Sunteți pe pagina 1din 8

Fracturarrea instrumentarului in spatiul endodontic: - dizlocarea ultrasonica directa -dizlocarea ultrasonica mediata Dispozitivele ultrasonice: - aparate ultrasonice Posibilitati

de rezolvare: - dispozitive ultrasonice la care se ataseaza instrumentarul endodontic - anse pentru aparatul ultrasonic - utilizarea aparatului ultrasonic: introducerea aparatului in canal sub izolare cu diga, necesitatea unui camp bine iluminat si marit - anse ulttrasonice adaptate dislocarii fragmentelor - unele au suprafata activa acoperitacu cristale fine de diamant, protuberante metalice pe suprafata ansei; unele pot indeparta dentina pentru a mari spatiul din jurul fragmentului metalic. Usurarea accesului pentru instrumentele mai sus mentionate este nevoie de Freze Glidden Gates modificate, cu partea activa a frezei sectionata, varful devenind plat. nstrumente concepute pentru indepartarea corpurilor metalice: - e!tractorul "ancellier: o sonda, cu varf prevazut cu un filet pe care se ataseaza un tub metalic; se alege tubul in functie de marimea ffragmentului metalic. #e prinde fragmentul din canal actionand cu manerul cu miscari de rotatie, basculare. $a indepartarea unui dcr: dupa e!punerea pivotului radicular, se incerca indepartarea coleretei, se sapa cu turbina o treapta pe fata vestibulara in care se introduce o ansa in scopul indepartarii pivotului. Fractura unui ac $entullo in spatiul endodontic: - dupa indepartareaacului lentullo Fractura con de argint. %ratament edondontic pe langa obstacol: in cazurile in care nu se pot indeparta fragmentele metalice. Fractura vertical coronoradiculara: poate fi incompleta sau completa. Fractura verticala radiculara: poate pleca in sens apico-coronar. Fractura poate surveni in urma condesarii laterale prin fortele verticale, laterale si a!iale pe care transmite spreaderul.

Fractura verticala radiculara consecutiva obturatiei de canal: forma patognomonica a radiotransparetei periradiculare. Fractura verticala radiculara sonsecutiv utilizarii unu stift autoinfiletabil la nivelul canalului radicular palatinal: dupa e!tractie se foloseste substante revelatoare &albastru de metilen' pentru a evidentia linia de fractura. Fractura verticala corono-radiculara rezolvata prin te(nica adeziva si replantare. )fractia sinusului ma!ilar: - conuri de gutaperca proiectate in sinusul ma!ilar drept )securi: - in ciuda e!istentei a noi materiale, te(nici, instrumentar, cresterea volumului de tratamente endodontice ca si a comple!itatii acestora este insotita de cresterea necesitatii de a reinterveni in situatii de esec a terapiei endodontice - apare problema daca si cand se impune reluarea tratamentului endodontic, in cazul reinterventiei fiind necesare o abordare terepeutica specifica, de la selectia cazurilor la alegerea celor mai adecvate te(nici, in raport cu situati clinica; - metodele terapeutice sunt specializate, avansate, adaptate principiilor biologice care stau la baza succesului in terapia endodontica )securi posibile: - canale radiculare netratate -obturatii de canal incorecte$ incomplete, neomogene, cu depasire -absenta vindecarii unei leziuni periapicale pree!istente -evolutia unei leziuni periapicale pree!istente -aparitia unei leziuni periapicale consecutiv tratamentului endodontic - mentinerea sau reaparitia unei simptomatologii clinice - lipsa de corelare a simtomatologiei clinice cu aspectul radiologic. #uccesul initial al terapiei endodontice poate fi compromis de o restaurare coronara sau coronoradiclara incorecta: - ca moment al e!ecutiei - in conceptie - din punct de vedere al materialelor utilizate

-prin nerespectarea te(nicii specifice. )secul unui tratament endodontic poate deci apare si in urmatoarele listuatii: - infiltratii marginale de-a lungul obturatiei de canal prin: - pierderea integritatii restaurarii coronare &fractura' - absenta adaptatrii marginale a restaurarii coronare - recidiva de carie, carie secundata - patologie parodontala marginala netratata - fractura radiculara determinata de utilizarea incorecta a unui pivot - disfrunctia ocluzala determinata de restaurarea coronara incorect adaptata.

"riteriile )#) - #ocietatea )uropeana de )ndodontie $a minimul un an de la finalizarea tratamentului endodontic: #ucces: - absenta totala a simptomatologiei clinice specifice &durere, edem, fistula' - dintele este functional - imagine radiologica lipsita de orice elemente patologice )sec: - apare o leziune periapicala sau se mareste cea pree!istenta - in decurs de patru ani leziunea periapicala pree!istenta a ramas identica sau si-a micsorat dimensiunea, fara a dispare complet - apar semne radiologice de rezorbtie radiculara sau (ipercementoza - e!ista o contradictie intre simptomatologia clinica si imaginea radiologica "analele radiculare neidentificate #olutii: - cavitatea de acces coreccta - pastrarea morfologiei interne a camerei pulpare prin utilizarea de freze adecvate &e!: )ndo-* fissure bur - +aillefer' sau a ec(ipamentului ultrasonic dedicat

- colorantii tisulari - e!aminarea podelei camerei pulpare cu sonde endodontice &e!: endodontic e!plorer ,-$ &.uFriend/'' -e!aminarea santului care unste orificiile canalelor radiculare cu ace 0err 1 si 23. - imgaini marite cu iluminare perfecta: microscop, lupe - cunoasterea variabilitatii anatomice endodontice -radiografii in incidenta e!centrica

"lasificarea sistemului endodontic &4eine' %ip - un orificiu5 un canal5 un foramen apical %ip %ip - doua orificii 5 doua canale5 un foramen apical - doua orificii 5 doua canale 5 doua foramene apicale

%ip 6 - un orificiu 5 doua canale 5 doua foramene apicale ndicatori &coloranti tisulari' - substante intens colorate care marc(eaza pozitia orificiilor canalelor radiculare la nivelul podelei camerei pulpare. "analalele radiculare neidentificare: - utilizarea microscopului operator permite identificarea cu pana la 27,,8 mai multe canale radiculare la nivelul molarilor inferiori &"oel(o de "arval(o, 9333': - intre : si ;2 8 dintre molarii inferiori au doua canale distale - alte studii &Fabra-"ampos, Pomeranz, 9333' descriu situatii cu trei canale meziale - situatii de molari inferiori avand canale in forma liceteri <"<: intre 9,= si 78 la poplatia mi!ta din punct de vedere etnic si pana la ;>,,8 la populatia asiatica &4en $in "(ai, 933>' Primul molar ma!ilar prezinta in proportie de ==-7:8 al doilea canal la nivelul radacinii meziovestibulare, numit +?9, meziolingual sau meziopalatinal. n 9>8 din cazuri primul premolar moandibular are doua canale. P+ 9 mandibular cu trifurcarea canalului radicular. )rori de odontometrie: "auze: Diferente de apreciere intre imaginea radiologica si realitate:

)rori in obturarea canalelor radiculare @bturatie de canal incomplta: - erori de odontometrie - scurtarea lungimii de lucru &irigatii insuficiente, etc' - instrumentare insuficienta a canalului radicular - crearea de praguri, cai false, perforatii - con mmaster de calibru prea mare - instrumentarul de obturare de calibru prea mare: spreadere, pluggere, ace $etullo - consistenta prea mare a gutapercii in situatia obturatiei prin te(nicile ce utilizeaza incalzirea acesteia @bturatia de canal cu depasire: - erori de odontometrie - perforatie apicala directa &trepanarea si larginrea foramenului apical' - con master de clibru prea mic - cantitatea mare de ciment de sigilare proiectat dincolo de constrictia apicala - gutaperca fluuidificata in e!ces in situatia obturatiei prin te(nicile ce utilizeaza incalzirea acesteia @bturatia de canal neomogena - nuar de conuri accesorii prea mic sau condensarea insuficienta a acestora in te(nica condensarii laterale la rece - injectare deficitara a guapercii in situatia obturatiei prin te(nicile ce utilizeaza incalzirea acesteia - includerea de bule de aer in situatia te(nicii pastaAcon - retragerea prea rapida a acului lentullor in cazul aceleiasi te(nici Beluarea tratamentului endodontic: - canal radicular negasit5netratat - obturatie de canal firiform5absenta - canale obturate cu conuri de argint

- con de argint fara posibilitate de a ajunge la nivel apical - leziune in cazul unei obturatii foarte putin vizibile pe B- canale cu dubla curbura - fenestrare laterala "oncluzii: - tratamenteul endodontic necesita ma!ima acuratete in fiecare dintre fazele sale, de la diagnostic si pana la restaurarea coronara finala - e!ista un mare numar de incidente si accidente care pot surveni in cursul terapiei endodontice - nu e!ista metoda de tratament infailibila, care sa nu poata genera esecuri

Bestaurarea dintelui %ratament endodontic reusit C dinte perfect incadrat morfofunctional in cadrul aparatului dentoma!ilar #e impun repectarea5redarea: - morfologiei coronare specifice - functiei fizionomice - principiilor ocluziei functionale - fonatiei #uccesul initial al terapiei endodontice poate fi conpromis de o restaurare coronara sau coronoradiculara incorecta: - in conceptie - ca moment al e!ecutiei +icroinfiltratia coronara reprezinta un factor etiologic semnificativ in esecul terapiei endodontice: - calitatea restaurarii coronare constituie deci un element esential in obtinerea si mentinerea succesului consecutiv tratamentulu endodontic. Bestaurarea coronara trebuie realizata cat mai curand consecutiv obturatiei de canal verificate radiologic. +entinerea nejustificata un timp mai indelungat a unei restaurari coronare provizorii.

Factorii care trebuie luati in considerare in selectia metodei de restaurare morfofunctionala coronara sau corono-radiculara: - cantitatea estanta de tesuturi dure dentare sanatoase - poszitia dintelui pe arcada - tipul de ocluzie solicitarea determinata de dintii antagonisti - caracteristicile anatomiei radiculare raspective &dimensiuni a!iale si transversale, directie, curburi'. Premize: - caracterul predictibil oferit de finalitatea terapeutica a enodontiei moderne permite in mare masura mentinerea dintilor devitali pe arcada - tratamentul endodontic este adeseori indispensabil abordarii terapeutice parodontale si protetice - aparitia continua de noi materiale si metode de restaurare coronara implica o redefinire a modalitatilor optime de inlocuire a structurii dure dentare absente la nivelul dintilor devitali - pierderea vitalitatii pulpare determina o serie de consecinte nefavorabie --D diminuarea rezistentei structurale, cu aparitia pericolului fracturii coronare, corono-radiculare sau radiculare --D abordarea terapeutica implica rezolvarea simultana atat a problemei mentinerii restaurarii, cat si a protectiei tesuturilor dure dentare restante. #caderea rezistentei tesuturilor dure dentare la dintii devitali reprezinta o constate clinica evidenta, de etiopatogenie insa controversata: 2' modificarea proprietatilor fizice ale tesuturilor dentare: - nu e!ista dovezi indiscutabile - s-a luat in discutie des(idratarea dentiara, care antreneaza slabirea retelei de colagen dentinar 9' pierderea de tesuturi dure dentare: - leziuni cu pierdere de substanta de origine carioasa sau non-carioasa -D pierdere integritatii crestelor marginale - dimensiunile cavitatii de acces - indepartarea tavanului camerei pulpare -D cresterea profunzimii totale a cavitatii -D cresc posibilitatile de fle!iune la nivelul peretilor ;' pierderea sensibilitatii proprioceptie:

- in conditiile absentei pulpei dentare ar fi posibila disparitia anumitor proprietati mecanoreceptoare ale odontonului - modificarea pragului de perceptie a solicitarilor ocluzale poate determina paritia senzatiei de disconfort abia la atingerea unei sarcini ocluzale duble fara de cea resimtita anterior pierderii vitalitatii - desi la nivelul pulpei dentare nu s-au putut inividualiza proprioreceptori specializati, e!ista dovezi in favoarea e!istentei fibrelor nervoase alfa-beta, a caror functii proprioceptive sunt binecunoscute %ratamentul endodontic produce prin el insusi modificari semnificative la nivelul structurilor dure dentare, determinand: - pierderea suplimentara de tesut dur, ,prin necesitatea respectarii timpilor operatori specific - subminarea uneori accentuata a structurii dentare restante - alterarea caracterului fizionomic.