iar inauntru este intuneric. /ipindu-si

urechea, aude acolo suier de serpi, ragete de fiare si salbaticiuni scrasnindu-si dintii! acesta este modelul inimii noastre. 5i s-a intamplat vreodata sa-i urmariti miscarile? 3ncercati sa faceti acest lucru macar pentru un rastimp nu prea lung si vedeti ce puteti deslusi. Ati pri)it o veste nepla!uta, v!ati suparat; ati suferit un ese!, v!ati intristat; v(ati intalnit !u un dus)an, vi s!a aprins dorinta de razbunare6 ati va&ut pe un e+al in ran+ ridi!andu(se pe o po&itie superioara/ incepeti sa!l pizmuiti$ Va +anditi apoi la !alitatile pe !are le aveti ( va imbolnaviti de mandrie si de dispret fata de altii$ Apoi, ini)a este lovita, una dupa alta, de dorinta de a placea oamenilor, de slava desarta, pofte, voluptati, lenevire, ura si altele $ (i toate acestea se petrec, uneori, de-a lungul a cateva clipe. <oate acestea ies din inima si tot in inima se intorc. Unul dintre as!etii atenti la sine insusi vedea !u dreptate inima omului plina de serpi veninosi& a!estea sunt pati)ile$ Cand se aprinde vreuna dintre pati)i, este !a si !u) un sarpe ar iesi din ini)a si, arun!andu(se asupra ei, ar )us!a(o !u !oltii sai$ *e doare si !and iese sarpele, si !and ne )us!a; Mus!andu(ne, se -raneste !u san+e din ini)a noastra si se in+rasa6 in+rasandu(se, se fa!e si )ai veninos, si )ai rau si tirani&ea&a si )ai !runt ini)a in !are traieste$ Asa se intampla nu numai cu o singura patima, ci cu toate, caci ele nu locuiesc niciodata separat, ci mereu impreuna, acoperindu-se una pe alta, dar fara sa se omoare. Asa este ini)a o)ului !are lu!rea&a pa!atului, ori!ine ar fi a!esta$ 5pusa a!esteia este ini)a sfintilor/ eli'erata de pati)i sau infru)usetata !u nepati)irea$ Intre a!estea doua se afla !ei !e se lupta !u pati)ile si !u poftele, su' se)nul .o)nului In!epatorul nevointei si inar)ati !u ar)ele Lui$ 'e a%uns0 4u ma desfasor mai departe. Ei, s(a su'tiat !eata, !are ne a!opera interiorul3$ .. (i, daca s-a subtiat va este spre bucurie sau spre intristare? Sa se intriste&e !ei i)prastiati, !u )ulte +ri,i, !ei atasati de voluptati si sfasiati de pati)i: .i)potriva, sa se feri!eas!a sufletele atente la ele insele, !are isi afla odi-na in .o)nul, desprinse de toate si !are si( au !uratat ini)a de pati)i: 9inecuvantate sunt si trudele acelora care, lasand paguba primilor, se straduiesc sa a#unga la fericirea celorlalti! =nde va va ase$a, pe fiecare, propria constiinta? Ai-as dori sa apartineti cu totii categoriei fericitilor, care se mangaie de desavarsirea intru 'omnul. 'ar daca nu aceasta va este insa partea, fiti macar in categoria celor ce se trudesc si lupta pentru a primi aceasta cea mai inalta cinstire. .ar ni)eni sa nu ra)ana in !ate+oria !elor indiferenti, a !elor loviti de nesi)tire si de or'ire, !are se lasa sfasiati de pati)i in )i,lo!ul nepasarii, al risipirii +andurilor, al +ri,ilor si a tot felul de pasiuni$ Amin#. EE de!e)'rie EFGH, in a IJ(a sapta)ana dupa Cin!i&e!i)e *din! Sfantul Teofan Zavoratul, 8<iata launtrica, 2ditura (ophia, 1ucuresti,