Sunteți pe pagina 1din 10

1. Malformatiile vasculare Diuelafoy apar cel mai frecvent la nivelul: (1068) A. coledocului B. stomacului C. duodenului D. intestinului subtire E.

esofagului 2. Masurile initiale in tratamentul HDS implica: (pag. 1068) A. o linie arteriala cu lumen larg B. administratea a 4-6 ml de sange, urmat de un cateter venos central sau un cateter in artera pulmonara C. sonda inton, sonda !ole" D. sonda !ole", sonda na#o-gastrica E. sonda ve#icala $. Despre consecintele HD sunt false urmatoarele () A. %ipotensiune arteriala B. initial ta%icardie C. insuficienta multipla de organe D. scaderea perfu#iei cerebrale E. necro#a tubulara acuta 4. La pacientii cu ciro a si !ipertensiune portala cea mai frecventa cau a "e HDS este : () A. ulcerul gastric B. ulcerul duodenal C. varicele esofagiene D. gastrita E. sangerarea na#ala &. #au ele "e HDS sunt$ in or"inea "escrescatoare a frecventei: (pag 106%) A. 'astrita, ulcerul peptic, varicele esofagiene, esofagita de reflu(, sindromul

)allor"-*eiss B. +lcerul peptic, gastrita, varicele esofagiene, sindromul )allor"-*eiss, esofagita de reflu( C. Esofagita de reflu(, gastrita, ulcerul peptic, varicele esofagiene, sindromul )allor"-*eiss D. +lcerul peptic, gastrita, esofagita de reflu(, sindromul )allor"-*eiss, varicele esofagiene E. 'astrita, ulcerul peptic, sindromul )allor"-*eiss, esofagita de reflu(, varicele esofagiene 6. Hemateme a este "eterminata "e s&ngerarea "intre: (pg.1066) A. orofaringe si pilor B. orofaringe si ung%iul lui ,reit# C. cardia si pilor D. faringe si duodenul -E. faringe si pilor .. Hemateme a are urmatoarele caracteristici cu e'ceptia () A. repre#inta varsatura cu sange care poate fi digerat in stomac B. poate fi nedureroasa C. %emobilia determina frecvent %emateme#a D. poate contine varsatura cu sange nealterat si proaspat E. sangerarile rapide pot determina si varsaturi cu c%eaguri /. (entru a pro"uce un scaun melenic este suficient o pier"ere "e s&nge la nivel gastro)intestinal "e: (pg1066) A. 10 ml B. 20 ml C. $0 ml D. 40ml E. &0-60 ml 1. Melena fara !emateme a in"ica: ()

A. le#iune distala de ligamentul ,reit# B. %emoragie digestva superioara C. %emoragie rectala D. %emorgie determinate de fisura anala E. %emorgie determinate de %emoroi#i 210663 10. *estele "e la+orator initiale in ca "e HDS inclu": (pag 1068) A. %emograma, protrombina, teste renale, electroliti serici, timp partial de tromboplastina B. %emograma, protrombina, , teste cardiace, electroliti serici, timp partial de tromboplastina C. protrombina, , glicemia, timp partial de tromboplastina D. %emograma, frotiu din sange periferic, electroliti serici, timp partial de tromboplastina E. %emograma, protrombina, , teste %epatice, electroliti serici, timp partial de tromboplastina 11. ,n cate ile "ispare a otemia "upa oprirea sangerarii intr)o !emoragie "igestiva- () A. 1 #i B. 2 #ile C. $ #ile D. 4 #ile E. & #ile 12. #are e cea mai frecvanta cau a "e HDS- (pag 106%) A. gastrita acuta B. gastrita atrofica C. ulcerul peptic D. ulcerul de stres E. esofagita de reflu( 1$. Hemoraga "igestiva se e'teriori ea a prin urmatoarele cu e'ceptia: ()

A. %emateme#a B. melena C. %emopti#ie D. %ematoc%e#ie E. %emobilie p106 14. Hemoragiile "igestive sunt mai frecvente: (pg.1066) A. copii B. adolescenti C. persoanele 4n v5rsta D. adultul t5nar E. sugari 1&. Meto"a finala in locali area HD colonice este: (pg 10%1) A. anuscopia B. rectosigmoidoscopia C. angiografia D. scintigrafia cu %ematii marcate E. C, si 6)7 16. (rioritatea initiala in tratamentul HDS este: () A. locali#area %emoragie B. sa se efectue#e ,-89 C. tratamentul endoscopic D. restabilirea volumul sanguin E. stabilirea diagnosticului etiologic 1.. Daca gastrita !emoragica este o complicatie a !ipertensiunii portale tratamentul este: (pg.106%) A. re#ectie gastrica 2:$ B. vagotomie cu piloroplastie C. %emigastrectomie

D. gastroenteroanastomo#a E. decompresiune portala 1/. Melena poate persista : (pag 1066) A. 1 #i B. &-. #ile duap o %emoragie digestiva semnificativa ec%ivalenta cu 2 unitati de sange C. nici o #i D. $ saptamani E. 2 luni 11. #onsecintele !emoragiei "igestive pot fi$ cu e'ceptia: (pg 1066) A. %ipertensiunii arteriale B. instabilitatii cardio-vasculare C. oliguriei D. insuficientei renale E. raspunsului vasovagal cu bradicardie 20. (acientul cu sangerare "igestiva oculta pre inta: (1066) A. melena B. %emateme#a C. rectoragie D. %ematoc%e#ie E. test guaiac po#itiv 21. ,n !emoragiile "igestive se intalneste termenul "e !emateme a care repre inta: (pag 1066) A. pasa;ul transanal al materiilor fecale amestecate cu sange, avand aspect negru si miros caracteristic B. pasa;ul sangeleui lic%id sau sangelui cu c%eaguri C. vasrasturi cu sange

D. element in diagnosticul %emoragiei digestive inferioare E. cantitati mari de ga# raspandite difu# in intestine 22. (rimul teste "iagnostic efectuat "upa sta+ili area pacientului cu HDS este (pg 1068) A. C, B. endoscopie digestiva superioara C. arteriografie D. scintigrafie cu eritrocite marcate E. e(amen baritat 2$. Sin"romul Mallory).eiss e sugerat "e (pg 1068) A. <arsaturi initiale fara sange apoi varsaturi cu sange si durere B. =emateme#a si piro#is C. =emateme#a si melena D. Durere care dispare dupa aparitia %emoragiei E. =emateme#a dupa ingestie de A-79 24. La pacientii cu !emoragie acuta "eterminata "e !ipertensiunea portala care sunt can"i"ati pentru transplant !epatic se practica: (106/) A. scleroterapie B. sunt porto-sistemic intra%epatic trans;ugular C. sunt porto-cav D. administrarea venoasa de vasopresina E. monatrea sondei 9engsta>en-Bal>emoore 2&. Malformatiile vasculare Dieulafoy repre inta: (p1068) A. le#iuni ale arteriolelor submucoase dilatate ce pot apare la orice nivel al tubului digestiv B. le#iuni ale arteriolelor submucoase dilatate ce apar strict la nivelul stomacului C. determina mici %emoragii

D. au in antecedente interventii de reconstructie aortica E. le#iuni ale venulelor submucoase 26. Sunt caracteristice angio"ispla iilor$ cu e'ceptia : ((g. 10%0)10%1) A. 7u sunt congenitale, ci degenerative B. 9e asocia#a cu alte le#iuni vasculare ale pielii C. 9e inmultesc o data cu varsta D. De obicei, au diametru sub & mm E. Diagnosticul e pus cu acuratete prin angiografie 2.. Hemoragia "igestive superioara are "rept cau e: (pag 106%) A. polipi B. diverticulo#a C. colita ulcerativa D. sindromul )allor" ?@A*eiss E. ecta#ii vasculare 2/. 0legeti afirmatia care nu este a"evarata: (pag 1066) A. starea de ec%ilibru in %emoragia digestive necesita 24-4/ ore B. raspunsul vasovagal determina initial ta%icardie, ulterior bradicardie C. continuarea %emoragiei determina %ipotensiune D. continuarea %emoragiei determina instabilitate cardiovasculara, perfu#ie sca#uta miocardica si cerebrala E. ma;oritatea pacientilor suporta un grad - de %emoragie fara a intra in soc 21. 1anglionul 2irc!o3 (supraclavicular stang) sugerea a un proces malign: (1068) A. de tiroida B. de limba C. intraabdominal D. pulmonar E. de san

$0. 4ste falsa afirmatia: (pag. 106%)1068) A. ulcerul duodenal %emoragic este de 4 ori mai frecvent de cat cel gastric %emoragic B. 10B din ca#urile de ulcer peptic se manifesta initial cu sangerere C. ulcerele duodenale implica ero#iunea unei ramuri a arterei gastroduodenale D. ulcerele gastrice benigne sangerea#a mai rar si mai redus decat neoplasmele gastrice E. administrarea a multor unitati de sange poate determina coagulopatie $1. Sin"romul Mallory 5.eiss: (pag 106%) A. varsaturile initiale sunt cu sange B. oca#ional pentru controlul %emoragiei se foloseste sonda inton sau Bla>emore C. este responsabil pentru &-10B din =DD. 10B din pacienti nu necesita terapie specifica E. repre#inta sangerarea prin ero#iuni ale mucoasei ileo-gastrice $2. #are "in enunturi nu este a"evarat- (pag 106%) A. varicele esofagiene si gastrice, consecinta a unei boli %epatice sunt responsabile de 10B din =D9 B. &0-.&B din toate episoadele de =D9 ale pacientilor cirotici sunt din variceale C. mortalitatea in %emoragiile variceale este determinate de incapacitatea sinte#ei de factori ai coagularii D. ulcerarea varicelor secundar esofagitei de reflu( si cresterea presiunii in ele, precipita o %emoragie variceala E. %emoragiile variceale esofagiene si gastrice nu pot ameninta viata $$. ,n sin"romul (eut )6eg!ers apar: (1068) A. stelute vasculare B. icter C. pete de melanina pe mucoase

D. ciano#a e(tremitatilor E. ung%ii in Cceas de ceasornic $4. 7u e cau a "e !emoragie "igestive inferioara: (pag 10%0) A. diverticulul )ec>el B. discra#ii sangvine C. fistule aoto-enterice D. infectii enterice E. reactii medicamentoase $&. 8actori "e risc pentru ulcerul "e stres sunt$ cu e'ceptia: ((g. 1068) A. -cterul B. -nsuficienta renala C. -nsuficienta respiratorie D. =ipertensiunea arteriala E. 9epsisul $6. #ea mai frecventa cau a a !emoragiei "igestive inferioare la sugari si copii este: (pag 10%1) A. diverticulul )ec>el B. polipi C. colita ulcerativa D. boli inflamatorii ale intestinului E. malformatii arterio-venoase congenitale $.. #ele mai frecvente cau e "e HD, la a"ultii peste 60 "e ani sunt urmatoarele$ cu e'ceptia: (pg 10%1) A. diverticulo#a B. ecta#iile sangvine C. malformatiile atrerio-venoase congenitale D. tumorile maligne E. polipii

$/. 9lcerul "e stress nu poate aparea "upa : (pag 1068) A. soc B. sepsis C. puseu de %ipertensiune D. politraumatisme E. arsuri $1. Dupa o sangerare mare e'teriori ata prin !emateme a si melena testul guaiac este po itiv pana la: (1066) A. trei #ile B. o saptamana C. #ece #ile D. doua saptamani E. trei saptamani 40. #antitatea "e sange necesara pentru ca testul guaiac sa fie po itiv este: (pg 1066) A. & ml B. 6 ml C. . ml D. 10 ml E. 12 ml