1.

Durerea din ocluziile intestinale prin obstructie are urmatoarele caracteristici: (pag. 2l72-2l73) A. brusca, intensa, continua, insotita de paloare si transpiratie; B. surda, continua, insotita de distensie treptata; C. sub forma de " colici de lupta" cu perioade de acalmie; * D. localizate initial la nivelul obstacolului, apoi iradiaza in tot abdomenul sau dorsal; E. nespecifica, mai mult ca o jena abdominala ce poate trece neobservata

2.

Tabloul clinic cel mai frecvent intalnit al ileusului biliar este reprezentat de (pag. 217 ) A. Sindromul Bouveret * B. Semnul Bouveret C. Semnul von a!l

D. Sindromul "ende!lson E. Sindromul von a!l

3.

!cluzia intestinala prin volvulus apare mai frecvent la nivelul: (pag. 217 ) A. #ntestinului subtire B. Cecului mobil C. Stomacului D. Colonului transvers E. Colonului si$moid *

4.

"n ocluziile intestinale# presiunea intraluminala la care este suprimata circulatia arteriolara este de: (pag. 2172) A. %& mm'$ B. ()*(& mm'$ * C. +)*+& mm'$ D. ,)*,& mm'$ E. &)*&& mm'$

5.

!cluzia $oasa se caracterizeaza prin: (pag. 2177) A. nu este precedata de tulburari de tranzit B. -ntreruperea tranzitului este tardiva C. abdomenul nu este meteorizat D. varsaturile apar precoce E. e.plorarea radiolo$ica arata nivele !idro*aerice mari *

6.

!cluzia %nalta se caracterizeaza prin: (pag. 217&) A. este localizata p/na la bulbul duodenal B. debuteaza brusc prin varsatura si cu durere * C. dezec!ilibrele !idro*electrolitice apar tardiv D. abdomenul este meteorizat E. tranzitul se -ntrerupe precoce

7.

"maginile 'idroaerice rare# mari#cu diametrul vertical mare observate la radiografia abdominala simpla sunt caracteristice pentru: (pag. 217() A. 0cluziile vec!i cu distensie abdominala importanta B. 0cluziile colonului *

C. 0cluziile colonului prin volvulus D. 0cluziile paralitice ale colonului E. #nfarctul enteromezenteric

8.

)are dintre investigatiile radiologice si imagistice sunt utile diagnosticului pozitiv de ocluzie intestinala* (pag. 217(-217+) A. radio$rafia abdiminala simpla *

B. radioscopia $astro*duodenala cu bariu C. eco$rafia D. tomo$rafia computerizata E. an$io$rafia mezenterica selectiva

9.

)e este ileusul biliar* (pag. 21&,) A. o forma particulara de ocluzie functionala care insoteste colecistita $an$renoasa B. o ocluzie prin obstructie cu obstacol intraluminal 1calcul biliar2 C. ocluzie dinamica secundara colecistopancreatitelor acute D. ocluzia coledocului terminal printr*un calcul biliar mi$rat din vezicula biliara E. atrezia con$enitala a coledocului *

10. -n ceea ce priveste prognosticul ocluziilor: (pag. 21

A. este bun B. evolutia spontana este favorabila C. interventia operatorie nu amelioreaza pro$nosticul D. are -ntotdeauna evolutie spre e.itus

.)

E. foarte rar se poate rezolva spontan sau printr*o clisma *

11. "maginile 'idroaerice reprezinta semnul radiologic patognomonic pentru ocluziile

intestinale -n ocluziile colonice# acestea sunt: (pag. 217() A. mici, verrticale, dispuse centroabdominal B. mari, rare, cu diametrul vertical mare * C. ima$ine unica localizata centroabdominal D. localizate caudal, "-n tuburi de or$a" sau "trepte de scara", predominant spre dreapta E. 3ipsesc

12. )lisma baritata poate avea si rol terapeutic in: (pag. 217+)
A. 4olvulusul $astric B. Cancerul si$moidian cu obstructie incompleta C. 4olvulusul si$moidian * D. #nva$inatia subacuta la copil E. #nva$inatia subacuta la adult

13. )are din urmatoarele aspecte radiologice caracterizeaza ocluzia intestinului

subtire: (pag. 2177)

A. citeva 1+*(2 ima$ini !idro*aerice mari dispuse pe flancuri B. distenie aerica a intestinului subtire C. ima$ini !idro*aerice cu diametrul vertical redus situate periombilical luind aspectul de "tuburi de or$a" * D. ima$ine !idro*aerica unica, $i$anta E. absenta ima$inilor !idro*aerice

14. Tomografia computerizata in diagnosticul ocluziei intestinale este indicata in:

(pag. 217+) A. toate cazurile de ocluzie intestinala B. cazul suspiciunii unei patolo$ii tumorale * C. ocluzia dinamica D. volvulusul intestinal E. ocluziile inalte, fara distensie intestinala

15. )are dintre urmatoarele afirmatii reprezinta o caracteristica a subocluziei

intestinala: (pag. 217&) A. este o ocluzie cronica cu evolutie mai lenta; B. se manifesta prin colici de intensitate medie, distensie abdominala si intreruperea incompleta a tranzitului; * C. e.plorarea radio$rafica evidentiaza ima$ini !idro*aerice numeroase si mari;

D. se manifesta prin colici rare dar de intensitate foarte mare urmate de distensie abdominala brusca; E. este o ocluzie acuta cu evolutie foarte rapida

16. "ngri$irile postoperatorii in ocluziile intestinale constau in: (pag. 21

A. 5eec!ilibrare sustinuta a bolnavului B. Antibiotice cu spectru lar$ C. "edicatie pentru stimularea reluarii tranzitului intestinal D. 6revenirea complicatiilor postoperatorii E. 7oate de mai sus *

2)

17. "n functie de etiopatogenia ocluziei intestinale si momentul e/aminarii vom

constata urmatoarele semne generale e/ceptand: (pag. 217() A. an.ietate, paloare, ta!icardie B. te$umente si mucoase uscate C. facies !ipocratic D. distensie abdominala marcata * E. 0li$urie

18. )e tip de ocluzie intestinala pot determina corpii straini a$unsi accidental %n
peritoneu (comprese# c0mpuri) : (pag. 21&,)

A. ocluzii dinamice prin dezec!ilibru simpatico*parasimpatic B. inva$inatie ileo*colica C. obstructie prin compresiune e.trinseca * D. ocluzie dinamica prin spasm al musculaturii netede a intestinului E. volvulus de si$moid

19. -n care tipuri de ocluzii intestinale distensia abdominala este absenta* (pag.
2173)

A. volvulusul de si$moid B. volvulusul de intestin subtire C. ocluziile -nalte duodeno*jejunale D. ocluziile dinamice E. ocluziile prin neoplasm colorectal stenozant *

20. Distensia ansei# ca urmare a obstructiei# produce initial: (pag. 217.)

A. afectarea circulatiei parietale * B. edem

C. e.travazare de lic!ide -n spatiul ### D. !ipovolemie E. Des!idratare

+%.

-n care forma de ocluzie intestinala starea generala ram0ne mult timp conservata* (pag. 2177) A. dilatatia acuta de stomac B. ocluziile -nalte C. volvulusul de si$moid D. inva$inatia intestinala E. ocluziile colice prin tumori *

22. )are din afirmatiile referitoare la ocluziile prin invaginatie sunt adevarate: (pag.
2l&,) A. sunt ocluzii dinamice; B. sunt ocluzii prin obstructie; C. sunt favorizate de un mezou lun$; D. apar datorita unei !iperperistaltici intestinale; * E. prespune telescoparea se$mentului caudal in cel cranial

23. "n raport de e/istenta tulburarilor vasculare ocluziile pot fi: (pag. 21&,)
A. inalte B. joase C. acute D. #sc!emiate * E. 6aralitice

24. "rigografia %n ocluziile $oase: (pag. 217()

A. nu este un e.amen valoros B. nu poate confirma obstructia colonului C. nu poate detecta locul obstructiei D. -n caz de inva$inatie la copil, poate fi si o metoda terapeutica * E. nu da informatii asupra aspectului obstacolului

25. 1rmatoarea afirmatie este falsa in ceea ce priveste varsaturile din ocluziile
intestinale: (pag. 2173)

A. in ocluziile inalte sunt abundente * B. Apar precoce in ocluziile inalte C. Sunt tardive in ocluziile joase D. #nitial sunt bilioase, apoi fecaloide E. Sunt insotite de $returi, su$!itsi eructatii

26. !cluziile dinamice pot fi produse prin: (pag. 21&,)

A. corpi straini intralumenali B. compresiuni e.trinseci C. into.icatii, tulburari metabolice * D. afectiuni vasculare, volvulare E. #nva$inatie

27. "nvaginatia intestinala este mai frecventa la: (pag. 217

A. 4arstnici; B. Adulti; C. 8ou*nascuti, copii; * D. 9emei; E. Barbati

28. Diagnosticul diferential al ocluziilor intestinale se face cu: (pag. 217+)

A. Dilatatia acuta $astrica B. Colecistita acuta C. Apendicita acuta D. 6ancreatita acuta E. 7oate de mai sus *

29. Despre tuseul rectal in ocluzii se pot afirma urmatoarele# cu e/ceptia: (pag. 2173#
217() A. 6oate constata abcesele pelviene; B. 6oate constata ampula $oala; C. 8u este obli$atoriu; * D. 6oate constata san$e; E. 6oate descoperii tumora de inva$inatie

30. 2spectul macroscopic de anse destinse# pline de lic'ide si gaze# perete subtire#
edem parietal si in mezou# si lic'id in peritoneu# apare in: (pag. 2172)

A. 0cluziile functionale paralitice; * B. 4olvulus $astric; C. #nva$inatie; D. 'ernie stran$ulata ; E. 0cluziile functionale spastice

31. )are din urmatoarele nu sunt cauze de ocluzie intestinala mecanica: (pag. 21&,)
A. 3eziuni traumatice B. 3eziuni parietale con$enitale C. Compresiuni e.trinseci D. #nfarctul entero*mezenteric * E. 7umori

32. )are din urmatoarele afirmatii privind ocluziile dinamice sunt adevarate: (pag.
21&7) A. nu au obstacol * B. lumenul este partial stenozat C. se asociaza cu tulburari circulatorii D. se produc prin volvulare E. se produc prin stran$ulare

33. 3ocalizarea cea mai frecventa a invaginatiei este: (pag. 2172)

A. :ejuno*ileala; B. :ejuno*jejunala; C. ileo*ileala; D. #leo*ceco*colica; E. #leo*cecala *

34. !cluzia intestinala inalta se caracterizeaza prin: (pag. 2l7&)

A. localizare pina la un$!iul 7reitz sau primele anse jejunale; B. debuteaza brusc prin varsatura fecaloida; C. poate fi rezultatul unui volvulus de si$moid; D. rasunetul asupra starii $enerale apare tardiv; E. abdomenul nu este meteorizat dar tranzitul pentru materii fecale si $aze inceteaza precoce *

35. !cluzia prin cancer colonic este mai frecventa la: (pag. 217

A. cancerele de colon ascendent, B. cancerele de colon stan$, * C. cancerele de colon transvers, D. cancerele de un$!i colic drept, E. cancerele de valvula ileo*cecala

36. 4adiografia abdominala simpla evidentiaza %n primele 3-& ore de la debutul unei
ocluzii intestinale: (pag. 217() A. 6neumoperitoneu B. 8ivele !idroaerice C. Ster$erea umbrei psoasului D. Distensia $azoasa a unei anse * copil E. 6oate fi si o metoda terapeutica -n caz de volvulus si$moidian sau inva$inatie la

37. 5emnele functionale ale ocluziei intestinale sunt urmatoarele# cu e/ceptia: (pag.
2172# 2173) A. Durere intensa B. 7enesme * C. 4arsaturi D. #ntreruperea tranzitului pentru materii si $aze E. Distensie abdominala

38. -n ceea ce priveste e/plorarile imagistice %n ocluzii: (pag. 217(-217+)

A. radio$rafia abdominala simpla poate indica locul ocluziei * B. endoscopia di$estiva are rol din ce -n ce mai mic C. eco$rafia abdominala precizeaza dia$nosticul de certitudine D. tomo$rafia computerizata este indicata -n toate cazurile E. radioscopia $astro*duodenala este indicata mai ales -n ocluziile joase

39. -n care forma de ocluzie intestinala endoscopia digestiva poate fi practicata %n

scop terapeutic* (pag. 217+)

A. volvulusul de intesin subtire B. volvulusul de si$moid * C. ocluziile -nalte prin pensa aorto*mezenterica D. ileusul meconial E. ileusul biliar

40.

6/travazarea de lic'ide ce insoteste ocluzia intestinala nu se produce in: (pag. 217.) A. lumenul intestinal; B. peretele intestinal; C. spatiul ###; D. peritoneu; E. pleura *

41. 5emnele functionale ale ocluziilor includ urmatoarele# cu e/cetia: (pag. 2173)
A. durerea B. varsaturile C. oprirea tranzitului pentru fecale si $aze D. distensia abdomenului E. semnul ;an$olp!e *

42. )e tip de ocluzie intestinala se %nt0lneste %n cadrul bolii fibroc'istice (pag. 21&,)
A. inva$inatia intestinala B. ileusul biliar C. ileusul paralitic D. ileusul meconial * E. ocluzie dinamica prin spasm muscular

43. )are dintre circumstantele etiologice de mai $os determina aparitia unei ocluziile
intestinale prin obstructie (obturare): (pag. 21&,)

A. stran$ularea lumenului intestinal si a unei portiuni de mezou -n diverse defecte parietale e.terne B. boala Cro!n * C. inva$inatia intestinala D. colica renala E. defectele de coalescenta si rotatie ale colonului

44. Debutul %n ocluziile prin strangulare este: (pag. 2172)

A. precedat de colici abdominale B. precedat de febra C. brusc, prin dureri abdominale * D. precedat de scadere ponderala E. precedat de dureri abdominale difuze

45. 2lcaloza este consecinta: (pag. 2171)

A. des!idratarii si pierderilor de ioni de sodiu, B. !ipovolemiei, C. ocluziilor inalte cu pierderi insemnate de suc $astric 1acid clor!idric2 si ioni de potasiu, * D. polipneei, E. tulburarilor de absorbtie intestinala ca urmare a stazei

46. )are din urmatoarele e/plorari paraclinice este cea mai importanta pentru
diagnosticul pozitiv de ocluzie intestinala# (pag. 2l7+) A. probele de laborator; B. endoscopia di$estiva; C. radio$rafia abdominala simpla; * D. ec!o$rafia abdominala; E. tomo$rafia computerizata

47. Tratamentul antibiotic in ocluzii se face cu: (pag. 21

A. Antibiotice cu spectru lar$ B. Antibiotice pentru anaerobi C. Antibiotice numai in prezenta sindromului infectios

1)

D. Antibiotice cu spectru lar$ pentru aerobi si "etronidazol pentru anaerobi * E. "etronidazol pentru anaerobi asociat uneori cu antibiotice cu spectru lar$ pentru aerobi

48. Triada 7onig descrisa in stenozele incomplete ale intestinului subtire cuprinde:
(pag. 2173)

A. <$omote !idroaerice care survin pe o perioada de acalmie, urmate de emisie de scaun B. Colici de lupta cu accentuarea z$omotelor !idroaerice si ulterior perioade de acalmie C. <$omote !idroaerice survenite dupa o "colica de lupta", urmate de scaune si ameliorare * D. Scaune asociate cu "colici de lupta" pe fond de distensie abdominala E. <$omote !idroaerice survenite dupa o "colica de lupta" urmate de ameliorare completa

49. !biectivele tratamentului in ocluzia intestinala sunt: (pag. 21

.)

A. aspiratie naso*$astrica, rezolvarea cauzei de ocluzie, profila.ia recidivelor, corectarea volemiei B. reec!ilibrare !idro*electrolitica si metabolica, decompresiunea abdominala,

rezvoltarea cauzei de ocluzie, prolila.ia recidivelor * C. clisma evacuatorie, aspiratie naso*$astrica, corectarea volemiei, rerzolvarea cauzei de ocluzie D. reec!ilibrare !idro*electrolitica, aspiratie naso*$astriuca, stimularea motilitatii intestinale, clisma evacuatoriea E. radio$rafie abdominala fara pre$atire, aspiratie naso*$astrica, suprimarea cauzei de ocluzie, profila.ia recidivelor

50.

8rezenta s0ngelui pe degetul e/plorator la tuseul rectal# constatata la un copil cu un sindrom ocluziv# este patognomonica pentru: (pag. 2173) A. ileusul meconial B. atrezia con$enitala de intestin subtire C. inva$inatia intestinala * D. diverticul "ec=el E. stenoza !ipertrofica de pilor