1.Leziunea traumatica de rect subperitoneala este sugerata de: (pag.

2111) A: Bombarea fundului de sac Douglas B: Retentia acuta de urina, uretroragie C: Instalarea socului toxico-septic D: Impastare suprapubiana, durere, febra, rectoragie * : !abloul clinic de abdomen acut peritonitic 2. In traumatismele abdominale, tomografia computerizata are urmatoarele indicatii: (pag.2099) A: bolna"i cu #emodinamica instabila , dar cu examen clinic abdominal ec#i"oc B: bolna"i cu #emodinamica instabila, dar cu examen clinic abdominal cert C: bolna"i cu traumatisme craniene desc#ise D: bolna"i cu #ematurie, dar stabili #emodinamic * : bolna"i cu fracturi pel"ine si sangerare nesemnificati"a 3. uptura de splina tipul I! consta in: (pag. 210") A: $mulgerea pedicolului splenic B: xplo%ia splinei C: Ruptura profunda cu interesarea "aselor #ilare sau segmentare cu de"asculari%ari a peste &'( din organ * D: )ematom intraparenc#imatos cu diametrul peste ' cm : )ematom subcapsular intre 1* si '*( din suprafata ".#are din urmatoarele elemente clinice sunt mai putin probabile in aparitia unui re$arsat %orel&La$alle: (pag. 209") A: Bombarea tegumentelor, fluctuenta B: c#imo%e cutanate C: !egumente reci, cianotice, insensibile D: +luctuenta, crepitatii, caldura locala * : ,ecro%a tegumentara tardi"a '.Leziunea traumatica a arterei (ipogastrice se trateaza c(irurgical prin: (pag. 211") A: sutura cu fir --* sau '-* pol.prop.len B: patc# angioplastic C: re%ectie limitata cu interpo%itie de grefon sintetic D: ligatura * : compresiune digitala la ni"elul le%iunii ). In tipul III de leziune splenica traumatica se descriu urmatoarele caracteristici e*ceptand+ (pag. 210") A: #ematomul subcapsular ce interesea%a peste '*( din suprafata B: de"asculari%area a peste &'( din organ * C: #ematomul intraparenc#imatos cu diametrul peste ' cm D: ruptura de parenc#im cu adancime mare de / cm : ruptura de parenc#im care interesea%a "asele trbeculare ,. -emnul %andel poate apare in: (pag. 209.) A: oclu%ia intestinala prin "ol"ulus de intestin subtire B: in"aginatia intestinala C: sindrom de iritatie peritoneala *

D: pancreatita acuta edematoasa : oclu%ia intestinala prin "ol"ulus de sigmoid .. #auzele aparitiei re$arsatului parietal abdominal %orel&La$alle sunt: (pag. 2093) A: lo"irea indirecta B: lo"irea directa cu o suprafata de impact boanta ce actionea%a tangential C: lo"ire prin efect tangential explo%i" D: impactul tangential al agentului traumatic cu peretele abdominal profund de pe suprafata re%istenta a apone"ro%ei de in"elis a musc#ilor abdominali * : impactul tangential al agentului traumatic cu peretele abdominal profund de sub apone"ro%a de in"elis a musc#ilor abdominali 9.#el mai frec$ent organ ca$itar lezat este: (pag. 209)) A: $tomacul B: Intestinul subtire * C: Rinic#iul D: $plina : Caile biliare 10.#elulita pel$iana se manifesta prin urmatoarele, mai putin: (pag. 2111) A: durere B: impastare suprapubiana C: #emoragie * D: febra : alterarea starii generale 11.#are din imaginile oferite de radiografia abdominala simpla este sugesti$a pentru leziuni $iscerale ca$itare posttraumatice: (pag. 2099) A: pneumoperitoneul * B: absenta pneumoperitoneului exclude pre%enta unei perforatii C: ni"elele #idroaerice sugerea%a peritonita primara D: modificari in conturul organelor ca"itare : decelarea le%iunilor de parti moi 12. elatia dintre numarul organelor lezate si mortalitate e urmatoarea: (pag. 209)) A: un singur organ le%at -11( B: doua organe le%ate -&*( C: patru sau mai multe organe -0*( * D: trei organe -1*( : asociere abdomen -craniu - /*( 13.-onda/ul $ezical practicat in cazul unui traumatism abdominal : (pag. 2100) A: stabileste le%iunea aparatului urinar superior B: este obligatoriu in ca% de le%iuni uretrale C: re%ol"a retentia acuta de urina * D: e"ita rasunetul renal in ca% de retentie acuta : e"ita infectia urinara 1".#are dintre urmatoarele este $iscerul abdominal ca$itar cel mai frec$ent interesat in traumatismele abdominale: (pag. 209)) A: intestin subtire *

B: duoden C: colon D: stomac : cai biliare 1'.#are din manifestarile clinice tardi$e mentionate mai /os pot fi consecinta unor leziuni abdominale posttraumatice: (pag. 209') A: #emoragia intraperitoneala in & si2sau / timpi * B: pneumonie C: peritonita primara D: sindrom 3endelson : septicemie 1).0ana la ce ni$el se intind (ematoamele retroperitoneale posttraumatice mi/locii1 (pag. 2112) A: pana la ni"elul polului renal superior B: pana la ni"elul polului renal inferior C: pana la ni"elul spinei iliace antero-superioare * D: pana la ni"elul fundului de sac Douglas : pana la ni"elul simfi%ei pubiene 1,. #are este cea mai frec$enta consecinta a unei leziuni traumatice a pancreasului1 (pag. 2102) A: #ematomul retroperitoneal B: #emoperitoneul C: pancreatita acuta * D: pseudoc#istul pancreatic : peritonita acuta generali%ata 1..In ce tip de leziune abdominala traumatica, se e$identiaza semnul 234#56#34 71 (pag. 209") A: e"entratie postcontu%ionala B: re"arsat 3orel-4a"alle C: #ematom subapone"rotic * D: #ematom properitoneal : #ernie postcontu%ionala 19.#are sunt elementele ce pot definii gradul II de gra$itate, dupa clasificarea anatomo& patologica, 8n cazul unui traumatism (epatic1 (pag. 210') A: #ematom subcapsular ce interesea%a sub '( din suprafata, plaga #epatica superficiala B: ruptura de parenc#im ce interesea%a &'-1'( dintr-un lob C: #ematom subcapsular ce interesea%a sub 1*( din suprafata, plaga #epatica superficiala sub 1 cm 5n parenc#im D: #ematom subcapsular ce interesea%a 1*-'*( din suprafata, #ematom intraparenc#imatos cu diametru sub 1* cm, plaga #epatica cu ad6ncime de maximum / si lungime maxima de 1* cm * : #ematom subcapsular ce interesea%a peste '*( din suprafata, #ematom intraparenc#imatos cu diametru peste 1* cm, plaga #epatica cu ad6ncime de maximum / si lungime maxima de 1* cm

20.#are dintre afirmatiile referitoare la tratamentul leziunilor traumatice ale cailor bilare e*tra(epatice este ade$arata1 (pag. 210,) A: le%iunile colecistului se re%ol"a prin colecistotomie B: colecistul poate ser"i ca material de plastie 5n rupturile totale de CB7 * C: se executa sutura latero-laterala tutori%ata pe tub 8e#r D: dilacerarile colecistului se re%ol"a prin anastomo%a colecisto-digesti"a : ruptura partiala de CB7 se re%ol"a prin sutura cu fire separate 21.#are dintre afirmatiile referitoare la (ematomul retroperitoneal nu este ade$arata1 (pag. 2112) A: fractura de ba%in si traumatismul renal sunt cel mai frec"ent incriminate B: le%iunea aortei este asociata cu o mortalitate de -*-0*( C: le%area "enei ca"e se asocia%a cu o mortalitate peste '*( din ca%uri * D: le%iunile arterei iliace dau o mortalitate de 1'--*( : #ematomul retroperitoneal secundar unui traumatism renal are o topografie 5nalta 22.#are este mecanismul cel mai frec$ent de producere a leziunilor $iscerale ca$itare1 (pag. 209') A: mecanism indirect: smulgerea pediculilor "asculari si de%insertia me%ourilor B: mecanism direct C: stri"irea * D: explo%ia : le%iuni mediate prin fragmente osoase 23.#are sunt cele mai frec$ente leziuni $iscerale 8n plagile abdominale penetrante1 (pag. 209)) A: cai biliare B: stomac C: aparat genito-urinar D: 9e9un, ileon * : duoden 2".4rmatoarele afirmatii despre tratamentul leziunilor duodenale sunt ade$arate1 (pag. 2102) A: doar 1'-&*( din le%iunile duodenului pot fi re%ol"ate prin inter"entii primare simple B: 5n rupturile mici este suficienta aspiratia naso-gastrica asociata drena9ului de "ecinatate C: le%iunile gra"e ale blocului duodeno-pancreatic impun duodenopancreatectomie cu drena9ul larg al ca"itatii peritoneale * D: 5n ca%ul #ematomului parietal duodenal se practica inci%ie si sutura parietala cu fire nere%orbabile separate : e"olutia postoperatorie 5n urma tratamentului c#irurgical al rupturilor duodenale complete este deseori fa"orabila, fara complicatii redutabile 2'.#are dintre urmatoarele afirmatii referitoare la traumatismele colonului este corecta1 (pag. 2109&2110) A: colonul este cel mai frec"ent organ abdominal interesat 5n traumatismele abdominale B: infarctele intestino-me%enterice apar frec"ent posttraumatic C: le%iunile 5n urma traumatismelor colonului pot fi urmate de complicatii infectioase se"ere datorita septicitatii continutului intestinal * D: rupturile incomplete se caracteri%ea%a prin distrugeri tisulare mici cu re"arsate #ematice

: contu%ia simpla minora interesea%a de obicei seroasa si o parte din musculatura la ni"elul unei tenii 2).9nc(iderea primara a colonului fara colostomie pro*imala de protectie este indicata 8n traumatismele colonului doar daca: (pag. 2110) A: inter"entia c#irurgicala se reali%ea%a 5n primele --: ore de la producerea le%iunii * B: pacientul este instabil #emodinamic, sau 5n soc prelungit C: le%iuni multiple ale colonului cu asocierea unor le%iuni "aculare me%ocolonice D: utili%area a mai mult de : unitati de s6nge 5n transfu%ie : perete abdominal le%at care necesita refacere cu prote%e sintetice 2,.9n traumatologia moderna, traumatismele abdominale pure se 8nt:lnesc 8n proportie de: (pag. 2093) A: 1*( * B: &*( C: /*( D: '*( : 0*( 2..#e este re$arsatul sero&(ematic %orel&La$alle1 (pag. 2093) A: #ematom subapone"rotic B: re"arsat bilio-pancreatic retroperitoneal C: #ematom supraapone"rotic al peretelui abdominal * D: forma particulara de celulita retroperitoneala difu%a : #ematom al peretelui intestinal 29.#are este cea mai frec$enta localizare a (ematomului subapone$rotic1 (pag. 209") A: lombara B: ing#inala C: teaca dreptului abdominal * D: perineala : fosa iliaca dreapta 30.#are dintre structurile anatomice enumerate mai /os este obligatoriu lezata pentru ca o plaga abdominala sa fie considerata penetranta1 (pag. 209)) A: tegumentele B: apone"ro%a C: "iscerele parenc#imatoase D: epiploonul : peritoneul parietal * 31. ata mortalitatii 8n traumatismele abdominale cu leziuni pluri$iscerale, care intereseaza trei $iscere abdominale este: (pag. 209)) A: :,'( B: 1/-1-( C: &'( * D: -'( : 0*( 32.#are este gestul primordial si obligatoriu cu care 8ncepe asistenta traumatizatilor abdominali la locul aciidentului (pag. 209,) A: descarcerarea

B: sonda9ul "e%ical C: imobili%area fracturilor D: e"aluarea functiilor "itale * : montarea unei sonde de aspiratie gastrica 33. ezectia gastrica de e*cludere a pilorului ; $agotomie bitronculara subdiafragmtica ; duodenostomie este operatia de electie pentru urmatoarele tipuri de leziuni traumatice ale duodenului: (pag. 2102) A: contu%ia duodenala simpla B: #ematomul parietal C: rupturile circumferentiale supra-sau su9acente ampulei ;ater * D: rupturile la ni"elul ung#iului !rei% : plagile fetei anterioare a D1 3".#are este cea mai frec$enta consecinta a unei leziuni traumatice a pancreasului1 (pag. 2102) A: pancreatita acuta * B: pseudoc#istul pancreatic C: peritonita acuta generali%ata D: #ematomul retroperitoneal : #emoperitoneul 3'.9n ce tip de leziune abdominala traumatica, se e$identiaza semnul 234#56#34 71 (pag. 209") A: #ematom properitoneal B: #ernie postcontu%ionala C: e"entratie postcontu%ionala D: re"arsat 3orel-4a"alle : #ematom subapone"rotic * 3).0:na la ce ni$el se 8ntind (ematoamele retroperitoneale posttraumatice mi/locii1 (pag. 2112) A: p6na la ni"elul fundului de sac Douglas B: p6na la ni"elul spinei iliace antero-superioare * C: p6na la ni"elul simfi%ei pubiene D: p6na la ni"elul polului renal inferior : p6na la ni"elul polului renal superior 3,. uptura mezenterului situata 8n apropierea radacinii acestuia, se caracterizeaza prin: (pag. 210.) A: anga9area intotdeauna a unei anse in %ona de ruptura, cu aparitia oclu%iei intestinale B: aparitia semnelor de peritonita C: de"itali%area unei portiuni intinse din intestin * D: #emoragie masi"a : aparitia #ematomului retroperitoneal 3..!iscerul parenc(imatos cel mai frec$ent afectat in contuziile abdominale este: (pag. 209'&2103) A: me%enter<epiplon B: pancreas C: plamanul

D: splina * : intestinul subtire 39. #ontuziile abdominale cu leziuni strict parietale sunt urmatoarele cu e*ceptia: (2093 & 209" ) A: re"arsatul sero-#ematic 3orel-4a"alle= B: #erniile si e"entratiile postcontu%ionale= C: #ematom subapone"rotic= D: #ematom properitoneal= : e"isceratiile * "0.In lic(idul sanguinolent, e*tras prin punctie abdominala, se dozeaza: (2099) A: transamina%e B: glicemie C: uree * D: #ematocrit : lacticde#idrogena%a "1. uptura de splina in doi timpi se produce cel mai frec$ent in: (pag. 210") A: 7rimele &- ore B: Dupa luni de %ile C: 7rimele & > / %ile * D: 7rimele & > / saptamani : !ipul ; de ruptura -&. <actorul de multiplicitate in traumatismele abdominale tine seama de: (pg. 2093) A: numarul #ematoamelor peretelui abdominal B: numarul lo"irilor aplicate C: tipul organelor le%ate D: numarul organelor le%ate * : numarul complicatiilor aparute "3. #are dintre structurile anatomice enumerate mai /os este obligatoriu lezata pentru ca o plaga abdominala sa fie considerata penetranta1 (pag. 209)) A: tegumentele B: apone"ro%a C: "iscerele parenc#imatoase D: epiploonul : peritoneul parietal * "". =espre la$a/ul peritoneal diagnostic in traumatismele abdominale sunt ade$arate urmatoarele afrimatii: (pag. 2099) A: se infu%ea%a 1 ml de ser fi%iologic intraperitoneal, pe cateter B: un criteriu pentru efectuarea laparotomiei exploratorii este un numar de peste 1** #ematii pe mm / C: un criteriu pentru efectuarea laparotomiei exploratorii este un numar de peste 1*** leucocite pe mm / D: un criteriu pentru efectuarea laparotomiei exploratorii este un numar de peste 1** leucocite pe mm / : se poate reduce rata laparotomiilor negati"e *

"'. #onsecintele ma/ore ale unui traumatism abdominal care pot ameninta $iata sunt, cu e*ceptia: (pag. 2093) A: $ocul traumatic B: )emoragia interna intraperitoneala C: )emoragia retroperitoneala D: 4e%iunile posttraumatice coexistente in ?*( din ca%uri * : 7eritonita "). Indicatiile clare pentru #7 abdominal la traumatizati sunt: (pag. 2099) A: bolna"i cu plaga abdominala B: bolna"i cu #emodinamica stabila dar cu examen clinic abdominal ec#i"oc * C: bolna"i cu #ematoc#e%ie dar stabili #emodinamic D: bolna"i cu traumatisme craniene dec#ise : bolna"i cu traumatisme de membre superioare, stabili #emodinamic ",. 4rmatoarele situatii impun e*cluderea unui fals abdomen acut traumatic, cu e*ceptia: (pag. 209,) A: interesarea le%ionala a ultimilor ner"i intercostali B: etilismul acut asociat cu administrarea de opiacee * C: rupturi incomplete de musculatura abdominala D: pre%enta re"arsatelor patologice intrapleurale : traumatisme cranio-cerebrale ".. 5emobilia se poate manifesta prin, cu e*ceptia : (pag. 210,) A: !ablou clinic cu abdomen acut #emoragic * B: Icter mecanic C: 3elena D: )emateme%a : Dureri in #ipocondrul drept "9. #are dintre leziunile traumatice ale intestinului subtire si mezenterului poate determina aparitia unei ocluzii intestinale1 (pag. 210.) A: trombo%a me%enterica B: escara parietala C: ruptura completa D: #ematomul me%enterului : rupturile me%enterului * '0. -plenectomia (emostatica poate induce: (pag. pag 210') A: anemie B: infectii se"ere * C: #ipersplenism D: #iper#idro%a : tulburari de tran%it digesti"