CAP.

2 DIMENSIUNILE FENOMENULUI TURISTIC

2.1. Factori determinanti 2.2. Fluxurile turistice 2.3. Turismul international 2.4. Turismul intern si international al Romaniei

2.1 Factori determinanti

Analiza det fundm ai tur= prez si cuantificarea infl celor mai imp fc- de reg agregati- precum: - Cresterea ec - Oferta - Mutatiile demografice - Timpul liber

CRITERII DE GRUPARE A FC

a) continutul sau natura b) durata actiunii c) importanta/rolul d) directia de actiune e) orientarea influentei

a) Continutul sau natura

Economici (veniturile populatiei, oferta turistica, tarifele) Tehnici ( performantele mijloacelor de transport) Sociali (urbanizarea,timpul liber, moda) Demografici (evolutia populatiei, structura pe varste, categorii socio-profesionale) Psihologici, educativi si de civilizatie (nivel de instruire, temperament, caracter individual) Naturali (asezarea geografica, relieful, clima) Organizatorici si politici (formalitati la frontiera, regimul vizelor, conflicte, etc)

b) Durata actiunii
Cu actiune permanenta sau de durata (cresterea timpului liber, modificarea veniturilor) Sezonieri ( cu actiune ciclica-succesiunea anotimpurilor, structura anului scolar, activitatea in agricultura) Conjuncturali (crizele economice si politice, confruntari armate, catastrofe naturale, conditii meteorologice)

c) importanta
Primari (oferta, veniturile, preturile, timpul liber) Secundari (climatul international, formalitati legate de viza, facilitati)

d) Directia de actiune
Exogeni (elemente generale, situate in afara sferei turismului evolutia demografica, gradul de urbanizare, cresterea veniturilor) Endogeni (modificarile din continutul activitatii turistice pregatirea personalului, tarife)

e) Orientarea influentei
Factori ai cererii turistice (venituri, urbanizare, timp liber) Factori ai ofertei turistice (calitatea serviciilor, conditiile naturale, baza materiala) Factori ai confruntarii cerere-oferta (calitatea infrastructurii, sistemul legislativ)

 Vn pop constitiue princ cond pt manf C tur si suportul mat, obtv al dezv tur. Repz un fc cu act complexa: infl cant circ tur prin kodf nr de turisti, cal prin durata deplasarii, dist pe acre se efectueaza, intensitatea plecarilo, caracterul oragnizational sua prestatia etc. Comensurarea infl vn se face cu coef de elast. P si tarifele- fc de stimulare a dezv tur. Act lo viuzeaza prd tur, in ansb lui sau numai una din comp sale: transport, cazare, alim, agrem. Se manf dif in rap cu pta int/cea internat, produce mutatii cant si/sau cal. Rap cal/p joaca un rol deosebit in formarea si afirmarea C tur. Practicarea unor tarife ridicate lim accesul la srv tur si se reflecta, in princ, in red nr de tur si durata sejururilor, dist calatoriei, frecv plecarilor. Tarifele scaute stimuleaza C, dar poate genera si neincrederea turistilor in cal srv si ca urmare red intensitatii calatoriilor. O tur constituita din atractii-nat si antropice- echip si forta d emunca, cun si sub den de dotari factoriale- act direct asupra consumului ru si fen in ansb lui

 Circ tur var si in corel cu ev demografica-dinamica pop si mutatiile in str acesteia pe varste, profesiuni, medii. Str pe vasrte, tineretul-cel mai activ, timp liber, nev de intruire, dorinta de distractie, facilitati acordata de agentii, acorda putina imp confortului; varsta a 2- dat timpului liber, sporirea vn, sist de facilitati adecvat, amplificarea nev si preocuparilor de ingrijire a sanatatii. Str pe catg socio-profesionale: pop cu un niv superior de pregmai multa inclinatie pt consumul tur, perceptia semnf unei casl, disponb banesti; pop cu un niv inferior de preg- interes modest pt tur, str anului adecvat actv-lucratorii agrocoli, locuinta perm intrun m nat, nepoluat, alta ierarhizare a nev In concl, fen tur ev sub act intercorelata a unui complex de fc ale caror forta si directie de infl var in rap cu conds de timp si spatiu, de formele concrete ale circ, iar rezultanata compunerii acestor fc este poz, concretiznadu-se in implusionarea circ tur. Fct tur permite caract gd de devz tur si orientarea eforturilor investitionale in dom.

2.2. Fluxurile tur Un flux tur este rpz de un nr de pers care circul ntre un bazin de C i unul de O formarea i amploarea lui fiind condiionate de caract celor 2 bazine i de o sum de fc, de nat divers, care modeleaz intensitatea i str circ tur interna. Bazinele de C = trile dezv ec, ce ofer loc posib efecturii unor cltorii interna; ele se numesc importatoare, ntruct cltoriile rezidenilor n afara granielor pp ch valutare. Bazinele de O = zonele cu atracii tur deosebite, rile respective beneficiind de ncasri valutare, avnd astfel statutul de exportator.

Princ cauze ale formarii fluxurilor tur

oferta de vacane lim a rilor emitoare; inaccesibilitatea unor prd tur, fie din cauza p ridicate, fie dat unei valorificri mai bune, la export, a prd respective; absena unor prd tur (ex. conds cur heliomarin, conds pt practicarea sporturilor de iarn; cererea pentru prd tur specifice (unicate, ex. Acropole, piramidele egiptene, Colosseumul,)
Altele: Atractivitatea unor fc nat Dorinta de cunoastere Even cultural-artistice Actv profesionale

Literatura de specialitate i statisticile OMT disting la nivel global trei mari bazine care concentreaz majoritatea fluxurilor n turismul internaional, astfel: Bazinul mediteranean deine primul loc cu circa 80 de milioane de intrri turistice internaionale anuale datorit excepionalei concentrri i diversiti a ofertei i a accesului facil ndeosebi n zona nord-european. Pe lng triunghiul de baz Spania- Frana- Italia, acest bazin conine i fluxurile prii sale orientale din Grecia spre Israel, insulele din zona Baleare-Cipru ca i coastele meridionale din Egipt i Maroc. Bazinul Asia-Pacific, dei afirmat mai trziu s-a remarcat prin dinamism susinut. Concentreaz un flux anual de sosiri de 40 milioane, cea ce semnific jumtate din fluxul bazinului mediteranean i cu puin peste fluxul sosirilor cumulate pe ansamblul Europei de Est (38 milioane sosiri media anual). Bazinul Caraibe cuprinde majoritatea fluxurilor turistice internaionale dinspre America de Nord nspre zona Bahamas- Trinidad Tobago i coastele Americii Centrale care se cifreaz la 12 milioane sosiri anuale.

Tipologia fluxurilor turistice

In funcie de coninut: fluxuri de tip sunlust, ce sunt asociate turismului de soare sau determinate de alte condiii (zpad, resurse termale) i care se formeaz sub incidena preurilor i distanelor; fluxuri de tip wonderlust, ce sunt asociate turismului de cunoatere (cultur, participarea la diverse manifestri tiinifice, etc), i al cror factor decisiv n manifestarea lor este oferta i diferenierea ei n raport cu cea intern.

Din punct de vedere al distribuiei geografice i al distanelor dintre zonele de emisie i cele de recepie

a. fluxuri turistice interregionale, dintre care mai reprezentative sunt cltoriile europenilor ctre America de Nord dominate de turismul de afaceri i spre Asia de Est i Pacific, reprezentate de turismul cultural, urmate de cltoriile turistilor din America de Nord ctre Europa i Extremul Orient, ce au la baz turimul de afaceri i turismul de vacan;

b) fluxuri turistice intraregionale - Europa deine nu numai poziia dominant n ansamblul circulaiei turistice internaionale, dar n acelai timp este i regiunea cu cea mai puternic integrare turistic, att n planul cererii, ct i al ofertei, afirmaie susinut de faptul c,
85% din cltoriile n Europa provin din rile europene.

Caracteristici ale fluxurilor turistice

tendina de diversificare continu a cererii turistice ca o consecin a motivaiei turitilor, modificrilor intervenite n categoriile de vrst i a transformrii turismului ntr-un fenomen de mas; nregistrarea unor diferene apreciabile n circulaia turistic de la o regiune la alta; tendina creterii cheltuielilor pentru serviciile turistice n totalul bugetelor de familie, pe msur ce cresc veniturile populaiei, PIB-ul pe locuitor i nivelul de dezvoltare economic a rilor; creterea distanei pentru care se efectueaz o cltorie, ca urmare a dezvoltrii transporturilor aeriene i a celorlalte mijloace tehnice de deplasare;

Metode de cuantificare a fluxurilor turistice

Preferinta relativa pentru o anumita destinatie- ofera av apelarii la un vol red de info in gen usor accesibile pe baza carorra se fac determinari si se contruiesc serii de indc care aj la formarea trendului cu scopul previz Modelul gravitational- este bazat de fc dist si cap de cazare

2.3. Turismul international

Activitatea turistic n ansamblul su, exprimat sintetic prin indicatorul circulaie turistic mondial global, este evaluat la peste 3,5 miliarde cltori, rezultnd astfel c mai mult de 1/2 din populaia Terrei face turism; corespunztor, ncasrile din aceast activitate se cifrau la circa 5751 miliarde USD. In cadrul acesteia, turismul intern al statelor lumii reprezint 70-85%, circulaiei turistice internaionale mondiale (turism internaional) revenindu-i 15-30%, cu valori sensibil diferite pe ri i continente.

 n privina dimensiunilor, n perioada 19502012, cltoriile internaionale au nregistrat o cretere de-a dreptul spectaculoas, de la 25,3 milioane la 1,035 miliarde, ntr-un ritm mediu anual de 7,2%; In aceeai perioad, ncasrile au sporit de peste 200 ori, de la 2,1 miliarde USD n 1950 la 1075 mld. USD in 2012

Tabelul nr. 2.1. Evoluia principalilor indicatori ai circulaiei turistice internaionale Anul Sosiri de turiti - mii 25,3 69,3 165,8 287,8 458,3 687,3 880 1035

ncasri - mld. USD 2,1 6,9 17,9 102,0 266,2 475,4 852 1075

1950 1960 1970 1980 1990 2000 2009 2012

Tendinte
n ce privete perspectiva, previziunile WTO/OMT au n vedere o cretere mai lent att a sosirilor, ct i a ncasrilor; este vorba de ritmuri medii anuale situate la 3,5-4% pentru sosiri i de 4,5-5% pentru ncasri. In aceste condiii, sosirile de turiti la nivel mondial sunt estimate la 1800 mii. n 2030; corespunztor, ncasrile din turismul internaional (exclusiv transporturile) vor ajunge la 1550 mld. USD i peste 2000 mld. USD. Fa de aceste evoluii globale, situaia se prezint sensibil diferit pe zone i ri

Tabelul nr. 2.2. Distribuia pe zone a circulaiei turistice internaionale i modificrile n timp (%) 1960 1970 1980 1990 2000 2009 2012 Africa -sosiri 1,1 1,5 2,8 3,3 4,0 5,2 5,0 -ncasri 2,6 2,2 2,6 2,0 2,2 3,4 3,1 America (N+S) -sosiri 24,1 23,0 21,6 20,5 18,6 15,9 15,8 -ncasri 35,7 26,7 24,6 26,7 28,7 19,4 19,8 Asia i Pacific -sosiri 1,3 3,6 8,2 12,3 16,8 20,6 22,6 -ncasri 3,4 6,7 9,9 15,7 18,4 23,9 30,1 Europa -sosiri 72,5 70,5 65,6 62,2 57,1 52,2 51,6 -ncasri 56,8 62,1 59,5 53,6 48,7 48,5 42,3 Orientul Mijlociu -sosiri 1,0 1,4 2,1 1,7 3,5 6,0 5,0 -ncasri 1,5 2,3 3,4 2,0 2,0 4,8 4,7

Principalele destinatii ale lumii (2012)

Tara Sosiri (mil)

1
2 3

Franta
SUA China

83
67 57,7

Incasari (mld.USD) 53,7 126,2 50

4
5 6 7 8 9 10

Spania
Italia Turcia Germania M. Britanie Fed Rusa Malaysia

57,7
46,4 35,7 30,4 29,3 25,7 25

55,9
41,2 25,7 38,1 36,4 11,18 20,2

Topul primelor tari dupa cheltuielile pentru turismul international (2012)

Tara 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 China Germania SUA M. Britanie Fed. Rusa Franta Canada Japonia Australia Italia Cheltuieli (mld USD) 102 83,8 83,5 52,3 42,8 37,2 35,1 27,9 27,6 26,4 Cota (%) 9,5 7,8 7,8 4,9 4,0 3,5 3,3 2,6 2,6 2,5

2.4. Turismul intern si international al Romaniei

Sosiri de turisti (mii) 12000 10000 8000 6000 4000 2000 0 1970 1975 1980 1985 1990 1995

Plecari de turisti (mii)

1999

2000

2001

2002

2003

2004

Principalii indicatori ai circulatiei turistice

Anul Sosiri de turisti straini la frontiera in spatiile de cazare - mii - mii 6742 6532 5264 7575 7936 1196 1432 867 1275 1653

Plecari de turisti romani - mii 1711 11275 6388 11722 11148

Turism intern - mii -

1980 1990 2000 2009 2012

10154 10865 4054 4865 5650

Principalele zone din care au sosit turisti straini in Romania (2012) Continentul
AFRICA

Pondere (%)
0,2

Tara Ungaria Bulgaria Ucraina Germania Italia Polonia

Pondere (%) 33,1 20,2 9,5 9,4 7,3 6,4

AMERICA DE NORD SI SUD ASIA

AUSTRALIA EUROPA

2,1

2,3
0,2 94,2

Mijloacele de transport utilizate de turistii straini sositi in Romania

Rutier (79,7%) Aerian (18,3%) Feroviar (1,8%) Naval (0,2%)

 Structura vizitatorilor n funcie de motivul cltoriei. Potrivit declaraiilor turitilor (declaraii ce nu corespund ntru totul realitii), principalul mobil al cltoriei - 57,6% din totalul intrrilor n Romnia l constituie odihna, recreerea, tratamentul; o pondere nsemnat - 26,7% deine tranzitul, explicabil prin poziia geografic a Romniei; de asemenea, mai recent, s-a afirmat turismul de afaceri, deocamdat cu o poziie modest - 3,8%; desigur, n alctuirea circulaiei turistice mai figureaz personalul nsoitor de bord i micul trafic de frontier

Balanta de plati (mld EUR)

Incasari 2005 852 Cheltuieli 750 Sold 102

2006
2007 2008

1034
1171 1358

1035
1119 1476

-1
-52 -118

2009 2012

882 1141

1053 1426

-171 -285