Cap.

1 TURISMUL ACTIVITATE ECONOMICOSOCIALA

1.1. Conceptele turism si turist 1.2. Turismul si dezvoltarea economicosociala

 Tur = ansb rel&fen ce rez din deplasarea si sejurul pers in afara locului de resedinta, atat timp cat sejurul si deplasarea nu sunt motivate de o stabilire perm/o actv lucrativa oarecare. Ansb actv care au ca scop deplasarea turistului in afara loc de resedinta pt orice alte motive cu exceptia muncii renumerate/schimbarea de domiciliu pt cel putin 24h.

turistul internat=pers care calatoreste pt cel putin 24h intr-o alta tara decat cea de resedinta.
Dupa resedinta: - turisti internat - tur interni fiecare se subdivide in:

TURISTI = vizitatori temporari ce stau cel putin 24h in tara vizitata si ale caror motive de calatorie pot fi: loisir, afaceri, familie, misiuni si reuniuni.

EXCURSIONISTI = vizitatori temporari ce calatoresc pt propria placere si stau mai putin de 24h in tara vizitata. NU INNOP

Alte concepte
- Calatorul in tranzit = orice pers care traverseaza o tara, chiar daca ramane mai mult de 24h, cu cond ca opririle sa fie de scurta durata si/sau sa aiba alte scopuri decat cele turistice. - Turistul intern = acea pers care viziteaza un loc, altul decat acela unde isi are domiciliul obisnuit, in interiorul tarii sale de resedinta, pt orice alt motiv decat acela de a exercita o actv remunerata, efectuand un sejur de cel putin 24h.

PRINC FORME ALE TUR

Tur intern (domestic tourism) = rezidentii unei tari care calatoresc numai in interiorul acesteia. Tur receptor (inbound tourism) = nonrezidentii care calatoresc in tara data. Tur emitator (outbound tourism) = rezidentii unei tari care calatoresc in alte tari.

Alte forme: Tur interior (intern + receptor)

Tur national (intern + emitator) Tur internat(receptor + emitator)

TURISTUL =orice pers care se deplaseaza in afara resedintei sale obisnuite, pt o per mai mica de 12 luni si ale carei motive princ de calatorie sunt altele decat exercitarea unei actv remunerate la locul vizitat.

CRITERII esentiale pt a fi turist - Voiajul tre efectuat in afara resedintei obisnuite;- se exclud calatoriile regulate catre munca/loc de studiu - Sejurul nu poate depasi 12 luni consecutive, peste acest prag, vizitatorul avand statut de rezident; - Motivul princ al calatoriei tre sa fie altul decat exercitarea unei actv remunerate- se exclude migratia legata de locul de munca

 Vacantier- cei care realz o calatorie de cel putin 4 zile Dupa durata sejurului
Tur de weekend- 1-3 zile Tur de vacanta

MOTIVE DE CALATORIE
Loisir, recreere si vacanta (odihna) vizitarea oraselor, participarea la manif cultural-sportive, efectuarea cumparaturilor, plaja, practicarea sporturilor (de amatori), croaziere, jocuri de noroc, voiaje de nunta, etc. Vizite la rude si prieteni vizitarea parintilor, concedii in familie, participarea la funeralii, etc. Afaceri si motive profesionale reuniuni, conferinte, targuri, expozitii, cursuri de limbi straine, etc. Tratament medical statiuni balneare, fitness, talasoterapie, kinetoterapie, cure si tratamente (slabire, infrumusetare). Religie/pelerinaje evenimente religioase. Alte motive personal insotitor de bord, tranzit, etc.

NEINCLUSI IN STATISTICA TURISMULUI

Lucratori la frontiera Refugiati Membrii fortelor armate Reprezentanti consulari Diplomati Imigranti temporari si permanenti

Industria turistica acea parte a ec alc dintr-o suma de actv/ mai multe ramuri a caror fct comuna este satisf nev turistilor
Locuinta si alimentatie Transport Organizatorii de calatorii Atractii-agrement Administratorii destinatiilor

TUR SI DEZV EC-SOCIALA

Tur este un feno bazat pe cresterea necesitatii de refacere a sanatatii si schimbarea m.i, pe nasterea si cultivarea sentimentului de receptivitate pt frumusetile naturii
Pt desf actv tur sunt necesare intrari dina lte ramuri ca agricultura, industria alim, a constructiilor si indirect a mat de constructii, energetica, telecomunicatii, cultura si arta

IMPACTUL EC AL TUR
A analiza impactul economic al tur insem a eval locul pe care acesta il ocupa in comert internat si in comparatie cu alte sect ale ec atat in tarile industrializate cat si in cle e in curs de dezv. 1. Factor stimulator al sistemului ec global Prin dezv tur se ob un semnf spor de producie; pt anul 2010 se at ca tur s rpz 9,6% din Pib la niv mondial, respectiv 5751 miliarde USD. Aportul tur la PIB difer sensibil ntre zonele i statele lumii n fct de nivelul acestora i de dezv i str ec rilor respective. Astfel, n Europa, princ zon tur a lumii, cota de participare a tur la PIB este sup mediei mondiale. De asem, n rile insulare din Marea Caraibelor ponderea ajunge la 65-75%. Desigur, sunt i ri n care tur este mai slab dezvoltat i, corespz, aportul lui la crearea PIB este mai modest; n aceast catg se include i ara noastr, unde, la nivelul ultimilor ani, tur a participat doar cu 4-5% la realz PIB.

 Tur este nu numai creator de PIB, ci are i o contribuie impo la realz VA. Prin specificul su actv de srv, consum mare de munc vie, de inteligen i creativitate - tur particip la crearea VA ntr-o proporie sup ramurilor apropiate dpdv al nivelului de dezv.
Efectele tur
Efecte asupra strategiei globale a dezv unei tarii/zone sau efecte globale Efecte partiale asupra ec nat, respectiv asupra ag, sect, var si macrodim fundamentale ale ec Efecte externe, in dom socio-cultural, fiz si cel al res umane, cu rez ec ind

 Tur are, totodat, i un imp efect de antrenare, de stimulare a produciei n alte domenii, rezultat al caracterului su de ramur de interferen i sintez. Studii elaborate n acest sens au evideniat c activitatea unor ramuri este determinat n mare parte de nevoile turismului. Desf calatoriei tur pp o cerere si respectiv un conusm de b&srv specifice, ceea ce inseamna o crestere in sfera productiei acestora.

2. Tur se manf i ca un mijloc de diversificare a str economiei. Astfel, nevoia de adaptare la cerinele turitilor fav, pe de o parte, apariia unor ramuri (actv) specifice: industria agrm, transp pe cablu, ageniile de voiaj, producia de artizanat i, pe de alt parte, imprim dim noi unora dintre ramurile existente: agricultur, industria alim, construcii, transp, srv culturale.

Efectele ec ale tur

Poz: Incas primariei Cresterea vn global Cresterea pib Diverf actv tur Antrenarea celorlalte ramuri ale ec Atenuarea dezech in zona industriala Asig unei circ banesti echilibrate Ech a C solvabile cu O (productia) Atenuarea deficitului balantei de plati Neg: Alterarea obtvs locale, mestesugurile, productia locala Pierderea antichitatii si autenticitatii

Rolul/impactul tur pe plan social

Poz
Cresterea locurilor de munca Asig semf pt petrecerea timpului liber Ev in planul cunoasterii, spiritual Creste cap sanatatii

Neg
Aglom orasului si disconfortul provocat Cant mari de deseuri Alim cu e.e. nu mai face fata Cresterea p la terase, restaurante etc Creterea niv chiriilor

Rolul/impactul asupra m
Poz
Amenajarea zonelor Act de protejare a m.i.

Neg
Deteriorarea a m nat Poluarea apei, solului si aerului Dezech ale veg, faunei Perturbarea traditiilor

3. Valorificarea superioar a resurselor

Prin turism se pot valorifica elemente precum peisajul, clima, apele minerale terapeutice, obiective culturale, elemente ce nu pot fi valorificate n alte domenii de activitate. Astfel se asigur dezvoltarea unor zone mai puin bogate n resurse care s permit dezvoltarea industrial a acestora, pe baza resurselor turistice naturale i antropice, care atrag turitii i duc la dezvoltarea staiunilor turistice.

4. Datorit efectelor benefice asupra economiei unor zone, activitatea turistic favorizeaz eliminarea decalajelor interregionale, privite la scar naional sau mondial, o soluie pentru prosperitatea zonelor defavorizate, un remediu pentru localitile dezindustrializate

5. Asigurarea unei circulatii banesti echilibrate

Prin cheltuielile fcute de turiti pentru procurarea de bunuri i servicii specifice, este redat circulaiei o bun parte din veniturile acestei populaii, conducand spre un echilibru optim, necesar ntre cererea i oferta de mrfuri i servicii.

Turismul - furnizor de locuri de munc

Turismul genereaz noi locuri de munc, avnd o contribuie major la atragerea excedentului de for de munc din alte sectoare i, implicit, la atenuarea omajului. World Travel and Tourism Council (WTTC) estimeaz, pentru 2010, la 303 milioane persoane numrul celor angajai direct n turism, ceea ce reprezenta circa 8,1% din totalul forei de munc ocupat la scar mondial.

 Rel dintre tur si utilizarea fortei de munca se manf in plan cant si cal, direct si ind Sporirea cantitativa- dezv tur materializata in cresterea nr d epers ce intreprind o cal, a dist de deplasare, a timpului alocat vacantei atrage dupa sine sporirea cant a celor implicati in orgaz si desf cal, in servirea turistilor Dpdv cal, rel tur-forta de munca poate fi exp printr-o multitudine de aspecte, intre care
Nivel de calificare a celor ocupati in tur Str fortei de munca pe trepte de preg Rap intre cei angj full time si part time Proportia angj sezonieri Fluctuatiile personalului Costul formarii profesionale

Turismul internaional i comerul mondial

In anul 2009, ncasrile din turismul internaional mpreun cu cele din transporturile turistice aeriene reprezentau mai mult de 1000 mld. USD, fapt ce plaseaza aceast activitate naintea tuturor categoriilor de produse i servicii exportate.

 Prin specificul su, tur interna face parte din str comerului invizibil, rpz una dintre comp princ ale acestuia. Comerul invizibil este o form a schimburilor interna, constituit din ansb tranzaciilor ec interna care nu au ca ob un b mat.
Cuprinde ops ca Srv- transporturi si telecom internat Tur internat Ops de pastrare Asig Consulting Know how Transferuri banesti particulare- salarii, diverse vn Transferuri banesti de stat- despagubiri, compensatii Ops legate de inves in strainatate Ops banesti cu caracter necomercial- participarea la orgs internat, intalniri

 Prin apartenena la comerul invizibil, turismul internaional are o contribuie semnificativ la creterea i diversificarea exporturilor. n funcie de condiiile concrete ale fiecrei ri, turismul reprezint un export sau un import; astfel, bunurile i serviciile pe care le consum turitii pe durata deplasrii lor ntr-o ar pot fi asimilate, pentru ara vizitat, cu un export; n acelai timp, cheltuielile pe care le face un turist n strintate constituie, pentru ara lui de reedin, un import. In consecin, o cretere a numrului turitilor internaionali i/sau a cheltuielilor acestora conduce la sporirea volumului schimburilor internaionale.

 Analiza structurii comerului mondial, n general, i a celui cu servicii, n particular, evideniaz locul important pe care l deine turismul - circa 6% n exportul de bunuri i peste 30% n comerul cu servicii -, precum i faptul c evoluia acestuia a fost n multe cazuri superioar dinamicii comerului mondial.

 n ce privete aportul turismului internaional la diversificarea exporturilor, acesta este susinut prin varietatea produselor i serviciilor puse la dispoziia turitilor Turismul, ca form a exporturilor, se dovedete i deosebit de eficient; el presupune costuri mai reduse prin eliminarea cheltuielilor de transport, a taxelor vamale, a diferitelor comisioane etc. Ca urmare, turismul internaional se manifest ca o important surs de devize sau de economisire a acestora. Turismul internaional contribuie, n acest fel, la echilibrarea balanelor comerciale i de pli.

 Incasrile i cheltuielile din turism sunt evideniate n postul Cltorii" (contul operaiunilor curente); aici sunt cuprinse, la credit, cheltuielile turitilor strini n ara primitoare, cheltuieli legate de cazare, alimentaie, transport intern, tratament balneo-medical i alte servicii, iar la debit, cheltuielile de aceeai natur fcute de rezideni n strintate.

Semnificatii socio-culturale ale turismului

turismul are o importan deosebit n satisfacerea nevoilor materiale i spirituale ale oamenilor, influennd pozitiv dimensiunile i structura consumului. Consumul turistic are o alctuire eterogen, fiind reprezentat, n termeni financiari, de cheltuielile fcute de turiti pentru cumprarea de bunuri i servicii specifice. Cheltuielile pentru vacane reprezint la nivel mondial 9,7% din cheltuielile de consum; n majoritatea rilor europene se situeaz la 11-12% n timp ce n ara noastr este de numai 3,2%.

Consumul tur
Poate fi str pe 2 catg
Consum intern- efectuate de turistii autohtoni in propria tara, se caract utlz ponderea ch pt srv in h&r in totalul consumului final Consumul internat/ext- este efectuat intr-o alta tara decat cea de resedinta

 Rspunznd unor cerine de ordin social, turismul se afirm i ca un important mijloc de utilizare a timpului liber. Turismul exercit influen asupra mediului i componentelor sale. Datorit complexitii fenomenului turistic, relaia dintre acesta i mediu prezint numeroase faete, se manifest pozitiv i/sau negativ. Turismul acioneaz n direcia intensificrii i diversificrii legturilor dintre naiuni.