Cuvntul editorului la nceputul coleciei de cri Valeriu Popa - Autocunoatere i trans!or"are# nante de 1989 cnd terape compementare (neconvenonae), tnee cogntve, tnee ocute parapshooga erau consderate ncompatbe cu ,,omu nou". Nenea Omu conda ara aatur de menestre unu cenacu, acordnd consuta gratute n pauzee spectacoeor. Cu tmpu, nenumaratee cazur de bo grave, unee ncurabe, vndecate de e popuarzate n revsta ,Facara" de atunc -au esut aura de egenda. Numee u ncepea sa fe tot ma des pe buzee aceora care nu ma aveau nc o sperana de vndecare prn medcna casca. Sceptcsmu nencrederea se naruau n faa unu asemenea har care dezvaua ege une um afate dncoo de matere, dncoo de papab. Ca o recunoatere nternaonaa. Vaeru Popa a fost propus de catre Amercan Bographca Insttute pentru ttu ..Omu anuu 1997".S-a ntmpat ca prma ucrare a coece, cea de faa, sa fe semnata de Dan Seracu, conferenar a Facutatea de tne Cogntve Parapshooge, ace aca de nvaatura nfnat a ndemnu ngneruu boenergoterapeut, Vaeru Popa. S-a ntmpat ca. n tmp ce pregateam apara aceste car, sa vna spre no ate ate martur despre trecerea prn ume a ,doctoruu fara de argn", Vaeru Popa. S-a ntmpat.................... 1 Dar ma putem vorb despre ntmpare cnd e a tut dnante de soroc cum cnd va peca dntre no - aa cum ne destanua recent buna sa pretena Mara Vran (Maa). Doctor n Medcna Aternatva ? n mod cert. ntmparea este doar o egatura nca necunoscuta pentru no.Vaeru Popa a trecut deopotrva prn vaa prn moarte ega cu e nsu, cu fruntea sus. Coeca care- poarta numee s-a nascut dn dorna de a ofer o nformae bne argumentata, pertnenta, aceora care sunt gata sa purceada a autovndecare: pe de ata parte, care noastre se vor un mbod pentru ce ce n-au pat nca pe tarmu ceor nevazute. nr-un caz n ceaat este vorba de o provocare a autocunoatere trans!or"are$ Aceast lucrare o dedic celor care deja i-au gsit Calea, celor care nc o mai caut, Copiilor- celor care abia nva s o caute, Vou!... i ucenicului meul naintea mea Cararea kometru cu kometru, secoe dupa secoe, se ntnde aba... ar drumu, n panta mperceptba, urc a mereu... !"iddu #ris$namurti, Crarea% 2 Introducere n Autocontrol pas cu pas " Lucrarea pe care o ctet acum se adreseaza att ceor care vor sa nceapa Autocontrolul pas cu pas, ct ceor care au nceput ceva, cndva practca de|a, ct ceor care vor a|unge a aceasta neegere, nante de a ncepe, cteva cuvnte ntroductve cred ca sunt necesare. nantea ta Dvntatea a pus o Crare, dferta de a om a om, carare a sfrtu carea este examenu ce mare dnantea satuu spre lumile superioare. -Parcurgnd aceasta crare avem doua eur: a acumula Cunoatere a &ace 'ine. Prmu dezderat nu poate f ndepnt ntr-o vaa, tocma de aceea avem posbtatea de a ne rentoarce ntr-o ata, ca ntr-o clas de coaa. Modu n care absovm aceste case depnde numa numa de no, ar de aceasta depnde numaru de rentoarcer n ate ve uteroare, n ceea ce prvete a &ace bine, ac cae sunt nenumarate, ar fecare dntre no avem bne defnta caea dn faa noastra. Probema este de a afa care este calea pe care ne-a pus-o (l n &a. Suntem pu cumva n stuaa unu conducator auto care cauta ntrarea pe autostrada unde are o banda a u de crcuae, ntr-un ora necunoscut fara harta. Modatatea uurar gasr intrrii n banda o avem prn tehnce de medtae. Vo amnt doar cteva dn ee: )oga, *ind Control-ul, tehnce nvaate prn cursure *editation +roup &or t$e ,e- Age, rugacunea cretna, tehnce extrem-orentae ca buddhsmu, Zen etc., foosrea Crstauu de Cuar atee. 3 n cee ce urmeaza vo prezenta o tehnca pusa a punct preund de a fecare dn cee de ma sus, tot ceea ce m s-a parut ca nu este nocv. De exempu, n Yoga este de-a dreptu percuos sa rev brusc dn medtae; n tehnca noastra, numta Al&a dupa numee undeor cerebrae actvate n mod content, nu exsta acest perco. De asemenea, am cautat sa dmnuez a maxm conde restrctve (ca de exempu o anumta amentae) sa ofer o comodtate maxma, sautara cred, n epoca aceasta superstresanta n care tram. Tocma de aceea nu ve gas poz care ma de care ma compcate, ca de exempu asanee dn Yoga; aadar recomand sa te aez ct ma comod ntr-un fotou sau sa aeg poza care thnete ce ma bne (po sta char n cap daca asta convne).Dar, pentru ca am amntt de|a de undee Al&a, sa prezentam pun aceasta noune. Exsta patru mar tpur de unde cerebrae, nregstrabe a orce eectroencefaograf: 1. Undee BETA - care apar preponderent n starea de veghe, cu frecvenee cuprnse ntre 14 21 Hz; 2. Undee ALFA - care apar preponderent n starea de semsomn, cu frecvenee cuprnse ntre 7 14 Hz; 3. Undee TETA - corespunzatoare star de somn, cu frecvenee cuprnse ntre 4 7 Hz; 4. Undee DELTA - corespunzatoare somnuu profund, cu frecvene sub 4 Hz. Cteva deta ar f: 1. Domenu 'eta corespunde um fzce; ac exsta magne, sunet, mros, gust, ppat, exsta tmp spau. 2. Domenu Al&a corespunde nveuu contne nteroare, um sprtuae; ac nu ma exsta noune de spau tmp. Nota: Frecvena de 10 Hz corespunde frecvene a care se 4 nterconecteaza cee doua emsfere cerebrae: dreapta (ntutva, foosta rar, ca de exempu a ascutarea une buca muzcae, a admrarea une pctur etc) stnga (cu ro anatc sntetc - n cazu dreptacor; a stngac stuaa este nversa). Tot frecvena de 10 Hz este atrbuta &rontierei ./01 sub nveu acestea apar toate fenomenee de parapshoogc cum sunt: teepata, percepa extrasenzoraa (PSE, ESP), teekneza, premona etc. Char Pamntu preznta o vbrae n acest domenu, n |ur de 8,5 Hz. 3. Domenu 2eta este actvat n tmpu somnuu, dar prn anesteze generaa. 4. Domenu 3elta corespunde somnuu profund ncontentuu. Dec zona Al&a (o vom num pe scurt Al&a4 corespunde domenuu n care frecvenee cerebrae sunt dmnuate a aproxmatv |umatate dn starea de veghe. Cercetator care au utzat bofeedback-u sau EEG-u (eectroencefaografa), au observat ca a pacen cu zona Al&a actva se mbunataete actvtatea organeor dezechbrate (supuse stressuu), se normazeaza tensunea arteraa, pusu devne unform, funconarea automata a corpuu ntra ma mut sub controu nostru, crete capactatea cerebraa dncoo de dubu normauu etc. Dar toate acestea, nu numa ee, pot f obnute n mod content daca actvez votv Al&a, adca daca dmnuez n mod vountar frecvenee cerebrae - tocma ceea ce doresc sa te nva n cee ce urmeaza! Creeru tau de|a 1-a ma programat de nenumarate or n vaa ca sa efectueze n mod automat o sere de opera: dmneaa te trezet, te rdc dn pat, te mbrac, eg reture, conduc mana - toate acestea fara a te gnd macar un moment a ee. Prn parcurgerea ceor ce urmeaza ve putea nvaa cum sa 5 fooset subcontentu n programarea dr|area contenta a ve tae. Ve putea nvaa sa- fooset creeru pentru: - adormrea a o ora oarecare necesara; - trezrea a fe, a orce ora; - ramnerea n stare de veghe, n stare de somnoena; - naturarea une durer (de cap, de exempu); - rezovarea unor probeme aparute ad-hoc; - renunarea a unee vc; - renerea uoara a unor ste ung de probeme; - nvaarea ma efcace; - corectarea orcare schmbar negatve aparute n corpu tau; - cuparea smutana a ambeor emsfere cerebrae pentru rezovarea une sarcn oarecare (vez Nota pag. 9) - creterea creatvta a receptvta; - a|utorarea atora n caz de boaa; - etc. Toate acestea, nu numa att, e ve putea nvaa prn tehnca Autocontrolului pas cu pas ntr-un tmp reatv scurt, n orce caz mut ma scurt dect prn tehnce clasice (cum ar f Yoga). Vo ncerca sa te a|ut cu anumte aboane de tpu: ,La nceput fa..., apo... ", sub forma unor pa menta smp. La nceput vo prezenta modu de nvaare a actvta contente a zone Al&a. Aceasta va ua 35-50 de ze. n contnuare ve nvaa cum sa atrag tot ma mut, sub coordonarea ta contenta, zonee consderate n mod casc aparintoare subcontientului, cum ar f funce vtae. Ve nvaa tehnc pentru mbunatarea memore, acordarea prmuu a|utor, a|utorarea ta a atora n caz de boaa, emnarea unor obceur proaste etc. 6 recomand ca atunc cnd e aceasta carte pentru prma oara n mna, sa o ctet ca pe un roman tnfco-fantastc (char daca acest termen nu este ce ma corect n cazu de faa). Lasa apo o saptamna - sau doua - sa se cristali5e5e cee ctte, dupa care rea de a captou Cum s medite5i. Urmeaza znc cee menonate, n contnuare a pe rnd pas cu pas ceeate tehnc prezentate, recomand sa nu trec a urmatoru capto pna cnd nu 1-a nsut perfect pe ce anteror; cu ate cuvnte, pna cnd acesta nu merge bine. Contnua astfe treptat, de a un capto a atu. Daca a un moment dat se pare ca te-a potcnt, ca nu mai merge, oprete-te. Probab ca pentru etapa de pregatre pshca fzca a care te gaset doar atta po reaza. Nu dspera! Dupa o peroada de tmp (n care nu ve abandona cee nvaate pna atunc) rea de unde te-a poticnii. Daca rezutatu ese tot un eec, renuna foosete doar cdf nvaate pna acoo. Partea I Pai de Iniiere n Autocontrol 6tiu &aptele tale1 iat, am lsat naintea ta o u desc$is, pe care nimeni nu poate s o nc$id, &iindc, dei ai putere mic, tu ai p5it cuv7ntul *eu i nu ai tgduit numele *eu. !Apoc., 000, 8% %$ Meditaia pasiv 1.1 Despre meditaie. Cum s meditm n cee ce urmeaza te vo nvaa n cva pa cum sa- atrag 5ona Al&a sub contro, pentru a medta. Daca te ve stradu ve nvaa bne, ve a|unge n stuaa de a- ebera foree magnae pentru a rezova o sere de probeme pe care e a. Dar pentru nceput sa ne ocupam doar de nvaarea medtae. 7 Deoarece ve nvaa sngur, fara asstena drecta a unu ghd expermentat, vo foos o metoda ma enta pun modfcata faa de cee fooste a unee cursur, Nu- va f greu . Daca nve doar medtaa, dupa care ve ntrerupe urmator pa, char aa de|a ve putea rezova anumte probeme, n tmpu medtae ntr ntr-un tertoru mnunat, foarte greu de redat n cuvnte, ar frumuseea ntnta ac are un efect emnamente camant. Pe masura ce medtez, a|ung pe nvee tot ma profunde ae Euu tau sm tot ma puternc pacea sufeteasca nteroara, att de soda nct nu poate f dstrusa de nmc n vaa. De toate acestea va profta benefc corpu tau. Pentru nceput, ve observa ca n tmpu medtae dspare orce sentment de suparare, de ura, de angoasa. Una dntre frumusee medtae n Al&a este ca acoo nu po sa duc cu tne sub nc o forma sentmentu suparar, a regretuu, a ur, a angoase. Ee ramn totdeauna la u, ar cnd rev ve constata ca au &ost luate de cineva. Dar daca totu apar aceste sentmente n tmpu medtae (practc mposb), afa ca n ace moment a fost pur smpu debarcat, a revent n 'eta. Cu tmpu, pe masura ce exersez, pe masura ce avansez n practcarea aceste medta, asemenea sentmente (sa e numm) male&ice se vor ndeparta tot ma mut de tne, ar ntr-o z ve constata ca ee au dsparut cu desavrre dn vaa ta. Aceasta nu nseamna atceva dect ca toate gndure care mbonavesc corpu sprtu au fost neutrazate compet. Corpul nostru are *odelul /u .er&ect &iindc a &ost creat dup c$ipul si asemnarea 9ui:, adca a fost proectat sa fe sanatos. Are 8 mecansmee sae propr de autovndecare ncorporate dn start. Aceste mecansme sunt nsa bocate de un menta care a utat Autocontrolul. Fac o paranteza: probab t ca nu foosesc nc o data expresa a vindeca pe cineva, c pe aceea de a ajuta. Tocma asta facem; a|utam debocarea mecansmeor prn umna prmta de a E totu se vndeca. tu doar ca un sngur Om a vindecat n utm 2000 de an; este lisus &ristos$ No doar a'ut"( ru)ndu-% pe El sa ne spr|ne n aceasta munca. Sa revenm: n autocontro medtaa este prmu pas cu a|utoru carua po a|unge foarte departe n debocarea foreor curatve ae organsmuu propru sau a atua prn care po reda energe mpratate, anhnd tensune aparute sau create. 1.2 Intrarea n Afa tapa A ! Intrarea n Al"a n po#iia culcat Dmneaa dupa ce te-a trezt, fa- toaeta daca este nevoe, dupa care revno n pat pune ceasu sa ma sune o data peste 15 mnute; aceasta daca cumva ve adorm dn nou (se ntmpa uneor a nceput). Lasa radou ncet umna mca, pentru a te obnu sa ucrez n asemenea cond. Sta reaxat pe ,-spate cu mana stnga ntnsa pe nga corp cu pama n sus, ar dreapta cu pama pta de corp orunde (stngac procedeaza nvers). Acestea e cer deoarece n pama stnga exsta o chakra (se pron un a cakra) secundara de recepe, ta s 'u dreapta, dar care este de emse. Chakra reprezn un puvt de schmb metabozae a energor subte, adca un centru energetc. Prn poza recomandata nu exsta percou ca enega pe care o prmet de 9 Sus sa o perz necontroat. nchde och prvete (pe sub peoape) n sus, sub un ungh de cea 20o. Acest ungh este echvaent cu ce sub care prvet dn poza eznd un obect afat a 2 n de so s a 3 m de tne. Motvee nu sunt nca carfcate, dar cert este ca ntrarea n Al&a este cu mut ma uuara m '.ceste con f' Acum spune (menta) o propoze de 'du-. ,,','sumr ar de a.,, pna a ntru n cee ma adnc one dn Al&a, sau: ... ,,ma reaxez perfect" etc. Propoza poate f modfcata dupa cum convne, dar o data ce a nceput sa nve aa. nu o ma schmba! In prma saptamna ncepe numaratu de a 100. Frecvena cu care pronun numeree sa nu fe ma mca de o secunda. F atent doar a numarare! Numara rar! Ve sm cum te cufunz tot ma mut n starea de reaxare. Cnd a a|uns a et n Al&a, gata de a o foos pentru orce fe de probeme avanta|oase. Dar nca nu te grab, ma asa ceva tmp pentru asta pna ma exersez. In schmb savureaza cteva mnute aceasta stare pacuta, panca! Cu toate ca doar smpa numarare de a 100 a te a|uta sa ateri5e5i n Al&a, a nevoe de cea 35-50 de ze pentru a nvaa actvarea contenta a zone. Dec, n prma saptamna ncep numaratu de a 100 a , n urmatoarea numara de a 50 a , apo de a 25 a , ar apo de a 10 a 1. n utma saptamna numara de a 5 a pentru a ntra n Al&a1 astfe a nvaat actvarea zone n cea 5 secunde. Daca se ntmpa sa adorm, a doua z a contnuarea exercuu ntrodu un factor uor stn|entor, dar nu deran|ant (scoae perna, trec dn pat n fotou etc.). Daca s-a 10 rupt fmu, rea numaratu de unde crez ca te-a oprt fara a te fora. nca dn prma z trebue sa nve metoda de ieire dn Al&a, de revenre n 'era. Pentru aceasta spune menta o propoze de feu: ,Numar rar de a a 5, revn n 'eta, sunt treaz, reaxat ma smt ma bne dect nante". Deschde och undeva ntre 3 4, ar a 5 et compet treaz reaxat. tapa $ ! Intrarea n Al"a n alte pa%iii sta&ile Dupa ce a termnat cee cea 35-50 ze de nvaare, urmeaza etapa nvaar ntrar n Al&a n ate poz. Pentru aceasta aeaza-te comod ntr-un fotou sau turcete sau orcum, dar sa fe o poze e|era. Pune- mne comod n poaa, dreapta dedesubt, stnga deasupra, ambee mn cu pamee n sus (stngac vor face nvers). Nu- asa capu sa atrne! Reaxeaza- corpu, ndreapta- atena spre cretetu capuu, apo coboara menta ncet pe faa, pe gt, pe brae, pe torace, pe abdomen, pe odur, pe pcoare. Vre constata de a prma ncercare, cu surprndere, ct de contractat poate sa fe corpu! Destnde-1! Acum uta-te a un punct afat a cea 45 deasupra orzontae fxeaza-1 pna cnd sm peoapee ngreunate e a sa se nchda. Numara acum ncet de a 50 a foosnd smutan propoza pe care de|a o t. Aceasta sa o fac tmp de o saptamna, n urmatoarea ncep numaratu de a 25, apo de a 10 n fna de a 5. Daca dn prma z ntr uor n Al&a numarnd de a 50, ncearca a doua z de a 25; tot o saptamna! Acest exercu nemafnd ega de dmneaa, este bne daca exersez de 2-3 or pe z a ore dferte. Astfe nve ntrarea n Al&a n orce moment a ze. 11 tapa C ' Intrarea n A"a n orice loc i n orice po#iie Utma parte a nvaatuu este orunde. Adca: n tramva, autobuz, troebuz, metrou, n tmpu drumuu spre s de a serv c , rea numaratu de a 50, apo de !a 2\ apo de a 10 n fna de a 5 a , cte o saptamna. Insundu- toate acestea, ve capab sa- actvez Al&a n orce moment n orce oc, ucru foarte ut pentru actvtatea uteroara. Ma ncoo, n carte, vo ma prezenta ate doua tehnc, ma rapde, de actvare a zone Al&a1 momentan sa ramnem ac, fnd sufcent pentru pa de nceput. Ma ntreb: ,Bne, ce daca am a|uns n Afa, a ce m foosete?" Ve vedea a urmator pa! 1.( )i#uali#area n meditaia contemplativ Dn prma z de actvare a zone Al&a ve ncepe meditaia contemplativ. Conform *editation +r:oup &or t$e ,e- Age, exsta patru etape eementare n medtae: refectva, contempatva, receptva s em va. n prma etapa sta refectez asupra unor noun ca: 0ubire. A &ace bine etc. n a doua contemp un obect, un fruct, o H o are etc. n cea de a trea receponez ce- ransmt a (pamnten sau ate fne gndtoare), ar n cea de a patra ce care emte et char tu nsu. Dar no vom trece peste prma etapa vom exersa dn prma z medtaa contempatva, adca vom exersa vzuazarea (reazarea mentaa a une magn). Vzuazarea este deoseb de mportanta n Al&a. de aceea este bne sa te straduet pentru a obne o 12 magne ct ma perfecta, cromatca ( o ob char dn prma z), ofactva, gustatva, tacta (acestea e ve obne ma nce, dar n orce caz n tmpu prmeor ze). Cu ct ve vzuaza ma bne, cu att efectee pe care po conta n Autocontrol vor f ma puternce. Pentru nceput, n scopu vzuazar trebue sa- creez un nstrument ut, numt de no ecran mental. Nu este vorba de un ecran ca ce de a cnematograf, opac, c de o smpa demtare n cmpu tau, vzua a unu spau dreptunghuar (ecran) pe care sa proectez apo magne. Nu magna medat napoa peoapeor, c a cea 2 m n faa ta! Indferent care este tema medtae, obectu respectv sau fna respectva o proectez ntotdeauna pe acest ecran. Ma trzu ve vedea ate posbta de a-1 foos. Dn prma z proecteaza pe acest ecran menta un fruct (un mar sau o para) ncearca sa-1 vzuazez ct ma n detau. Nu schmba tema n cursu aceea ze! Vzuazeaza magnea trdmensonaa, coorata, ncearca sa- sm aroma, gustu, desfa-1 n doua, studaza- nteroru, muca dn e smte- gustu. Acum reunete cee doua |umata refa ntregu. Aa a nvaat egea de baza dn Al&a; <n Al&a orice este posibil1 fructu reunt nu ma are nc o urma, de a fost secionat! Se spune despre creeru nostru ca este ca o mamua beata; face orce, n afara de ceea ce trebue. Ve f surprns ct de pun po sa- comanz creeru, apar tot feu de magn parazte, perturbatoare. La nceput se poate ntmpa ca ecranu sa fe acopert aproape compet de para5ii, n acest caz, fn, ncet, fara a brusca, cu mna (n Al&a, natura, nu &olosim m7na corpului &i5ic, ci a celui energetic%, mpnge n ecranu de a dreapta spre stnga. 13 Ve observa ca e gseaza uor, dsparnd dn cmpu tau vzua doar magne stn|entoare, tema de cas ramnnd pe ecranu ce apare aaturat. Daca ma reapar magn parazte, rea, nssta! La un moment dat, ,cneva" se va pcts sunt sgur ca nu tu ve f acea, c para5iii. Astfe nve sa- sub contro creeru, sa-1 obg sa ucreze doar asupra temei pe care -a dat-o, sa nu honareasca pe unde vrea e (asta ce pun n Al&a%. Creeru are o fora prea mare pentru a f asat fara contro. Daca vom nvaa sa- coordonam actvtatea, atunc va f capab sa efectueze ucrur surprnzatoare n foosu nostru, dupa cum ve vedea ma trzu. Pna atunc nsa, efectueaza- exerce n mod stoc, sstematc, pas cu pas. Exerseaza- creeru sa a|unga uor repede, fara probeme, n Al&a concentreaza-te asupra reazar unor magn ct ma reae dn punctu de vedere senztv a tuturor organeor de sm. La nceput vor ma ntra dn cnd n cnd gndur strane n magne. F toerant cu ee, nu e brusca! mpnge-e ncet a o parte revno a sngura ta sarcna dn acest moment: vzuazarea. Daca te enervez, et debarcat medat dn Al&a. n acest mod, ve nvaa medtaa practcata de foarte mu adep dn ume. Char daca ve face doar att nmc ma mut, organsmu tau nu va avea dect de ctgat. Masuratore facute de aboratoaree /pitalului dn Boston, pendent de =niversitatea >arvard !2$orndi?e *emorial 9aborator@%, de cee ae Unversta dn 0rving, Cali&ornia (ca sa amntesc doar cteva dntre ee), au aratat ca se manfesta char a ncepator o dmnuare sensba a consumuu de oxgen a exprar boxduu de carbon prn dmnuarea rtmuu resprator respectv, a cantta de aer schmbata, optmzarea tensun arterae, a nveuu acduu actc dn snge, ceea ce face trmtere a nveu metabosmuu anaerob. 14 Iar toate aceste schmbar fzoogce nc nu e seszez ct tmp sta medtez cu och nch. Deoarece auz voce ceor dn |uru tau, t unde te af ce fac; ma mut, te gndet a asta po char crede ca nu s-a nt7mplat nimic. %$* *tarea de meditaie ca stare natural Starea de medtae este o stare naturaa, ca funda a actvta durne; znc et acolo, dar ma aes cnd te reaxez sau vise5i cu oc$ii desc$ii. Nu este nmc extraordnar n asta; nu auz cntece de srene nc trmbe nu te ntmpna a ntrarea n Al&a. Degeaba a atepta un comuncat ofca. Totu et n Al&a atrag tot ma mut sub contro aceasta zona a subcontentuu. Pe masura ce t sa medtez tot ma bne n mod dr|at, po sa fooset tot ma ut tehnce Autocontrolului n scopu atnger euror tae, pe care nca nc nu e gndet.Pare o copare ca pentru asemenea ucru smpu sa a nevoe de cea 35-50 de ze, dar trebue sa cont ca n Al&a orce rezutat bun, orce succes, repreznta punctu de pecare pentru data urmatoare. De aceea trebue ca precedentu sa fe acea ntotdeauna - n spau, tmp metoda. Orce modfcare duce doar a ntrzer. In tmpu exersar apar avanta|e fzoogce: toate ceuee corpuu tau, toate oasee, to much, to nerv, partcpa actv a reaxare. Profta dn pn de aceste momente care psesc omuu obnut datorta stresuu cotdan. n cazu n care totu ve contnua dupa cee cea 35-50 de ze, va f o experena nteresanta a|ungerea pe nveee profunde ae sufetuu; cu tmpu aceste plimbri vor f tot ma naturae, ar nuana de aventur va dspare. Mu parasesc medtaa n acest moment, utnd ca nu 15 partcpa a o eAcursie de unu sngur ca este prmu pas (poate) a cee ma mportante caator dn vaa or! 1.+ C,teva idei pentru apro"undarea strii de meditaie Bazate pe experena mea propre, pe a atora, dar pe cercetare ntreprnse de ma mute zec de an, s-au nascut cteva de pentru a putea aprofunda starea de medtae: 1. Sa nu u s priveti pun n sus pe sub peoape. Datorta unor cauze necunoscute nca, rdcarea ochor uor n sus - cu cea 20 deasupra orzontae - duce a o marre canttatva a ,produce" de unde Al&a. 2. Pentru un moment sa ne remprospatam memora cu senzaa relaArii; nchde- pumnu! Strnge-1 bne! Ma tare! Da- drumu! Acesta este momentu reaxar, momentu n care po sm fzc reaxarea. Acum contracteaza- much pcoareor! Fa un efort ne- ncorda! Reaxeaza-! Fa a fe cu much maxareor! Nu- aa ca sm o senzae pacuta cnd reaxez? t de ce? ,Restabrea organca n repaosu de dupa efort, crendu- o nere n revenrea catre starea naa, ntrece nveu organc na de reaxare de dnantea efortuu apcat, reaznd astfe o supracompensare momentana de reaxare" (M. Fru). 3. nante de a nchde och pentru medtae, obosete- prvnd fx ntr-un punct stuat a cea 45 deasupra orzontae. |ne capu drept! ncearca sa nu cpet! Daca sm nevoa de a cp (n mod norma dupa cea o |umatate de mnut), nchde- och contnua medtaa dupa modu nvaat. 4. nante de a termna medtaa prn numararea de a a 5 (revenrea n 'eta%, spune- n gnd: de &iecare dat c7nd m relaAe5 ast&el, ajung n 5one tot mai pro&unde din Al&a. 16 2. Medtaa actva -.1 De la meditaia pasiv la cea activ Daca aduc amnte de prea mute n tmpu medtae. va f ma greu sa trec de a 'eta la Al&a. Tocma de aceea ce de pna acum sunt ma mut dect sufcente n cee 35-50 de ze de nvaare, ar rezutatee obmue a fecare edna va a|uta n acceerarea s automatzarea ntrar n Al&a. Fecare repetare repreznta cte un punct de referna pentru ocaza urmatoare. Cu ct ve avea rna mute asemene a puncte do referna, att ma faca ma avanta|oasa va f medtaa care va deven pas cu pas un tertoru cunoscut. Dupa cee 35-50 de ze cnd (asemenea ator oamen mpca) nu se ma pare curos sa sacrfc cteva mnute znc pentru a face nmc, et de|a pregatt pentru a trece de a medtaa pasva a cea actva. Acum proecteaza- n fata obectee cunoscute de preferna ct ma coorate. Pot. sa proectez astfe o portocaa, o ame, o saata, o bancnota proaspata eta de a tpar. Orcare ar f obectu. proecteaza- pe ecranu menta cteva secunde. Nu te consuma daca dspare, Este un obce bne fxa n no de a sar de a o dee a ata. I ma a.mntet de mamua beata ? Nu- e dn fre! Lasa- dee sa apara pe ecran ca actor pe scena. Dar, deoarece tu et ce care scre pesa, dupa ce actor au spus ceea ce au avut de spus, fa- sa dspara revno a magnea ta orgnaa! Daca de|a merge bne, trec a magn ma compexe care, n afara cuoror, conn mcare! Astfe: 17 Pe un cer senn putesc nor ab. Pcatur de roua se scurg pe petaee unu trandafr scadat n soare, refectnd n curcubeu razee acestua. Pru care curge vese prntre petre. Vzuazeaza n afara corpuu tau! Imagnea sa fe acoo, n a&ar. Vzuazarea n afara corpuu ne de Al&a1 vederea cu och este de domenu u 'eta. Vederea normaa repreznta nveu 'eta, vzuazarea repreznta nveu Al&a. -.- Cum poi s!i mreti capacitatea de vi#uali#are De fecare data cnd te ntnz comod n pat pentru o noua edna nchde och, uta-te pun n sus pe sub peoape a aproxmatv 20, numara rar de a 5 a 1; acuma ca t pasu, acorda cteva mnute vzuazar, ar nante de a reven n 'eta, numera rar de a a 5. Vzuazarea fanteza sunt doua ucrur esenae care contrbue a creterea capacta tae de carvazator. | se pare ca este o perdere de tmp smpa magnare a unor obecte ca cnd e-a vsa? Sau fanteza une stua sau a unu aran|ament? Aceste ntrebar repreznta concep eronate despre vzuazare fanteze, ee contrbund n mod esena a dmnuarea numaruu de carvazator. Acee cteva mnute pe care e petrec dmneaa cu reazarea magnor mentae actveaza 1 ceuee nefooste dn creer, e pun a munca n vederea reazar scopuror tae. Ee sunt neuron emsfere drepte (a dreptac), ar actvarea or este esenaa n actvtatea ta vtoare. Tocma de aceea te rog s e+erse,i vi,uali,area de "ai "ulte ori pe ,i( n mod smar ca dupa trezre. Adca: zua, n tmp ce ctet o carte, oprete-te a un cuvnt de care et egat prntr-o actvtate practca dn trecut formeaza- despre e o magne mentaa. De exempu ctet 18 despre o casa; oprete-te dn ctt reamntete- o casa pe care a vazut-o cndva. Vzuazeaz-o! Readu- n magne amntre, despre aceasta casa. Fa acea ucru cnd ntr-o dscue se amntete ceva de care et egat n trecut. Dezvota magnea, crend un fe de cnematograf menta! -$. / i"a)ine "ental i"portant Medtaa actva este creatva. Ea te programeaza att pe tne, ct pe a. Po programa char evenmente! Imagne proectate pe ecranu tau menta sunt umbre ae unor ucrur dn trecut, ae unor evenmente dn vtor! Sa ne oprm un moment. Nu s-a ma ntmpat aa ceva? To vzuazeaza, to reazeaza magn mentae cu och mn. Tu ce vzuazez? nchpu probemee, te framnta, fac probeme cu poza ta, cu partea ta dn ctg, cu termenee, cu pedce, cu modu de a reaza o anumta ucrare, n fond, ce se ntmpa n reatate cnd te aez comod ntr-un fotou sau n pat vzuazez probemee? Ee se ntaresc! n metoda Autocontrolului pas cu pas nu vzuazez probemee, c re,olvarea lor0 Iar schmbarea ce urmeaza este deosebta! Dar, deoarece tu fgurez n aceaste magn, este nevoe ca n cadru exercor s ncepi s te vi,uali,e,i$ O femee se uta foarte des n ognda, de exempu cnd aran|eaza paru, n fond, ea nu da nc o mportana ntreg magn. La fe face barbatu cnd se prvete n ognda n tmpu barbertuu sau peptanatuu, ar cee vazute e receponeaza ca pe ceva natura. Tocma de aceea po sa- proectez mut ma uor pe ecranu menta magnea une portocae, dect propra- 19 faa. Po sa mbunataet stuaa: uta-te n ognda, memoreaza- faa, nchde och, ntra n Al&a, rdca- prvrea sub peoape uor n sus proecteaza- magnea pe ecranu menta. Deschde uor och compara magnea obnuta cu cea dn ognda, nchde- a oc refa- magnea pe ecran. Repeta exercu pna cnd ntr- adevar vzuazez propra magne pe ecranu menta, dupa care revno n 'eta. -.. Ima/inaia realist Un reazeaza uor magn mentae detaate. Este un nceput perfect pentru un vtor carvazator, dar nu esena. Pe masura ce ncep vzuazarea cotdana, aceasta va merge e tot ma bne. Esena este sa a n cap deea, concepa a ceea ce vre sa proectez pe ecranu menta. Atunc magnea de|a parca vne de a sne. nchde och proecteaza- pe ecran o |umatate depepene verde, cu nteroru spre tne. Ce a ma observat n afara co| verz? Probab pupa roe dn nteror, semnee negre, coa|a nteroara aba. Eu nu te-am rugat sa vzuazez toate aceste deta. Le-a vzuazat n mod automat deoarece nounea de ,pepene verde" e ncude pe acestea. Daca nu a f vazut vreodata acest fruct, a f avut probeme cu magnea. Dar deoarece a vazut de|a pepen, detae apar medat n mnte. Dar daca -a spune acum sa vzuazez un eefant n bkn roz bonbon, dansnd ,Pas de deux" dn ,Lacu Lebedeor"? Te-ar pufn rsu! Totu acum nu ar f nc un mpedment care sa mpedce creeru tau sa formeze magnea, detae fndu- cunoscute dnante, char daca nu ansambu. 20 Acum ncearca sa vzuazez o tran/isc. Nu apare magnea! De ce? Pentru ca daca habar nu a ce este trangsca, nu- po forma magnea pe ecran. Daca magnea obnuta n cadru antrenamenteor nu este cara, nu- face probeme! F reaxat contnua vzuazarea. Contnua exersarea totu va merge dn ce n ce ma bne. -.+ 0u i ima/inaia creatoare Cum te magnez pe tne n tmpu medtae? A putea oare sa te vez pe ecranu menta n tmp ce te pepten? n aceste cond dfce ar f o perdere de energe! Aa nct sa te vzuazez cum vre ntr-adevar sa f! Aceasta este deocamdata doar faza de exercu, dar energa pe care o cedez n tmpu vzuazar n Al&a are efect creator. A vrea sa te schmb dntr-un punct oarecare de vedere? Aege atunc o magne creatoare, care sa conna aceasta schmbare de|a reazata. Sa zcem ca et nerabdator cu subatern vre sa te schmb: proecteaza- o magne n care zmbet, et ferct rabdator faa de e. Ce mut dupa o saptamna va apare schmbarea reaa! Cum? n cee ce urmeaza ve afa ma mute despre ener)ia creatoare( despre modu cum cucerete ea terenu, despre modu cum a|unge a ate mentaur, ndferent de Spau Tmp, pentru a rezova o probema sau pentru a- atnge scopu propus. Daca momentan nu a o probema deosebta n care a dor o schmbare daca nu a nc un scop bne defnt pe care a dor sa- 1 atng, formeaza- o i"a)ine si"1olic despre tine( care sa- sugereze succesu: 21 2 3ucre,i la un 1irou "are( ceea ce nseamna un post mportant. 2 4rieti ntr-o locuin "ai spaioas$ 2 Stai la o "as !estiv aran'at n onoarea ta$ 2 Pori discuii cu persoane i"portante$ Etc. Aege magnea cu dscernamnt! n tmpu medtae, cu fecare vzuazare et tot ma aproape de e. Et gata sa- dezvo capactae atente de carvazator? Cred ca da. (. Meditaia dinamic (.1 1eneraliti La medtaa pasva despre care a ctt pna acum po a|unge pe ate ca. Astfe: te po concentra - n ocu magn de pe ecranu menta - asupra unu sunet pronunat cu voce tare (sau menta), cum ar f: OM, AUM, AMIN; te po concentra asupra rtmuu resprae, aa cum ve vedea a captou refertor a respiraia Bigong sau asupra unu anumt punct dn sau de pe corpu tau; te po concentra asupra muzc auzte n tmpu une su|be regoase. Toate aceste metode, nu numa ee, te pot conduce de asemenea ntr-o stare sufeteasca de medtae cama. Totu, recomand metoda numaratuu napo, rar, pna a , deoarece prn aceasta eg atena nca dn prmee faze. n contnuare, odata atns nveu Al&a, se fac nte egatur n creeru tau ntre starea aceasta succesu obnut sau magnea pacuta vzuazata, n 22 urma acestu fapt procesu devne treptat automatsm. Dupa cum -am ma spus de|a, n Autocontrol pas cu pas orce rezutat ncununat de succes devne un punct de referna, un nve de pecare n etapa urmatoare, n mod content sau nu, revenm de fecare data a acesta de ac pornm ma departe. Daca a atns nveu Al&a, nu este sufcent sa ram acoo sa atep sa se ntmpe ceva$ Drept este ca aceasta are un efect foarte pacut, camant, de mennere a sanata, dar n comparae cu posbtae oferte este doar un rezutat mnor, ncpent. Depaete aceasta faza a medtae pasve, dr|eaza- creeru spre o actvtate dnamca, organzata, ar rezutatu obnut te va cope. amntesc asta, deoarece acum a depat faza medtae pasve char a cee actve despre care a ctt po nsu de|a metoda medtae dnamce, pe care o ve foos n scopu rezovar probemeor pe care e-a pus n faa. Acum ve neege de ce am pus atta mportana n materazarea magnara pe ecran a unu subect oarecare. Acum, nante de a ntra n Al&a, gndete-te a ceva pacut, foarte pacut - poate f orce ucru cotdan - ce s-a ntmpat er, az, cndva. Reamntete- ct ma detaat evenmentu, apo ntra n Al&a dupa modu cunoscut proecteaza-1 pe ecran ct ma detaat: ce a vazut atunc, ce a smt, mrost, gustat? Ve f surprns ct de mare este deosebrea dntre ce sm n Al&a 'etaC Aproape tot atta ct ntre a pronuna not ,a nota efectv"! Ce sens au toate acestea? Repreznta att un pas pe un drum care duce spre reazar ma mar, ct ceva foarte ut. Acum vo arata cum po a|unge a rezutate ute. 23 (.- Meditaia /sirii evenimentului Gndete-te a un obect pe care nu t unde 1-a pus pe care ar trebu sa-1 cau mut tmp pna sa-1 gaset. De exempu, nu- gaset chee de a mana. Unde sunt? Pe brou, n buzunaru hane pe care a scos-o aseara, n mana? Daca nu et prea sgur unde e-a asat, ntra n Al&a, readu- pe ecranulti"ul "o"ent n care le-ai avut n "n depaseaza- te treptat n tmp dn ace moment spre prezent. La un moment dat ve a|unge a tmpu n care e-a asat undeva; revennd n 'eta, e ve gas exact acoo (cu excepa daca atcneva nu e-a uat ntre tmp, caz n care datee probeme se schmba a nevoe de o metoda mut ma sensba, pentru care nc nu et pregatt). ,nchpuete- un student care nu ma te exact data a cate profesoru a fxat examenu: mercurea asta sau mercurea vtoare? Intrnd n Al&a, dema este rezovata de a sne. Toate acestea, dar nu numa, sunt si"ple pro1le"e cotidiene re,olva1ile printr-o "editaie la !el de si"pl$ (.( Meditaia producerii evenimentului Acum sa facem un pas uria$ Vom nterconecta un evenment rea cu unu magnar (dar dort sa se ntmpe) vom observa ce se ntmpa. Pentru a transforma cee dorte n reatate, trebue sa cont neaparat de cteva cerine ele"entare5 Prma cerna: Dorete din tot su"letul ca evenimentul s se produc n realitate2 Nu te gnd a ucrur mnore! Dorete- de exempu ca efu tau sa fe ma pretenos, un anumt cent sa 24 fe nteresat de marfa pe care o ofer, tu sa gaset nteres n efectuarea unu ucru anost pe care et obgat sa-1 fac; toate acestea sunt de|a dorne seroase, ucrur pe care e po dor ntens. A doua cerna: 0re&uie s "ii convins c evenimentul real 3reali#a&il4 dorit se va produce n realitate2 Daca cumparatoru respectv este de|a saturat cu marfa pe care -o ofer, nu po crede seros ca e o va cumpara tocma de a tne, drept pentru care creeru tau sau va gnora deea de a reu vnzarea sau va ucra tocma n dreca contrara. A trea cerna: 0re&uie s atepi ca evenimentul s se produc2 Poate aceasta este cea ma decata dn toate cernee. Pe cnd prmee doua cerne erau pasve, aceasta este emnamente actva. Un evenment poate f dort, po crede (n 'eta% ca se va produce, dar fara a atepta ca e sa aba efectv oc, efectu va f pasv. Ac ntervne actv Autocontrolul i vi5uali5area. D A patra cerna: 5u poi provoca rul2 Nu este vorba doar ca nu a voe, c pur smpu ca nu poi$ Aceasta este o ege de baza atotcuprnzatoare n sprtuatate. Lucrnd n mod dnamc n Al&a, ntr n egatura cu 0nteligena /uperioar !/pirite /uperioare, +$i5i /pirituali, ngeri .5itori, nelepi, *aetri etc). Dn punct de vedere a /piritelor /uperioare, un gnd rau este materazab, char nterzs. Po sa- ,sap" efu ct doret, dar asta o fac de unu sngur, n 'eta. n Al&a, acest ucru (ca de atfe orce gnd maefc) este o mposbtate. Daca pe nveu tau de medtae a ncerca sa te acordez cu o ntegena care sa te a|ute ntr-un pan maefc, ar f ceva smar ca cnd a aparatu de rado a ncerca sa prnz un post nexstent. 25 Ac mu, foarte mu cursan zmbesc. Pe paneta noastra se ntmpa attea ree no totu afrmam ca n Al"a este i"posi1il s provoci ceva "ale!ic$ Da! Toate reee se ntmpa doar n 'eta, ncodata n Al&a sau n 2eta. Cercetare n domenu au confrmat asta. Ncodata nu recomand o perdere nuta de tmp, dar daca doret neaparat o demonstrae, ntra n Al&a ncearca sa provoc cuva o banaa durere de cap. Daca et capab sa vzuazez evenimentul ntr-o masura sufcenta, rezutatu va f ca suferna o ve obne tu nsu ( nu persoana vzata) /sau ca ve e dn Al&a. n genera, a asemenea gndur et medat debarcat n 'eta. Dar ha sa ucram ma departe. Aege- un evenment care ar nsemna rezovarea une probeme dorte, n care po crede; aege- o probema reaa, care nca nu s- a rezovat de a sne. De exempu, efu tau este morocanos n utmu tmp. Iata ce a de facut ntr-un asemenea caz: ntra n Al&a fa urmator tre pa: a) Readu- pe ecranu menta un evenment recent, egat de tema; retraete-1 pentru moment. b) mpnge magnea spre stnga ecranuu. Fa sa apara n ocu e o ata scena, care se va ntmpa mne! n aceasta scena to ce dn |uru efuu sunt senn vese, deoarece e a prmt o veste buna. Acum, n mod cert ca e a devent ma zmbtor. Daca t concret cauza aceste schmbar, vzuazeaz-o! Ct ma vu, cu att ma mute deta! Savureaza magnea cteva mnute. c) mpnge aceasta magne ncet spre stnga, aducnd n ocu e o a trea, n care efu este un om pacut, ferct (aa cum poate f e dn cnd n cnd). Traete ct ma vu acest moment, de parca s-ar ntmpa n reatate. Savureaza-110-15 mnute ce pun. 26 n contnuare, numarnd n modu cunoscut, rar, de a a 5, revno n 'eta te ve sm ma bne dect nante de exercu. F convns ca prn acest exercu aparent smpu, a cupat n |oc Fore capabe de rezovarea probeme. Funconeaza asta medat? Nu. Totu, cu tmpu ve observa ca apar coincidene care ncep sa se tot nmueasca, ar a un moment dat va trebu sa recunot ca rezutatu (sau rezutatee) obnut(e) nu se ma pot expca prn termenu de simpl coinciden. Se acumueaza prea mute asemenea simple coincidene n tmp. Daca ve ntrerupe Autocontrolul, medat numaru or va ncepe sa scada. Daca ree exerce, va crete dn nou numaru or! Treptat, o data cu trecerea tmpuu cu acumuarea de tot ma muta experena personaa, ve observa ca evenmentee cu probabtate tot ma mca de a se produce ntra n rndu ceor numte ma sus simple coincidene. Pe masura creter experene personae, rezutatee vor f tot ma surprnzatoare (prvte de ,ce dn 'eta% Dupa cum -am ma spus, n exerce de Autocontrol punctu de pecare a une edne repreznta ntotdeauna evenmentu anteror ce ma reut. Daca ob un succes mare, acesta va deven de acum nante punctu de pecare pentru ma departe. Prn aceasta, rezovarea probemeor merge din bine n i mai bine, ar aceasta repreznta char un tnotto n Autocontrolul pas cu pas. nante de a nchea acest capto, sa- raspund a ntrebarea pe care, probab, -a pus-o de|a: 3e ce micm imaginile pe ecranul mental de la dreapta la st7ngaE Pe scurt, ata raspunsu: (Aperiena arat c n 5onele pro&unde ale contiinei micarea n timp a &enomenelor este sesi5at ca un &luA de la dreapta spre st7nga. Cu ate cuvnte, vtoru este tratat ca ceva afat a dreapta, 27 ar trecutu a stnga (ca pe axa reaa a numereor: mnus - zero - pus). Zua cea noua este adusa de Soare de a rasart este dusa spre apus. Stnd cu faa spre Nord, zua cea noua vne dnspre dreapta cea veche peaca spre stnga, ar astfe ne-am orentat 6n e"is!era nordic7 n sensu scurger tmpuu pe Pamnt. Nu tu ct de corecta este afrmaa, dar stnd cu faa spre Nord, ntr- adevar te orentez te mt ma uor n tmp. n conformtate cu fosofa antca chneza, ,Maestru sta cu faa spre sud, ar discipolul cu faa spre nord"; no suntem smp dscpo faa de E! Dec, stnd cu faa spre Nord, zua trece de a dreapta spre stn)a$ . 0e6nici de intrare rapid n Al"a Dupa cum a nvaat, n mod norma o actvare a zone Al&a poate dura cea cnc secunde. Se poate sa a nevoe de o actvare practc nstantanee a zone, de exempu cnd a de memorat urgent ceva (cum ar f harta unu ora*tn care ofez). ..1 0e6nica celor trei de/ete Pentru aceasta, tmp de o saptamna, dupa ce a ntrat n Al&a, sa spu (menta): de c,te ori voi mpreuna primele trei de/ete de la oricare m,n7 s intru imediat n Al"a7 deoarece am un motiv serios2 Propo,iia nu este 1tut n cuie8 o adaptez dupa cum convne, dar odata nvaata ntrarea n Al&a cu un 28 anumt text, modfcarea ar reprezenta o ata saptamna de exerc (adca o e de a capat). Prn repetarea propoze znc, n creer se formeaza o egatura care permte acestua ca, atunc cnd unet degetu mare, aratatoru m|ocu de a una dn mn, sa- coboare medat frecvenee sub 10 Hz. ..- 0e6nica privitului n /ol O a doua modatate de ntrare nstantanee n Al&a (a prvtuu n go) o nve tot ntr-o saptamna, spunnd (tot n medtae): de c7te ori voi privi contient a&ocali5at, s intru imediat n Al&a! Nu va trece mut tmp pna cnd va sos momentu n care o sa a nevoe urgenta de o noune (de exempu numee cuva); nu dspera, reaxeaza-te! t nounea dorta! Unete- cee tre degete sau prvete n go, dupa metodee nvaate a rezovat probema fara nc un efort. *$ ( 0e6nica reunit Cnd a nvaat cee doua tehnc de ntrare rapda n Al&a e stapnet bne, nmc nu este ma smpu dect sa e fooset smutan. Efectu va f ma rapd, deoarece reunete efectee ceor doua tehnc. Tehnca ntrar rapde n Al&a ma are mute ate utzar. Ea poate f foosta n nenumarate cazur, care ma de care ma neobnute; mute e ve afa sngur. Atee e vo arata char eu. Dar despre asta vom vorb ma trzu. Intrarean Al&a este foosta de secoe n tehnce medtatve. Observa daca a ocaza o magne a unu neept extrem-orenta n 29 tmpu medtae (o stampa, o statueta etc.). Marea or ma|ortate au mpreunate tocma aceste tre degete (de obce de a mna stnga)! Metode de nvare rapid n Al"a Prn nsurea tehncor de utzare ma ntensa a memore prezentate n captoee anteroare,ve avansa cu pa mar pe drumu spre etapa urmatoare, a nvaar rapde. Pe scurt, n etapee parcurse pna ac a nvaat sa ntr uor n Al&a, -a acatut ac un ecran menta utzab n nenumarate scopur; a deprns schema. Una dntre acestea este readucerea n memore a une nforma oarecare, n contnuare a nvaat ntr-o manera prescurtata, tre tehnc de ntrare rapda n zona Al&a, care pot f utzate prntre atee a readucerea instantanee n memore a une nforma uitate. Dupa toate acestea, acum et capab sa ob nforma pe o ata cae, care face ma uoara reactvarea memore a nevoe. La fe de mportant este faptu ca aceste ca no de nvaare nu numa ca facteaza readucerea n memore a nformaor stocate, dar acceereaza totodata adncesc procesu de nvaare, de neegere a ceor memorate. Exsta doua metode de nvaare rapda n Al&a; 1.1 Metoda studiului concentrat n Al"a 30 Se reazeaza prn foosrea tehnc ceor tre degete, pe care daca -a nsut-o o po foos aatur de, atunc cnd studez o carte, un tratat sau cnd audez un curs, o preegere sau o conferna. Foosnd aceasta metoda se marete n mod consderab capactatea de concentrare, ar nformaa necesara se fxeaza ma bne. Uteror, cnd a nevoe de acea nformae o ve putea reactuaza n Al&a sau char n 'eta. Studentu care scre o ucrare mpreunndu- cee tre degete, practc are n faa ochor cartea dn care a studat sau poate auz vocea profesoruu dn tmpu cursuu. 1.- Metoda audiiei n Al"a Cea de a doua tehnca nu este char aa de smpa, dar prn exersarea Autocontrolului o ve putea foos curnd. Metoda combna efectu de fxare a ceor nvaate n 'eta cu efcactatea nvaar n Al&a. Pentru aceasta nsa, a nevoe de un magnetofon sau un casetofon. Sa presupunem ca a de nvaat un capto dntr-o carte n pus trebue sa-1 neeg. Pentru asta ctete captou cu voce tare nregstreaza-1 pe banda. Acum ntra n Al&a, da dru"ul la 1and i concentrea,-te asupra propriei tale voci( ascultnd "aterialul reprodus$ n etapee ncpente ae Autocontrolului po ntmpna o anumta dfcutate n a apasa butonu START a aparatuu: po reven uor dn Al&a n 'eta pna ncerc sa- da drumu sau po perde o parte dn ucrare. Prn exersare, acest perco devne tot ma pun amennator. Iata cteva de: a) Intra n Al&a avnd de|a degetu pe butonu START; astfe nu ma a nevoe sa- deschz och pentru a-1 cauta. 31 b) Roaga eventua pe cneva sa- porneasca banda a un semn pe care ve face. c) Foosete tehnca ceor tre degete pentru a ntra n Al&a (sau daca e nevoe pentru a reven). Greutatea poate sa se para ma mare dect este n reatate. Pe masura ce va crete experena n Al&a, pe masura ce ve capata rutna, ve afa ca semnaee de intrare se pot schmba. Ve avea tot ma des mpresa ca et n 'eta. Ca un rezutat a dezvotar uteroare, pot sa- reapara semnaee de ntrare de a nceput, dar ee semnazeaza de data asta parcurgea unor zone ma profunde - poate char 2eta. Prn Autocontrol po vedea adesea eev avansa vorbndu- aparent n 'eta, cnd e se gasesc n reatate de mut n Al&a. Char gumesc, cu och desch, aparent a fe de tre| cum et tu acum. / &ii complet trea5, cu capacitile spirituale desc$ise n plenitudinea lor -aceasta este semni&icaia deosebit a Autocontrolului. Dar sa revenm a banda nregstrata, n scopu fxar ma bne a ceor nvaate asa sa treaca ceva tmp, de preferna cteva ze, dupa care rectete materau n 'eta1 ntra apo n Al&a ascuta dn nou nregstrarea. Daca nve Autocontrolul mpreun cu alii foosnd acest matera, pentru economsrea tmpuu, ca un fe de dvzune a munc, po face schmb de casete cu cea. De totu va merge perfect, ve avea un anume avanta| daca ascu propra- voce, dect pe cea a atora. Cee doua metode de nvaare rapda n Al&a aduc o mportanta econome de tmp ceor mpca n Autocontrol, oamen dn cee ma dferte domen (facutate, nvaamnt, cercetare, |ursprudena, actore, management etc). Natura, aceste metode de nvaare rapda sunt de foos n prmu rnd eevor studenor. Acesta este motvu pentru care, nca 32 dn 1977, *ind Control-ul (una dn sursee de baza ae metode de Autocontrol4 era predata n SUA n 24 de unversta, 16 cee 8 gmnaz. Muumta acestor metode mute m de eev studen petrec ncomparab ma pun tmp cu nvaatu, nsundu- n acea tmp un voum ma mare de matere, n comparae cu ce nempca n Autocontrol. 8 *omnul creativ 8.1 Creativitatea n somn Cta bertate avem n somn! Dspar bareree tmpuu ae spauu, se spubera regue ogc, canoanee contentuu. Dr. Sgmund Freud a consderat vsee de o mportana captaa, deoarece tot ce vsam este numa numa a nostru. E spunea ca neegnd vsee omuu, neegem pe e nsu. n Autocontrol uam foarte n seros vsee, dar pun ma atfe. Freud se ocupa de vsee spontane, n Autocontrol dmpotrva; scopu nostru este de a crea vise n "od contient( cu a'utorul crora s pute" re,olva anu"ite pro1le"e$ ntruct no suntem ce care stabm tema acestor vse, tot no suntem ce care e putem nterpreta, ar nterpretarea or o putem face de cee ma mute or cu rezutate spectacuoase. Este drept ca prn aceasta ngradm spontanetatea senzaor dn tmpu vseor, totu acunea ne facteaza o ma mare bertate: ne control" ntr-o "ai "are "sur viaa$ Prn nterpretarea vseor programate putem gas rezovarea a o sere de probeme cotdene care ne framnta. Probema nu este noua. Omenrea trage fooase de secoe de pe urma vseor. 33 Pna n 1869, savantu rus D. Mendeeev ncercase degeaba ordonarea ntr-un sstem fab a eementeor chmce cunoscute pna a acea ora. n ace an, htr-un vs -a aparut formasstemuu perodc a eementeor (care poarta numee). Dmneaa a trezre a pus pe hrte cee vsate. A fost nevoe doar de corec mnore. E. Howe ucra a prncpu man de cusut cu buca nchsa. Se bocase, nu putea nccum rezova funconarea buna a acuu, ntr- o noapte a vsat ca era atacat de aborgen cu nte anc gaurte n vrf. Trezndu-se a nees ca n vs s-a dat rezovarea probeme. Astfe s-a nascut mana de cusut /inger. N. Bohr a fe, tot dntr-un vs -a extras teora sa atomca. Teore mutor savan ceebr au zvoaree de asemenea n vse. Ce se ntmpa? Cnd vsam, frecvena creeruu urca dn Deta cu cva hertz, a|ungnd n zona de 10 Hz, adca tocma n zona Al&a cu care ucram n mod content. Dec, pe acest nve se poate a|unge dn ambee drec, att de |os (dn 3elta sau 2eta%, ct de sus (dn 'eta%. n starea de veghe, Al&a de|a este sub controu tau. Po ntra ac dupa dorna, pentru atngerea orcaru scop dort, n somn nsa, po coordona ma pun Al&a1 n aceasta peroada, a fecare 1/2 ora a|ung n mod automat n Al&a pentru 10-15 mnute, pe tmpu ct vsez. Cu ct ucrez tot ma mut n Al&a n starea de treze, cu att ma mut va sta a dspoze accesbtatea aceste zone n somn. Vsee se eaga tot ma mut de probeme, capata o pondere tot ma mare n atngerea scopuror. 8.- Controlul viselor 34 Merta sa- fac un obce: sa- notez dmneaa a trezre ce a vsat noaptea. Pregatete- a ndemna o hrte un creon (eventua un reportofon) deoarece medat dupa trezre mnte vsu cu toate detae sae; atfe ma trzu ee se perd para sau tota. Vsee ofera comuncar mportante pentru rezovarea probemeor dn ace moment, pentru dr|area sentmenteor tae. Astfe putem dmnua stresu, ne putem ameora sanatatea, ne putem pregat pentru o acune vtoare. Dec n prma etapa trebue sa nve sa- reamntet ce a vsat n noaptea anteroara. Mu afrma ca nu vseaza deoc; fapt mposb, deoarece vsee - s- a demonstrat - sunt o necestate fzoogca. Fara vse, n cteva ze apar tuburar fzoogce pshce deosebt de grave, ar a preungrea star - char coma moartea. Seara, nante de cucare, ntra n Al&a spune-: vreau s mi amintesc tot ce voi visa. mi voi aminti ce am visat n cele mai mici amnunte. Dupa asta, fara a ma reven n 'eta, adorm. Nu uta sa pregatet dnante hrta creonu (eventua un reportofon). Cnd te-a trezt, fe char n mez de noapte, noteaza- medat cee ce amntet dn vs. Exerseaza asta znc ve observa ca pe z ce trece amntet tot ma mute deta dn vsu avut anteror. Daca et muumt de rezutat, trec a etapa urmatoare. 9$. )isele pro/ramate nante de a adorm, gndete-te a probema pe care o a de rezovat, pentru care a nevoe de nformare sau de sfat. Aege o asemenea probema a care rezovare te ncta ntr-adevar (a ntrebar fara sens, ve obne rezutate tot fara sens). Intra n Al&a 35 programeaza-te cu urmatoaree cuvnte: vreau un vis care s m ajute la... !numete problema%. Voi avea un asemenea vis, mi-l voi aminti i-l voi nelege. Dupa care adorm drect. La trezre, ndferent de ora, revez vsu dn memore. Daca sunt ma mute, aege-1 pe ce ma car ncearca sa- cau sensu. Interpretarea acestor vse programate o poate face doar ce care e-a provocat! Daca -a programat sa neeg vsu pe care ve avea, ve sm un fe de presentiment despre sensu pe care -1 transmt E! Incontentu nostru de mute or comunca cu no (contentu) prn aceste presentimente sau este ntermedaru dntre E no. Exersnd, ve constata ca pe z ce trece a ncredere tot ma mare n aceste presentimente programate. Controu vseor este, ca de atfe o sere dn tehnce Autocontrolului, una din cile de legtur cu /piritele /uperioare, dar de data aceasta o cae uoara de nsut. Exersnd cu rabdare pas cu pas Autocontrolul, se vor dezvau unu cte unu zvoaree ceor ma vaoroase fore creatoare de care dspu. Puterea cuvintelor nchpuete- ca sta n bucatare n mna o ame pe care tocma a scos-o dn frgder, sm n mna racoarea. Prvete- coa|a gabena! Este gaben-cerata are doua mc excrescene verzu a capetee dametruu ma ung. Apas-o pun, smte- rezstena eastctatea. Acum rdca ama a nas smte- aroma. Nu- aa ca este o aroma spendda? Tae-o n doua mroase-o dn nou! Aroma este ma puternca. Acum muc-o asa sa umpe gura cu aroma 36 sucuu. E mnunat acest gust, nu- aa? Daca -a foos cum trebue puterea gnduror, n acest moment ar trebu sa a gura pna de sava. Sa prvm nsa pun n culise; Smpee cuvnte pronunate ma sus (or ctte) au nfuenat actvtatea gandeor savare. Dar aceste cuvnte nc macar nu au refectat ceva rea, c doar ceva generc, nchput. Ma|ortatea dntre no nchpue despre cuvntee fooste ca refecta sensur care pot f bune sau ree, adevarate sau fase, tar sau sabe. Este corect, dar numa pe |umatate. Cuvntee nu numa ca refecta reatatea, c o creeaza, ca n cazu de faa sava a. Creeru nu este numa un transator a ntenor noastre,.c un organ de preucrare nmagaznare de nforma, avnd n gr|a corpu nostru. Spune- de exempu: mn7nc o lm7ie medat e se anseaza n ucru dnd ordne transmnd nforma. A sost vremea sa facem o curenie mental general. Pentru aceasta avem un anume exercu verfcat de practca. Este o probema de decze vona, n sensu seectar gnduror fooste n actvarea actvtatea creeruu propru. Exercu amntt ma sus a fost unu negatv dn punctu de vedere a corpuu propru, e neaducnd nmc benefc acestua (dar spre norocu nostru, de data asta nc maefc). Cuvntee ncorecte sau fooste n mod ncorect pot nsa avea ambee sensur sau char efecte pur maefce! n tneree deseor practcam un |oc stupd n tmpu mese: regua jocului era sa descr mncarea de pe masa a modu ce ma scrbos posb. Scopu era sa ne prefacem de parca aceste cuvnte nu ne-ar nfuena deoc, dar n acea tmp sa nvngem puterea de prefacere a comesenor, ucru ce deseor reuea; pacientul trebund sa paraseasca n graba masa. 37 no adulii, practcam (char ncontent) acest |oc stupd. Foosnd cuvnte negatve ne dmnuam po&ta de vaa, ar aceste cuvnte fooste tot ma des, ncep sa capete o fora vtaa (negatva) tot ma mare, datorta carea treptat ncepe ntr-adevar sa ne scada po&ta. Astfe, faptu ca trebue sa gatet pentru fame, ceea ce este echvaent cu o cocoa pe spate1 ca este curat nebunie sa te po descurca a saare preure actuae; ca te stresea5 faptu ca cea ma mca schmbare meteoroogca repreznta o buna parte dn ,onorare medcor", consttue tot attea gndur negatve cte comenz negatve transm creeruu nu uta, -am ma spus, creeru este un executant fde. E zce: ,Domnu m-a comandat o durere de cap? OK! Domnu este servt!" - ar durerea de cap vne nrr-o veselie. Sa te vad cum ve scapa de ea! Natura, durerea de cap ne apare or de cte or o amntm. Starea normaa a corpuu este sanatatea, drece n care creeru upta cu toate m|oacee energe sae pe care e are a dspoze n procesee fzoogce. Cu tmpu, foosnd nadecvat cuvntee, reum sa- sabm char sa- dstrugem sstemu de aparare atunc e creea5 boaa comandat. Cuvntee noastre prmesc o fora supmentara n funce de nveu contne propr de ct de mut contentzam ceea ce pronunam. Daca spunem sufcent de convngator ,Doamne, asta ma doare", durerea vne a no nentrzat. Daca spunem cu o trare sufcent de puternca ,n aceste cond nu o sa po reaza nc macar un ucru marunt", afrmaa devne reatate, ar excepa este aparent ndreptata. Autocontrolul ofera proteca necesara mpotrva proasteor obceur pe care e avem. n Al&a 2eta puterea cuvnteor noastre crete extraordnar de mut. n captoee anteroare a putut 38 constata ca, foosnd cuvnte surprnzator de smpe, po programa vsee, ar fora care te propuseaza n Al&a o po transfera celor trei degete sau privirii n gol. Eme Coue a fost tmp de aproape 30 de an farmacst n Troyes (Frana) totu e nu a devent ceebru datorta magnfceor sae reete, c datorta une propoz smpe, bana de smpe: ,Z/ de 5i m simt din ce n ce mai bine din toate punctele de vedere (vez pentru deta, Autocontrolul pe calea autosugestiei, Samue Weser, New York, 1974). Cu aceste cuvnte e a tratat m de pacen de bo consderate ncurabe a vremea respectva, unee dntre ee fnd nca astaz nerezovate de medcna aopata. E. Coue a deschs n 1910 o cnca gratuta n Nantes, unde a tratat mute m de pacen de cee ma dferte maad (reumatsm, durer acute de cap, astm, pareze, TBC, bbaa, deformar ae tegumenteor datorate TBC-uu, cancer, ucere etc). Nici o dat nu a" tratat pe ni"eni - spunea - ci i-a" nvat s se trate,e sin)uri#$ Iata ce facea: punea pe pacen sa repete de 20 de or propoza de ma sus nante de masa de nca 20 de or seara, n fecare z ct erau nterna. Actee dovedesc n mod ncontestab ca pacen paraseau cnca ntr-adevar vindecaii Dupa moartea sa, n 1926, metoda a dsparut aproape n totatate. Paradoxa, daca ar f fost o metoda compcata pe care specat sa o poata nvaa foos, atunc ea ar ma f fost utzata az. Esena metode este autosugestia, dar n Autocontrol putem obne aceea rezutate cu ncomparab ma pune efortur, bazndu-ne pe doua prncp: 2 Nu ne pute" )ndi n acelai ti"p dect :a un sin)ur lucru$ 2 Concentrndu-ne su!icient de puternic asupra unui )nd( acesta devine realitate$ 39 Deoarece pe nveee Al&a 2eta fora cuvnteor este mut ntarta, am adaptat pun metoda Coue. Actvnd Al&a, ve spune: ,Az m simt mai &ine dec,t ieri din toate punctele de vedere". Dupa care: *unt prote9at cu a9utorul :uminii " a de orice in"luen7 indi"erent de tip7 mod de aciune i direcie de acionarei" Char aceste doua fraze smpe, ve vedea, vor produce mute rezutate benefce, recomand ca dupa actvtatea cotdana a zone Al&a, sa pronun aceste propoz ca mantre de protecie. ;$ <ora i"a)inaiei Vona, pentru a- atnge scopu, are nevoe de un adversar pe care sa-1 poata nvnge. Se straduete sa fe dura, dar n ma|ortatea cazuror cedeaza nante de a- atnge scopu fna. Renunarea a unee obnune ree se poate face prntr-o metoda ma bnda dar cu mut ma hotarta - imaginaia. 0maginaia se agaa drect de scopu vzat, nu ucreaza prn ntermedar. Acesta este un at motv pentru care am accentuat att de mut n captoee anteroare nvaarea vzuazar ct ma reaste, cu ct ma mute deta. Daca competez magnaa cu credna cu dorna de a reaza, cu ateptarea hotarta a reazar, daca nvei s i i"a)ine,i ct "ai viu scopurile( sa vez, sa sm, sa gut, sa ppa, sa atng eu propus, atunc ve obne tot ce vre. ,Daca vona magnaa a|ung a confct -spunea E. Coue - atunc totdeauna magnaa este cea care ese 40 nvngatoare". Daca a ncerca doar sa te gndet sa scap de un obce prost, probab te ve paca. Daca -a dor aceasta ntr- adevar, atunc ve scapa. Ar trebu sa- doret ma tare avantajele care ar rezuta scapnd de obce, dect abandonarea ca atare a obceuu. Daca ve nvaa sa- doret cu tare sufcenta acest avanta|, te ve ebera de obceu nvountar. Concentrarea asupra abandonar obceuu, precum decza n acest sens te eaga ma mut de ace obce. Se aseamana oarecum cu decza &erm ca dn acest moment ve adorm - decze care dmpotrva, te va ne treaz. Sa vedem nsa ce avem de facut. Pentru exempfcare, vom ua doua dntre cee ma soctate cazur de catre cursan a Autocontrol; po!ta de "ncare e+a)erat 61uli"ia7 i !u"atul$ Daca vre sa dmnuez pofta de mncare, pentru nceput va trebu sa revez probema prvta dn exteror, anaznd-o detaat ca cum a face-o pentru atcneva. Care este probema: mannc prea mut de pofta sau de nerv, a ore sau nga persoane nepotrvte, fac prea puna mcare sau dragoste sau dn toate cte ceva? Poate ca probema depnde nu att de canttatea, ct de catatea necorespunzatoare a amenteor sau a companonuu sau a oreor aese. Poate ca raspunsu ar f schmbarea regmuu amentar sau a ore de masa sau a coechperuu. Ce care da raspunsu poate f medcu, detetcanu sau ,boterapeutu de fame" (vez , 3oterapeutu de fame" - M. Fn D. Seracu). De ce vre sa sabet? Et att de gras nct perctez sanatatea, or vre sa dev ma atractv, sabnd? Ambee motve sunt bune pentru a sab, dar trebue sa te decz asupra ceu adevarat puternc, pentru a t a ce avanta|e sa te atep. Daca 41 a a|uns sa mannc un menu corespunzator cu cantta modeste de amente, daca fac mcare sufcenta a doar un uor pus de greutate, atunc (cu excepa cnd medcu recomanda expres sa sabet) parerea mea este sa ram aa cum et. Sa modfc greutatea ar necesta un efort nut faa de ctgu pe care 1-a putea obne. Probab ca a probeme mut ma mportante n vaa pentru care sa fooset energe eberate de Autocontrol, dect de a scapa de cteva kograme n pus. Daca et ntr-adevar decs sa sabet t de ce o fac, atunc pasu urmator este sa anazez prn prsma smuror avanta|ee ce vor rezuta n urma sabr. Nu ua n socoteaa doar avanta|e generae cum ar f: ,vo arata ma bne", c concret foosnd n ucru toate cee cnc smur de care dspu. De exempu: 2 V,ul - cauta o fotografe ma veche n care et att de sab pe ct doret sa dev. 2 Au,ul - ncearca sa- nchpu ce vor zce oamen cnd te vor vedea aa sab cum -a propus sa f. 2 =ustul - nchpue- aroma gustatva a aceor mncarur care pot fgura dn beug n nou menu adecvat scopuu propus. 2 >irosul - gndete-te a aroma acestor mncarur. 2 Pipitul - nchpue- ct de netede vor f braee, peptu, abdomenu, odure, pupee, daca ve sab. totu nc aceste cnc smur nu sunt sufcente pentru a putea vzuaza profund. Esenae sunt sentmentee, nchpuete- n ce vog ct de atetc te ve sm dupa ce ve da |os kogramee dorte! Avnd toate acestea n mnte, ntra n Al&a. Reazeaza- ecranu menta proecteaza- pe e magnea actuaa, cea pe care vre sa o schmb. Lasa sa dspara aceasta magne n trecut (stnga), ar 42 dn dreapta mpnge o magne (poate f o fotografe ma veche de- a ta) n care ara aa cum doret sa dev dupa cura de sabre. Ct tmp te observ (menta) n aceasta postaza, ncearca sa magnez cu ct ma mute deta cum te ve sm cnd ve f att de sab(a)? Cum te ve sm cnd te ve apeca sa eg reture? Dar cnd urc scare? Dar cnd ve reu sa scap de aceste hane? Cnd po dn nou sa te pmb pe pa|a? Ce ve sm faa de tne nsu daca ve reu? Sa nu para rau de tmpu pe care chetuet cu toate acestea. Trec senzae prn toate cee cnc organe de sm, gndndu-te pe rnd a cte un sngur ucru, aa cum am amntt ma sus smte-te ct ma bne. Acum, tot menta, trec n revsta menu tau obnut - nu numa ce, dar ct cum mannc de obce - aege mncarure ce pot f ronate ntre mese (de exempu, morcov). Spune-: ,corpu meu nu are nevoe de ma muta mncare, nu va sm foame nu va trmte semnae sa prmeasca supliment. F atent ca pe tmpu medtae sa nu apara magn ae mncaruror de evtat! Cu aceasta termna- medtaa. Sa o fac de doua or pe z. n tmpu acestu program de sabre este de o mportana deosebta sa pu un e rea n faa. Daca a un surpus de 25 de kograme, atunc nu te po gnd seros ca ntr-o saptamna sa scap de acestea sa ara ca Audre? &ep1urn sau >ar@ Spit,0 Eu unu ma ndoesc de rezutatee pe care e ve obne. n prmee ze veche mesa|e ae corpuu pot sa ma apara, cum ar f: ce bine ar pica o bucic de ciocolat. Daca et ocupat n tmpu ze nu a tmp de medtae, efectueaza o nsprae adnca, mpreuneaza- cee tre degete n modu cunoscut de|a readu- n mnte cuvntee fooste n Al&a prvnd necestatea dete 43 pentru corpu tau. Te a|uta daca n acest tmp arunc o prvre pe o fotografe de a ta ma subire. Prn Autocontrol se va mbunata starea sufeteasca, ar aceasta va contrbu ntr-un mod esena a funconarea optma a corpuu tau. Cu cteva ndemnur mentae, surpusu de greutate pe care-1 a va ceda cu bucure. Metoda are nenumarate varante. Cauta, aege foosete-o pe cea care se potrvete ce ma bne. Ca un exempu: s-a organzat o ntnre saptamnaa a unor cursan de Autocontrol. Dntre aceta, 15 s-au prezentat a fecare curs; e au sabt n mede 2,2 kg ntr-o una! To au sabt! Dupa nca o una s-a reuat cntarrea acestor 15 s-a constatat ca 7 dn e au ma dort au ma sabt n contnuare, ar cea 8 -au mennut greutatea. Nc unu nu s-a ngraat deoc! <u"atul este un obce percuos pentru organsm. Dec: daca fumez, cred ca acum a sost momentu sa renun, n mod smar cu sabtu ac vom foos n modu de ucru etape, asnd tmp berechet corpuu sa nvee sa se supuna compet noor nstrucun vente de a creer. Dn punctu de vedere a exteroruu nu ma este nevoe sa punctam avanta|ee renunar a fumat, sunt prea cunoscute: crete vtatatea, char se mutpca, organee de sm vor funcona ma bne, a fe vaa. Probab e t ma bne dect mne. atunc de ce ma sta pe gndur? Intra n Al&a, proecteaza-te pe ecran n poza a ora a care fumez prma gara a ze. Te vez cam tmp de o ora. Vez ct de mute a putea face n aceasta ora n afara fumatuu. Daca, sa zcem, aceasta ora ne ntre 7 1/2 8 1/2, spune-: ncep7nd de acum, ntre F GGH i 8 GIH voi renuna la &umat. Voi savura &aptul c n timpul acestei ore nu mai &ume5. *erge uor, deja m-am 44 obinuit! Repeta acestea pna cnd n 'eta va trece ntr-adevar uor prma ora fara fumat! Acum a vent tmpu urmatoruu pas: ctga cea de-a doua ora. Forarea poate reprezenta o pedeapsa pentru corpu tau, ceea ce nu ar f cnstt, deoarece pshcu nu corpu tau este ce care a nceput s &ume5e. Lasa dec ca acum pshcu sa faca ce are de facut, pe baza magnae. De atfe, pe aceasta tema vom ma reven ntr-unu dn captoee urmatoare. Cteva de: a) Schmba ct ma des sortmentu de gar fumate. b) n oree n care nca nu a renunat, de cte or ntenonez sa- aprnz o gara, ntreab-te: 3oresc eu ntr-adevr aceast igarE Ve f surprns de ct de mute or ve obne: NU! Ateapta cu urmatoarea gara pna cnd raspunsu va f dn nou: DA! c) Daca n ora de|a eberata de gara corpu totu cere una, mpreuneaza- cee tre degete n modu cunoascut, nspra adnc - foosnd aceea cuvnte dn tmpu medtae -spune- ca n aceasta ora nu fumez nu ve fuma! Legat de aceasta metoda de baza pentru a renuna a fumat, ma exsta o sere ntreaga de ate tehnc pe care po sa e cau sngur. E drept, trebue sa recunosc faptu ca nu exsta nca att de mute rapoarte prvnd renunarea a fumat, ca n sabre. Totu, exsta sufcent de mu cursan de Autocontrol care au renunat sau au dmnuat sensb numaru de gar znce, motv (cred) sufcent pentru a stmua pe a a foosrea Autocontrolului pas cu pas n abandonarea fumatuu. ; <olosirea su&contientului n autotratamentul pentru ameliorarea strii proprii de sntate ;.1 <ora su&contientului 45 Este surprnzator ct de pun tu sa- fooseasca fora subcontentuu pentru ameorarea star de suferna a corpuu. Poate tocma de aceea exsta att de mu care consdera tratamentu pe cae pshca ceva mstc nexpcab. Dar oare este ceva ma nexpcab dect pasunea unor pacen pentru teancure de reete pne de medcamente prescrse de medc pentru cutare sau cutare maade, ma mut sau ma pun banaa, medcamente cu efecte secundare, unee char grave asupra organsmuu? Sa nu uam dect un sngur exempu, pe care 1-am repetat de|a de nenumarate or n dferte cercur: copu a nceput sa- tueasca. Te duc a medc, de a e a farmace, ar de acoo rev acasa cu o punga pna cu antbotce. asta n cazu une race banae (unde exsta nenumarate reete naturste masa|e foarte efcace ncercate de secoe) sau n cazu une tuse banae, unde o tot att de banaa nhaae cu cea de muee sau trasarea unor dung cu mutar de masa ntre baza gtuu baza sternuu fac mnun! t cumva de unde provne cuvntu antibiotic! Daca nu, spun eu: de a anti bios, adca mpotriva vieii! Nu neg, n cazure grave unde orce ata metoda ar f un eec tota, admnstrarea antbotceor este necesara. Dar n cazure banae, care pot f tratate pe cae natursta sau cu o smpa sufamda, admnstrarea antbotceor, dn ce n ce ma puternce n doze tot ma masve, nu face atceva dect sa obge toata mcrofauna dn organsm sa produca frac de rezstena, ar n momentu cnd ntr-adevar este nevoe de un antbotc, pentru a se obne un efect ct de ct seszab trebue sa se admnstreze doze astronomce! Ca sa nu ma vorbesc de efectee secundare! n schmb, nu cunosc sa exste n medcaa aternatva (prn asta neegnd att metodee 46 naturste clasice, ct cee pshce de care vorbm ac) asemenea probeme. Cercetare medcae afa tot ma mute dn egature care exsta ntre subcontent corpu fzc, dar cunotnee sunt nca destu de dsparate. Totu, putem trage o concuze foarte mportanta: subcontentu |oaca un ro deosebt de puternc, necunoscut nca pe depn. Sunt convns ca daca tehnce metodee Autocontrolului pas cu pas ar f ma bne cunoscute apcate (char daca nu n totatate, deoarece domenu este departe de a f epuzat), aproape to am avea corpure n stare de funconare perfecta. Dar, char n stadu ncpent de cunoatere a Autocontrolului pas cu pas a posbtaor sae, avem de|a sufcente cunotne ca sa putem acona menta asupra fzcuu pentru a-1 ntar pentru a- mobza foree regeneratoare, reund astfe sa putem nvnge cu ma mut succes boe. Nu cred ca a utat ca ,omu a fost creat de E dupa chpu asemanarea Lu" !+ene5a%, adca perfect. Dar E, cunoscndu-ne n totatate, ta dnante ca vor apare dferte deregar, provocate sau nu drect de catre no nne, care sa dea peste cap echbru acesta perfect. Tocma de aceea E ne-a dotat cu aparate i dispo5itive necesare pentru restabrea echbruu. Prn dferte tehnc (nu numa prn Autocontrolul pas cu pas% no nu facem atceva dect sa punem n pri5 aceste aparate i dispo5itive. Char metoda u Coue a avut succes n cee ma dferte maad, cu toata smptatea sa. Tehnca Autocontrolului pas cu pas, care apca metoda Coue, are efecte mut ntarte. (ste de la sine neles &aptul c, -cu c7t cineva este mai per&ecionat n automedicaie psi$ic, cu at7t va trebui s apele5e mai rar la medicaia alopat. ns, lu7nd n considerare nivelul actual al 47 Autocontrolului cred ca este prea devreme daca te-a gndt de|a a pensionarea medcor. Dscuta n contnuare probemee pe care e a cu medcu tau apeeaza a e cnd este nevoe. Daca n parae apc cee cunoscute prn Autocontrol pas cu pas, nu fac atceva dect sa a|u n munca sa de a te vndeca, ar e (medcu) va f pacut surprns ce bne a reaconat a tratament, faa de ate cazur. Eventua, uteror (cu anumte rscur de a nu f crezut n totatate), po sa- povestet cum -a stimulat corpu pentru a se vndeca ma repede ma bne. Trebue sa cont de faptu ca o boaa, odata a|unsa nstaata n corpu tau fzc, poate f naturata mut ma bne ma uor prn munca concertata a medcuu a ta. Foosete dec Autocontrolul, pas cu pas! ;.( Cei ase pai n autotratamentul de curire mental Autotratamentu este format dn ase pa destu de smp: Prmu pas: ncep prn a te consdera (n 'eta% a f o persoana tot ma ubtoare ( mpct ertatoare), ar Iubrea (aproapeu) consder-o ca cnd ar f esena fnaa a tuturor ucruror! (Char este!) Pentru aceasta nsa, probab a nevoe de o curaene mentaa generaa (vez cap. .uterea cuvintelor%. A doea pas: ntra n Al&a. Char aceasta repreznta de|a un pas enorm pe caea vndecar tae, deoarece (dupa cum am ma amntt) pe acest nve a subcontentuu se anheaza toate actvtae negatve (suparar etc., asupra carora vom ma reven), ar corpu tau prmete cale liber pentru a face ceea ce trebue sa faca prn natura sa prmordaa: sa se autorepare. Natura, supararea sau sentmentee negatve pe care e a pot f foarte reae, dar t ca ee sunt trate doar pe nveu exteror, n 'eta. n 48 Al&a nu se poate ntra cu ee. Le lai la u, ar pna rev are cineva gr|a sa e a de acoo - muumm pentru asta! A treea pas: vorbete- menta despre prmu pas; concepe- dorna de a face o curaene mentaa generaa, ca vre de acum nante sa gndet numa n mod poztv, ca vre sa dev un om ubtor cu toata umea, bun ertator. A patruea pas: vzuazeaza-te cu suferna sau boaa pe care o a. Foosete ecranu menta, smte boaa: nu perde nsa prea mut tmp cu asta, etapa are doar rou de a- concentra foree curatve spre ocu unde este nevoe de ee. (Reaca de aparare a organsmuu). A cncea pas: mpnge uor magnea su&erind spre snga nocuete-o cu una benefca unde apar compet vndecat ferct! Smte, savureaza fercrea bertatea star de a te f vndecat compet! Ram a aceasta magne, sta un tmp acoo, savureaz-o f content ca a mertat-o, f content ca n aceasta stare de sanatate competa et n acord depn cu vonee pe care e are Natura faa de tne. A aseea pas: ntarete- nca o data curaena mentaa termna spunnd (tot n Al&a%; A5i m simt mai bine dec7t ieri din toate punctele de vedere! Ct tmp ct de des sa fac acet pa de autotratament? Dupa modesta experena pe care o am de cea 30 de an, 15 mnute sunt sufcente; exercu trebue sa fac ct de des posb, dar ce pun znc. Ac nu exsta rscu de a sri peste cal. Sa fac o mca paranteza n egatura cu a sri peste cal; poate ca a auzt voc spunnd ca medtaa este ceva bun, dar nu este bne sa exagerez deoarece , se poate su a cap". Se spune ca te ndeparteaza de ume, ar sub efectu e ne ocupam prea mut de no nne. Nu tu daca este adevarat sau nu, dar daca despre ate 49 tehnc metode de medtae se poae (eventua) afrma asta, nu se poate spune a fe despre Autocontrol. No accentuam ac fapu ca prn Autocontrol pas cu pas nu ne foram sa ne rdcam deasupra probemeor practce pentru evtarea or, c dmpotrva, no ne ndreptam atena tocma spre rezovarea or, spre gasrea caor ct ma smpe care sa ne a|ute a aceasta. Iar acest ucru nu poate f facut ncodata n eAces. Revennd a autovndecare: prmu pas fnd facut, urmatoru vne n mod automat tot aa maf departe. Exerseaza n 'eta, n Al&a, n 2eta. Smte, traete Iubrea faa de a faa de tne nsu! Daca n tmpu ze sm ca- sabete acest sentment, mpreuneaza- cee tre degete e va reven medat. ;.( ntrirea aurei Aura repreznta totatatea corpuror energetce ce ne ncon|oara. Conform carvazatoror, a om exsta apte corpur energetce: unee terestre, urmate de atee celeste. ata-e n ordnea crescatoare a vbraor: corpul &i5ic, eteric (sau vta, energetc), emoional (sau astra), mental, cau5al, spiritual atmic. Ma|ortatea oamenor neeg prn corp doar pe ce fzc, n reatate, corpu este format dn summumu att a corpuu fzc, ct a ceor energetce. Pe masura ce ne ndeprtm de corpu fzc, corpure energetce devn dn ce n ce ma subte, se ntnd tot ma mut n spau, sunt tot ma dfc de vazut, ar a un moment dat char de vzuazat. Un exercu smpu de a vedea aura este sa ntnz mna cu pama spre un perete vopst ntr-o cuoare deschsa, cum ar f huma sau varu, n |uru degeteor, dupa un exercu scurt, po sesza o reverberae a aeruu asemanatoare cu cea de deasupra 50 unu reou eectrc. Ve excama: este e&ectul cldurii corpului! Pna ac a f de acord cu tne. Dar... Roaga acum doua persoane sa aprope mne n faa unu perete de tpu ceu descrs ma sus. Daca persoanee manfesta una faa de ata sentmente de atrace, ve observa ca acea uoara reverberae a ceor doua mn parca se atrage, ncepe sa se ntnda a un moment dat se contopete cu reverberaa ceuat. Daca nsa persoanee respectve manfesta sentmente adverse una faa de ceaata, haou fecarea parca ncepe sa se retraga. Asta de|a nu se ma poate expca prn cldura animal. Dupa un anumt exercu po a|unge sa vez aura n |uru ntreg persoane. Po char sa o vez n cuor! Pentru aceasta nsa este nevoe de un anumt exercu. Poate a observat de|a ca n zee senne, daca te u spre cer, observ un dans (asemanator mcar brownene) a unor mc cercuee cu un punct centra, n zee cu cer acopert numaru or se dmnueaza, ar daca zua este foarte noroasa, ee pot aproape sa dspara. Conform carvazatoror, acestea sunt partcuee de energe, cunoscute de extrem-orenta sub numee de prana, Bi, orgon etc. Daca acum ndrep prvrea spre coroana unu pom, ve observa n |uru e un fe de facaru mov-pad, cu o mcare undutoare uoara; este aura pomuu. Daca sufa vntu, aceste facaru sunt depasate uor n dreca n care acesta bate. Daca et atent, dupa un anumt exercu po observa cum partcuee de orgon parca sunt atrase ntra n aura pomuu. Pom metabozeaza aceasta energe subta. De ac nu ma a dect un pas pna a dezvotarea capacta de a vedea aura unu om! n genera ea se ntnde n |uru ntreguu corp de a cva 51 centmetr, pna a cva zec de centmetr, n funce de vbraa omuu respectv. n Al&a, dupa cum -am ma spus, nu exsta imposibil. Intrnd n Al&a spunndu-: acum voi vedea aura lui J, proectndu-1 pe acesta pe ecran ntr-adevar vzuazez aura sub forma unu hao argntu sau coorat care ncon|oara. Daca vre sa- vzuazez un anumt corp energetc, nu a atceva de facut dect sa te acorde5i pe vbrae aceu corp medat ve avea pe ecran n |uru corpuu fzc. Vederea drecta a unu corp energetc necesta un anumt antrenament, dar o anumta capactate. Prmu corp energetc ce ma apropat de ce fzc, dec cu o structura subta ma apropata de a acestua, este corpul eteric sau vital. Carvazator vad sau vzuazeaza ntr-o nuana abastra-cenue, n funce de tpu persoane n cauza (cu actvtate fe ma mut spre nteectua, fe ma mut spre fzc). Urmeaza corpul emoional sau astral, egat de umea sentmenteor; are o structura mutcoora, funce de starea de contenta. Urmatoru corp este corpul mental, ma subt dect precedentu, gaben-auru (amntete- de aura sfnor de pe coane), ma dstanat n |uru capuu ma apropat n rest. Urmeaza corpul cau5al, .a.m.d. Daca doret, n 2eoso&ia u Stener po gas p descrere detaata a or; dar Stener nu este sngura sursa documentara: Barbara Ann Brennan Aodor Manoea a nostru e expca ma detaat. Revennd a aura: n Al&a, ru)ndu-3 s-i tri"it din 3u"ina 3ui att ct ai nevoie pentru a-i ntri aura( deschde- pama mn stng (recepe) spre a-I prm Lumna ndreptndu- pama mn drepte (emse) spre magnea dn faa ta de pe ecranu menta baeaza- propra magne cu fasccou ce nete dn podu pame, pna cnd aura devne ab-strauctoare. 52 Nu uta sa ncep medtaa cu propoze nvaate, a care ma adaug una, astfe nct n fna sa spu: 0nvoc 9umina, sunt un canal curat i per&ect, 9umina mi este clu5. Am tot ce-mi trebuie ca s &ac tot ce vreau i am tot ce vreau ca s &ac tot ce trebuie. 2ot ce cree5, tot ce reali5e5 se &ace prin voina, cu ajutorul, sub controlul i n numele 2atlui. Amin! ;.. C6a=rele i activarea lor Att pe corpu fzc ct pe cee energetce exsta un numar de deschder crcuare, cunoscute dn fosofa ndana sub numee de c$a?re (care n traducere bera nseamna roi%. Exsta apte chakre prncpae ma mute sute secundare. Chakree prncpae sunt stuate pe partea ventraa a corpuu (pe faa), ar chakree II-VI au proec dorsae (pe spate). Dupa cum -am amntt, n fecare pama exsta cte o chakra secundara, care are n mod norma: poza de recepie a stnga de emisie a dreapta. La stngac stuaa este nversa. (Uta-te a gravure reproduse n *ica 'iblie1 aproape n toate Mntutoru este reprezentat cu pama mn stng deschsa n sus spre Tata - recepe, ar cu dreapta spre popor - emse). Ate chakre secundare exsta pe umer, genunch, n dreptu spne, pe sfrcur (dar numa a feme), a ncheetura abe pcoruu etc. Expornd forma une chakre, vom constata ca ea apare ca o deschdere bconca, cu vrfure unte, care emerge dn corp spre partea ventraa sau dorsaa. Ee au o rotae, un spn (un vector) care dfera de a o chakra a ata n funce de sex. Daca spnu de rotae a chakre ventrae este orar, conu chakre corespunzatoare de pe partea dorsaa are o rotae antorara. Sensu de rotae poate dfer de a o ora a ata, de a o persoana a 53 ata, n funce de dfertee star maadve sau sufetet etc. n mod norma spn chakreor ventrae (ncepnd cu chakra I spre VII) a un barbat sunt aternatv: orar, antorar, orar .a.m.d. La o femee, dupa cum -am spus, stuaa este nversa: antorar, orar, antorar etc. Po stab tu dreca de rotae a une anumte chakre cu un pendu dn Crsta (despre Crstaee de Cuar vo reven ma pe arg n captoee urmatoare) sau cu un pendu dn bazat (propretae cee ma mnunate e are bazatu romnesc - dar despre asta vom vorb ata data). Roaga persoana a care chakra vre sa o exporez sa se cuce aprope penduu de chakre pe vertcaa. Roa) penduu sa- ndce spnu chakre. La un moment dat e va ncepe sa se roteasca, dreca de rotae fnd cea a spnuu chakre respectve. O ata modatate este ca sa aprop cu mna dreapta un Crsta nut orzonta faa de corpu persoane cercetate, aezat vertca de data asta. Acum, nnd cu mna ta stnga antebrau sau drept pentru a sesza pusu, ncep sa cobor treptat Crstau n ungu ne medane a corpuu. La un moment dat Crstau va f coaxa cu conu une chakre. Atunc cnd ve sm pentru o peroada scurta de tmp (1-2 secunde) o uoara acceerare a pusuu, Crstau va f cu vrfu spre sensu de rotae a vortexuu chakre; daca pusu se dmnueaza, e este n dreca opusa. Contnund mcarea n ungu corpuu a|ungnd a partea dametra opusa a chakre, pusu va prezenta o modfcare nversa faa de cazu de ma sus. Astfe, nspectnd corpu de sus pna |os, po sa- stabet sensu de rotae a chakreor ventrae, ar apo a ceor dorsae. Pri"a cAa@r - *ulad$ara C$a?r !.rit$ivi +rant$i%, c$a?r pubian K este stuata exact n preungrea cooane vertebrae, a |umatatea perneuu. Are doua proec: una ventraa (n dreptu osuu puban) una dorsaa (n dreptu sacrumuu). Caracterstc: 54 vtatate, energe subta teurca, egatura cu pamntu, nteracune grosera, nactvtate, somnoena, sodtate. Dntre organee de sm coordoneaza mrosu, ar dntre gandee endocrne suprarenaee (coordonnd snteza adrenane noradrenane). n corp se subordoneaza toate pare tar: cranu, cooana, coastee, oasee, dn, unghe, carta|ee ambee pcoare. Coordoneaza toata partea nferoara a corpuu: ntestnee, prostata, rectu, anusu; de asemenea coordoneaza formarea ceueor sangvne. Pe corpu fzc, precum n aura, are de obce cuoarea roe ca focu. A doua cAa@r - /-adist$ana C$a?r !Varuna +rant$i%, c$a?r ombilical - este stuata a cea 2 cun sub ombc (untate tradonaa de masura chneza pentru ungme, fnd egaa cu amea degetuu mare de a mna dreapta - cea 2,5 cm). Caracterstc: energa nstncteor, energa subta a ape, energe magnetce unare, mmetsm, conformsm, ntegrare socaa, senzuatate. Coordoneaza gustu organee de reproducere, precum snteza hormonor respectv (estrogen testosteronu), n corp se subordoneaza organee de reproducere, rnch, vezca, toate chdee ca: sngee, mfa, sucure dgestve, sperma etc. Apare n cuoare portocae. A treia cAa@r - *anipura C$a?r !Agni +rant$i%, c$a?r pleAului solar - este stuata pe ocu omonm de pe corp. Caracterstc: ambe, vona, dnamsm, voena, energa subta a focuu, energa Soareu, expansvtate. Coordoneaza vazu pancreasu, respectv bosnteza nsune, n corp se subordoneaza spatee nferor: cavtatea abdomnaa, sstemu dgestv, stomacu, pancreasu, spna, sstemu neuro-vegetatv. Este chakra pentru tonferea generaa a organsmuu. Apare n cuoare gabena, pna a auru. 55 A patra cAa@r - Ana$ata C$a?ra !Va@u +rant$i%, c$a?ra inimii - se afa ocazata n centru peptuu, pe orzontaa nm. Coordoneaza ppatu tmusu (hormonu tman, dar Iubrea), n corp se subordoneaza spatee superor: cavtatea toracca, nma, pamn nferor, sstemu crcuator, peea, mne. Apare coorata verde, cu un punct roz n centru. A cincea cAa@r - Vis$udd$a C$a?ra !V@oma +rant$i%, c$a?ra ba5ei g7tului - este ocazata pe ocu omonm. Caracterstc: ntue nteectuaa, ntegena pura, energa subta a eteruu (Akaa - n hndusa), transcenderea aspecteor temporare, trar subme de natura sprtuaa. Coordoneaza auzu troda mpreuna cu paratroda, stmueaza bosnteza hormonuu troxna. In corp se subordoneaza pamn, bronhe, esofagu, aparatu de vorbre ( vocea), gte|u, ceafa, maxaree, are ro n verbazarea Logos-uu. Apare n cuoare azure. A asea cAa@r - Ajna C$a?ra !A$am +rant$i%, ,a treea och", oc$iul lui /iva, se afa prectata pe frunte a cun (vez chakra II) deasupra ochor, ntre sprncene. Caracterstc: putere mentaa deosebta, centru de comanda mentaa, carvzune, teepate. Coordoneaza toate smure, ar n sstemu endocrn hpofza, respectv snteza vasopresne ptutrne. Apare n cuoare abastru-nchs pna a ndgo. Cteodata este punctata cu steue aur. Chakra dorsaa este proectata pun sub orzontaa, a partea superoara a gtuu, medat sub adnctura de a baza cranuu. Fecare dn chakree H-VI are cte o corespondenta dorsaa stuata pe orzontaa chakre ventrae. A aptea cAa@r - /a$asrara C$a?ra !*a$at +rant$i%, c$a?ra coroanei - este stuata n maeoa dn cretetu capuu, n punctu cunoscut ca moalele capului. Caracterstc: starea de neepcune, 56 reazare sprtuaa suprema, extaz, consonana cu ABSOLUTUL, revearea DIVINULUI n fna. Lucreaza mpreuna cu epfza - ganda pneaa - coordonnd snteza serotonne. I se subordoneaza creeru mare caota cranana. Poate aparea voeta, dar de cee ma mute or are cuoare aba sau aure. Mentau controeaza practc toate procesee energetce ae organsmuu, dec actvtatea chakreor, care nu sunt atceva dect puncte de metabozare a energor subte. Pentru a actva chakree: ntra n Al&a, spune- propoze de protece de a captou anteror, dupa care proecteaza-te pe ecranu menta. (Cu tmpu ve observa ca nu ma este nevoe sa te proectez pe ecran. Pur smpu (ul tau parasete corpu fzc, se va ntoarce spre e et cu faa spre tne nsu). Acum, deschde- pama mn stng (natura, nu ma vorbm de corpu fzc, c de Eu) spre E - recepe, ar pama mn drepte spre chakra a VH-a - emse. Nu este nevoe sa pozonez mna dreapta deasupra cretetuu capuu; o po stua parae cu corpu, energa emsa, odata a|unsa n dreptu chakre VII, va cot spre ea. Spune: 3oamne, d din 9umina 2a at7t c7t trebuie pentru a activa c$a?ra i aura mea (daca actvez pe atcneva, numete-1). n acest moment ve vzuaza un fascco de Lumna aba cobornd n chakra pame stng -recepe, ar dn cea dreapta tot un fascco de Lumna aba patrunznd n chakra a V-a - emse, ncepe sa spu Ru)ciunea Do"neasc5 4atl nostru Care eti n ceruri( s!neasc-se nu"ele 4u# (Mt. VI; 9). Coboara mna dreapta a cea de-a asea chakra contnua spunnd: Vie "pria 4a8# (dem, 10). Veobserva schmbarea cuor fasccouu emergent dn ab strauctor n abastru-voet cu steue aur. Contnua cobornd cu mna dreapta n dreptu chakre V: ,faca-se voa Ta, precum n cer aa pe pamnt" (dem, 57 10); raza emergenta devne abastra-azure. La chakra nm (IV) spune: ,Pnea noastra cea spre fna da-ne-o noua astaz" (dem 11); fasccou devne fascco verde-smarad, dupa care a chakra pexuu soar (III) spune: , ne arta noua greaee noastre, precum no ertam greor notr" (dem 12); dn pama mn drepte va emerge un fascco de umna aure. Coboara acum a chakra II spune: , nu ne duce pe no n spta" (dem 13); fasccou devne de umna portocae, nchee apo a prma chakra, cu pama tot parae cu na medana a corpuu: ,c ne zbavete de ce rau" (dem 13); fasccou ems va f de cuoare roe ca focu, ar n momentu n care va a|unge n dreptu deschder chakre, traectora u va cot n sus pentru a patrunde exact n deschderea e. In fna, ndreapta- pama cu degetee unte spre tremea dn stnga a par ventrae a corpuu fac o baeere de sus n |os, n tmp ce dn vrfure degeteor trm un fascco at de umna aba spunnd: ,Ca a Ta este mparaa" (dem, 13); contnua n sus (cu pama tot nspre pamnt) pe na medana ventraa a corpuu spunnd: , puterea" (dem, 13); coboara pe tremea dn dreapta spunnd: , sava", trec pe partea dorsaa a corpuu, baeaza de sus n |os cu pama |umatatea dn stnga a corpuu spunnd: ,n vec", (dem, 13) termna cu |umatatea dorsaa dn dreapta, de |os n sus, spunnd ncheerea rugacun: ,Amn"! (dem, 13). In urma aceste ntarr chakree ntensfca vteza de rotae, se desc$id, ar aura devne aba-strauctoare. Daca trebue sa ntaret un anumt corp energetc, ucreaza cu cuore corespunzatoare. De exempu: a corpu eterc ucreaza cu abastru-cenuu, a ce menta cu gaben-auru. Pentru faza n care te gaset acum este ma mut dect sufcent sa po actva aura 58 chakree n genera. Restu de pa vor ven de a sne pe masura ce se acumueaza rezutatee practce. n tmpu aceste energzar po apca orcare dntre metodee de actvare aternatva a chakreor ca metoda supmentara. Rezutatee (emnamente benefce) e po constata de a prma edna! Metoda o po apca or de cte or consta o sabcune n organsm, n pshc sau de cte or doret. Ea va antrena schmbar mpresonante att n stabtatea ta afectva, ct n cea fzca. Cu tmpu ve putea ncerca a|utorarea atora, de aproape sau de a dstana (-am spus, n Al&a nu exsta dstane!). Rezutatee nu vor ntrza sa apara, n genera, ma|ortatea practcanor smt un va de cadura benefca ce e nunda corpu, o stare nexpcaba de bne. Nu ma ntreba ce se ntmpa! Una dn ege fundamentae n psonca (termenu cred ca este ma corect pentru parapshoogc) este: - ,Nu cauta cu tot dnadnsu expca, ee vor ven cnd et copt pentru a e neege". Ceeate eg sunt: - ,Nu compara!" - ,Nu cauta expca teoretce!" -,Nu abandona!" ;.+ Cel deal aselea sim. Exsta ce de a aseea sm 1 ? Orce om ct de ct nformat va da un raspuns afrmatv, Este un fapt demonstrat e prmm necontent nforma dn exteror, te afara ceor obnute drect prn cee cnc organe de sm; aceste nforma pot ven dn trecut, dn prezent, dn vtor, de aproape sau de a dstane de nenchput (n 'eta%1 59 ee formeaza capacitatea de percepie eAtrasen5orial7 !(/.% care funconeaza prn a aseea sm, fara a f mtat nc de tmp nc de spau. Poate -au cazut fn mna rapoartee prvnd experenee u L. B. Rhne care punea studen sa extraga car de |oc dntr-un pachet, ncercnd sa ghceasca n preaab ce carte va e. A efectuat experenee acestea a Unverstatea dn Duke (SUA), ucrnd tn asemenea cond nct sa excuda ntmparea. No nsa, n Autocontrolul pas eu pas, nu avem numa smpe percep, c ne proectam atena asupra punctuu respectv n nemargntu Spau-Tmp exact acoo unde se gasete nformaa dorta. Percepa este o reproducere ntr-un sens prea pasv, prea mtatv a ceea ce facem prn Autocontrol. Tocma de aceea, poate ar f ma corect ca f oc de ESP sa se fooseasca n acest caz termenu de Proiectart E!ectiv a Si"ului (PES). 1>.1 nvarea P* 1>.1.1 Instruire Pentru a nvaa PES n cadru Autocontrolului pas cu pas, nu a nevoe de car de |oc. Acestea ar foos eventua pentru a- testa capactae natve de medum. No nsa cunoscnd asta, vom pune nantea ta un e mut ma mare: sa nve sa te por ca medum n vaa de toate zee ntr-un mod att de compex nct sa sm mut ma dn pn nlimile sprtuata, ar vaa sa se schmbe compet. Pentru aceasta a nevoe de o pregatre destu de seroasa att teoretca ct practca, ar efortu va f raspatt dn pn. Nu dspera! Pna acum ma mut de zece moane de oamen au nvaat asta; de ce a f tocma tu ce care sa nu poata? nsundu- 60 toate tehnce prezentate pna ac, a parcurs o buna parte dn drumu spre PES. De|a po ntra n zonee cee ma profunde ae sprtuu, po ramne acoo n mod content ct doret, po sa fac sa- apara n faa obecte evenmente tangbe cu orcare dntre cee cnc smur. La cursure intensive de Autocontrol, studen pot de|a dn cea de- a doua z sa aconeze pshc, ar n cea de-a trea z se pot extracorpoza, adca sa proecteze Eu-1 n afara corpuu propru. La tne, fnd un curs prin coresponden, va trebu ceva ma mut tmp. Dar, ata ca a vent vremea pentru aceasta! 1>.1.- tapa I!Activarea ima/inaiei creative Pentru actvarea magnae creatve ve ncepe cu un exercu smpu: ntra ntr-o stare'de medtae ct ma adnca nchpuete-te n faa u case sau apartamentuu tau. nante de a trece de ua, observa atent totu. Intra oprete-te n sufragere, cu faa spre peretee sudc. Vzuazeaza camera seara cu toate umne aprnse, apo zua n pn soare, ncearca sa vzuazez totu, n cee ma mc deta. Dupa asta, atnge peretee cu mna, ar apo patrunde n e! Probab se va parea ceva de domenu fantastcuu - gndet n 'etaC Este ceva perfect posb n Al&a pentru unu ca tne, care a trecut de etapa exersar ntensve a magnae creatve, n perete ve ntn un medu ambant n care nca nu a umblat. Observa acest medu nou pentru tne, vzuazeaza creatv prn prsma ceor 5 + 1 smur: vaz, auz, mros, gust, ppat + ntue; adca: umn - cuor, sunete - vbra, mrosur - arome, gustur pacute - nepacute, consstena - durtate - temperatura; prezene benefce - maefce. Acum e dn nou n camera stueaza-te cu faa a peretee n care tocma 61 a fost. 0a o pensul vopsete-1 de sus pna |os n negru, rou, verde, abastru, voet, apo dn nou n cuoarea naa. A fost dfc? Rdca un scaun (n Al&a consta ca este fara greutate) examneaza-1 n faa pereteu n tmp ce 5ugrveti dn nou n toate cuore. Fa acea ucru cu un fruct coorat: pepene verde, gaben, ame, portocaa etc. La termnarea aceste etape a facut un pas mportant spre mpcarea par ogce a creeruu; ma amntet, e vorba de emsfera stnga, cea care este ntodeauna cu , ,u se poate n brae pe ,scaunu dn spate" dn mana, n tmp ce emsfera dreapta, cea care coordoneaza magnaa, ntua creatva, sta pe ,scaunu de a voan". Emsfera stnga va spune n tmpu exercuu de ma sus: ,u-mi a&irma c eti n interiorul unui perete, ori nr-un alt loc vrjit! 6tii &oarte bine c e5i n continuare n &otoliu! Emsfera dreapta, datorta antrenamentuu repetat, poate gnora asta. Pe masura ce ne dezvotam foree magnatve, n acea masura ne cresc foree pshce. Ee sunt mennute n vaa de creeru magnae creatve (emsfera dreapta). 1>.1.( tapa II ! Proiectarea n di"erite corpuri anor/anice n urmatoarea etapa, n mod smar cu studen de a curs te ve proecta n dferte corpur anorgance: cubur cndr dn cee ma dferte metae, Crstae de sare de bucatare sau Cuar etc., unde ve proceda exact ca n cazu pereteu: anazez cuore, mrosu, temperatura, durtatea. De data asta nsa, schmba 62 obectee de studu cu atee care au o frecvena ct ma mare pentru ca emsfera stnga sa nu aba tmp sa nceapa ara cu ,u se poate. Intra n deta. Vzuazeaza structura ntma a obectuu studat, structura sa crstana, atom, fuxure de eectron, de energe etc. Nu- aa ca nu este deoc greu? 1>. 1.. tapa III ! Proiectarea intr-o "iin vie Mergnd de a smpu a compex, n ordnea ogca a trepteor ve (probab a ctt de|a de ea: Cristal-plant-animal-om-/pirite i Miine /uperioare%, acum te ve proecta pe treapta urmatoare, ntr- o fna ve: un pom fructfer. Anazeaza-1 n toate cee patru anotmpur, schmba- ntre tmp cuoarea fundauu. Proecteaza-te apo n frunzee, fructee fore sae. Smte, vzuazeaza- fuxure afuxure de substane nutrtve, de substane de excree, de energ. Vez acum (dar cu a och, energetc) ce este cu acea aura mov-voet paa pe care a vazut-o cu och corpuu fzc. Este ceva superb, ceva ce nca nu a ntnt! Te cred. eu am smt a fe a prmee experene de acest gen. 1>.1.+ tapa I) ! Proiectarea ?ntr!un corp de animal Acum ve face un at sat mare, enorm: te ve proecta n corpu unu anma. Nu-m spune ca nu ubet anmaee, ca nu te cred. Poate a prmee pagn, cnd ne-am ntnt, te-a f crezut, dar acum, dupa curaena mentaa generaa sa ma afrm ca nu- ubet fra ma mc - anmaee? Este mposb! Dec, daca a un cne, o psca sau orce anma n casa, proecteaza-te n corpu sau. De obce, cursan a|un a acest stadu s-au nvrtt pna acum n attea med mposb de reazat n 'eta, nct nc nu se 63 ma ntreaba: va mergeE, c ntra drect, consdernd asta ca pe ceva absout norma (cum de atfe este, dar n Al&a%. A n faa ecranu menta; proecteaza anmau pe acesta, varnd cuore fundauu examneaza-1 pe ndeete dn exteror, apo proecteaz-te n nteroru u. Paete cu sgurana; nu- doare absout de oc fndca tu nu ma et matera. Et Energe-Gnd, care poate traversa spau tmpu cum doret! Reazez cte po face? Intra n caota cranana, n creeru vu! Examneaza pentru cteva mnute tot ce vez n |uru tau. Ie examneaza acum anmau dn exteror. Ma afrm ca este ceva dfc? Vez ce smpu a fost? n momentu n care creeru tau a comandat Acum intr-u n el, a fost acoo. A observat ceva? n Al&a nu paet, c parca putet, dar cu vteze de nernagnat. n momentu n care hotarat ca vre sa f undeva, n ace moment et de|a acoo! Acum concentreaza- te asupra zone toracce, apo ntra nauntru. Examneaza tot ce ntnet acoo: cooana vertebraa, coastee, pamn, bronhe, nma. Coboara ceva ma |os, spre abdomen. Vez ce nghesuaa este acoo? Fa un tur de orzont n thna. Nu t anatoma anmaeor? Preznta ce a vzuazat unu medc veternar (atene, sa fe o persoana cu deschder arg, atfe nu detaa sursa nformaor tae). Ve ramne surprns ct de aproape a fost de reatate. Ma po afrma ca este fanteze pura? Ca nu a fost ntr- adevar n e? Hotart, NU. 1>.1.8 tapa ) ! Proiectarea ntr!un corp uman nante de a contnua cu cea ma extraodnara aventura dn vaa ta, vzuazarea nteroara a corpuu uman, ma a nevoe de o mca pregatre. Deoarece nu vzuazez nteroru corpuu uman, anma 64 etc. de dragu arte, c cu scopu ca n cazu n care consta ceva anorma sa po a|uta organsmu respectv, a nevoe sa ntr pentru nceput ntr-o medtae ct ma profunda, poate char pna n 2eta, unde sa- creez un aborator menta. Construca, cuoarea, forma, dotare nteroare ae acestua e stabet dupa bunu tau pac. Instrumentee sunt nsa esenae deoarece cu ee ve ucra a a|utorarea atora. Asta pentru nceput. La etape ma avansate ve putea renuna a acest aborator, deoarece n urma mantfe: Am tot ce-mi trebuie ca s &ac tot ce vreau i am tot ce vreau ca s &ac tot ce trebuie, ndferent de ce ve avea nevoe pentru un caz oarecare, n ace moment ntr-adevar ve avea n mna. Totu, cu toate ca de|a pronunarea aceste mantre -a ntrat n refex de a fecare actvare a zone Al&a, pentru etapa asta doteaza- aboratoru. Pentru a neege acest pas trebue sa accentuez dn nou ct de departe se gasete smu nostru pshc faa de mba| ogca ct de aproape este de magnae smbostca. Accentuez asta deoarece acum urmeaza sa dotez aboratoru cu instrumentele i aparatele necesare care sa te a|ute n vndecarea pshca a corpuu fzc. Ma|ortatea or sunt nstrumente aparate pe care n mod norma nu a cum sa e vez n viaa 'eta. dau cteva exempe, deoarece n funce de necesta e ve con&eciona sngur: o sta foarte fna pentru &iltrarea mpurtaor dn snge; o pere moae dotata cu o pompa de asprae a scameor depuneror de praf ab (cacar) dn ncheeture nepente dureroase; o pcuratoare cu ue speca pentru ncheetur una cu ue pentru cooana vertebraa; pcatur sou pentru dzovarea depuneror dn nteroru artereor, anoduor, chsturor etc.; unguente pentru acoperrea ucereor exteroare pansamente gastrce pentru cee nteroare; sou spray-ur viro&uge virocide, adca sub acunea carora vrusure o 65 iau din loc sau sunt dstruse, de exempu n star grpae. Sa nu ncep ara cu Aa ceva e imposibil, ca te trmt a prma z, repetent. Cred ca a nvaat sufcent pna astaz, ca sa po neege ca aceste y'wcdrn sunt esenae pentru vzuazare, de care se eaga drect fuxu de cmp PSI pe care trm spre persoana n cauza, fux care determna organsmu (dupa recepa emisiei tae) sa nceapa actvarea sstemuu muntar (de exempu n cazu spray- uror de ma sus)! Cu tmpu te ve convnge tu, a fe ca mu a, ca munca efectuata pe aceste nvee profunde ae subcontentuu are un efect puternc asupra um fzce, reae. n tmpu ucruu cu aceste jucrii s-ar putea sa a|ung n mpas, sa nu t ce e ma bne de facut, sa nu f prea sgur care e procedura optma, n aceste cpe dfce s-ar putea sa a nevoe de un sfat, de o voce interioar cald, calm, optit. Cred c deja te-ai convins c aceast voce nu este optta, c normaa: cea a Sfetncor, a Ghzor Sprtua, a ngeror Paztor. Indferent cum numet, tot acea sunt te vor a|uta de cte or e cer sfatu! Daca nca nu - a vzuazat, po chema n a|utor pe orcne: pe mne, pe atu, specat n domenu, personata trecute dn umea noastra. Cu toate ca foarte rar se ntmpa ca sa te a|ute char persoana dorta, ncodata nu ve f dezamagt de sfature prmte! Acum ntr-adevar te af n faa ceu ma mare pas dn vaa ta! Te vo a|uta sa te proectez ntr-un corp uman VIU! nsa ac nu ma po acona de unu sngur fndca va trebu sa ucrez de faa cu a; dec a nevoe de ce pun nca o persoana. Prmu exercu este studu nteror recproc ntre do preten, do cursan etc. Studu poate f efectuat aternatv. Adca exercu va trebu sa efectuez n prezena cuva care va f ndrumatoru tau. 66 Acesta te va orenta pshc, n tmp ce tu ve f operatoru (tot pshc), dupa care schmba roure. Prmu scre pe hrte numee unu cunoscut (nu obgatoru cunoscut a amndurora), vrsta, sexu acestua, date ma mportante egate de e (sau ea), precum maad suferne de care are cunotna. Daca po, ar f dea sa cer a|utoru unu medc care sa aba veder ma arg, pentru ca ceea ce va urma preznta rscu nencreder, deoarece frzeaza ce ma eementar bun sim medicali Intra n Al&a1 acum et poate pentru utma oara pun cam nesgur n prvna a ceea ce va urma. Cnd a semnazat ca -a actvat zona, adca et n Al&a, a laboratorul n prea|ma, et n e. neep sunt prezen e; ndrumatoru da prmu caz: vrsta, sexu, numee (acesta nu este obgatoru), ocatatea unde se gasete (de obce este sufcenta ara). Rou tau este sa a|ung a aceasta persoana, sa ntr n ea sa o studez sa stabet de ce sufera. Examneaza-1 dn exteror, dn nteror, ar n caz de nevoe consuta- Sfetnc, sau char htreaba- ,pacentu", ndrumatoru te va dr|a, n tmpu examnar sa spu tot ce gaset: spune-i i atunci c7nd i &ace impresia c doar g$iceti! O astfe de edna poate decurge cam aa: <ndrumtorul; K A ,un barbat, Popescu Ion, 48 an dn Bucuret", a pe ecranu menta. Vzuazeaza-1. Prvete- corpu dn exteror, dn nteror, baeaza-1 de sus n |os, de |os n sus, pmba-te prn e. Lasa ca magnaa sa aeaga tre dn cee ma nteresante ocur. Baeaza corpu n contnuare. Spune-m care sunt aceste ocur nteresante care -au sart n och. Sa nu da mportana daca se pare ca e fanteze pura. Vorbete n contnuare. Spune-m tot ce sm, tot ce vzuazez. 67 (Aecutantul; K Are umaru drept pun ma cazut ma n faa. Restu este n regua, exceptnd gezna stnga... Sa ne utam n cou peptuu... totu este cad... dreapta este parca ceva ma rece... ma racoroasa ma ntunecata, psete pamnu drept... Sa vedem acum gezna. Se pare ca este n regua... are acoo o ne ma aba, subre, pada... pe vreme umeda doare... probab e o fractura ma veche. Cred ca asta este cam totu... Ateapta! Sprtu femnn care ma ghdeaza m arata o zona dn spatee urech drepte. Vad o taetura adnca... o operae ma veche a ureche, o taetura destu de adnca... asta- tot. ndrumtorul; - Perfect! psete pamnu drept are o operae n spatee urech drepte. Despre gezna stnga nu tu nmc, vom vedea (Atene! ndrumatoru sa nu spuna ncodata nu se poate sau ineAact etc., deoarece poate provoca erea dn Al&a ntreruperea experene!). Acum contnua n pamnu psa apo n taetura de a ureche. Descre-m ce sm... Descre-m tot ce a smt pentru ca data vtoare acestea sa fe punctu de referna pentru pecare. Dupa un mnut, revennd n 'eta, ve zmb, dar ve excama: A &ost splendid! ( curat nebunie! ntr-adevar, e o nebune curata! Este mpotrva a tot ceea ce repreznta experena bunu sm n umea lucid n care tram. |-am spus, daca vre un medc pe post de ndrumator, sa-1 aeg cu gr|a sa-1 prev ca tot ceea ce va urma va frza ce ma eementar bun sm medca. Dupa cteva cazur rezovate, se va convnge e ca ceva este, ar apo s-ar putea sa- ceara materau cursuu! Un dau cteva eror a prmee cazur, unora nu e reuete deoc prmu caz, a reuesc doar a a treea, a a patruea, dar ncet, 68 ncet pas cu pas vor a|unge a reuta. La cursu de z intensiv, a sfrtu cee de-a patra z to studen au attea cazur rezovate a actv (de obce 80-95% dn maade sufernee exstente a subect) nct sunt convn ca nu ma este vorba de simple coincidene, ca este excusa ntmparea, ca ac ntra n |oc o reatate mut ma seroasa. De|a dupa prma ncercare ve neege ca ac nu este vorba de fantasmagore. A nvaat sa crez n ceea ce vzuazez asta te a|uta sa antrenez taentu pshc. Lege care exsta ac sunt eg naturae. Pshcu nostru nu este mtat doar a creer, e se extnde mut dncoo, poate ntra n egatura cu orcne orce, sfdnd nemargntu Spau-Tmp. Insa ca sa se poata extnde are nevoe de stmuu dorne, de credna, de straucrea sperane. Un cursant capab nu este nca pn de sperana; daca este cut are o personatate deschsa te ca exsta ce de a aseea sm, nsa nu crede ca u este dat acest har. Cnd n urma prmeor reazar n dagnostcare neege ca stuaa nu este tocma aa, sperana sata pe cum nebanute de|a prn aceasta avanseaza cu pa mar pe drumu ce bun. Dupa cteva ore, avnd 8-9 cazur rezovate, se poate consdera absovent a cursuu de nere n Autocontrolul pas cu pas. Mu tnd sa creada ca este o forma de teepate. La nceput eu credeam aa. Pentru a emna suspcunea, am modfcat protocou expereneor. Cazure pe care e prmeam de a medcu cu care am facut prmee expermente, e rezovam drect n faa u. Pentru a emna suspcunea teepate, -am cerut sa-m dea cazure sub forma une ste cuprnznd vrsta, sexu ocatatea unde se afa cazu, codfcndu-e cu cte un numar, rennd pe o a doua sta decodfcare, adca pereche numar-nume. n contnuare, dagnostcarea o rezovam cndva, ntr-o z sau n ma 69 mute ze, pna a urmatoarea ntnre. De data aceasta rezutatee fnd aceea (peste 85% dn smptome dagnostcate corect), am reut sa emn suspcunea. nca nu tu care este caea subta prn care prmm aceste nforma, dar unda purtatoare a e parcurge orce dstana trece prn orce medu. Am avut cazur de peste ocean dn camera vecna char de nga mne. Tmpu de parcurgere a dstane ce ne separa este nstantaneu. Aceasta m-a amntt de experena de teepate cu una dn capsuee NASA care a transms dntr-o poze de pe ceaata parte a Lun, cnd toate egature convenonae (rado, vdeo) erau ntrerupte, ar tmpu n care semnau a a|uns pe Pamnt a fost ma scurt dect pentru unda rado! Vteze hperumnce? Tnd sa cred. O ata experena de teepate a fost efectuata dntr-un submarn afat pe fundu oceanuu sub caota poara, unde de asemenea egature rado erau ntrerupte; totu celelalte legturi au exstat. Tahon? Nu tu. Vtoru va da raspunsu corect. Energa pshca radata de oamen are ntenstate maxma n cazure n care vata este n perco. De aceea o mama smte att de bne stuaa mta a copuu sau n urma unu accdent sau cnd acesta este n coma. Acesta este motvu pentru care partcpan a cursu de Autocontrol ncep dagnostcarea n cazure maadve foarte grave. Daca e exerseaza n mod content aceasta capactate, cu tmpu a|ung a performana de a recepona semnae ma sabe, ar ntr-o z a|ung n stuaa de a putea ntra n egatura cu orcne (daca doresc), ndependent de faptu ca persoana n cauza este bonava sau sanatoasa fara a ne cont de dstane de tara emter semnaeor. Dec po ntra n egatura cu fne gndtoare 70 de oriunde0 Sensbtatea se dezvota odata cu experena. Persevereaza! %B$- 16i#ii spirituali ! l si a Ncodata sa nu te consder sngur! ntotdeauna exsta n prea|ma ta ce pun nca doua fne gndtoare, char daca n mod norma nu po vedea. E sunt +$i5ii /pirituali, *aetrii, /&etnicii etc., avnd cee ma dferte denumr, dar reprezentnd ntotdeauna aceea (ntiti /uperioare. De a E provn gndure care ne avertzeaza asupra une prme|d, E optesc raspunsure a ntrebare (seroase) pe care e pu, E te ghdeaza cnd n vaa ta apare o bfurcae nu t care este drumul corect. E te fac sa ntr ntr-o brare sau sa te duc a raftu cu car de acasa de unde sa e o carte, sa o deschz a ntmpare ar pe pagna dn faa ta sa gaset nformaa cautata ( pe care et pregatt sa o utzez). Sa t ca po comunca n mod content cu E. Le po pune ntrebar (seroase!) ve obne ntotdeauna raspunsur care repreznta soua optma. Cu ct apeez ma des a E, cu att ve avea rezutate ma bune n vaa ta, n actvtatea ta. >odaliti de a-: contacta sunt mute. Astfe, foosnd )i "ing !Cartea /c$imbrilor - o carte antca de fosofe chneza) po obne una sau doua >eAagrame (desene nare formate dn ase n ntreg sau ntrerupte) a caror nterpretare va da raspunsu cautat, a fe ca Tarotu (vez ,Arta Dvnae"). Punndu- ntrebarea deschznd ,oul 2estament a un verset oarecare, ob de asemenea raspunsu cautat. Dar, fnd de|a att de departe ntrat n teritoriul Al&a, de ce sa nu-I contactez drect? 71 Aeaza-te comod ntr-un fotou, asa- pcoaree (daca se poate, goae) pe pamnt (podea), pune- mne n poaa n modu cunoscut ntra n Al&a. ncearca sa ntr ntr-o zona ct ma profunda, poate char n 2eta. Roaga-I sa se materazeze n faa ta. Afndu-te a un nve corespunzator a exersar star Al&a, ma mut ca sgur ca ve avea n faa ta char de a prma ncercare. De obce se materazeaza ntr-un barbat (sta n dreapta, cum prvet) o femee (n stnga). Sauta-I cu tot respectu. E sunt +$i5ii ti spirituali, nelepii care te coordoneaza, /piritele /uperioare care ntotdeauna sunt n prea|ma ta, char daca nu po vedea. Prvete-1 ma nt pe E. Ce cuoare are paru? Cam ce vrsta crez ca are? Cum este mbracat? Are barba, mustaa, este barbert'? ntreaba-L cum cheama. Prvete acum femea. C an crez ca are? Ce cuoare are paru e? Cum este mbracata? Cum se numete? Ascuta-I, au mute sa- spuna. Sta ntt ascuta-Le mesa|u. Daca a ntrebar, daca te af n faa une deme, nu pregeta sa Le cer sfatu, ve obne, ar rezutatu apcar va f ce optm. Nu et obgat sa e urmez sfatu, dar nu- recomand sa-1 gnor, deoarece rezutatu tau va f un eec. Cnd au termnat cnd nu ma a ce sa- ntreb, muumete-e pentru tot revno n 'eta, (numarnd n modu cunoscut, de a a 5).Daca a senzaa ca nu a prmt toate raspunsure, ma ncearca. Legatura ta cu e se ntarete de a o z a ata. Pentru nceput pune ntrebar smpe, care sa aba raspunsur de tpu 3A sau ,=, apo ntrebare pot f dn ce n ce ma compexe, a fe ca raspunsure ateptate prmte. /piritele /uperioare dau ntotdeauna a|utoru, dar numa a soctarea ta; e dau sugest, nu ordne. Daca apc sau nu n 72 practca cee nvaate de a E, depnde numa numa de tne. Totu, daca cont de sugeste or po f sgur dnante ca rezovarea probeme avute va f optma, orct de suprnzatoare s -ar parea deea asta. Am vorbt despre /pirite /uperioare, 0nteligent /uperioar +$i5i /pirituali. <nelepi etc. 0nteligenta /uperioar7 ar f o trmtere a Dumnezeu . Nu, nu drect. Restu, cee ce urmeaza, nu e pot demonstra dect prn crez, ee fnd rezutatu unor cautar comuncar. ntregu =nivers, att ce cunoscut noua cat cee paraee, care nca scapa controuu organeor de sm, dar de a caror prezena sunt convns, e concep (transatate n lumea tridimensionala n care tram) sub o forma centripet; sub forma de straturi s&erice paralele, n |uru unu Centru. Acest Centru concep ca Dumnezeu, ca Mora =nic s Nmnipre5ent, Toate tehnce regoase - ca rugacunea sau neregoase ca medtae) nu fac dect sa ne mte centrped pe sfere cu dametre care dfera de a una a ata. Snguru rezutat este ca astfe po ntra n contact cu unee &orme inteligente intermediare nre noi i 3umne5eu, &orme pe care le numim /pirite /uperioare.<nelepi etc.. Aceste Sprte Superoare par a f dentce cu nger paztor de care ne-a povestt de attea or bunca. Cred sunt convns ca menrea or este sa ne a|ute n vaa aceasta, sa ne ndrume pa pentru a ne ndepn menrea cu care am vent pe Pamnt n aceasta vaa. Menrea tuturor ceor ven pe pamnt n decursu store trecute, prezente vtoare este de a nva, (n ambee sensur ae cuvntuu: un pentru acumuare de cunotne, ma|ortatea, ar a pentru predarea lor, un fe de monitori ven dn rencarnar superoare. 73 Aceasta acumuare de Cunoatere, am putea-o num acumuare de energe nformaonaa. Rou montoror este tocma de a ne ndruma n peroada aceasta de coal1 se poate cere sfatu, pot f consuta prvnd dema dn faa noastra, ar or de cte or sunt consuta ne dau sfatu optm, ndcndu-ne caea or acunea cea ma benefca pentru no. Dar dupa cum -am spus, sfatu Lor este doar un sfat nu un ordn. Depnde de tne daca ve urma sau nu. F nsa convns ca daca cont de sfatu prmt, ve avea succes de fecare data! ntr-o comuncare avuta cu E, -am ntrebat cne sunt de unde au vent? M-au spus ca sunt tot fne smare noua, dar afate ntre doua etape de vaa; e vn dntr-o ume cu patru dmensun (dar nu tmpu este cea de-a patra, c tot o dmensune geometrca, ce de-a patruea ax stundu-se a orgnea ceor tre cunoscute noua), n acea ume se pare ca tmpu curge dupa compet ate norme, asta deoarece toata durata ve noastre repreznta pentru e doar o fracune dn tmpu or. Tocma de aceea pot sa fe permanent nga no. La rndu or, au ghz sprtua ven dntr-un spau superor, pentadmensona, .a.m.d. La ntrebarea: , Dumnezeu?", raspunsu pe care m L-au dat a fost: ,Lumea n- dmensonaa". Ce do ghz, dupa cum -am spus, se obectveaza de obce ntr- un barbat o femee. Daca-I rog, vor spune mpreuna cu tne Ougciunea 3omneasc, dar Credul va spune (ntitatea masculin, cea &eminin n acest moment demateriali57ndu-se. La ntrebarea ce I-am pus-o atunc Lu: ,Dec ea este maefca?", am prmt raspunsu: ,Nu, este negatva". Contnund cu ntrebarea: ,Dec, sa neeg ca a pecat de nga no de acum nante?" am prmt raspunsu ,Nu, Ea ramne n contnuare n prea|ma ta pentru "eninerea ecAili1rului# (sub. n.). ntr-adevar char 74 aa este. Totu n ume este un |oc a compementaror necontradctor, fgurat superb n smptatea sa de embema 2ai Bi, ace cerc mpart n doua de o ne n forma de ,S", o |umatate fnd neagra avnd un punct ab n m|oc, ar ceaata aba cu un punct negru n m|oc. De obce ce care partcpa a dscu ce care raspunde a ntrebar este E. Ea este cea care pune n faa ncercare, care te nvaa sa e dobor. Am amntt de a nceputu acestu subcapto, de Integena Superoara am ntrebat daca Ea ar f Dumnezeu. Nu. Dn nenumaratee nveur ae ntegene no putem vedea doar o nfma parte dn zona cuprnsa ntre obectee nensufete pna a 0nteligena /uperioar, char pna a Dumnezeu. Prn Autocontrol -am prezentat un canal prin care poi intra n contact de comunicaii directe ncep7nd de la obiectele nensu&leite i p7n la /piritele /uperioare, cana testat verfcat de nenumarate or prn experene repet efectuate n cond rguroase. Orcne a studat de|a Autocontrolul pas cu pas sau te$nici similare e poate ncerca, obin7nd aceleai re5ultate ca i mine ,iar capactatea noastra de comuncare (dezvotata astfe) nu se ntnde dect pna a 0nteligena /uperioar. Pana a Dumnezeu nu avem caea deschsa nc n-o putem deschde no. Asta doar E o poate face. Revennd a menrea noastra: a ntrebarea pusa /&intei (vang$elii ,Care este rou nostru ac acum ?" -am prmt o trmtere a Isaa, ar n cartea proorocuu am gast: <nvai s &acei binele, cutai dreptatea, ocrotii pe cel asuprit, &atei dreptate or&anului, aprai pe vduv! (Isaa. , 17). Dar n afara de asta, no am vent pe Pamnt, dupa cum -am spus de|a, pentru a nvaa pentru a acumua Cunoatere,energe 75 nformaonaa (sa ma scuze fzcen, dar at termen nu este potrvt). Sarcna noastra prncpaa este dec de a nvaa (ea este ceruta nu numa de cretnsm, c de ate reg). Ma ve ntreba: 3ar oamenii sunt at7t de di&erii, vor putea acumula toi aceeai cantitate de CunoatereE Cred ca nu. Cred ca tocma acesta este rou revenror pe Pamnt, a etapeor ve, a rencarnaror (concept scos dn /&7nta /criptur de pe vremea Sfnor mpara Constantn Eena, dar sper sa fe rentrodus ntr-un vtor apropat deoarece s-au acumuat prea mute dovez care-1 spr|na). Dupa fecare revenre de pe pamnt n 9umea /piritual, canttatea de Cunoatere acumuata, de energe, n se depune undeva spre foosu nostru a ntreguu Unvers (ceva ca o depunere ntr-o banca, unde ban depu de tne sunt a ta, a acces a e, dar ntre tmp foosete banca, ntregnd suma totaa pe care o rueaza). Cred ca n momentu n care cneva a acumuat sufcenta Cunoatere, poate face pasu urmator spre o 9ume /uperioar paraea (poate) cu a noastra poate cu o dmensune n pus. n acest caz trebue sa admtem ca mergnd dn aproape, n aproape lumea ,-dimensional, lumea cu in&init de multe dimensiuni K repreznta pe Dumnezeu. Afrmaa pare a f susnuta de magnea hostca a Dvnta, de acea afrmae ca Du"ne,eu este o parte din noi i noi sunte" o parte din El$ Vennd ma |os, ma n umea noastra, putem observa fara nc o dfcutate ca umea trdmensonaa cuprnde umea bdmensonaa, ar aceasta a rndu e o cuprnde pe cea monodmensonaa. De exempu, mcarea unu punct (0-dmensona) duce a obnerea une n ( dmensune), ar mcarea ne duce a obnerea une suprafee (2 dmensun). Mcarea acestea dn urma creeaza un voum, un corp (3 dmensun). Ma ntreb daca nu exsta procese nverse? 76 Dncoo de umea 0-dmensonaa nu exsta oare um cu - dmensune, -2 dmensun, -3 dmensun, .a.m.d.? Revennd n aceasta accepune, /piritele /uperioare pot f entta gndtoare vente dn 9umile /uperioare, dar pot f tot aa de bne pamnten afa a rencarnri de ordin superior, dec care au acumuat muta Cunoatere se afa n peroada de odi$n nante de rencarnarea urmatoare (poate utma), n orce caz nu pot accepta ca (ntitile /uperioare cu sarcn de Ghz care au evouat ca fne gndtoare n trare anteroare sa f adunat ma puna Cunoatere dect ce pe care coordoneaza ndruma acum. Ar f un nonsens! %%$ A9utorarea altora n ca# de su"erine patolo/ice 11.1 <r dia/nosticare2 nsu faptu ca po descoper de ce bo sufera oamen pe care nc nu -a cunoscut care organe emt semnae de suferna, este ceva mnunat; dar nu acesta este eu utm (ce pun n etapa de pregatre n care te af). Po ndrepta spre corpure or nu numa atena ta, c energa n scopu nsanator or. Nu tm nca pe ce cae subta ne cuegem nformae prvnd starea de suferna a organeor dntr-un corp afat a orce dstana. Nu tm cne este purtatoru acestor nforma. Probab acea cmp pe care ne-am perms sa-1 numm cmp PSI. Nu te-a gndt oare asupra faptuu ca dn moment ce a o unda purtatoare care aduce nformae necesare, ndferent de Spau ( Tmp), a putea trmte pe aceea cae energa de care are nevoe ace organ 77 pentru a- putea remeda probema, suferna? n fosofa antca chneza, n acupunctura - dar nu numa acoo - deseor se amntete ca maada este n fond o bocare a crcuae bere a energe prn corp, sau o scurgere, respectv o acumuare maadva de energe. (Energa este numta Bi, .rana etc.). Trmnd pe purttoare ./0 un fascco de energe spre organu n suferna spre chakra bocata, a|u persoana respectva n debocarea crcuae energetce dn propru sau corp, ar astfe a autovndecarea sa. Vez, persona consder ca no nu vndecam, ci a'ut" persoana respectiv s se vindece sin)ur$ ntrebarea care s-ar rdca ar f: cum s cuple5i ntre ele scopurile tale i aceasta energie, ast&el nc7t s reali5e5i elul spre care tin5iE La fe cum prn magnae putem face sa apara pe ecran corpu cu maade sae, tot aa putem face sa apara corpu n stare sanatoasa. Aceasta este una dntre cae de a|utorare pshca este a fe de smpa precum am expus-o! n ma|ortatea cazuror cnd vre sa a|u pe cneva afat n suferna, teoretc nc nu prea a nevoe de dagnostcare, po trmte a|utoru necesar doar apend a ecranu menta, pe care de|a fooset n mod curent a rezovarea une ser de probeme. Ma mut, n fazee ncpente ae medtae po obne rezutate remarcabe, cu toate ca tu aba a nceput sa- fooset ntua. De ce u ca eti <iul 4atlui CerescC De ce doar ,rec" nu cobor n nma Rugacunea Domneasca? Daca a contentza semnfcaa cuvnteor ,Tata nostru Care et n cerur...", a ti ca, !iind <iul Creatorului( a nu numa dreptul c datoria de a interveni n Creaie( n sensu corectrii oricrui de,ecAili1ru provocat de no oamen! 78 Metodee pe care e vo prezenta n cee ce urmeaza sunt pe ct de smpe, pe att de efcace. A9utorarea persoanelor su"erinde "olosind ima/ini succesive Una dntre cee ma smpe, dar n acea tmp cee ma efcente metode de a|utorare a ceor cu suferne patoogce (dar nu numa) este utzarea ecranuu menta pe care gsez tre magn dferte. Este ma bne a nceput, dar nu este o conde excusva, sa cunot dnante bonavu pe care vre sa a|u. Cunotna poate f fzca ( cunot drect) sau pshca (mentaa - vzuazez). Te a|uta de asemenea daca se spune n cteva cuvnte de ce sufera. Prn asta scurtez mut tmpu necesar (tee)dagnostcar. Iata ce a de facut: a) Intra pe nveu tau prn metoda cunoscuta, spune- mantree de protece de a|utor pe care de|a e-a nvaat, dupa care proecteaza-1 pe omu respectv pe ecranu menta n partea stnga, vzuazndu-1 cu sufernee sae cu tot. b) n etapa urmatoare, proecteaza n partea dreapta a ecranuu o magne a u n care procesu de (auto)vndecare de|a a nceput, n prmee tae ncercar de a|utorare de a dstana, atunc cnd nca nu a sufcenta practca, ncearca sa af cum arata ndvdu. c) Acum proecteaza - ma n dreapta ecranuu - magnea u perfect sanatoasa, pna de energe ncredere n sne. Mca ncet aceasta magne spre stnga, astfe nct magnea maadva (ar apo, cea cu |umatate de vndecare) sa asa dn ecran. Pe ecran ramne doar i"a)inea sntoas0 n aceasta medtae, n Al&a, n afara vzuazar este deosebt de mportant ce spu. Este decsv n acest moment s !ii convins 79 ca magnea fercta sanatoasa creata pe ecran este o reatate. Nu VA DEVENI- c ACUM ESTE aa cum a proectat-o pe ecran. O expcae ar f ca pe nveee Al&a 2eta contna ta ucreaza cu cauzee, pe cnd n 'eta - cu efectee. Daca n Al&a 2eta magnez cu cea ma mare convngere subectu respectv, atunc se vor produce efectee scontate. Ignora factoru tmp foosete ,exsta" n oc de ,.va f". Pe aceste nvee totu are compet at sens. Reazeaza magnea cu rezutatu dort ca cum -a f atns de|a scopu propus. 11. ( Activarea de la distana direct a aurei7 a c6a=relor i a or/anelor n su"erin Metoda aceasta este cea pe care o foosesc de preferna, a fe de smpa ca precedenta, ar rezutatee sunt de asemenea spectaculoase (prvta cu och dn 'eta%. nva-o tu! a) Intra n Al&a, vzuazeaza persoana respectva, stabete care organe emt semnae de suferna, dupa care consuta- +$i5ii prvnd terapia optim de care persoana are nevoe dn partea ta. Po foos ansa radieste5ic, pendulul, alte instrumente ajuttoare sau e po proecta drect deasupra ecranuu menta, unde sa arunc cteodata o prvre pentru a obne raspuns a o anumta ntrebare. Stabete dec care chakre, care organe (daca este cazu) trebue actvate, de cate or a cte ze nterva. Stabete de asemenea, foosnd ansa pe care -a nstaat-o pe puptru de contro de deasupra ecranuu, dn totatatea a|utoruu pe care poate prm persoana respecva, ct a suta se datoreaza medcn aopate (eventua detaaza pe specata), ator tehnc compementare de vndecare (acupunctura, masa|, masa| 80 boenergetc, homeopatc, detoerape, sacroterape etc.). nsumnd vaore (procentuae) afate cu vaoarea obnuta a ntrebarea c7t la sut din ajutorul total pot s i-l dau euE - ve obne un procent maxm de 90-95% (restu este ntotdeauna partea Lu; cea ma mportanta...). b) n zua energzar persoane respectve, stabta pe baza grafcuu prmt n etapa anteroara, ntra ct ma profund n Al&a, spune- mantrele de protecie i ajutor, dupa care proecteaza persoana respectva pe ecran sau ma smpu, fa un sat n Spau depaseaza-te nga ea. Ma spune: 3oamne, d din 9umina 2a at7t c7t trebuie i unde trebuie acestui om pentru nsntoirea sa! - dupa care deschde- pama mn stng (recepe) spre E, ar cu dreapta (emse) energzeaza chakree aura persoane dupa modeu cunoscut de|a. n contnuare, daca s-a cerut, energzeaza- n pus una sau ma mute chakre, unu sau ma mute organe, n aceasta parte a energzar po transmte, ntre tmp comenz mentae cum ar f: resorbie, eliminare, de5integrare, activare, diminuare etc., n funce de ce este nevoe sa faca organu sau chakra respectva. Nu- fe teama de probeme cum ar f compatibilitatea energetic cu persoana respectiv, deoarece nu tu, c E este ce care t trmte energa benefca; or E este compatb cu toata umea. De curoztate masoara procentu de compatbtate; ve obne ntotdeauna vaor peste 90-95%. De asemenea, nu este necesar sa te preocupe ocazarea exacta a organuu sau a chakre energzate, nc faptu ca are exces sau psa de energe etc.; E orcum e te, ar tu L-a rugat sa te a|ute fndca II su|et fndca et doar un cana de transmtere a Haruu Dvn. 81 c) Dupa ce a termnat tot ce a de facut, spune: 0n numele 2atlui, al Miului i al /&7ntului 3u$, Amin facnd semnu cruc peste persoana respectva, dupa care numarnd de a a 5, revno n 'eta. ntre ege Unversuu se pare ca exsta o clau5 cosmca ce ne da fecarua dreptu - ndependent de starea materaa sau dotarea pshca - sa putem ua parte actva a formarea ucruror prn dornee noastre, prn crezu nostru prn speranee noastre. Asta a spus-o, dar ncomparab ma frumos, sus, cu cea 2000 de an n urma: ,Toate cte cere, rugndu-va, sa crede ca e-a prmt e ve avea" (Mc, XI, 24) ,Dupa credna voastra, fe voua" (Mt, IX, 29). Cnd a a|uns a formarea magn perfect sanatoase a omuu, respectv cnd pronun asupra u mantra Trntara, sosete un moment, un moment deosebt de pacut, cnd sm ca -a ndepnt Msunea propusa: este momentu cnd et patruns de undee benefce receponate de a ce pe care tocma 1-a a|utat. La prmee cazur rezovate poate aparea n mnte nounea de ndoaa: este o simpl coinciden sau i aa s-ar &i vindecat spontan sau datorit tratamentului medical. Cu tmpu, crescnd numaru de cazur rezovate, aceste suspcun vor dsparea. Totu, revn dn nou a medcna aopata. I recomand ca sa cer ntotdeauna cazuror pe care e a|u sa urme/e ma departe tratamentu aopat, sa efectue/e perodc anazee etc. Trebue s - fe car ca o maade odata nstaata n corpu fz.c, trece mut ma repede daca este atacata dn doua drec: prn medcaa clasic prn energzar. Nu te atepta a rezutate medate. Ac nu e ca a stomatooge unde pu cetee gata; amntete- de extraca unu dnte putred care nu ma durea. Dupa extrace, ocu respectv poate sa doara ze ntreg; m-am perms sa numesc 82 aceste durer: dureri de vindecare, noune pe care am extns-o a unee mc acutzar de durere n prmee saptamn de energzar, ma aes n cazure n care aconez drect asupra a ceva papab (nodu, chst, tumoare etc.). Tot n prmee peroade de energzar, n zee respectve cnd persoana este a|utata, ea poate avea senzaa unor vaur de cadura, semn a receponar energe trmse or char buversare, ma aes a persoane cu defct mare de energe care subt se trezesc pe nveu optm energetc. | mnte, ntr-o excurse, dupa ce a maraut ze ntreg pna a prmu sat cu rucsacu aproape go, a rencarcarea u cu amente o peroada s-a parut deosebt de greu, apo te-a obnut cu noua stare. Cam aa se ntmpa a energzar. Mu bioenergoterapeui (scuza-ma pentru termen, dar este ce consacrat, char daca nu ce ma nmert) acuza epuzare fzca, pshca energetca dupa una sau ma mute edne. Mu acuza char perder n greutate. Daca anazez n amanunt cauzee respectve, ve constata ca toate au un numtor comun: undeva s-a strecurat o greeaa. Dntre gree, doua sunt cee ma frecvente: Mercantzarea, adca pretnderea unor benefc materae (banet sau nu) de a pacen. Se uta cee recomandate de sus cnd -a trms aposto (nu ca m-a consdera aposto, dar tot E ne-a trms pe no sa- a|utam pe ce sufernz): ,Tamadu pe ce neputnco, uva pe ce mor, cura pe ce epro, pe demon scoate-; n dar a uat, n dar sa da" (Mt, X, 8). Nc unu dn ce care ucram boenergetc nu cred ca ne-am patt aceste capacta, c eventua e-am dezvotat pe cee* avute prntr-un curs sau ma mute de specazare. Dec capactae e avem n dar, ar un dar nu poate f vndut! 2 3ucrul cu ambee mn (cu excepa tehncor de tp Rek). 83 |-am spus despre cee doua chakre dn pame: cea dn stnga avnd poza normaa pe recepie, ar cea dn dreapta pe emisie. Lnga fecare exsta cte un mic ntreruptor prn care putem schmba sensu de ucru a or. ntnznd ambee mn spre ce pe care vre sa a|u, n ce ma bun caz nu fac atceva dect sa da cu dreapta energa a benefca, ar cu stnga sa prmet de a e energa de suferna, maefca. Nu- norma sa te resm dupa o asemenea edna? Daca trec chakra dn stnga pe emisie, atunc cu ambee trm energa benefca; dar de unde? Dn propra ta energe. Te epuzez? Norma! Perodc trebue sa te pui la pri5, adca sa te rencarc! asta nca nu- totu! n prvna grupeor sangune t foarte bne ca exsta patru grupe prncpae, n boenergetca, ce pun pe tertoru Romne, se pare ca exsta vreo 23 de moane de grupe! Adca vbreaza pe o frecvena anumta, ncercnd sa energzez orcum rt probeme de ncompatbtate cu pacentu, da peste cap, fac ma mut rau dect bnee pe care vroa sa-I fac. n cazure n care este nevoe de a se ucra cu amndoua mne, de exempu a emnarea une durer, deschde- compet chakra VII ca pe o dafragma foto, pentru ca pe ac sa poata E sa- trmta Lumna de care are nevoe ce pe care a|u. Atunc de|a nu ma este nc o probema, de exempu n mpingerea afara dn organsm a energor negatve (cenu spre negru) ae durer. Mu cred ca este ma bne sa fe prezent ce pe care a|u pentru ca sa po sa i pui m7inile pe e. n cazu nostru, nefnd nc medc nc fee bsercet, asta pare a contraven eg,care nca nu accepta aceasta practic, de nu aconez medca. Ma mut, dn punctu de vedere a Legor Superoare, gestu este nut. A|utorarea de a dstana funconeaza perfect, ndferent daca ceaat este aatur de tne sau peste Ocean. 84 O mca utma observae a acest capto. De obce cursanor se recomanda nerea ct de ct ma ascunsa a capactaor or. Cteodata, nc macar ce a|utat nu este nevoe sa afe. | mnte ce a spus sus eprosuu dupa ce 1-a tratat? Ve,i( nu spune ni"nui$$$ (Mt, VIII, 4). Recomandarea este facuta ca sa ev coz ntermnabe n faa u tae, sa ev nte dscu neprncpae cu ce care nu u atceva n afara de. *aterialismul dialectic i tiini&ic! 1-. Cum s!i or/ani#e#i un /rup de Autocontrol Cee prezentate pna acum e po face sngur, n cteva un po sa a|ung a asemenea performane, nct sa f capab sa dagnostchez dupa cum a vazut ma nante. Penru dagnostcare, aa cum -am ndcat, a nevoe de o a doua persoana, precum de cond pregatte corespunzator. Tocma de aceea poate este ma bne ca sa- organzez de a nceput un grup de studu a Autocontrolului. Pentru asta a de facut urmatoaree: Formeaza un grup de ce pun ase persoane seroase, de ncredere, care doresc sa nvee mpreuna cu tne exerce, n tmpu ceor 35-50 de ze, n zee ncpente. de nvaare a al&abetului, nu este nevoe sa ucra mpreuna; ne doar egatura, ar a termnarea ucraror aduna-va pentru stude de caz. Pentru prma ocaze consacra ce pun o z ntreaga! Fecare sa se pregateasca sa aduca cu sne ce pun patru fe cu cazur maadve grave. Pe o parte a fe trece (numee), sexu, vrsta, ocazarea geografca a persoane, ar pe verso descre cu ct ma mue amanune suferna (sau sufernee). Cu ca ave ma mute deta, cu att va a|uta ma mut coeg. Pentru stude de caz mpar-va cte do. n Capitolul GP ve gas un exempu prvnd 85 modu de desfaurare a une edne de dagnostcare. Lucra smar. O atenonare: ndrumatoru sa nu fooseasca expres de tpu nu eAist, nu are aceast su&erin etc, deoarece preznta rscu rentoarcer ceuat n 'eta. D Toate acestea trebue efectuate ntr-un medu pregatt corespunzator: Cauta-va un oc ntt, unde sa nu f deran|a. Convnge-va ca to membr grupuu -au nsut exerce anteroare n ordnea data e-au efectuat cu succes. Carfca de a nceput ca: nmen nu vneaza aplau5e. Poate ca vor f un care vor obne rezutate ma straucte dect cea, asta doar a nceput. Nu nseamna nsa ca e sunt cei mai buni, mai deosebii, c doar ca e-a reut ma repede expermentu. Po f un care nu pot ucra pshc n mod corespunzator n prmee 5-6 expermente, dar de mute or, ce ma en devn cee ma bune medumur. Daca cunot pe cneva care a absovt un curs de Autocontrol, roaga-1 sa se aature grupuu vostru. Daca e (ea) contnua antrenamentee, va poate ofer un a|utor de nenchput. Daca a ntrerupt, reund cursu nga vo sau cu a|utoru acestu matera, poate remprospata foarte repede cunotnee. Cnd tu et acea care fac dagnoza, asa- deoparte toate dube arunca-te cu capul nainte n ceea ce fac! Lasa-te condus de smur, de presentmente, de ntue , nante de toate: ,u ncerca s dai eAplicaii la ce gseti! Ncodata sa nu spu: imposibil! n ma|ortatea cazuror, prma mprese, prma ntue este cea corecta. Nu te opr, vorbete fara ntrerupere ! Baeaza corpu fara oprre spune ce gndet. Daca tu et ndrumatoru, nu nfuena executantu! 86 Desgur ca a dor ca sa reueasca ct ma bne, dar nu ma afuta daca spu: 0a ve5i n spatele lui. /igur nu este nimic acolo E Nu spune executantuu ca greete! n etapee ncpente, erore au orgnea n faptu ca medumu (executantuu) se potcnete de ate cazur n oc sa e examneze prn practca. Amntete- de magne parazte de pe ecranu menta, dn prmee edne de vzuazare ! O exprese puntva dn partea ndrumatoruu poate provoca trecerea expermentuu ntr- un punct mort. Eventua spune doar atta: /e poate !dar eu nu tiu nimic despre asta%. A rabdare! Daca treaba astae-a reut ator moane de oamen, va reu e! Poate ve avansa ceva ma ncet, ma aes daca te-a apt unu grup necunoscut dnante. Dar de ce te-a grab ? Dupa ce to rezova bne cazure de dagnostfcare, ne egatura n contnuare, ntn-va perodc rezova cazure n sne. Va merge dn ce n ce ma bne pna cnd ve sm ca po face asta sngur. Cu ct dev ma sensb, cu att ma fne vor f semnaee pe care e ve recepona, char pe cee dn vaa cotdana (nu doar pe cee provennd de a oamen sau organe n stare de suferna). Ncodata nu foos persoanee prezente pentru a f cazur de uat n studu! Este o dferena esenaa dn punct de vedere |urdc ntre aceasta examnarea de a dstana a cuva. Dia)nosti!icare atunc ar f treaba excusva a cadreor medcae. n ce de-a doea caz este vorba de percepie psiAic nu contravne nc une eg! 87 Daca seszez ceva rau, nu te grab sa aduc asta a cunotna bonavuu! Numa medcu poate face asta. Treaba ta este sa dezvo capactae pshce n aa masura nct sa- po a|uta pe aceasta cae pshca (care n acea tmp este egaa!). Daca maada o seszez pe cae pshca, a|uta- pe bonav sa scape de ea tot pe aceasta cae! Partea a II!a Pai n Autocontrolul pentru avansai Ce am v5ut i am au5it, v vestim i vou, ca i voi s avei mprtire ca noi, iar mprtirea noastr este cu 2atl i cu Miul /u, lisus >ristos. 6i acestea noi vi le scriem, ca bucuria voastr s &ie deplin. !loan, 0, Q-R% 1(. @ecapitulare 1(.1 @epetitio mater studiorum est Char pentru a foos n mod sncron cee doua mn a nevoe de exerc, de Ie fooset nca dn prmu tau an de vaa! Cu att ma mut a nevoe de exerc pentru a obnu cee doua emsfere sa ucreze sncron a comanda ta: emsfera obectva - stnga, cu cea subectva (de obce omera) -dreapta. Poate a observat munctor ucrnd a banda ruanta. Mne e merg precs a montarea exacta a peseor; nnd scue n mn efectueaza faze ae munc cu precze. Toate astea e-au putut nvaa doar prn practca exersare. 88 Capactatea subectva trebue ea nvaata foosta. Aceasta recama practca sstem de ucru. Aa cum munctoru de a banda a nvaat de a ef sa de a munctor ma vrstnc sa- practce mesera, tot aa ve asma metodologia de nvaare a dezvotar capactaor subectve. T-am ma spus, aceste capacta e au to n stare atenta, conservata; trebue sa nve sa e actvez sa practc cee nvaate n masura n care se permte, dar fara a face astfe rau atora. Tocma n acest sens, a repetar, an nserat n acest paragraf o recaptuare a cee studate pna ac, dar cu atee dn vtor: a) Numarnd rar de a 5 (sau 10) a actvez Al&a. Spu mantree de protece a|utor. b) Vzuazez cazure prmte, a|u energetc cazure n ucru. c) Soc a|utor /&etnicilor n cazure probemee ma dfce. d) Intr n comuncare cu a. Te plimbi nante napo n Tmp vzuaznd evenmente, spa etc. e) Spu o scurta rugacune de muumre , dupa mantra de revenre, numarnd de a a 5, rev n 'eta pentru programare. f) La trezrea de a ora optma, te vzuazez n funce de necesta. g) Intr n Al&a, da sugest poztve. h) Fooset magn mentae pentru dezvotarea memore. ) Te programez pentru tehnca ceor tre degete. |) Te programez pentru tehnca privitului n gol. k) Fooset nregstrar magnetce n Al&a pentru programare ntarrea programar exstente. 1) Fooset experena /&etnicilor chema. m) Programez repetarea condor optme de munca dn trecut. n) Fooset comuncarea subectva cu a, cu Sfetnc etc. o) Fooset seectarea rezovar optme. 89 p) Fooset dezactvarea stresuu n cteva mnute. r) Fooset un caendar menta pentru programarea n tmp a unor evenmente. s) La nevoe combn orcare dntre punctee de ma sus nu numa.. 1A.- Cine eti tuB Dn nou pentru dverstate propun o mca pauza, ar pentru a foos n mod corespunzator tmpu pe care a a dspoze pun ntrebarea: ,Cne et tu?" Dn cee nvaate pna acum probab ca a o forma sau ata de raspuns a aceasa eterna ntrebare a fosofor. Ha sa ncercam o snteza. Cnd et capab sa- proectez ntegena a o dstana arbtrara, nu este atceva dect o faa a Infntuu, Mcndu-e dupa dorna nante napo n Tmp, a una dn formee Imortata. Cnd e cunotna despre ceva de care n mod normal nu a de unde sa t, te aprop de Cunoaterea Absouta. Cnd e capab sa rezov practc orce probema, sa aduc n ordne normaa ucrure mposbe, et omnpotent. Atunc nu este norma ca de|a n aceasta faza sa te ntreb: /unt oare in&init, nemuritor, am cunoaterea absolut, sunt omnipotentE n &ond, cine sunt euE Raspunsu este o nte absouta... Orcne a f, et n egatura aproape permanenta cu 0nteligena /uperioar. Toate care sfnte spun, fecare n modu sau, ca 2atl i cu tine suntei !sau ar 2rebui sa &ii% o singur persoan. D Buddhsmu spune: =it-te la tine, eti nelepciunea lui 'udd$a. 90 D Hndusmu spune: Atman !cunoaterea individual% i 'ra$man !cunoaterea universal% sunt una. D Cretnatatea spune: 9umea cerului este n sine. D Mahomed spune: Cine se cunoate pe sine, i cunoate stp7nul. D n Upanade ctm: neleg7ndu-ne pe noi nine, cunoatem universul. Poate ce ma mportant ucru este sa te sm onorat ca te-a cunoscut pe tne nsu: stmez propru corp, fama, pe ce aproape de tne, ocu de munca, ara, umea. A dor sa stmez acea 0nteligen /uperioar care te a|uta. Punndu-m aceea ntrebare am avut urmatoru raspuns:,Vo sunte preten Me, daca face ceea ce va poruncesc. De acum nu va ma zc sug, ca suga nu te ce face stapnu sau, c v-am numt pe vo preten, pentru ca toate cte am auzt de a Tata Meu v e-am facut cunoscute". (Ioan, XV, 14- 15). Lumea este pna de ucrur netermnate. Trebue sa ne stradum sa e termnam, sa aparam medu ncon|urator (ncusv faa de pouarea mentaa sprtuaa), sa controam armee nuceare, sa uptam mpotrva foamete, sa prote|am fauna pe cae de dspare; ar sta o po contnua a nesfrt. Reamntete- cee spuse de proorocu Isaa: ,nvaa sa face bnee... (Isaa, 1,14) sau cee spuse de Sfntu Aposto Ioan: ,Iubtue, nu urma rau, c bnee. Ce ce face bne dn Dumnezeu este; ce ce face rau n-a vazut pe Dumnezeu", (III Ioan, I, 11). 1(.( A&ecedarul muncii n Al"a Dupa cum observ, de a un capto a atu preznt ucrur tot ma surprnzatoare (n Al&a%, avnd n vedere ca nca nve, dn cnd 91 n cnd ma nserez cte o revenre a emee eementare ca o recaptuare; o pauza de respiro. Ceuee cerebrae sunt capabe sa se acordeze cu ate ceue cerebrae sau char cu matera anorganca. Este mut ma uor sa ucrez pe nve uman dect pe nve anma or vegeta. Acoo nsa unde mza este supraveurea, neuron sunt capab sa nvnga orce greutate, e fnd programa cu predece pentru supraveure.Sa- dau un exempu: Un specast defectoog de a o fabrca de motoare de avoane (sa zcem) care trebue sa fe un ,bun" n mesera sa ca sa poata rezsta pe post, daca este contentzat puternc n Al&a poate detecta defectee exstente privind n gol spre motoru care tocma se aprope pe banda, fapt confrmat apo de nstrumentee eectronce. Va vne sa crede? ncerca ve vedea! 2e$nica privitului n gol o po foos orcnd n tmpu ze. Daca nsa ucrez cu obecte nensufete, este ma bne- pentru nceput, ce pun- sa fac nvestgaa noaptea. Iata ce a de facut daca te-a trezt a ora optma: a) Vzuazeaza care este probema: motoru nu funconeaza, nu a semna de raspuns de dncoo de ocean ec., dec care este stuaa nevie care trebue corectata. b) Muta magnea pun spre stnga. Vzuazeaza coreca ntr-o faza ncpenta. c) mpnge magnea ma spre stnga. Stuaa acum este normaa! Toate sunt n regua. Rezutatee, probab, te vor surprnde. Nu este o treaba ogca. Nu este ,tnfca". Nu se poate expca prn metodee casce. Cum po expca daca: 92 Un motor grpat cronc ncepe sa- dea drumu, ar apo smptomu dspare compet? : Dn ocu ce ma mposb posb apare cneva cu pesa de schmb psa? Corespondena pierdut apare totu a doua z dmneaa? Un stran apare exact cu obectu de care a nevoe? n urma une de ce -a fugerat prn mnte, schmb tactca a succes ntr-o probema nerezovata? Sa ncepem ara cu... o simpl coincidenE Dupa parerea mea, defna accidentalului este: acea aciune n care m7na ajuttoare a 0nteligenei /uperioare intervine, dar uita s semne5e c (l a &ost acela care te-a ajutat. %*$ ner/ii creatoare %*$ l *ursa7 creativitii Cu ct efectuam ma mute cercetar prvnd funconarea ceor doua emsfere cerebrae, cu att ma mut ncepem sa neegem procesee de creae. Creaa, uata n sensu clasic, este o actvtate prmordaa a emsfere stng. Aa numtu brainstorming este o actvtate de asemenea a emsfere stng. Lteratura de specatate bazata pe asemanar, dferene, anaze, concuz, asa n afara atene strafugerar nstnctve ae presentmentuu, factoru: ,Aha!" ,Evrca!". 93 Deoarece se pare ca prn emsfera dreapta ne cupam a 0nteligena /uperioar, a 'anca =niversal de 3ate D nmnete- o cum vre - deoarece n Al&a ambee emsfere ucreaza a fe, se pare ca n Al&a se reazeaza egatura dntre no aceasta inteligen suprem. n urma cercetaror de fzca s-a a|uns a concuz asemanatoare. Optca apuseana de pna acum prvea Unversu ca pe umea gaaxor, sstemeor soare, paneteor, organsmeor ucruror separate. Acum fzcen ncep sa descopere umea subatomca. Ea este umea energe, a reaor recproce, a nterdependene. F. Capra, fzcan a Unverstatea Berkeey dn Caforna, autoru car 2$e 2ao o& p$@sics !2ao&i5ica, Edtura Tehnca, 1995) afrma: =nitatea de ba5a a =niversului nu este doar caracteristica principal a eAistenei mistice, ci i cea mai important descoperire a &i5icii moderne. Daca fzca moderna a descopert ca nu suntem tocma att de zoa cum credeam, atunc va descoper ct de curnd sursa deor creatve. Aceasta sursa provne n mod egc ogc, dn unitatea de ba5. Aceasta untate o consder o numesc inteligen superioar1 ntruct nounea nca ma aparne concepteor regoase, ma bne sa o screm cu ma|uscue: 0nteligena /uperioar. Dec, cnd vorbesc de 0nteligena /uperioar, trebue sa cont ca nu este vorba de ceva dn afara noastra, c ma degraba de acea untate dn care facem no parte (vez imaginea $olistic a 3ivinitii%, dn care putem scoate nformae necesare a care ne putem cupa n mod content n Al&a, cnd ambee emsfere cerebrae ucreaza n mod sncron. Puterea dorinei( credinei i ateptrii 94 Dorina( credina ateptarea sunt cuvnte care refecta sentmente. Sentmentee sunt subectve; nu pot f fotografate sau masurate. De aceea nc nu sunt reae. Oare? Dorna a nascut toate creae umane de pe acest pamnt. Credna ateptarea au dat fora dorne, de parca ar reprezenta energ reae; aa pare a f n reatate! Nenumara cercetator se ocupa cu studerea acestor sentmente, cauta sa e cuantfce, sa e masoare mpactu n reazare cotdene. Sa nu amntesc dect ntnre banuae ae /ocietii de cercetri psi$otronice !Association &or .s@c$otronic Oesearc$% dn SUA sau cercetare efectuate a 0nstitutul pentru tiine noetice S0nstitute &or ,oetic /ciences%, fondat de cosmonautu E. Mtche sau 0nstitutul /Ol (de data asta este acronmu de a /tan&ord Oesearc$ 0nstitute% cu sedu h Pao Ato - Caforna sau Insttutu dn Freburg (Germana) etc. n toate aceste nsttute nu numa n ee se fac cercetar prn care se ncearca cuantfcarea prn metode fzce a energe mentae. Orcum a num aceasta energe - are o mume de denumr - ea ramne tot aceea. Este o energe creatoare. E+presii ca5 ,u doresc asta. 5u cred etc$( o in decuplat$ Expresa doresc o cupeaza, atept o ntarete, o ampfca, ar cred da puterea necesara. Prn Autocontrol nu fac dect sa e dat puter marte, dar nute sub contro. 1..( "ecte "sura1ile ale ima/inilor mentale propun un exercu smpu: ntnde mne n ata, orzonta, nchde och, n mna dreapta o sacoa de cumparatur cu 95 amente (nu coul 5ilnic%. Smte- greutatea! De ncheetura mn stng leag-i un baon rou pn cu heu. Smte cum te trage n sus! Dupa un mnut deschde- och prvete- braee. Pune acum cartea |os ncearca expermentu! Cnd deschz och, unu dn brae este de obce ma |os dect ceaat, de obce dreptu, deoarece (faa de stngu) a reaconat a greutatea couu menazat. Cteodata corectam aceasa mcare fara sa vrem, drept pentru care brau drept a|unge ma sus dect ce stng. Intra n Al&a i menta pune- mna dreapta ntr-un vas cu apa gheaa, ar stnga ntr-unu cu apa cada. Dupa cteva mnute revno compara temperature ceor doua mn. Dreapta, sub nfuena ape cu gheaa mentazate, va f ma rece dect stnga. >entali,area( antrenamentul n Al&a este tot ma des foos! de sportv de per!or"an$ :at un e+e"plu5 ntr-un ceu s-a facut un test de apcare a mentazar asupra antrenamentuu de baschet prvnd numaru de cour marcate dn ovtur de pedeapsa. O casa a fost mparta n doua grupe: prma s-a antrenat fzc a saa aruncnd a co, ar cea de-a doua acasa stnd n fotou, DAR ntrnd n starea Al&a vzuaznd numa ovtur perfecte. Dupa un tmp cee doua grupe au fost testate a saa. Ambee grupe au dat aceea rezutate, cu toate ca cea de a doua nu a pus mna deoc pe mnge n aceasta peroada!!! %*$* *"aturile a9uttorilor de#interesai |-am prezenat de|a exempe unde a fost ndcat sa chem n a|utor specat care sa raspunda ntrebaror puse n pan subectv. Lsta poate contnua a nesfrt. Sute de ajutoare de5interesate 96 ateapta sa e contactez, sa e cer sfatu, sa- devna consutan. Nu- vor nanta nc o nota de pata! Tehnce Autocontrolului pas cu pas te a|uta sa- nvng programarea neuronor ta spre separatsmu carua suntem victime n umea materaa. /pecialitii (conser) repreznta una dntre posbtae ca prn e sa putem ntra n egatura cu 0nteligena /uperioar unde sunt stocate toate cunotnee toate rezovare probemeor prezente vtoare. Sngura probema este ca deseor utam aceasta posbtate deosebta. Tragem sngur n |ug, ne chnum sngur pentru rezovarea probeme, deoarece utam de aceta. Orcnd daca a nevoe po face sa- apara magnea une persoane pe care o stmez, un specast pe care respec, un conser de a caru sfat a nevoe n domenu respectv. Pe pan subectv a posbtatea sa- cer sfatu n probema specaa pe care o a. Aceasta o ob punndu- ntrebarea menta, gondu- mntea pentru un moment, ar cnd rev asupra probeme sosete raspunsu. Po avea senzaa ca parca tu a nventat, ca parca tu a pus n gura u raspunsu, ca parca acesta ar f raspunsu dat de tne. Este un sentment corect. Accepta-1! Totdeauna nsa muumete- nante de a paras Al&a. Po reaza magnea unu coeg, a unu savant, a unu conser superor, char a unu persona| dn store. n cadru studor pentru doctorantura cautam posbtatea reazar unu dspoztv care sa proecteze magnea cromatca n cuor a unu cmp acopert cu o anumta cutura, aatur de magnea unu cataog cu etaoane de cuor, pentru a putea obne o comparae a acestora dn urma cu cuoarea cmpuu. Ma 97 chnuam cu tot feu de ognz, prsme, dafragme, n scheme optce care ma de care ma compcate. Aproape utasem de ei. La un moment dat, din senin, m-au vent n a|utor ansndu-m o ntrebare smpa: ,De ce nu modfc Dubosq-u?". Coormetru Dubosq este un comparator foost nca de prn an 50 n determnar coormetrce; az, aproape utat, aveam sub masa, n cuta u, nut pentru un eventua muzeu a aparateor de aborator. Schema optca a aparatuu modfcat am trasat-o n ce mut o |umatate de ora, ar ateeru a ucrat a modfcarea aparatuu nca o |umatate de ora! aa am reut! Muumta or! ncearca tu! %*$D Nimic nu este imposi&il 2 |-am ma spus, n Al&a orce este posb. Va trebu sa emn dn gndrea ta termenu de imposibil. Nu exsta maade n care sa nu po a|uta, dar nu uta: mpreuna cu medcna aopata cu voa Tatau! Un exempu dn practca: este vorba de o femee, 26 de an, cu un cancer ovaran metastaze mutpe generazate n tot organsmu, metastaze care -au atns cooana. Ce a spune n 'eta E Ma mut ca sgur: imposibil de ajutat. Totu, dupa cea 40 de energzar (nu znc, c a un anumt nterva de tmp) cnd medc au deschs-o, au gast doar cee doua tumor bne demtate! Metastazee dsparusera! Un at caz; barbat, 50 de an, cancer de ntestn gros, propus pentru operae de anus contra natur. Iara a tnde sa zc acea imposibil de re5olvai. totu, dupa o sere de energzar starea s- a ameorat mut, ar dupa o a doua sere medc -au facut doua bops, nevenndu-e sa- creada ochor: &r celule canceroase! 98 Tangena ma menonez ca persoana respectva ua n tmp ctostatce, dar aba de a nceperea energzaror e suporta perfect! Sa- ma povestesc? Ar f foarte mute. Ma opresc totu ac, fnd convns ca este sufcent sa schmb defntv n concepa ta imposibil n posibil, cu voia 2atlui Ceresc. %*$9 )eselia terapeutic Nu este greu sa se observe egatura dntre o attudne negatva, un sentment negatv efectee negatve ae sae asupra corpuu. Daca accep ca un pcat atrage dupa sne o pedeaps, atunc sentmentu negatv repreznta pacatu, ar boaa - pedeapsa. De ac po trage o concuze mportanta prvnd fecare tp de gndur ce fe de efecte pot provoca n corp. Treptat, pe masura ce dev tot ma rutnat n Al&a po constata drect, att n cazu tau, ct a atora, care gndur provoaca efecte poztve n organsm. Ascutarea une muzc pacute (Vvad, Beehoven, Lszt, Schubert, Chopn etc) poate f de asemenea drumu spre sanatate (drum cunoscut de atfe prn termenu de meloterapie - vez S| tabeu). La fe s bucura, respectv rsu. Exsta terapa prn umor, foosta char n cazu unor maad gree. Numa un caz sa- dau, dar concudent: N. Cousns dn SUA a parast sptau deoarece medcu nu dadea nc o ansa de vndecare. Era redactoru ef a revste /aturda@ Oevie-. S-a tratat compet ctnd car comce, audnd nregstrar de spectacoe comce, dgernd tot feu de asemenea materae nr-o camera de hote. Pun atfe nterpretata, o ege a u Murphy gasete ac adevaru: ,Rz, png rezutatu este acea? Ma bne rz!" 1..C De#voltarea personalitii prin Autocontrol 99 O tehnca de o asemenea putere ca Autocontrolul nu ne permte sa perdem dn vedere schmbare sufetet pe care e aduce dupa sne. Testndu-se doua grupe de cop dntre care una mpcata ntr-o tehnca apropata de cea pe care o studez !*ind-Control%, s- au constatat urmatoaree: Practc to ce care au studat *ind-Control-ul au avut dmnuata abtatea, ntarndu--se puterea ego-uu. To practcan au devent ma cam, ma nt. Iata, n cee ce urmeaza, o sta sumara a cataor ce se po modfca prn Autocontrol. Ctete sta dn stnga. Te-a bucura sa f aa? Nu cred. Acum ctete-o pe cea dn dreapta. Asta aduce ma mut cu ceea ce dor sa dev. Caliti diminuate (motivitate ,ervo5itate Autoacu5are Ouine !timiditate% /ensibilitatea 0a atenionare Crispare Agitaie Oeinere nc$idere n sine Oivalitate .esimism 3umnie (goism 100 Caliti accentuate *aturitate Calm /iguran de sine 3esc$idere ndr5neal n societate OelaAare Calm Amabilitate /ociabilitate ntrajutorare 'un dispo5iie Compasiune +enero5itate Prn exerc cotdene tmp de 35-50 de ze, tu ve ncepe sa tnz tot ma mut spre cooana dn dreapta. Cu ct fooset ma des zona Al&a, cu att ma mut acestea devn caracterstc cotdene. 1+. 0e6nici avansate n Autocontrol 1+.1 Pro/ramri de noapte 1+.1.1 @e#olvarea unor pro1le"e cotidiene Sgur te ve ntn cu probeme generae, cotdene. Acum a posbtatea sa te autoprograme5i pentru rezovarea tor.Pentru ca te ntnet pentru prma data cu termenu programare, sa - detaez; programarea este acunea pshca pe care o nduc unu 101 subect (char de a dstana), ce urmeaza sa se decaneze a un anumt moment prestabt, n cazu de faa este vorba de acunea n care nante de a adorm ntr n Al&a comanz subcontentuu sa te trezeasca noaptea a ora cea ma potrvta pentru programarea u prvnd rezovarea n vor a aceea probeme, dupa care adorm ramnnd n Al&a, unde subcontentu ucreaza ma actv. Trezrea te va readuce n 'eta. Noaptea cnd te trezet, ntra dn nou n Al&a rea menta probema care te framnta cauta- rezovarea. Pentru o rezovare cu succes este mportanta funconarea creeruu ntr-o dmensune corespunzatoare: pentru unee probeme este ma propce actvtatea emsfere stng, pentru atee actvtatea emsfere dreapte sau conucrarea amndurora. Ca sa ob asa programez ca a unrea ceor tre degete de a orcare mna, creeru sa nceapa sa funconeze optm pentru rezovarea probeme aparute. Spune menta: 3ac pe viitor m mai nt7lnesc cu o asemenea problem, doar at7t am de &cut; s unesc cele trei degete de. la oricare din m7ini, n acest mod mi voi cupla capacitile interioare. Voi deveni deosebit de sensibil pentru nelegerea in&ormaiei i o voi putea utili5a imediat pentru re5olvarea problemei aprute, n contnuare, adorm drect dn Al&a. Dec, pe puncte, asta trebue sa fac: A) Pentru programarea smpa momentana. nante de a adorm ntra n Al&a comanda- ca sa te trezet a ora optma pentru programarea rezovar probemeor cotdene. Adorm drect dn Al&a. D Cnd e trezet a ora programata ntra dn nou n Al&a rea probema spre rezovare. B) Pentru programarea optma (cu cee tre degete) pe vtor. 102 Unete- cee tre degete de a orcare dn mn. Spune n tne textu de ma sus sau unu smar adaptat probeme. Readorm drect dn Al&a. : C) Cuparea nstantanee, de|a programata a capactaor nteroare (cerebrae). Cnd ma apare o probema de tpu amntt, atunc, pentru gasrea rezovar optme, doar unete- cee tre degete! %D$%$- Re,olvarea unor pro1le"e speciale Pentru rezovarea unor probeme specae, de o deosebta mportana, probeme ce pot aparea ma rar, procedeaza smar cu cee descrse a paragrafu anteror. Dec, nante de a adorm seara ntra n Al&a programeaza-te sa te trezet a ora cea ma potrvta dn noapte pentru rezovarea acee probeme specae. La trezre, ntra dn nou n Al&a , foosnd tehnca ceor tre degete, programeaza-te. De asemenea, programeaza-te sa fac urmatoaree: n tmpu ze sacrfc cteva mnute n brou sau ntr-un at oc ntt pentru a ntra n Al&a a te programa ca pentru rezovarea probeme sa gaset pe caea comuncar subectve, souonarea recproc-optma. Asupra comuncar subectve vom ma reven n paragrafee urmatoare. n contnuare, adorm drect dn Al&a. A doua z sau a sosrea ze crtce, retrage-te ntr-un oc ntt, ntra n Al&a dupa modeu cunoscut {numarnd de a 5 sau de a 10 a 1). Anazeaza probema pe care o a. Ce provoaca compcaa? Pe cne ma poate a|uta? Cheama- pe ce mpca n 103 probema ,dscuta" probema cu e pe nve subectv. Anazeaza probema dn punctu de vedere a ceuat! Acum rea n tne ca atunc cnd va sos momentu (de exempu a convorbr), unrea ceor tre degete va aduce dupa sne faptu ca toate capactae tae vor conucra pentru obnerea soue optme pe care o ve exprma n cuvnte corespunzatoare Ia momentu potrvt. Revno n 'eta contnua- munca. La sosrea momentuu dscue (de exempu), reunete- cee tre degete. F sgur ca nformae necesare vor a|unge a tne a momentu oportun, ar probema se va rezova ntr-un mod avanta|os pentru to. %D$%$. Re,olvarea pro1le"elor unice printr-o respiraie cu inspiraia ad,nc Daca nantea dscutar probeme nu a tmp sa ntr n Al&a sau nc un evenment concret nu se eaga de probema, comuncaa subectva poate f neg|ata, ar n ocu e foosete o ata tehnca de actvare a mecansmuu. De data asta, dupa modeu cunoscut dnante (seara, n Al&a%, programeaza-te sa ob rezovarea facnd o nsprae adnca, rennd -2 secunde aeru n pamn unndu- cee tre degete. Prn asta cupez capactae de sm, subectve obectve, care te vor a|uta n uarea decze corecte, adca a pronunarea hotarr corecte, a momentu potrvt n avanta|u tuturor. %D$%$* Cel mai important lucru n re#olvarea pro1le"elor n decursu ve mu oamen se straduesc sa dezvote cunotnee, sa acumueze experena. Dn pacate a procedeaza de aa manera de parca vaa ar f o pauza de cafea 104 de cea 70 de an. Pentru rezovarea probemeor ce e pune vaa n faa a nevoe de tot ma mute cunotne, de nformae. Cu ct et ma documentat, cu att ma uor po rezova aceste probeme. Cea ma mportanta nvaatura pe care trebue sa -o nsuet este aceea a capacta cu care po sa ob nstantaneu cunoaterea, nformaa, rezoua, pe care apo sa o fooset a rezovarea reaa a probeme. Prn apcarea Autocontrolul pas cu pas se dezvota actvatea ambeor emsfere cerebrae, devennd astfe capab sa putem reua orcnd o nformae stocata, respectv o nformae necesara, pe care nsa nu am nvaat sa o putem culege &olosi n scopu rezovar probeme pe care o avem. 1+.1.+ Activarea /eneratorului de idei Lucrez undeva unde ncontnuu este nevoe de de creatve, cum este cazu cercetar sau a concurene ntre frme unde mereu trebue sa up pentru mennerea prmuu oc. Seara nante de a adorm ntra n Al&a programeaza-e sa e trezet a ora optma pentru programarea generatoruu de de. Adorm drect, fara a ma reven n 'eta. Cerna de ma sus po sa o competez cu orce dee egata de tema care te framnta. Noaptea cnd te-a trezt ntra ct ma profund n Al&a, aege- o personatate dn domenu roag-o sa se aature ca sfetnc. Cum? Astfe: Spune- ce te framnta, ce panfc sa ob. Dscuta cu e dee pe care e a. Nu- vorb fara oprre! Lasa- u tmp sa- raspunda. Asta o po obne punnd deoparte (ntr-un at senar GHT 105 a creeruu) deea care te framnta, dupa care rev dn nou a ea: Ce s &ac pentru a avansa n temE ,Ce- trece acum prn mnte", este raspunsu specastuu. Daca apar ma mute de, seecteaza-e. Numeroteaza-e compara-e doua cte doua. Compara pe prma cu a doua ntreaba- sfetncu care este ma buna. Apo decupeaza-te cteva secunde, ar cnd rev a tema raspunsu optm va f ce prmt. Daca a o a trea varanta, compar-o cu cea eta dn seeca anteroara; .a.m.d. pna cnd epuzez oate varantee. n fond, expcaa este deosebt de smpa. Pe pan subectv cupez cmpu nformaona cu ce a specastuu aes, ar ceea ce receponez este sfatu. Foosete metoda pentru programarea ta sstematca. O data a doua-tre ze ntra seara n Al&a programeaza-te sa te trezet a ora optim comunicrii cit /&etnicul aes. Cnd te-a trezt, rentra n Al&a, muumete- pentru a|utoru dat, dupa care (daca e cazu), cere- dn nou sfatu. %D$%$9 Pro)ra"are n ca# de pericol Se poate ntmpa sa a|ung ntr-o stuae neprevazuta de perco. Tot Autocontrolul te poate scoate a man. Pentru asta trebue sa te programez dn tmp sau prn metoda ceor tre degete sau prn privitul n gol. Seara, nante de a adorm, programeaza-te prn metoda cunoscuta sa te trezet a ora optma pentru preprogramare. La ora respectva, ntra n Al&a unete- cee tre degete. Acumspune-: n viitor, ori de c7te ori voi &i ntr-o situaie de pericol, va &i su&icient s privesc n gol (sau s-mi mpreune5 cele trei degete ae orcare mn - n funce de care tehnca doret sa 106 o apc), ca s ajung instantaneu n Al&a. Ast&el mi voi putea &olosi mai bine capacitile pentru ca, din orice situaie de pericol, s pot iei n starea cea mai bun de sntate. Dupa asta adorm drect fara a ma e dn Al&a. 1+.- Pro/ramri de #i 1+.-. l Pro/ramrii cu oc6ii desc6ii Dupa ce programarea de noapte merge corespunzator po trece a etapa unnatoare, aceea a programar cu och desch prn metoda privitului n gol. Seara, nante de a adorm, ntra n Al&a programeaza-te ca sa te trezet a cea ma potrvta ora dn noapte pentru a te programa n rezovarea probeme pe care o a n faa. De exempu, a un coeg ntr-o groap energetica sau care nu da randamentu ateptat. Adorm, fara a ma e din Al&a. Noaptea a trezre ntra dn nou n Al&a programeaza-te ca de cte or apare probema respectva s priveti n gol sa- proectez pe ecran tre magn succesve egate de tema. n cazu exempuu dat, n prma magne coegu face munca n mod neg|ent, perde tmpu cu fumatu sau cu bautura n tmpu servcuu, n cea de-a doua magne pe care o' pu n dreapta prmea pe care o mpng pun spre stnga, proecteaza o magne a u cnd, de bnd dn bautura preferata, se trezete dorna de a se apuca de ucru. In cea de-a trea magne, aparuta tot dn dreapta mpngnd-o compet pe prma dncoo de ecran prn stnga, nu se ma rdca probeme de munca, ar coegu ucreaza mut ma bne dect -a f putut nchpu vreodata. 107 O data efectuata aceasta programare, or de cte or apare probema n cauza nu ma este nevoe sa ntr n Al&a, c este sufcent doar sa priveti n gol medat ncep sa se pernde pe ecranu menta magne programate. %D$-$- Prepro)ra"area tonusului de diminea Iata o tehnca prn care, nante de programarea efectva pe care de|a a nvaat-o, te po preprograma pentru a nvnge napetena de dmneaa anume zmbnd actvnd tmusu conform ceor de ma sus. Metoda nsa presupune ca a de|a sufcenta practca n actvarea zone Al&a; a) nante de a adorm ntra n Al&a programeaza-te ca sa te trezet a ora optma preprogramar mpotrva pse de chef de dmneaa. Adorm drect n Al&a. b) La ora trezr ntra dn nou n Al&a afrma: 3ac m simt abtut, plictisit, n toane rele, &r c$e&, indi&erent, am doar at7ta de &cut; s ncep s 57mbesc, s-mi unesc cele trei degete de la m7n s-mi ciocnesc pentru c7teva secunde sternul. 3e la asta mi se corectea5 instantaneu tonusul, c$e&ul de via! c) Readorm drect n Al&a, nca de a doua z po sa te a|u actvnd metoda preprogramar dn noaptea precedenta. Retrage-te ntr-un oc ma zoat ma ntt, zmbete, unete- cee tre degete cocanete- ce mut un mnut zona sternuu. Imedat acumulatorii se vor rencarca! 108 1+.-.( nvin/erea o1stacolelor ascunse n cee ce urmeaza vo ncerca sa dau posbtatea de a smuge dn radacn stresu care da peste cap sanatatea. Dmneaa a fnee exercuu cotdan cnd te-a reaxat, nante de a te vedea perfect sanatos, pune- ntrebarea: 3e ce am aceast su&erin a corpuluiE Lasa- gndure sa zburde bere, va apare magnea cuva, un membru a fame, un cunoscut etc. Practc toate stare de stres provn dn rea nterumane ncorecte. Daca po afa care este reaa tensonata care te b757ie, atunc po sa te cupez pe cauza s respectv pe rezovarea e. Dupa ce a gast cauza da mna cu persoana respectva, mbraeaz-o! Smte cum se normali5ea5 egatura cu ea; prn amndo trece acum un sentment de ertare recproca de Iubre. n fond, prn ertare nu fac atceva dect sa nvng obstacoee ascunse dn faa sanata tae. Souoneaza prn magn mentae &recuul, ar souonarea &recuului sufetesc va aduce dupa sne souonarea ceu fzc. Aba acum pronuna mantra de protece: a5i m simt mai bine dec7t ieri din toate punctele de vedere. Dec, de acum nante, dupa actvarea zone Al&a prn numarare de a 5 a dupa pronunarea mantreor de protece de a|utor, pune- ntrebarea: 3e ce am aceast su&erin n corpE Dupa care, asa- gndure bere. Daca apare o persoana n faa ochor mn, proecteaz-o pe ecran. Face pace ntre vo! mbraa-va! Zmb-va! Toate acestea te vor umpe de m sentment pacut. Acum pronuna restu de mantre nvaate ncepnd cu cea amntta ma sus. Este nteresant ca reaa ta cu persoana respectva va ncepe sa se 109 normazeze n reatate. A provocat o schmbare, a dzovat un obstaco n drumu sanata tae. 1+.-.. Activarea timusului n pro/ramarea pentru eliminarea /reutilor viitoare Pa mc aduc schmbarea (vez dctonu chnez antc: ,Orce drum de o me de ncepe cu un pas"). Dar pentru ca acet pa sa te duca cu succes spre o schmbare trebue sa te programez n Al&a, ar schmbarea va nterven. Asta o mutam programare. Se poate obne aceasta schmbare char n 'eta, actvnd tmusu, nsa un rezutat ma bun ob daca programez n Al&a prn tehnca ceor tre degete sau o ata tehnca smara. O rezovare de excepe, de exempu, se poate obne n cazu senzae de succes garantat, pentru care toate acestea trebue sa e programez: nt zmbe, unet cee tre degete cocanet uor cu ee zona tmusuu pentru cteva secunde; ve deven ma energc, ma pn de ean. Programarea o po face n egatura cu orce evenment posb sa se ntmpe n vtor, dar preventv faa de star nenomnazate, care pot sa- provoace stres. Cteva cuvnte despre tmus. Este o ganda cunoscuta sub numee de glanda copilriei, care nceteaza actvtatea dupa trecerea adoescene (conform medcn casce). Se gasete n dosu sternuu, a cea 4 cm sub capatu superor a acestua. Prn cocanrea sternuu provoc vbra n tmus I actvez. Pna az nu prea se cunoate cu exacttate rou aceste gande, dar se pare ca |oaca un ro coordonator. Se pare ca are un ro n regarea ator gande organe. Toate semnee duc a ntarrea supoze ca prn cocanrea sternuu stmuarea tmusuu duce a 110 normazearea funce unor organe, ar prn aceasta se normazeaza un nve energetc maadv de scazut. %D$-$D Eos durerile de cap 2 D A o durere de cap, te-a apucat o mgrena rebela, n mod norma te-a ntnde spre o foa de agocamn sau at camant. Dar de ce? A Al&a a ndemna, este mut ma eftna nu are contrandca sau efecte secundare! Iata ce a de facut: a) Intra n Al&a prn metoda cunoscuta. b) Ram reaxat ac 3-5 mnute. c) Acest tmp po sa fooset pentru rezovarea unor probeme pe care Ie ma a. d) Char daca eventua -a ma ramas o b757ial n cap, revno n 'eta prn metoda cunscuta te ve sm mut ma bne dect nante! Dupa ce-a acumuat sufcenta experena po actva Al&a cu och desch. Ce care se plimb numa n 'eta ar apreca aceste cteva mnute de visare ca o perdere nuta de tmp. No nsa tm prea bne ca dmpotrva, a actva Al&a este cea ma creatva foosre a tmpuu ber de care dspu! Ca sa po a|uta a naturarea dureror de cap ae atora. a) Intra n Al&a spune- mantree de protece a|utor. b) Roaga-L pe Ce de sus sa- dea dn Lumna Lu att ct are nevoe ce n cauza deschde- pama mn stng (a Euu) - recepe spre E. c) Cu a|utoru Lumn care ese dn pama mn tae drepte - emse, mpnge durerea (cenue-neagra) afara dn capu ceu n cauza canazeaz-o spre pamnt. d) Muumete-1 pentru a|utor revno n 'eta. 111 D n cazu dureror rebee po acona astfe: a) Intra n Al&a spune mantree de protece t a|utor. b) Roaga-L pe Ce de Sus sa- dea dn Lumna Lu att ct are nevoe ce n cauza deschde- chakra VII compet. c) Cupeaza- ntrerupatoru dn pama stnga pe poza emisie, mna dreapta fnd prn defne pe emse, pune- mne dametra opus a baza cranuu ceu n cauza, cu pamee uor n sus mpnge durerea afara, n sus. Repeta mcarea dn nca doua unghur, astfe nct n fna sa cuprnz ntreaga crcumferna a capuu. Aduna durerea (cenue) de deasupra capuu dr|eaz-o spre pamnt. d) Muumete- pentru a|utor revno n 'eta. 1+.( 0e6nici de rela%are 1+.(.1 Dou minute pentru nvin/erea stresului Metoda po sa o ncerc n brou, n parcare, orunde t ca nu ve f deran|at. Ia-o n seros! Efectucaz-o de parca vaa ta ar depnde de ea (cteodata char aa este!) O po ncerca char daca nca nu a avansat prea mut n Al&a; Aeaza-te comod pe scaun, ebereaza-te de tot ce -ar putea stn|en respraa, ncusv de reture de a pantof. Strnge- pumn. Ma tare! Reaxeaza-. Reazeaza ce sm n tmpu aceste reaxar. Strnge- dn. Pregatete-te pentru contentzarea a ceea ce sm a reaxarea facor. Reaxeaza-e! Fa acea ucru cu geznee. Inspra acum adnc n tmpu ct da drumu ncet a aer, sub peoapee nchse prvete uor n sus. Smte reaxarea pe capuu, a frun, ndreapta- sprncenee! Smte- reaxarea peoapeor, a fee, a maxareor. ndreapta- atena spre gt, umer, pept, abdomen! 112 Reaxeaza- pe rnd toate pare corpuu. Trec acum pe spate. Reaxeaza-1 de sus n |os. Acum pcoaree, de a pupe pna a degete! Exercu pna ac nu a ma mut de un mnut. Acum, numara rar de a 25 a 1. nchpuete-te ntr-un oc panc ce aduce o amntre pacuta: gradna, fotou preferat, pau, un cmp nfort, un munte, mau une ape - orcare oc ntt de c-u- e- po amnt. Sta cteva momente ac! Acum spune-: 3e &iecare dat c7nd m relaAe5 ast&el, ajung pe un nivel tot mai ad7nc al subcontientului. 2impul este prietenul meu. 9ucrea5 pentru mine. Acum numr de la G la T. C7nd voi ajunge la T mi voi desc$ide oc$ii, voi &i per&ect trea5, relaAat, m voi simi bine i mai sigur pe mine. !=nu, doi, trei. C7nd voi ajunge la 5 desc$id oc$ii, voi &i per&ect trea5, m voi simi bine 6i sigur de mine. .atru, cinci (deschde- och!) /uni per&ect trea5, m simt bine i sunt sigur de mine, !in lucrurile n m7n. Agentul stresant nu mai are nici o putere asupra mea! ntregu exercu nu dureaza ma mut de doua mnute. Dar ce efect are! ncearca-! %D$.$- Dpt minute care i sc6im& #iua Iata un text care poate f reprodus de pe o caseta sau poate f ctt de atcneva (cu excepa parantezeor): a) ,ntnde-te comod n pat. nchde- och, ntoarce- prvrea n sus, sub peoape. Numara rar de a 5 a ntra n Al&a reaxeaza- te; a et perfect reaxat: 5... 4... 3... 2... 1. Reaxarea o adncet magnnd scene came: o poana verde umnata de soare, noror ab pe ceru abastru. Auz crptu pasaror!... (pauza)... Acum magneaza- vaur care matura mau ape cpocnd! Le auz sunetu!... (pauza).. Acum et ntr-un parc cu for! Vez fore! Ia una n mna! Observa ct de catfeate 113 sunt petaee! Smte- parfumu! Vez pcature de roua pe petaee e; ca nte damante n soare - refecta curcubeu n toate cuore sae. Acum vor urma cteva afrma cu efect benefc pentru tne. Repeta-e menta dupa mne: 3e c7te ori eAerse5 ast&el ajung tor mai repede i mai pro&und n subcontient... !pau5a%... .e acest nivel al contiinei ideile po5itive pstrate n &aa oc$ilor mei su&leteti sunt bene&ice... !pau5%... 3evin tot mai bun n domeniul clarvi5iunii... !pau5a%... mi pstre5 totdeauna calmul i po5iia corect. Nri de c7te ori mi unesc trei degete de la oricare din m7ini, contiina va &unciona pe un nivel tot mai pro&und. b) Po a|unge a un nve ma profund a contentuu numarnd de a 25 a : ,Numara menta cu mne! Vzuazeaza numeree smte cum a|ung pe nveur tot ma profunde, cum te reaxez tot ma bne! Cnd a a|uns a , et compet reaxat. Numara rar: 25... 24... 23... 22... 21... 20... 19... 18... 17... 16... 15... 14... 13... 12... 11... 10... 9... 8... 7...6... 5... 4...3...2... 1. Vzuazeaza- n faa zua de az. Vez cum trec oee, vez cum economset tmp, deoarece toate merg n, armonc, productv, nchpue- cum avansez de a o ora a ata, mpngnd magne de a dreapta spre snga: Acum este ora... (da ora reaa), e mcu de|un cu fama, cu preten, sngur. Et treaz pn de vaa! Radez! vez pe cea, se bucura de prezena ta! mpnge uor magnea spre stnga. Acum este ora... (da un tmp cu 2-3 ore ma trzu). Et a ocu tau de munca. Toate sunt bne pregatte dn tmp, to ucreaza efcace. De n mna to factor de decze. Reae tae cu cea sunt de neegere armone. Acum este ora... (da un tmp cu o ora-doua ma trzu). Vez un ceas n faa ta care ndca aceasta ora mpnge magnea spre 114 stnga. (Spune cu cuvntee tae ce trebue sa fac a aceasta ora). Toate se derueaza n regua, economset tmp. (Contnua n pa de o ora-doua, mca magne spre stnga da conde deae). A trecut zua de munca. (Vez un ceas ndcnd aceasa ora. mpnge magnea ma spre stnga). Te sm bne, energc! |-a ncheat zua de munca reazndu- toate cte t e-a propus pentru az. Radez recunoatere, spr|n - spre ce dn |ur. Pregatete-te pentru termnarea medtae tnd ca et n faa une ze creatve, care sa ndepneasca eure, et un conducator capab, care nvnge toate greutae, rezova toate probemee a|unge a orce e. Aa sa fe! Revno n 'eta. Numara de a a 5. Cnd a|ung a 5 deschde- och te ve sm treaz, odhnt, reaxat, perfect sanatos, mut ma bne dect nantea exercuu - ... 2... 3. Cnd a a|uns a 5 et compet treaz, te sm bne sanatos, mut ma bne dect ma nante - 4... 5. Och sunt desch, et treaz, te sm exceent!" %D$.$. Ad,ncirea strii Al"a prin rela%are muscular Unora e merge ma repede ntrarea n Al&a, atora ma ncet. Acest mpedment nsa nu-1 dorete nmen. Nc nu e nevoe de e. I vo prezenta acum un exercu smpu care va acceera reaxarea, nca nante de numaratoarea nversa, efectueaza acest exercu, pentru ca reaxarea sa fe un proces progresv, n cadru u ne ndreptam atena succesv spre dferte par ae corpuu e reaxam fzc treptat. De obce ncepem dn cretetu capuu 115 cobornd de acoo pas cu pas, pna a degetee pcoareor. |nnd cartea aceasta n mna, urmeaza pas cu pas reaxarea descrsa, astfe nct de mne dmneaa sa po face exercu fara a|utoru meu: ndreapta- atena spre cretetu capuu. Contentzeaza unde ndrep atena. Aceasta va aduce dupa sne o senzae asemanatoare furncatur, datorata acceerar rgar sangune a pe capuu. Reaxeaza- much, peea capuu; astfe provoc o marre a fuxuu sangun n zona. F atent a frunte; contentzeaza- prezena, reaxeaz-o!... Reaxeaza- och. Smte- peoapee ca pe nte perdee umede. Reaxeaza- face. Lasa- mba sa se odhneasca comod. Reaxeaza- gtu, apo umer, braee, ntre tmp poate va auneca pun cartea dn mna. Nc o probema. Contnua ctrea... ndreapta- atena spre torace, apo spre abdomen. Reaxeaza-e! Reaxeaza- spatee, zona ombara... Merg ma departe, contentzndu- pe rnd pupee, genunch, gambee, geznee, abee degetee pcoareor. Cu toate ca acum nca ctet, dec efectuez o actvtate nteectuaa, de|a ncep sa sm reaxarea corpuu. Este foarte bne. Acesta este nceputu! Pentru mne t de|a ce a de facut pentru a obne reaxarea progresva. Aceasta etapa nsereaz-o n programu de dmneaa, astfe: Prmu pas este aezarea ntr-o poze comoda, nchderea ochor ndreptarea prvr n sus, sub peoape. A doea pas este reaxarea fzca treptata ar aba dupa aceea ncepe numaratoarea de a 5 a . Cu tmpu, pop modfca aceasta, reaxndu-te pe masura ce spu numeree 10 -cretetucapuu, 9- faa,... 116 1+.. Autovindecare 1+...1 Autovindecarea nu e%clude asistena medical de specialitate 2 Cee tre eemente esenae ae orcare vndecar sunt: ncrederea n medcu curant, credna n procesu de vndecare, ntea sufeteasca. Pe masura ce nsuet tehnca Autocontrolului pas cu pas, ea se va doved un m|oc puternc n upta pentru nvngerea orcare maad. Aceasta nsa nu nocuete actvtatea medcuu curant, c ma degraba a|uta a marrea efcene actvta sae. I recomand ca n cazu eAerciiilor de Autocontrol pentru vindecare sa a controu medcuu. E ucreaza n sfera obectvuu, pe cnd tu n subectv, ar prn aceasta maada este atacata dn doua drec congruente! Este nevoe otu de foosrea dmensun subectve? Daca un factor nedeceab cnc duce a dezechbrarea organsmuu tau, nu este de ateptat ca sa se obna rezutate foosnd numa o ntervene dn domenu obectv. Factoru dscret care poate da peste cap echbru (bo)chmc dn organsm poate f o stare de stres, o comportare, un sentment ee. Pentru restabrea echbruu este nevoe de reaxare, de g7nduri vindectoare. Pna cnd n ocu senzaor datorate stresuu nu po pune senzae date de reaxare, nu po spera de a un medc dect un tratament a efecteor nu a cauze. Po dmnua smptomee datorate unu ucer a o persoana emotva, dar daca nu se dmnueaza emotvtatea nu vor dsparea 117 nc cauzee apare uceruu. Dec starea sanata tae, char n cazu une asstene medcae de excepe, depnde ntr-o foarte mare masura de tne. Sa muncet n echpa cu medcu tau! Iata o ege de baza n vndecare! Daca e nu are aceste deschder, nc nu este nevoe sa comunc ce fac. E va constata doar ca medcaa prescrsa e este mut ma efcace dect n ate cazur, ca a mut ma pune reac secundare .a.m.d. Eventua po sa spu dupa aceea cum a coaborat prn autocontro cu medcna aopata. %D$*$- Cum s!i a9ui medicul ca s te poat a9utaB Medcamentu prescrs de medc |oaca un ro obectv n vndecarea suferne pe care o a n corpu fzc. Acunea sa este ndreptata spre nteroru corpuu unde s-a nstaat boaa. Fora ta mentaa |oaca un ro subectv n vndecarea suferne. Dupa ce a uat medcamentu, ntra n Al&a. Vzuazeaza-te cu boaa respectva, vez cum a|unge medcamentu a nta, cum face efectu vndecator. Prn asta a|u fzcu sa ntre n echbru cu nveee energetce superoare ae tae, ar vndecarea are oc mut ma repede. Nveee nteroare accepta ma bne acum medcamentu, ar vndecarea se nstaeaza ma repede. Prn aceasta nteroru conucreaza cu exteroru n scopu vndecar tae. Dn puncu de vedere a sanata, char numa ntrarea n Al&a are efect vndecator. Tocma de aceea recomand ca n caz de boaa sa ntr n Al&a pentru cte 15 mnute, de tre or pe z. 118 Este ce ma bne ca exerce sa e fac dmneaa dupa trezre, dupa masa de prnz seara nante de cucare, n aceste momente de obce suntem ceva ma reaxa, ar astfe putem actva ma bne Al&a. Dn punctu de vedere a medcuu, pacentu dea este ce reaxat fzc pshc, ce afat n Al&a. Faa de un pacent emoonat sau stresat, ce reaxat profta a maxmum de orce medcae. %D$*$. Atra/erea &olii prin antncomptimire Ce care se tot gndesc a o boaa, ce care cred ca au facut ,ceva" care va mbonav, ce care se autocompatmesc, ntr-adevar cauzeaza boaa. Exsta un dcton extraordnar de rea: ,Boaa vne chemata!" Probab ca s-a spus: ,sa nu sta n curent ca racet", ar afrmaa asta a contabzat-o ca pe un fapt. O asemenea acceptare transforma nvaarea ntr-un sstem de credna. Data urmatoare stnd n curent, datorta aceste credne contez pe apara race. Contnuarea povet o cunot: o ata data cnd sta dn nou n curent ntaret coreaa cauza-efect; et ma convns ca racet dn nou. gata! O a! Et permanent ncon|urat de bacter vru, dar c sunt nu n ah de sstemu tau muntar. Mentau tau poate n aceea masura sa dea fru ber sau sa nfrneze sstemu muntar. Medc se aprope ncet, dar tot ma mut de momentu n care vor accepta tota ca mentau nostru este capab sa modfce starea corporaa. Faptu ca o poate strca, 1-au acceptat de decen! Ave mare gr|a: De a ateptare cu caracter negatv ne mbonavm. Ateptare poztve ne nsanatoesc. 119 Ambee procese au oc cu aceea efcactate. Sub nfuene fortfante, aceste ateptar devn tot ma efcace. Are un efect fortfant daca no spunem sau auzm pe a spunnd. Ceva n acest sens. Imagnaa are de asemenea un efect de ntarre a fe ca formarea magn contentzarea rezutatuu. Un barbat merge a medc. I se face anamneza (datee prvnd evoua suferne sae), dupa care se prescre un medcament. Pacentu merge a farmace, cumpara pastee prescrse, e a sa zcem una a patru ore se nsanatoete. Medcu nu -a gast nmc maadv, n reeta -a prescrs doar tabete de dextroza. Numa ncrederea n medc n efectu medcamentuu prescrs -au facut efectu (cunoscut sub numee de e&ect placebo%1 medcu a prescrs un medcament neutru, dar ta ca sarcna de vndecare o va duce a bun sfrt psi$icul pacientului. (Era un doctor prceput!) tu po pune pshcu a ucru, ar prn asta te a|u pe tne nsu pe a n aceea masura. 1+.... Alinarea durerii n $eta Po ana o durere n Al&a, o po ana n 2eta (de exempu sub hpnoza sau anesteze generaa); exsta nsa o metoda extrem de smpa pentru anarea une durer drect n 'etaC Are efecte remarcabe n cazu dureror cronce acute. Prn durere, corpu e atenoneaza ca zona respectva are ceva care nu este n regua. Daca et n tratament durerea nu nceteaza, ata ce a de facut: a) Indca cu degetu aratator spre ocu dureros. b) Daca a cauta un contaner pentru durere, ce capactate ar trebu sa aba: ct o cute de conserve, ct un facon de tru, ct o damgeana de 20 de tr, ct o csterna de cae ferata etc? 120 c) Daca durerea ar avea cuoare, a ta cum ar f? d) Daca durerea ar avea gust, a ta ce gust ar avea? e) Daca durerea ar avea mros, cum ar mros a ta? f) Rea dupa cteva mnute etapee (a) - (e) observa ce schmbar au avut oc ntre tmp, n ceea ce prvete ocu, voumu, cuoarea, gustu, mrosu. g) Daca ma perssta, repeta ccu, dupa care va trece n aa masura, nct nc macar n-o ma po ocaza! Nu este nc o scamatore n toata treaba aceasta. Durerea este ceva subectv; este dec afacerea emsfere cerebrae drepte. Materaznd-o, dndu- voum, forma, cuoare etc., medat devne obectva; devennd obectva, creeru tau ncepe sa sntetzeze endorfne sa e canazeze spre ocu mprcnat. Cteodata durerea este att de veche, nct o consderam propretate personaa, spunnd: 3urerea mea... Ca sa compcam ma mut, dam un ttu cu ocazare: 3urerea mea de nc$eieturi... O durere cronca este de|a un obce. De ce sa sufer? Scapa de acea credna ateptare ca neaparat trebue sa a durer! Termna cu obceu! Daca a vreo durere, medat po ncepe ccu de 5 puncte (a - e)! 1+.+ Metode speciale de vindecare 1+.+.1 Metoda manual speciala de vindecare Pentru a nvaa aceasa metoda manuaa specaa, trebue sa nve sa- vbrez mna a o frecvena de cea 10 Hz {10 vbra pe secunda). Asta o po exersa pe o suprafaa pana, cum ar f: o masa, o noptera, o bancheta, o banca dn parc sau propru tau 121 genunch! |ne- mna astfe nct panu sa fe atns doar de vrfure degeteor fa-o sa vbreze fara a ndeparta degetee de pe suprafaa. Uta-te a secundaru ceasuu numara vbrae. nvaa sa men frecvena a 10 Hz. Aceasta tehnca a m7nii vibratoare a|uta pe vndecator (terapeut, boterapeut, boenergoterapeut) ca atunc cnd vbreaza mna cu aceasta frecvena creeru sau sa prmeasca semnau care a|uta sa funconeze a O Hz, ar atunc cmpu u energetc, aura nsa ncepe ea sa vbreze a aceea frecvena. Daca o ata persoana a|unge n acest cmp energetc, ncepe ea sa vbreze sncron. Cnd a nvaat vbrarea mn, po sa apc cee ce e preznt asupra atora! Pune- mna dreapta cu vrfure degeteor deschse n evanta pe partea stnga a capuu pretenuu pe care vre sa a|u ar mna stnga pune-o smar pe partea dreapta. Degetee desfacute nu numa ca permt o acoperre ma mare a suprafee, c emana ma muta energe! In momentu cnd -a atns capu cu degetee, roaga-1 sa- nchda och, ar tu nspra adnc, rene aeru n pamn ncep sa vbrez degetee cu capu pun apecat. Prn renerea aeruu vbrarea mnor ncearca sa- reamntet senzaa reaxar. n acea tmp, a seama ca prn aceste vbra vre sa opret cauza une probeme de sanatate a ceuat. Gndete transmte asta! Contnua vbraa atta tmp ct aeru n pamn, ndeparteaz- mne de pe capu ceuat nante de a expra aeru. Deschde- och freaca- mpreuna mne pna cnd respraa s-a normazat dn nou. Pretenu sa na n contnuare och nch. Dupa normazarea resprae, rea operaa. De data asta pune- degetee mn stng de o parte a ocuu n suferna, ar cee ae drepte - de ceaata. Repeta vbrae ct respraa, ntrerupe 122 cnd sm nevoa de a expra. Freaca- uor mne pna a normazarea rtmuu resprator, dupa care rea vbrae n zona capuu. n cazu n care probema este char n zona capuu (de exempu o mgrena rebea), prma etapa efectueaz-o stnd n faa pacentuu. Pasu a doea efectueaza-1 stundu-te n spatee u, dar de data asta vbrarea sa o fac cu pamn go de aer, dupa care termnarea o fac dn nou spre faa u, cu pamn pn. Vbrarea cu pamn pn o numm ntervene poztva, ar cea cu pamn go de aer, ntervene negatva. Aceasta dn urma se face doar n zona capuu a spatee pretenuu! n tmpu procedur trebue sa f reaxat sa a n mnte ca scopu ntervene tae este ca mentalul tu s corecte5e cau5a su&erinei! Vbrndu- mne cu frecvena de 10 Hz ob un efect aneste5iant i sterili5ator. Daca ucrez a o rana deschsa, fa vbrarea deasupra acestea nchpundu- n acea tmp ca sngerarea se oprete, ar rana se vndeca! Pentru a ntar efectu gnduror spune cu voce tare; ,u mai este durere, s7ngerarea s-a oprit! 3urerea i $emoragia au ncetat!. 1+.+.- Metoda standard Reaxeaza-te, dupa care ndca cu degetu aratator a mn drepte spre pama mn stng, ce pun de a 30 de cm dstana! Astfe nu a cum sa sm cu stnga cadura mn drepte. Acum mca- ncet mna dreapta n sus n |os, n cercur etc., fara a nceta ndcarea pame cu degetu aratator, n stnga ve ncepe sa sm ca cnd ceva s-ar pmba n sus n |os sau n cerc n nteroru e! Este efectu energe emse de dreapta. A utat ce -am spus: 123 3reapta emite i st7nga recepionea5E Este aceea energe ce o trm menta sau drect. I ma arat un exercu: aeaza-te comod, reaxeaza-te, ntr-un fotou, nchde- och, freaca- uor pamee una de ata aprope-e ncet. La un moment dat ve sm parca o rezstena ce se opune aproper or. Depaete-o contnua mcarea foarte ent. Apare o ata rezstena a nantare. Nu sm atceva dect trecerea de a un corp energetc a atu! Revennd a energa pe care a smt-o n prmu exercu: dupa cum -am spus, o po emana drect, cu mne corpuu fzc sau cu m7inile Euu. Iata cum sa o fooset practc. Sa presupunem ca un preten are o crza de ombage. Actveaza- cee doua chakre secundare dn podu pameor prn frecarea uoara a or, dupa care nchde och, roaga-L sa dea dn Lumna Lu ct are nevoe ce dn faa ta deschde- pama stnga n sus (recepe). Aprope dreapta (emse) cu pama obc n |os de zona bonava dzoca durerea (cenue-neagra) cu Lumna. Mca ncet mna vzuazeaza cum durerea este nocuta de Lumna mpnsa n |os, nghta de pamnt. Metoda se aseamana pun cu pererea aure, dar este mut ma efcenta. %D$D$. *u/erri n Al"a ! co"en,i mentale |-am ma amntt ca, atunc cnd ncerc sa a|u de Ia dstana un preten n suferna, po sa trimii unee comenz. Astfe, n cazu unor nodu, chstur, tumor etc., trmte- comanda resorbie sau eliminare, dupa cum e cazu, n fond ce se ntmpa? Probab t ca toate procesee bochmce care au oc n organsm sunt reac reversbe, cu dubu sens. n funce de conde pe care e 124 ofera organsmu, reaca are oc preponderent ntr-un sens sau atu. Or fonnarea unu chst, a unu nodu, a une tumor sau metastaze se datoreaza condor ce e-a ofert char ce n suferna. Atunc de ce acesta nu ar ofer cond pentru reaca nversa? Ve observa ca nu numa teoretc este posb; char n reatate procesu se va opr dn evoua sa, ar apo va ncepe treptat sa dea napo aproape nseszab, dar cu efecte papabe, de obce ntr-o una, doua. Tocma de aceea rog ntotdeauna pe ce pe care a|ut sa ma contacteze peste -2 un pentru a m ine la curent cum evoluea5, n cazu unor taze procedeaza smar, dar de data aceasa a|uta-1 sa ofere cond pentru dezntegrarea petre (petreor), comandndu- menta: de5integrare p7n la molecule. f convns ca procesu va ncepe medat. Lucrez pe o ganda endocrna cu funconare defectuoasa? A|ut-o sa- rea funconarea corespunzatoare prn actvarea mentaa: activare sau $ipo&uncie dupa caz, ar ganda (ca orce organ sau organsm ascutator) se va supune! Exempe ar f nenumarate, dar n fecare caz h et acea care ve gas comanda corespunzatoare (ma precs, se optete%. 1+.+.. " 0elecon"erin"su&iectiv Pentru nceput, trebue sa ma adresez emsfere tae cerebrae stng. Daca cee ce e vo spune nu e ncadrez n mte ogce, emsfera ta stnga va boca foosrea or. Iar aa, a ramne ma sarac cu un nstrument mportant de comuncae. Drumu parcurs de a semnaee de fum ae ndenor pna a m|oacee actuae de comuncae a fost ung. Prn ntermedu 125 sateor putem comunca cu ntregu pamnt. Daca asta -a f spus-o cu o suta de an n urma, a f zs ca sunt dus cu sorcova. Crede-ma, nu sunt nc astaz pun ce care reaconeaza de aceea manera ca ma sus a cuvntee mee: ntr n Ai&a, proiectea5-i pe ecranul mental imaginea prietenului care triete pe cealalt parte a globului pm7ntesc , vi5uali5ea5-G cu oc$ii su&letului, eAplic-i ce trebuie sa &ac . La nveu cunotneor actuae ae fzc comuncarea a dstane foarte mar pe cae mentaa este o concepe greu de nght, ar digestia este ngreunata ma mut daca energa foosta nu este ata dect energia psi$otronic a emis&erei cerebrale drepte, energa contente. Neuron creeruu unu om se acordeaza cu neuron creeruu atua, ndferent de dstana fzca ce separa. Prn ce? Prn vbra! | mnte experenee u C. Backster egate de pante modu n care detectorul de minciuni -- pografu -- e-a nregstrat comuncae? Aceste cercetar e-au dezvotat ma apo |aponez, reund sa puna a punct un dspoztv capab sa nregstreze comuncae a nveu panteor. ntr-o z, savan, pecnd n pauza de masa au asat nstaaa cupata orentata spre cer. Rentor, au gast o nregstrare care e-a demonstrat ca a avut oc o comuncare a nveu panteor. Rotnd dspoztvu orentat tot n sus, au gast ma mute drec de unde s-au obnut nregstrare dn eter a nveu panteor. Pe e acest fapt -a surprns, dar pe no ce mpca n Autocontrol, nu. No tm ca oamen sunt capab sa comunce a dstane de nenchput (n Al&a%. Atunc pantee de ce nu ar f? No facem asta n fecare z. avem char unee dspoztve deosebt de smpe care ne a|uta n aceste comunca pe dstane nmagnabe n 'eta. 126 U Ar f ac foarte mute de spus; ar nsemna nca o carte! |nem totu sa stpuam mertee deosebte ae coectveor coordonate de Maroara Godeanu pentru care vaa e a fost este va f ,Lumea mnunata a panteor". Nu v se pare un ttu frumos pentru o vaa de om? Am rostt cuvntu om? Atunc este musai sa spunem macar doua cuvnte despre OMUL care a fost (pentru no mu a este): ng. Popa Vaeru, Nenea Omu - cum spuneau ce mu vindecai de ei n dar prin el( Nea Vaerca, Domnu Ingner, Domnu Profesor, Vaer pentru ce ma apropa sufetete; nomnazat pentru OMUL anuu 1997n Amerca! E bne, Vaer mpreuna cu Maroara un coectv au reazat un aparat care nregstreaza reda n frecvenee aude umane ,oaptee, vorbee vaetee panteor"! Daca auz cum pnge o panta care este doar vecna atea pe care se face experena! Va, va, va! | se rupe nma n buca ca un pahar de crsta care cade se frnge! (N. Red.) Totu comuncarea subectva are mte. Emsfera dreapta te cupeaza cu umea nemateraa, n umea subectva nu exsta Spau sau Tmp. Cu ate cuvnte, comuncarea subectva se nstaeaza nstantaneu, fara a f nfuenata de dstane. Po comunca pe cae subectva cu cneva dn Honouu? Da, po! Po comunca cu e a fe cum a comunca cu cneva dn aceea ntreprndere cu tne. Emsfera dreapta nu a fost creata nsa pentru a nocu emsfera stnga, c pentru a- f pereche. Comuncaa subectva nu o nocuete, c o competeaza pe cea obectva! Ea trebue ntotdeauna sa a|unga a destnae. Exsta nsa excep. Cteva dnre ee e cunot sau ce pun e ntuet. Astfe, daca nu dscu de a ega a ega cu cneva, daca crtc, 127 daca ascu ncorect stuaa, comuncaa subectva se ntrerupe. t ca trebue sa dscu ca un potcan: nu sa te zba sa se afe cne are dreptate, c care este adevrul$ Asemenea rezovar trebue sa ntet sa fe avanta|oase pentru ce mpca. Acesta este mba|u domenuu subectv. Daca toate acestea e ve urma n detae obectve, atunc ee se vor ncadra ma bne n magne. Ma exsta o excepe. Daca masa nformaonaa a emsfere stng o trec n comuncaa emsfere drepte, egatura se ntrerupe. Imagn nenumarate, foarte mute date, formue, programe, tmp; toate astea sunt matera bruta a emsfere stng, n oc ca toate acestea sa e pree pe nveu tau (de atfe, sa ram n Al&a sa te gndet a cee dn 'eta este foarte dfc), foosete- Al&a pentru a comunca generata despre mportana acestor nforma despre faptu ca respectva persoana sa e a atent n gr|a cnd vor a|unge a e. Daca a ncerca sa vorbe pe nve obectv n mod subectv, de asemenea te-a cocn de dfcuta, nchpuete- efu a care a ntra -a spune: , 2rebuie s cooperm mai str7ns pentru a trans&orma n bine lumea n care trim. Probab s-ar gnd ca a nevoe de un concedu medca ma ungu... Comuncaa subectva pretnde o metodca propre, a fe ca cea obectva. Cu toate ca aceste metode dfera, ee consttue podu peste dferenee ceor doua emsfere. Dferenee pot consta n: - parere, - poze, - nteres. 128 1+.+.+ Dprirea unei 6emora/ii n cazu unor accdente cu ranr hemorag, scurgerea une anumte cantta de snge este necesara pentru deznfectarea ran. Daca nsa hemoraga nu se oprete, este bne sa cunot metoda de oprre a e. S-a ntmpat nu o data ca n chrurge sa nu se poata obne oprrea une hemorag prn metodee medcn casce. S-a ncercat foosrea hpnoze n asemenea cazur. Chrurg ( poate char hpnotzatoru) au constatat atunc cu stupoare cum hemoraga devne smpa pcurare, dupa care nceteaza compet. Iata nsa ce a de facut char tu daca se ntmpa sa te ranet a nevoe de oprrea hemorage: A. a) Intra n Al&a. b) Mentazeaza- partea ranta cum se racete tot ma mut. Smte-o tot ma rece! Acoper-o cu gheaa psata. Este de|a foarte rece! c) Contnua rcirea pna nceteaza hemoraga. d) Ie dn Al&a n modu cunoscut (1...5). Pentru acceerarea vndecar ran, dupa oprrea hemorage, a ma mute posbta. Iata una dn ee: a) Intra n Al&a. b) Coase rana, or fa o sudur punct cu punct n |uru e. c) Revno n 'eta. B. O ata posbtate -o ofera tehnca ceor tre magn, pe care de|a o cunot. 129 C. Orcum, ndferent ce tehnca fooset, nu neg|a foosrea concomtenta a une comprese stere a unu pansament! 1+.8 Pro/ramri terapeutice 1+.8.1 @e#olvarea pro&lemelor de coloan verte&ral Una dn probemee cee ma frecvente cu care te po ntn sunt cee datorate suferneor cooane: dscopat, ombag etc., dferte suferne care ma de care ma nepacute, datorate n cee ma mute cazur une deformar a cooane i presar pacheteor de nerv sau a carta|eor dntre vertebre. Vzuazeaza care este stuaa, dupa care fa corectarea de rgoare prntr-o tehnca sau metoda de|a nvaate. Astfe, a o dscopate (unde a avut oc o depasare a vertebreor): nchpue- cooana vertebraa n Al&a ca pe o |ucare formata dn ma mute bue de pastc (vertebree) nrate pe un eastc (maduva), cum sunt cee care se pun a patuure copor. Apuca partea de |os a jucriei (trunghu format de osu sacrum) trage pun de ea; elasticul se va ung att ct sa permta biluelor sa se rearan|eze n poz corecte. Cu mna dreapta fa cteva mcar de netezre pentru a ma corecta mce dever de a poza ideal, mpinge cu Lumna durerea afara readu a oc. Muumete-I pentru a|utor revno n 'eta. Intra n Al&a vzuazeaza care este stuaa. Constata daca este vorba de o patra sau ma mute, daca n cazu rnchor amb sunt atn sau doar unu. Care anume? Deschde organu respectv a pe rnd petree ntre degete farmndu-e. ntre tmp sugereaza menta: de5integrare p7n la molecule. Cnd a termnat cu toate petree nchde organu a oc 130 spaa cu apa rezdure obnute, dr|ndu-e spre ere. Muumete-I pentru a|utor revno n 'eta. De obce dn prma edna de energzare ncep durere de emnare, dar mut dmnuate faa de cee aferente unu astfe de caz. n cazu une taze renae, urmarnd urna coectata ntr-un borcan se va consta tuburarea acestea sau emnarea de m. Folile vaselor san/vine Pentru acest caz foosete- dn pn capactatea de reazare a magnor pe ecran! Astfe, a arterte, arterosceroze sau n ate cazur cnd consta depuner pe pere nteror a vaseor, foosete um detergent, un solvent sau roaga nte ajutoare sa vna sa curee vasee pe dnauntru. Nu uta sa Le muumet dupa aceea! Cnd consta ruptur de vase treaba este ma smpa: sau e co capetee rupte sau aet una dn |umata ceaata o ntroduc n prma ca a o mbnare de furtunur. Nu uta n acest caz sa fooset un adezv sau o sudur pentru a ntar lipitura. n cazu varceor, ndferent ca sunt nteroare sau exteroare, ntnde vasu de snge respectv pe toata ungmea traseuu sau, ar ceea ce excede tae coase mpreuna margne ramase. Fac cam acea ucru pe care face medcu pe masa chrurgcaa. Nu uta nsa: de fecare data tu eti m7na a doua, medicul este primai Dar ncearca, nu asa ncodata un om n deznade|de. Ma ntreb: Cum, acuma eu sunt cel care lucrea5E Atunci cum stm cu a&irmaia ta de mai nainte cu ajutorul i autovindecareaE Reatatea este ca tu fnd n Al&a transm bonavuu ce are de facut pe cae subectva, ar organsmu u receponnd emisia se conformeaza se pune pe ucru. Nc nu este absouta nevoe sa a 131 cunotne de anatome foarte amanunte. Orcum subcontentu respectv te mut ma bne dect orcne atcneva unde este suferna ce are de facut; nu- trebue dect un mc a|utor. 1+.C Pro/ramri deose&ite 1+.C.1 Ale/erea perec6ii de via Daca to ar putea sa- actveze Al&a, nu ar ma f attea dvorur, attea fam dstruse. Intra n Al&a, plimb-te GP ani nainte vez vaa ta aatur de persoana respectva; daca totu este O.K. , ma fa un sat de 20 de an. Daca ara totu este n regua, po sa te casatoret cu oc$ii nc$ii1 va f un succes! ( a|ung 30 de an?) 1A.C.- * ncepem educarea copilului nainte de a se nate2 O mama mpcata n Autocontrol poate sa- programeze fatu ca nca dn aceasta stare sa poata fxa nformae cte n subcontent. I amntet de cazu nouu nascut care a vorbt a natere a cva an vorbea ma mute mb, poment n (venimentul Vilei (1993)? Fnd o tre de zar s-a oms (vot or nu) partea subteran a e, partea care -ar f scazut aparena de tre ocant. Tehnca programar, care expca cazu amntt, este: a) Cnd fatu este de ce pun o una, mama ntra n Al&a se programeaza ca sa se trezeasca noaptea a ora optma programar u. b) Trezndu-te noaptea, rentra n Al&a, vzuazeaza fatu spune menta: *ai t7r5iu c7nd vei avea nevoie, i vei aminti ce i-am 132 spus acum, ce au5i acum. Menta, se vede cum ctete fatuu dntr- o carte cu voce tare. c) mpnge magnea pun spre stnga. Fatu este ma mare, -a crescut capu, conne toate nformae cunoater n e. d) mpnge ma mut magnea spre stnga. Copu s-a nascut de|a, a crescut. te tot ce a auzt ntrautern. In contnuare, fercta, mama adoarme drect dn Al&a. ncepnd de ac mama poate sa- cteasca orcnd. 9eciile pot f contnuate dupa natere pna nante de nceperea co. Ce ma bun nvaator ce ma bun programator a orcaru cop este nsa mama u! 1+.C.( Pre/tirea pentru meseria optim Pentru a pregat un cop n mesera optma de care are nevoe socetatea atunc cnd e va a|unge matur, este nevoe de conucrarea ambor parn. n prma etapa fecare ntra pe rnd n Al&a roaga Pamntu sa e spuna de ce meser va avea nevoe peste cca 20 de an dupa aceea. Noteaza pe o hrte mesere obnute. Compara cee doua ste. Prma denumre care apare comuna pe ambee ste, repreznta mesera pe care o va avea vtoru cop. Acum, amndo ntra smutan n Al&a se roaga a E sa e permta creterea sufetuu care ntrunete cond optme pentru mesera respectva. Mama trebue sa-L roage ca numa atunc cnd ese ce ma bne, sa permta aceu sufet aes sa se cubareasca n uteru e pentru a putea f pregatt catre erea n ume. ncepnd dn prma una mama procedeaza conform ceor trecute n paragrafu anteror, ctndu- tratate tnfce dn mesera respectva. 133 F sgur ca aceste cunotne se vor fxa ntr-o asemenea masura nct copu -ar putea ua doctoratu n domenu char a vrsta de 15 an! Iar daca prn absurd consdera ca nu asta- pace, a aceasta vrsta poate sa- dea ce pun bacaaureatu! :n!luenarea vre"ii Te pregatet de muta vreme pentru a vzta un anume oc, nvestet o groaza de ban se nmerete sa a|ung acoo pe o vreme pooasa, mposba de fructfcat ca tursm! Ce te fac? Ratez excursa? Doar pentru atta ucru? n 'eta, desgur, n Al&a nsa este cu totu atceva! Intra n Al&a roaga Sprtee Superoare sa te a|ute: expca-e ce efortur a nsemnat pentru ne adunarea aceste sume, ct de mut -a dort aceasta excurse, ce mut conteaza pentru tne ca acum sa po vzta acest oc. Daca toate acestea e fac a ora optma dn noaptea aeasa pentru programare, n ma|ortatea cazuror a doua z dmneaa ve avea pacuta surprza sa consta ca E te-au ascutat, ca poaa a ncetat ca eventua va rencepe exact n momentu n care te ve su n trenu spre casa! Mage? Se poate, dar amntete- vorba: ,A|uta te vom a|uta" sau ,Cere se va da". nu uta sa Le muumet! %9$% 0e6nici cone%e Autocontrolului %9$% /1servaii /enerale n cee ce urmeaza vo prezenta ate cteva tehnc conexe u Al&a, a|utatoare n tmpu medtae pentru obnerea euror 134 propuse. nante de a prezenta tehnce menonate, cteva observa generae: 1. Exsta 9egi ale =niversului! -Sgur ca da; cu ee se ocupa tnee natur. 2. Putem sa ne rdcam deasupra acestor eg, sa e depam? -Nu. 3. Are Unversu cunotna de sne? - Extrapond de a o mca parte a sa, adca de a no, nu ar f ogc sa presupunem acea ucru despre totatatea u? 4. Este Unversu ndferent faa de no? - Nc nu se poate concepe aa ceva. Suntem parte dn e ne nfueneaza. 5. n fondu nostru suntem bun sau ra? - C e pun n starea de medtae n Al&a cnd egature noastre cu Unversu sunt cee ma strnse, nu suntem capab de nmc rau; doar de fapte bune. Daca cee susnute a punctu 5 nu ar f cee reae, att no ct toata umea ar f probab radca schmbate; tocma de aceea, datorta fapuu ca aceasta carte poate cadea n mne unora {pun, este drept) care nc nu vor sa ncerce zona Afa, am oms n mod vot unee tehnc de care poate a auzt sau char e t, dar care n 'eta pot f fooste n scop maefc. %9$- 0e6nica "olosirii Cristalului de Cuar 18.-.1 Despre Cristalul de Cuar Cristalul de Cuar, a fe ca .ietrele preioase sau semipreioase, a fost foost dn cee ma vech tmpur, dar treptat a cazut n utare. Despre .ietrele semipreioase am amntt doar n treacat n tabelul 0, prezentnd care chakra este actvata de catre o anumta patra. n cee ce urmeaza vo prezenta doar Cristalul de Cuar. 135 Cuaru, Crstau de stnca, este un boxd de scu crstazat, pur sau connnd mpurta care pot da dferte cuor. n cee ce urmeaza ne vom refer a Crstau ab, dec SIO2 pur. E apare crstazat sub forma de prsme hexagonae, avnd a unu dn capete (sau n cazur foarte rare, ta ambee) cte o pramda hexagonaa. De obce aceasta pramda este formata dn tre suprafee pentagonae ma mar, ntercaate cu trunghur ma mc. Marmea Crstaeor poate vara de a cva mmetr a cva metr! Prn acest vrf pramda e dega|a o energe foarte puternca, ar cnd Crstau are doua vrfur, atunc practc dubeaza energa radata. Crstaee de Cuar transforma, convertesc transmuta energe. Pot f consderate ca nte condensatoare acumuatoare de energe, dar n acea tmp ca antene de emse-recepe cu ampli&icator ncorporat. Ca oscatoare ee sun fooste n foarte mute domen ae eectronc. Se consdera ca pentru creterea unu Crsta de Cuar de 5 cm ungme este nevoe de cea 10 m de an. n mod natura, un Crsta de Cuar dega|a un cmp energetc compus dntr-un centru gr-abastru ncon|urat de un hao ab, vrnd cteodata spre gabu. Crstaee de Cuar coorat preznta ate cuor. Un Cuar fotografat prn efec Kran sau eectronografe preznta o magne steara emnd raze abe n toate drece. Toate corpure care sunt n contact cu un Crsta de Cuar capteaza o parte dn ncarcatura sa energetca, canttatea de energe captata fnd proporonaa cu durata de contact. Energa transmsa de un Crsta penetreaza orce medu, char apa {care tm ca stopeaza undee rado). Un exces de energe se 136 manfesa n medu ca un hao abastru, cteodata cu nuane maron, detectab de orce carvazator. %9$-$- *curt istorie a "olosirii Cristalului de Cuar Foosrea Crstaeor de Cuar se perde n negura tmpuror. Se crede ca ee erau de|a fooste curent n timpul civili5aiei *u (denumta dupa contnentu mtc respectv), o supercvzae care se presupune ca ar f exstat ntre an 60000 40000 .H. n epoca *u se fooseau curent baghetee cu Crsta, preuate -uteror de civili5aia atlanlor (apogeu dezvotar a fost n |ur de an 15000- 12000 .H.). La aceta apare banda de comunca. Vndecator atan fooseau curent puterea Crstauu, ma aes sub forma baghete, n aceasta epoca Crstaee serveau de asemenea pentru ntarrea aure, a cmpuu energetc dega|at de om. Se pare ca n unee par ae Atantde e fooseau efectu de pramda sub forma unor pramde ggantce dn Crsta, destnat acumuar concentrar energe ntr-un scop precs cum ar f: pentru umnat sau pentru transport terestru. Se pare ca fora Crstaeor era expoatata ntr-o foarte mare masura, dar era ncon|urata de o aura de mster. Probab ca acest mster care e acoperea se datora s utar unor ucrur esenae dn cee preuate de a cvzaa Mu. Se admte ca tocma foosrea ncorecta, n exces, a acestor fore enorme ae Cuaruu sa f fost una dn cauzee prncpae ae distrugerii Atlantidei, datorta actvar unor fore ae natur ntr-o manera ncontroaba. Apropndu-ne de vremure noastre regasm dn cnd n cnd, drect sau ndrect, trmter a foosrea Crstaeor. 137 Mose foosea bagheta, dupa cum putem deduce dn Cartea (Aodului unde se descru efectee sae mracuoase. Utarea a acopert repede acest nstrument, ca pe atee. Bagheta revne n legendele regelui Art$ur i ale vrjitorului *erlin. Prn trade, sabia (Acalibur a regelui Art$ur se pare ca avea ncastrat un Crsta n mner, motv pentru care era nvncba. Se amntete vag ca Mern foosea Sfera dn Crsta ca ar f avut acces a tna atanor (bagheta), dar dn acea peroada nu ne-a parvent nmc precs. Sa ma facem un nou sat n store spre no: n epoca medevaa ntnm ara ceva egat de tehnca atanor:. Nostradamus. Conform egende e se foosea tot de o /&er de Cristal pusa pe un treped de cupru, ar pentru a- mar puterea o ncrca cu a|utoru une bag$ete atlante. Dupa cum vez, nu exsta dect reatar foarte vag, care pot f egate de Crsta utzarea u. Le ntnm n 0storia (Atremului Nrient. Treptat utzarea or s-a perdut, ramnnd undeva n memora coectva. Iata de ce mag, vra|tor etc. foosesc bagheta n ceremone or, gnornd nsa n ma|ortatea cazuror natura e reaa modu de foosre. Tot aa Sfera de Crsta este dntotdeauna consderata ca un auxar ndspensab pentru carvazator ce doresc sa studeze vtoru. Redescopernd dn trade popuare dn memora cvzae toate aceste nstrumente, acum ncepem sa e studem dn nou foosndu-e, observnd efectee ncercnd sa ntum subteranele. 18.-.( Despre Cristalul tu 138 Crstaee se gasesc de obce n mne, fnd cunoscute sub numee de geode sau for de mna, dar apar n ocur muntoase cu aunecar de teren, n abe unor rur de munte etc. Dec po sa procur un Crsta de Cuar de mna de a un mner, de Ia un geoog, dntr-o coece sau de a un magazn de mneraoge. Dar atene, char daca a o foare de mna n mna, nca nu e sgur ca a Crstau tau! |nnd foarea de mna n mna, ntreab-o dac ntre Cristalele sale eAist i Cristalul tu. n cazu unu raspuns afrmatv unu dntre ee se va desprnde practc de a sne. Iar daca nu, nu-1 fora; n ce ma bun caz po sparge Crstau! Ma bne roaga- pe cunoscu care au for de mna n casa sa e ntrebe, n modu aratat, daca nu conn Crstau tau. Inssta, nu te descura|a; n fna ve gas! Po gas char ma mute. Cu att ma bne. Daca gaset unu cu doua vrfur te po consdera char norocos, deosebt de norocos! Daca n cadru une excurs gaset un cmp pn de Crstae gaset pe ce care este a tau, ntreaba /piritul *untelui daca a voe sa e. Nu -1 nsu dect daca a acceptu! Odata procurat un Crsta asa-1 cea o saptamna a ndemna orcu nante de a ncepe purfcarea u, pentru ca dupa aceea sa nu ma puna nmen mna pe e. Pentru purfcare, adca pentru a ndeparta toate vbrae strane Crstauu, ne-1 apte ze n sare marna. Dec; Crstau pe care 1-au ppat cea spaa-1 bne, usuca-1 cu un prosop curat ne-1 acopert cu sare tmp de 7 ze. O ata modatate de purfcare este mpingerea dn e a mpurtaor energetce cu Lumna, n modu n care -am amntt a ndepartarea dureror. 139 Dupa purfcare Crstau nu ma are voe sa fe atns de ate persoane. Daca totu a fost atns accdenta, repeta fe purfcarea cu sare peste noapte, fe cu Lumna. Acum, confeconeaza- o pungua dn pee, matase, bumbac sau orce matera natura sau pune-1 ntr-o montura dn Argnt sau dn Aur poarta-! a gt n dreptu chakre nm (chakra IV) atrnat de un nur dn matera natura (bumbac, pee) sau un anor, tmp de cea 30 de ze. n acest rastmp e a|unge sa vbreze consonant cu vbrae tae, sa fe ntr-adevar a tau. Crstaee sntetce char daca sunt ma pure cteodata dect cee naturae (n prvna connutuu de SIO2), nu au acumuat attea cunotne, astfe nct trebue puse ntr-o pramda nga un Crsta natura tmp de 30 de ze ca s nvee. Dar char atunc, nu au performanee ceor naturae! Cristalul foost a stcara scumpa, ampadare, mc obecte decoratve, b|uter, nu este dect stca, adca sticla de plumb. Ncodata nu va f Crsta de stnca! 18.-.. ncrcarea Cristalului Daca n urma foosr Crstauu consta ca -a scazut capactatea, ucru foarte rar ntmpat, rentrodu Crstau ntr-o pramda pentru cea 30 de ze, aceasta fnd cea ma uoara metoda de ncarcare energetca a Crstauu. Pramda o po confecona dn paca|, masa pastca, carton, stca, orce, dar nu meta. Po sa- fac doar muche, n acest caz se poae foos srma. Trebue sa cont doar ca: Latura baze = namea x 1,57075 Mucha ateraa = namea x 1,4945 Orenteaza pramda astfe nct ungu aturor sae sa prveasca exact spre punctee cardnae. Pune-o undeva unde sa nu fe n 140 apropere de metae mar sau de cmpur ca cee generate de aparatu de rado, TV etc. Confeconeaza un suport pe care ve aeza Crstau cu vrfu spre nord, a o treme de a baza pramde. Odata un Crsta ncarcat, po sa fooset a ncarcarea atora, tot cea 30 de ze. Or de cte or consta ca a scazut capactatea Crstauu, ca -a scazut puterea, ncarca-1 dn nou n pramda sngur sau de a at Crsta. <olosirea Cristalului pentru sine Crstau este o anten de emisie-recepie cu ampli&icator ncorporat. Prn baza sa absoarbe energia, prn vrf o emte, ar prn atur preznta un fenomen de sc$imb energetic. Tocma de aceea recomand purtarea lui n permanen la g7t n poze vercaa cu vrfu n |os. n acest caz, prin ba5 va capta 9umina de la (l, va absorb oae energe cenu pna a negru (dec tot ce nu este ab-pur) dn tne e va trmte n Pamnt spre neutrazare. Daca a un Crsta cu doua vrfur, am spus ca te po consdera nu numa un norocos, dar un ferct! Aceste Crstae rare au un puternc cmp energetc benefc, pe care - sunt convns ca a gradu de pregatre pe care a de|a po vzuaza. Purtnd un asemenea Crsta tot n poze vertcaa, cmpu acestua te nveete te prote|eaza de orce nfuena negatva, maefca, ncepnd de a g7ndurile rele pna a magie neagr! Vez doar sa nu perz. Un a doea nu ve ma gas! 18.-.8 Meititaia si ru/ciunea 141 Rou medtae este de a egaza foosrea smuror materae cu cee dn panu sprtua. Ia Crstau tau n mna dreapta ncearca ntrarea n Al&a. Acum ne- n mna stnga cu vrfu spre pama repeta ntrarea. A fost mut ma uoara comuncarea cu /piritele /uperioare, char foarte uoara? Natura. EI receponeaza prn baza Lumna o transmte prn vrf, care acum a fost ndreptat spre chakra ta de recepe dn mna stnga. n bserca, n tmpu su|be, ne Crstau cu vrfu spre pama mn stng. Observa efectu! Trarea mstca a ceea ce se ntmpa este compet ata! Et mut ma aproape de E! Repeta expermentu acasa n tmpu rugacun tae cotdene, observa dferena faa de o rugacune cu m7inile goalei Acum tot cu Crstau n mna stnga orentat spre podu pame ncearca sa cobor rugacunea spusa catre sus dn mnte, n nma. Observa dferena! 18.-.C Comunicarea cu alii mpreuna cu un cunoscut, coeg de grup Al&a, face un experment nnd cte un Crsta n mna. Pentru nceput ce care va emte sa na Crstau n dreapta orentat cu vrfu spre ceaat, ar ce care receponeaza sa-1 na n stnga cu vrfu spre pama. Reaxa-va, ntra n Al&a trmte unu spre ceaat o magne smpa dar frumoasa: mau mar, o foare, un cmp nfort, un pru curgnd peste petre etc. Schmba roure ( poza Crstaeor), dupa care compara ce s-a transms ce s-a receponat de fecare data. Ve 142 ramne surprn ct de bne corespund magne transmse cu cee receponate. Repeta exercu pna ce merge foarte bne. Acum contnua cu etapa a doua, n care ne Crstau amndo cu mna stnga, orentat spre pama. Repeta acum pna cnd merge bne. Mar dstana dntre vo! Ea nu ntervne n catatea recepe. V- am dat o posbtate de a putea ua contact ntre vo pe pan subectv nterpunnd Crstau - antena de emse-recepe cu ampfcator ncorporat! Utma etapa a acestu experment pe care -1 propun este satu n Tmp, ara nnd Crstau n stnga orentat spre pama. Compara rezutatee obnute astfe cu cee efectuate (daca a ncercat aa ceva pna acum) fara Crsta! Nc ac nu exsta mte! 18.-.A Diadema atlanitor Un m|oc ut pentru comuncar n Spau Tmp este ceea ce se cunoate sub numee de dadema atanor, dupa numee ceor de a care se pare ca ne-a parvent dn store. Pentru aceasta a nevoe de o banda de cupru de cea 4-5 cm ame o ungme sufcenta sa- cuprnda capu, n m|oc, fxeaza- o bucata crcuara de argnt de cea 30 g (de exempu, o moneda) foosnd un adezv rapd. Foosete o montura tot dn taba de cupru, modeata n forma de degetar n care pete Crstau de cea 4 cm ungme 2 cm dametru cu vrfu spre fund, apo pete fundu degetaruu de bucata de argnt. La capetee dademe practca cte un orfcu prn care trec cte o srmua de cupru, pentru a o putea fxa pe cap. Pune-o pe cap, astfe nct Crstau sa fe n drepu cee de-a VI-a chakre. Pune-te comod n fotou, nchde och, ntra n Al&a stai pe recepie. 143 Daca vre, te po acorda catre o anumta consteae sau zona a ceruu. Ve avea magn tuburatoare, nemavazute, magn transmse de ce cu care eti pe recepie. Nu uta mantree de protece de a|utor! Cunoate-, ntreaba- despre vaa or, transmte-e magn despre Pamnt, Et unu dntre ce care comunca prn m|oacee de comuncae ae vtoruu, foosnd unde purtatoare hperumnce (tahon?) care sfdeaza dstanee tmpu! m vne sa cred ca m|oacee de comuncae ae vtoruu vor f foarte apropate faa de ceva asemanator, a fe cum transportu vtoruu, cred, va f bazat pe dematerazare rematerazare! %9$-$G $a/6eta ma/ic a Cristalelor Procura- doua Crstae cu un sngur vrf, de 2-3 cm ungme s 0,5-1,5 cm dametru, o eava dn cupru cu dametru nteror corespunzator dametruu Crstaeor, o fe de pee (naturaa) unga de cea 90 cm ata de 1,5-2 cm, precum un tub cu adezv unversa. |eava de cupru tae-o a o ungme de 30 cm, ar a cee doua capete tae cu ferastrau pentru metae, cte doua fante perpendcuare una pe ata, adnc de cea 2-3 cm (pentru a- putea a sau ngusta capetee n funce de dametree Crstaeor de care dspu). Crstaee trebue sa aba vrfure bne formae, cu suprafeee car demtate. Fxeaza cee doua Crstae a capetee tubuu, unu cu vrfu spre afara, ar ceaat - cu vrfu spre prmu. Strnge cu un patent capeee crestate pete-e cu un adezv. Ut ma etapa este nfaarea tubuu de a un capat a 144 ceaat cu banda de pee pusa n spraa pe tub fxata dn oc n oc cu cte o pcatura de adezv. Este bne ca nante de confeconare sa purfc Crstaee n sare sa e por nga corp cea 30 de ze. Po s- confeconez un toc pentru bagheta, dn pee sau at matera natura (char o bucata de treste de dametru corespunzator nchsa Ia unu dn capete). Pentru foosre: actveaza- cee doua chakre secundare dn pame ne bagheta cu baza crstaeor n dreptu chakre de emse dn mna dreapta (a dreptac). Ceaata chakra deschde-o spre E pentru a prm Lumna. Energa emsa de chakra pame drepte este ampfcata enorm de mut n ungu tubuu emege ca un fascco deosebt de puternc coerent prn Crstau dn vrf. Sa presupunem acum ca motanul i s-a ntors acas rnit. Ateapta pna adoarme, deoarece nu-m vne sa cred ca ve convnge sa stea cucat ntt pe peroada ct a|u! |ne mna stnga n poza de recepe Lumna (Energe) ar cu bagheta n pama mn drepte fa mcar crcuare orare (n sensu aceor de ceas) cu vrfu actv n |uru zone ezate. Vzuazeaza n acest tmp fasccou care emerge dn bagheta, precum efectu sau curatv asupra ran (deznfectare, hemostaza, apo nchdere refacere a esutuu ezat). Totu a ma pun tmp dect ne a acum ca sa descrem astfe ce a de facut! n genera ve sm un fe de furncatura n dreptu chakre pexuu soar, o senzae foarte pacuta. Este semnau receponar energe de vndecare trmse (Ia fe se smte a actvarea orcu, ndferent de dstana, cu sau fara bagheta), n momentu cnd nu ma vzuazez nc un fascco emergent nseamna ca procesu s-a ncheat. 145 La fe po utza bagheta n ate cazur. Astfe, n cazu une fractur, dupa mobzarea membruu sau a zone respectve, energzeaz-o perodc nu ve constata atceva dect o dmnuare a dureror, aatur de o sudare mut ma acceerata! Pentru cazu n care doret emnarea unor energ perverse, ucreaza nvers. |ne bagheta n pama mn stng cu vrfu spre chakra de recepe, ar dreapta orenteaz-o spre Pamnt. Po ucra mping7nd afara cu Lumna energe cenuii dn corpu respectv, asemanator cum -am prezenta a naturarea dureror. n genera rezutatee se ameoreaza o data cu practca. Cu ct utzez ma mut bagheta, cu att devne ma efcace. Acest proces curatv se poate apca n egaa masura panteor (de apartament sau de gradna). Ma mut, probab ca modfcare meteoroogce depnd nu doar de cmpure magnetce dn |uru Pamntuu, c de radae ce vn dn afara u. Cmpu tau, sa-1 numm biomagnetic, este egat ntm de ce a Pamntuu. Orentnd bagheta n sus spre cer magnndu- pe ecranu menta ct ma exact ce doret sa ob daca a o motvae puternca po char avea surprza sa ob rea modfcarea meteoroogca necesara. Astfe, n cazu une po puternce po cere oprrea e char nsennarea! Utzare sunt nenumarate, ncredbe deosebte, |-am dat doar cteva exempe, restu urmeaza sa Ie gaset prn expermentare tae. Dar nu uta; nu te |uca cu bagheta nu ncerca sa fac rau cuva! n acest dn urma caz scap ce ma bne nereund ace rau, dar po sufer ceea ce se cunoate sub numee de e&ect de bumerang ! 146 18.-.1> C,mpul "orelor protectoare a Cristalelor Procura- ma mure Crstae marunte de Cuar, patru bocur de Cuar ab mcrocrstan, ceva mastc sau un at adezv rezstent a apa. Crstaee, care de data asta pot f mc for de mna, cu dametru de 3-8 cm, fxeaza-e ntr-o scobtura pe care a facut-o n bocure de Cuar ab, cu vrfu n sus. Repartzeaza acum aceste bocur n |uru case, cte unu pe dreca ceor patru puncte cardnae. Daca ntr n Al&a po vzuaza energa emsa de ee ca un dom ab de Lumna care ncon|oara casa, prote|nd-o de tot ce are ata cuoare dect abu. Po ncarca armonza aceste Crstae foosnd bagheta descrsa ma sus, dr|nd fasccou de raze (ha sa e numm de acum nante psionice% spre fecare boc. Daca cumva -a fxat bocure de protece n |uru gradn, po char sa e programez (tot cu bagheta) pentru a stmua creterea panteor, pentru a e prote|a de daunator etc. n cazu n care nu dspu de cee de ma sus, po de asemenea sa- creez cmpu de fore protectoare, foosnd patru mc Crstae fxate n cte un tubuor dn cupru de dametru ungme corespunzatoare nvete n pee dupa modu cunoscut a confeconarea baghete. Paseaza-e n sou gradn pe dreca puncteor cardnae, ngropate pna a nveu cupruu. Ma confeconeaza a cncea dspoztv, pe care sa ngrop a m|ocu ceor patru de dnante. Penru a marca ocu unde e-a pus n so po sa e ncon|ur cu bucaee de Cuar mcrocrstan abe cuese (de exempu) dn aba ruror de munte. | se pare ca cee de ma sus prezentate a acest capto refertor a Crstau de Cuar aduc a Mage? n prmu rnd, ne cont de 147 dferena ntre Maga aa-zsa alb cea neagr care rezda dn sensu utzar aceea fore pe care am numt-o psionic. Cred nsa ca Maga nu este dect numee dat acum une tne nca neexpcate, pe care o studem momentan numa sub aspectu efecteor sae. 18.-.11 Protectorul personal din Cuarul cu dou v,r"uri Dupa cum -am ma spus, Crstau de Cuar cu doua vrfur este o rartate. Daca totu po procura un astfe de Crsta, a a dspoze unu dn cee ma puternce m|oace de protece ndvduaa mpotrva orcare nfuene maefce (de care dn pacate suntem ncon|ura din belug!%. Purtnd permanent asupra ta un astfe de Crsta cu doua vrfur purfcat n sare marna purtat 30 de ze pentru echbrarea sa cu vbrae tae, e te va ncon|ura cu un gob de energe protectoare aba, gob care menne efcactatea att tmp ct por Crstau. E funconeaza ca un fe de ampfcator ndvdua a foreor tae mentae de protece. Po char vzuaza aceasta sfera de protece daca te af n Al&a. Pentru a- ncrca este bne ca n tmpu ceor 30 de ze de armonzare sa transm n Al&a comanda de ncarcare cu energe benefca, cu Lumna. Poarta- n poze vertcaa, 18.-.1- Pendulul cu cadru de preci#ie 18.( @adieste#ia "su&iectiv" 148 Instrumentu pe care -1 vo descre are rou de a crete precza orcaru pendu. Confeconeaza- un pendu dntr-un Crsta mc de Cuar de cea ,5 cm ungme a care cu un adezv unversa fxez de baza un ne de cupru de care ataez un anor tot de cupru de cea 30 cm ungme. Pentru confeconarea cadruu de precze procura- patru tubur dn cupru de 30 cm ungme 1,5-2 cm dametru. A nevoe de doua pac patrate dn emn (poate f fnsat dnante pentru a- da un aspect estetc) cu atura de 10 cm grosmea de 2,5. Cu o bormana da cte 4 gaur n dreptu couror pna a |umatatea grosm emnuu, cu dametru corespunzator evor de cupru. Una dntre pac gaurete-o n centru, pentru a putea suspenda anoru. Fxeaza acum tubure de cupru n orfce practcate n cee doua emne cu a|utoru unu adezv unversa, obnnd cadru pentru pendu. Cu un mc dop conc dn cupru sau at matera (emn, masa pastca etc.) fxeaza anu penduuu n paca superoara a cadruu astfe nct e sa atrne ntre tubure de cupru, ar Crstau sa se gaseasca a cca cm de suprafaa pac de baza. Penduu astfe confeconat este deosebt de sensb, po foos n teren (nndu-1 pe o pama apcnd-o pe ceaata deasupra pentru stabtate) sau acasa (de exempu cnd ucrez pe o harta), punndu- doar o pama deasupra pe cadru, n caz de reace poztva e va ncepe sa faca o rotae de mcare orara, ar n caz de reace negatva, nvers. Pentru a foos n mod optm acest nstrument a nevoe de muta rabdare, cu att ma mut cu ct efcactatea u crete prn practca. %9$.$% Noiuni de &a# 149 Probab ca a de|a cteva noun despre radesteze; tocma de aceea nu vo ntra n deta. Radesteza este o tna, dar n acea tmp o arta, foosta de asemenea dn cee ma vech tmpur. Cee ma vech magn pe care e avem sunt cee ae cuttorilor de ap (fntnaror). Aceta erau persoane sensbe care gaseau (detectau) pnzee de apa pentru fntn. Pentru detectarea ape e fooseau foosesc un beor dn aun, sace sau at emn n forma de ,Y" nnd n mn cee doua capete, ar ba5a orcntnd-o nante. n dreptu surseor de apa senzoru se apeaca n |os. De asemenea se ma ucra se ucreaza cu penduu. Se ma foosete un mc dspoztv numt ,ansa", confeconat dntr- o srma de cupru (dar nu obgatoru) ndota ntr-un ungh de aproxmatv 35. Capetee sunt ndote spre afara n ungh drept ascute. Ansa se ne ntre degetu m|ocu ce mare, n poze vertcaa, capetee ascute consttund un fe de aA de rotae. O mcare a anse ntr-o drece sau ata faa de punctu de echbru se consdera raspuns poztv sau negatv, dupa cum s-a facut convena mentaa anteroara. De obce o depasare a vrfuu anse spre stnga (daca este nuta n mna dreapta) se consdera raspuns poztv, ar ramnerea e n poze de echbru (cu vrfu orentat nante) raspuns negatv. Foosnd o scaa gradata asemanatoare unu raportor, raspunsu poate f char cuantfcat. Este foosta att n teren pentru detectarea ape, a zacamnteor, pentru stabrea cmpuror energetce, ate ocazar etc., ct acas penru ucru cu harta n detectar ocazatoare, evoua star de sanatate a cuva prezent sau afa a dstana, stabrea prezene enttaor sau nfueneor maefce etc. 150 Sa remarcam faptu ca orcum ne-am nvrt n |uru ansei, pendulului, &urcii etc., ce care seszeaza tot tu et, jucriile respectve nefnd atceva dect o preungre a percepor tae, un fe de ampfcator a unor mcar muscuare nseszabe atfe. ,Percepe senztve energetce care se creeaza a ntrarea ntr-un cmp vbratoru care nterfereaza cmpu vbratoru propru a tehncuu (ndus menta de nformaa tematca ordonata) aduce n starea de nve vbratoru de rezonana, nduce mcar muscuare vbrator manfestate prn contrac refexe nvountare ncontente, care pentru o vzuazare hotarta necesta nstrumente a|utatoare decodoare ampfcatoare ae acestor mcar" (M. Fn). n utm an a no n ara s-au nfnat dezvotat ma mute co de radesteze care au obnut rezutate de prestgu. 18.(.- 0e6nica "olosiri radieste#iei su&iective n Autocontrol Penru ce care practca Autocontrolul, radieste5ia poate capata o forma specfca deoarece se afa ma aproape cu un pas de sursa nformaonaa. Nu ma a nevoe de un nstrument, de un ntermedar, de o extndere a ta. Tocma de aceea, ata ce- recomand: deasupra ecranuu menta, con&ecionea5-i un puptru de comanda. Adca stuea?,- acoo o ansa sau un ac ndcator cu poza pe vaoarea 5ero ntr-un capat a scae, ar a extremtatea ceaata vaoarea 100. Scaa gradea5-o apo ntre aceste vaor. Nu va trece mut ve avea nevoe de o nformae. De exempu, n cazu unu ucer pe care -a vzuazat n stomac vre sa af ct de avansat este, fa o convene: un stomac perfect sanatos va prezenta vaoarea 0% ar un ucer perforat cu pertonta - 100% 151 (dec vaoarea graduu de perturbare a cmpuu energetc). Urmarete acu ndcator ve avea drect vaoarea pe care o repreznta stadu n care se afa organu respectv. Cneva te ntreaba daca un anume ceai, primit de la altcineva este bun sau nu n maladia pe care o are. Instrumentu acesta -ar putea spune n acest caz, faa de un caz potetc unde efcactatea ar f 100%, ct ar f de efcent ceau respectv. Nu da nsa raspuns n caz de efect negatv. Tocma de aceea aatur de prmu instrument paseaza un a doea, de tp gavanometru. Ac poza de zero a scae sa fe pe m|oc, ar a ceeate doua extreme ae scae sa se gaseasca cfree+100 -100. Cu acest a doea nstrument astfe generat po cuantfca att benefctatea ct maefctatea cuva (sau a ceva) faa de cneva (subectu tau etaon). Tot pe puptru ataat ecranuu menta po sa pu un contor de 2-3 cfre care sa dea anumte numere de care a nevoe, cum ar f: care chakra (sau chakre) trebue actvata, cte energzar trebue efectuate, a cte ze nterva ntre ee etc. Punndu- doua LED-ur: unu rou unu verde, po obne medat raspunsur de tpu Da/Nu. De exempu: Am voe sa a|ut persoana asta? Verde = Da; Rou = Nu. Are entiti male&ice pe eaE Verde = Da. n acest caz contnua cu ntrebarea: C7teE, raspunsu ob pe contor, Are nfuene maefce asupra sa (gndur negatve, mage neagra etc.)? Raspunsu vne a fe. exempee pot contnua a nesfrt. Cau pe cneva nu t unde se gasete. Proecteaza- pe ecranu menta harta ar urmarete-o cu degetul. Aprnderea LED-uu verde ndca prezena u (e). Schmba scara har contnua pna cnd a raspunsu ce ma deaat posb. 152 n genera, foosnd acest pupitru de control dotat cu orce a nevoe (nu uta mantra de a|utor: Am tot ce-mi trebuie ca sa &ac toi ce vreau i am lot ce vreau ca s &ac tot ce trebuie% po prm orce nformae obnuta cu ansa radestezca pe cae clasic, ba char ma mute! %9$* Hi)on) 18...1 5oiuni /enerate Deoarece n zee n care nve reaxarea prn A utocontrol a tmp destu, vo ncerca sa- preznt exercu Bigong (pronune: $i cunc% nu numa pentru reaxare, c pentru fortfcarea organsmuu sau tratarea anumtor maad. Ma mut, daca et sresat, daca a probeme cu ntrarea n Al&a, prn ntermedu exercor Bigong te po reaxa ma uor. Bigong-ul face parte dn cutura mutmenara chneza Ia fe ca prncpu )0,-)A,+ sau acupunctura, fnd consderata ,nvaatura contopr omuu cu ceru". Traducerea ad literam - nseamn; Bi - energie, gong -eAersare, antrenare (dec ar f antrenarea sau eAersarea energiei%. In acest context O nseamna energie motenit, depo5itat n abdomenul in&erior. Aceasta energe asgura mennerea ve, dar o data cu trecerea anor scade ncet contnuu. n tmpu exercor de Bigong efectuam o regare a resprae, ne reaxam compet, ne gom subcontentu, ar apo ne concentram asupra dferteor par ae corpuu. Scopu exercuu este ntarrea corpuu a sprtuu, prevenrea tratarea boor, preungrea ve. Cu Bigong-ul se ocupa char ceebra Carte de medicin intern a mpratului +alben; ,Atunc smm O-u 153 motent daca ne-am eberat de vona dornee noastre. Daca cneva este capab sa se scufunde n sne, boaa nu ma ataca. Sa nspram esena ve ne vom pastra prospemea sprtuu a muchor". Bigong-ul are doua forme: o forma static o forma dinamic, n prmu caz exercu de resprae de concentrare sprtuaa are oc ntr-o poze reaxata a corpuu, pe cnd n a doea caz se ataeaza o mcare specaa -2aijiau&in-ul. <n cee ce urmeaza vo prezenta doar prncpe Bigong-ului, urmnd ca sa te adaptez n funce de necestae tae. %9$*$- "ectele terapeutice ale Exercu de resprae are efecte benefce asupra scoare cerebrae, a sstemuu nervos vegetatv, nm, sstemuu crcuator. Infueneaza actvtatea organeor dn cavtatea abdomnaa, corecteaza reace maadve ne face capab de a ne coordona actvatea corpuu. Masurndu-se cu un eectroencefaograf (EEG) actvtatea cerebraa, s-a observat o actvare a undeor, domnnd cee Afa, ma aes n zonee frontaa paretae, ac fnd zona cea ma specazata a creeruu, zona contente. Bigong-ul are efect puternc asupra gndr memore, ntruct numaru de respra scade a 4-5/mnut, mcarea muchor ntercosta a dafragme crete de 3-4 or faa de o resprae normaa, n tmpu exprae apare o exctare parasmpatca, ar a nsprae, una smpatca. Dec cu aceasta resprae ncetnta armonzam sstemu vegetatv. Consumu de oxgen scade cu 30%, ar ce energetc cu 20%. Respraa profunda are efect asupra organeor dn cavtatea abdomnaa de parca ar f masate. Mcare ampe, rtmce ae pereteu abdomna ae dafragme creeaza n abdomen vara 154 de presune care ntensfca crcuaa sangvna perstatsmu ntestna. Ca urmare, crete apettu se mbunataete actvtatea renaa. De asemenea se marete secrea de sava, care a rndu e a|uta dgesta. Crete temperatura umdtatea pe, n urma resprae dmnuate se ntensfca schmbu de gaze respectv saturaa cu oxgen a sngeu, fapt ce actveaza funce cerebrae muscuare. Ca urmare a varae de presune dn abdomen se mbunataete returu venos, factndu-se asfe crcuaa sangvna actvtatea cardaca, n pus, prn reaxare scade tensunea arteraa. Dn toate acestea rezuta posbtatea foosr Bigong-ului n terapeutca. Ce ma puternc efect se obne n cazure de hpertensune, afecun ae artereor coronarene, ucer gastrc, ptoza stomacaa, constpae, afecun ae aparatuu resprator neurastene. n Chna Bigong-ul este foost n toate nsttue n care se apca medicina tradiional fe ca atare, fe n combnae cu ate tehnc ca: acupunctura, moAibustia, masajul etc., ar rezutatee sunt remarcabe {80-90% efcactate). Metoda de tratament prn Bigong s-a extns de|a n ate ar ca: SUA, Evea, URSS, Medc care foosesc Bigong-ul pot acumua prn exerc atta energe !-ai?i% n corp, nct e pot ceda o parte dn ea pacentuu ameornd astfe deregare egate de crcuaa energe n organsm. Ca urmare pacentu smte o cadura pacuta n zona afectata, nceteaza durerea, oboseaa trece, ar dupa tratament se smte fortfcat, n Chna, |apona, SUA se efectueaza cercetar egate de Bigong. Temee ma mportante sunt: nfuenarea ceueor canceroase, mbunatarea rgar cu snge a muchor cardac, modfcarea actvta eectrce a creeruu prn aceasta mbunatarea auzuu vazuu. Se studaza modfcarea 155 sstemuu muntar, refacerea fracturor, schmbarea actvta sexuae sub nfuena Bigong-ului etc. 18...( Po#iia corpului nante de a ncepe exercu Bigong este mportant sa gaset o poze corespunzatoare a corpuu. Succesu execue depnde de reaxarea competa a muchor. Daca vre sa tratez bo, ocazarea acestora n corp va dcta poza pe care o ve adopta. Poza e57nd - e aez pe scaun, cu pcoaree paraee, spr|nte de pamnt, fara sa se atnga ntre ee. Mne po sa e ( n poaa sau pe genunch. Lasa- umer mo, nchde gura, mba sa- atnga paatnu, zmbete. Po executa toate acestea eznd turcete, daca aa te reaxez ma bne. Poza culcat pe spate - partea de sus a corpuu sa fe pun ma rdcata dect cea de |os, pcoaree sa Ie ntnse, a fe mne (de ambee par ae corpuu). Restu, ca ma nante. Poza culcat lateral- pu capu pe perna. Corpu ne-1 drept, pcoru de |os ntnde-1, ce de sus ndoae-1. Brau de sus asa-1 pe pupa, ce de |os cu pama n sus. Cardac sa se cuce pe dreapta. Poza in picioare - sta cu pcoaree uor departate cu genunch uor fexa. Umer asa- e|er, ndoae coatee astfe nct braee trupu sa formeze un cerc mare; mne ne-e ntr-o poze de parca a apuca cu ee o mnge mca, dar fara a se atnge degetee de a una cu cee de a ceaata. Zmbete, nchde och gura. Poza n plimbare - sta ntt 2-3 mnute, apo paete cu stngu, tmp n care corpu ambee mn se ncna spre dreapta. Apo paete cu dreptu, ncnnd corpu mne spre stnga. Inspra pe nas, expra pe gura. 156 %9$*$* Rela+area psi6ic Ve reu perfect n mprosptarea psi$ic, n reactivarea incontientului ( contentuu) daca ve putea sa a|ung a o stare de cam sa o men un tmp. Cu ct este ma profunda aceasta stare de cam, cu att ma efcace este exercu. In acest tmp emna gndure dn creeru tau. Trebue sa te concentrez asupra punctuu 3an-2ian, punct care se afa n acest caz a cea 4 degete sub ombc care este centrul energetic principal al corpului uman. Nu trebue sa seszez nfuenee um exteroare, corpu sau greutatea propre. Trebue sa a|ung ntr-o stare de parca a dorm, dar cu pastrarea contente. Aceasta stare o po ange n ma mute modur. Concentreaza-te asupra punctuu 3an-2ian aunga- orce at gnd dn cap. Concentreaza-te asupra resprae, asupra mcar peretuu abdomna. Numara de a 100 a (cum fac Ia exercu de *ind Control%. Po sa te concentrez Ia cteva cuvnte (de exempu: pronuna calm a nsprae relaA a exprae). F atent a sunetu propre respra, ncepatoror e recomand metoda numaratuu. 18...+ @e/larea respiraiei A treea prncpu fundamenta a Bigong-ului este respraa corespunzatoare. Prntr-o antrenare contenta po transforma respraa toracca superfcaa ntr-una profunda, abdomnaa. Aceasta se numete respraa 3an-2ian. Ca urmare crete capactatea vtaa, se ntensfca schmbu de gaze crcuaa sangvna, ar n urma masa|uu organeor abdomnae se mbunataete dgesta absorba amenteor. 157 Exsta ma mute feur de resprae: 1. Respraa naturaa - ncontenta, saba, artfcaa. 2. Respraa abdomnaa - repreznta 4-5 respra pe mnut. In mpu nsprae dafragma coboara, peretee abdomna se bombeaza; n tmpu exprae au oc mcare n sens nvers. Mcare dafragme ae pereteu abdomna trebue sa aba amptudne maxma. 3. Resprae nversa - n tmpu nsprae dafragma urca, peretee abdomna ntra nauntru, ar a exprae - nvers, n acest caz amptudnea este ma mare dect a respraa abdomnaa. 4. Respraa preungta - ve ung tmpu nsprae sau a exprae. 5. Respraa de-a ungu canaeor Du Ren - nspra pe nas prn rdcarea toraceu, n acea tmp nchpuete- ca aeru (adca energia vital Bi% coboara de-a ungu ne medene a corpuu pna a ombc, dupa care atngnd uretra ntestnu gros se rentoarce, urcnd de-a ungu cooane vertebrae pna a cap ese pe nas. 6. Respraa atenta - ve ncerca sa o exersez dupa ce -a nsut perfect respraa abdomnaa cea nversa. Dupa o nsprae puternca pe gura sufa uor (superfca), aeru afara dn pamn. 7. Respraa ncpenta - o data cu reaxarea sprtuaa, cu adncrea star de cam, respraa se ncetnete ntr-o asemenea masura nct devne uoara, superfcaa. Se pare ca s-a oprt compet, de parca am respra cu ombcu, n acest moment energia motenit se ntinde i ncepe s pulse5e. Doar maetr Bigong-ului sunt capab sa efectueze asemenea forme avansate ae exercuu. Respraa abdomnaa este recomandata ceor sufernz de maad cardace crcuator; respraa preungta, ceor cu afecun 158 dgestve; nspraa pe nas expraa pe gura, ceor cu probeme resprator; respraa de-a ungu canaeor Du Ren, ceor cu suferne ae sstemuu nervos. Exercu resprator efectueaza-1 tmp de 10-20 de mnute znc. Nu fora executarea un tmp ma ung deoarece rt efecte contrare. 18...8 0ipurile de Ei/on/ n funce de efectu dort, n Chna exsta 3 feur de Bigong; W Bigong-ul medical, utzat n tratamentu maador cronce. " Bigong-ul cotidian, pentru prevenrea mbonavror, pentru mennerea prospem corpuu a sprtuu. Bigong-ul artelor mariale c$ine5e (cu a|utoru Bigong-ului se dezvota fora muscuara). n cadru Bigong-ului medical, aegerea poze, a tehnc resprae, precum modatatea de concentrare este determnata de maada nsa. Aegerea poze este dctata de consttua bonavuu de tpu maade de care sufera. Ce sufernz de maad cronce, cu organsmu sabt, vor face exercu n poza cucat, n cazu bonavor cu tensune rdcata cu maad crcuator, este preferata poza eznd. Cardac sa nu faca ncodata exercu n poza cucat pe stnga! In poza cucat pe dreapta stomacu se goete ma uor, tocma de aceea se recomanda aceasta poze n cazure de ucer gastrc, coc, ptoza stomacaa. Ce cu suferne cronce hepatce vor aege poza cuca pe stnga, ar ce sufernz de bronta cronca astm, poza cucat pe spate, n poza cucat pe torace, gtu umer sa fe ma sus cu cca 20 cm. Deoarece n toate poze apare o presune negatva, nspraa 159 devne ma dfca dect expraa, de aceea poza aceasta este benefca pentru mcare resprator. Un a|utor supmentar repreznta nsprarea pe nas exprarea pe gura. n cazu mbunatar stuae, n orce maade cronca se poate aterna poza cucat cu cea eznd. Poza n pcoare sa o efectuez n aer ber numa daca et sanatos sau dupa ce te-a vndecat de o boaa ma pun grava. Nu este permsa efectuarea n pcoare a exercuu n caz de tensune rdcata sau prea scazuta, deoarece po ame cadea. Dezavanta|u poze n pcoare este ca reaxarea regarea resprae nu sunt perfecte dect dupa mut exercu. Exercu n tmpu pmbar trebue sa se efectueze de asemenea n aer ber. Acest exercu este recomanda aceora care nu pot sta n pcoare sau eznd un tmp ma ndeungat. Concentrarea mentaa presupune ca n tmpu exercuu ndrep atena asupra unu sngur punct a corpuu tau: punctu 3an-2ian. Po sa te concentrez asupra unu organ. Concentrarea te a|uta sa atng ma repede starea de cam absout, n pus a|uta numararea, observarea resprae, ascutarea acestea, repetarea unor cuvnte etc. Concentrarea forata poate provoca amee. Cum poi ti dac ai atins starea de calm doritE n acest caz nu ma auz zgomotu um exteroare, nu ma sm mcare, nu a gndur, nc star stresante, corpu este reaxat uor. Dec te concentrez asupra punctuu 3an-2ian. ve gas, n funce de maada pe care o a, n dferte ocur pe corp. Daca este vorba de a mar tensunea arteraa, punctu 3an-2ian se gasete ntre sprncene sau pe vrfu nasuu; daca nsa trebue mcorata, se gasete n ombc sau sub acesta a 4 degete. Un punct de concentrare exsta pe cooana vertebraa, exact a orzontaa 160 ombcuu, punct cunoscut de chnez ca .oarta Vieii. Con&orm medicinii tradiionale, de ac zvorasc cadura apa dn corp, de ac trage radacne energia vieii, n cazu suferneor cronce renae sau a probemeor sexuae, se aege acest punct. Te po concentra asupra 3an-2ian-ului in&erior, care se gasete n cavtatea abdomnaa, a 4 degete sub ombc. Sub efectu acestua se mbunataete crcuaa n organee abdomnae, nutra perstatsmu ntestna. Po sa e concentrez asupra unu anume organ - n cazu mbonavr u. Po sa masez peea dn dreptu organuu respectv, dupa care sa te concentrez dn nou asupra u. Conform medcn antce chneze, Bi se a&l acolo unde se gsete contiina noastr, iar unde este Bi, acolo se activea5 circulaia sangvin. In stare de cam much se reaxeaza, trmt ma pun stmu n creer, ar acesta se reaxeaza e. n acest caz pusu rtmu resprae scad, coboara temperatura corpuu, se dmnueaza oboseaa, vtatatea se ntarete. Modatatea de resprae o ve aege n funce de consttue de boaa de care sufer: Oespiraie abdominal i toracic se recomanda n cazu maador cardace crcuator. Oespiraia dv-a lungul canalelor 3u i Oen se recomanda n caz de ensme arteraa scazuta, mpotena, e|acuare precoce, frgdtate, (n caz de tensune rdcata sau boaa Menere este nterzsa aceasta resprae). Oespiraia prelungit are doua forme, n prmu caz se rene pun aeru n pamn se preungete expraa. Prn aceasta, se regeaza sstemu vegetatv, avnd efecte poztve n caz de constpae, deregar nutrtve, ucer gastrc. Nu se va efectua n cazu boor cardace pumonare! n ceaat caz nspraa este 161 ma profunda ma unga. Dupa exprae se ne o pauza scurta, apo urmeaza o noua nsprae. Se recomanda n cazu tensun scazute, nfecor ntestnae cronce, daree. 0nspiraia pe nas i eApiraia pe gur se recomanda n caz de raceaa, bronta acuta, astm, bronho-datae, pneumone. Oespiraia latent este un proces ncontent, subt, rezutat a unu exercu ndeungat. Oespiraia intern. Cu ct starea de cam este ma profunda, cu att ma superfcaa devne respraa. Nu ma a gndur, nu ma a contenta, funce vtae se dmnueaza a mnm. Aceasta este re5ultatul de v7r& al eAerciiilor de respiraie, care se poate atnge dupa cca 3 an de antrenament ntensv, n tmpu antrenamentuu, respraa ncetnta n mod content trebue sa devna naturaa. Dupa un tmp nu ma trebue sa- concentrez atena asupra resprae, trebue sa u asta, atfe urmnd obosrea excesva a muchor resprator, char senzaa de sufocare. Iar aceasta nu te a|uta, c dn contra, te poate char mbonav! 18...C Cum s ncepi Ei/on/!ul Scopu Bigong-ului este atingerea strii de calm absolut, a care consecna drecta este decuparea scoare cerebrae, fapt ce determna reaxarea sprtuaa. Este uor sa te concentrez sa a|ung n starea de reaxare. A nevoe de o stare de trecere n tmpu carea corpu sprtu tau devn corespunzatoare practcar (Aerciiului Bigong. n acest tmp trebue sa ntrcrup nfuenee deran|ante ae meduu ncon|urator, ndferent daca fac exercu 162 n aer ber sau n camera. Este preferab sa te gaset ntotdeauna n aer curat. Sa nu efectuez exercu n curent sau cu faa spre vnt. Decupeaza aparatu rado, teefonu, muzca; aege un tmp cnd et sngur, mbracamntea sa fe e|era, subre; cureaua prea strnsa pantof - scoate-. Ma ateapta nca 20 de mnute, tmp n care ve echbra pshcu; n acest fe va f ma uoara concentrarea. Reaxeaza much, cauta poza corespunzatoare. Reaxarea sa o fac ntotdeauna de sus n |os. ncepe cu much faca, cnd ve ua o mmca uor zmbtoare. Apo reaxeaza- gtu, umer, braee, corpu. Scaunu pe care sta trebue sa aba namea corespunzatoare gambeor tae. n fna reaxeaza- much abdomna, ar apo pcoaree, nchde acum och, atnge paatnu cu mba ncepe exercu de resprae. Zmbete. Po sa a|ung a respraa corespunzatoare a fe ca n sport, prn antrenament susnut. Respraa n rtmu de 5 pe minut o ve efectua doar dupa mute exerc znce. Respraa trebue sa fe freasca, confortaba contnua, sa aba rtmu unform. Prn nsprarea aeruu fac ca energia Bi sa a|unga n puncu 3an-2ian1 fecare nsprae se ntoarce a ocu sau orgnar. Nu- face probeme daca nu reuet dn prma ncercare. Fa znc exercu de resprae tmp de 20-30 mnute. Trebue sa exersez n poza eznd. Daca a termnat exercu de resprae ma ram pun tmp ntt, ncearca sa departe gndure. Daca te concentrez asupra ombcuu, gndure perturbatoare dspar de a sne. Daca nu se ntmpa aa, ascuta- propra resprae, f atent a mcare toraceu sau abdomenuu. Nu e voe sa te cramponez de numaru ccuror resprator sau de durata or. Cu ct ncerc sa ob ma repede cu efortur ma mar starea de nte absouta de resprae ncetnta, cu att ma 163 greu ve reu. Ca ncepator nc sa nu ncerc sa ob asta. Efectu curatv va apare de|a n tmpu exerc or. Nu e rdca medat dupa termnarea exercuu. Ma ram pun n poza n care a fost. Pune- pama dreapa pe ombc, ar stnga peste ea. Maseaza- zona crcuar de 30 de or n sensu aceor de ceasornc apo de 30 de or nvers. Aba acum a termnat exercu. Te ma po pmba cteva mnute, ucru ce accentueaza efectu exercuu. Nu te atepta a rezutate medate, nu ve obne atceva dect efecte secundare nedorte! Rezutatee vor apare a tmpu cuvent, dupa o peroada de exerc. 18...A*en#aii ce pot s apar la e"ectuarea e%erciiului n tmpu dupa efectuarea exercuu pot apare dferte senza. Ce care efectueaza corect exerce descrse, va ob|ne reac normae. In ate ocaz, poate apare o savare ma ntensa dect de obce, mba pa de paatn reprezentnd un stmuent permanent pentru gandee savare. Dupa termnarea exercuu ve sm capu ma mpede, ve f ma energc, vor dspare gndure ntunecate. Munca va f ma efcenta. Ve dorm ma bne, te ve trez ma odhnt. n tmpu exercuu, temperatura corporaa poate crete cu 0,5C. Daca te concentrez asupra ombcuu, ve sm o ncazre ocaa. Uteror, n tmpu antrenamentuu, aceasta ncazre se va extnde de-a ungu ne medane anteroare posteroare a corpuu, va da o senzae de parca a f ntr-un nve cad. 164 O resprae abdomnaa corespunzatoare a|uta mcare perstatce ae ntestneor, avnd drept urmare o sporre a apettuu, n tmpu exercuu pot apare furncatur de pee, mc contrac muscuare datorate ntensfcar crcuae energe. De asemenea se ntensfca actvtatea gandeor endocrne, creterea paruu, a unghor etc. Nu este neaparat necesara seszarea tuturor acestor fenomene. Un po char sa nu smta nmc. Nu e da nc o mportana, deoarece atfe ncc prncpe Bigong-ului. Daca nu efectuez n mod corespunzator exerce, pot apare efecte negatve. Astfe, datorta concentrar necorespunzatoare pot apare tensun ntracranene, durer de cap, amee etc. n caz de tensune rdcata, reaxarea muscuara ncompeta duce a rezutate smare. Tensunea n zona toraceu, setea de aer, se datoreaza forar resprae rare. De aceea este mportant ca rtmu rar a resprae sa fe atns prn antrenamente astfe nct sa devna naura, fara a ma cere concentrarea atene asupra u. Daca efectuez exercu ntr-o poze ncorecta, cu spatee curbat, n stare nervoasa, po provoca durer cardace, acceerar ae rtmuu nm. Acea efect poate avea ncercarea de a rene prea mut tmp respraa. Ca rezutat a forar resprae abdomnae, poae apare o tensune n zona un schmb nsufcent de gaze. Pot apare char crampe ae muchor resprator. Toate acestea se pot evta prn antrenament permanent, fara a fora nota. Oamen cu organsmu sabt de bo, excese amentare sau sexuae, pot sm o uscare a gur pot avea contractur muscuare. Hperpondera pot avea temperatura daca efectueaza exercu dupa o masa copoasa. Daca nsa efectuam exercu n frg, 165 mbraca prea subre sau nfometa, putem avea frsoane. Forarea resprae poate provoca mcun necontroate. Daca asta se ntmpa prea des, este semnu une sabcun sau a agravar bo. Forarea resprae abdomnae poate cauza durer toracce, resprae negaa. Sa nu se practce Bigong n caz de congeste nazaa. Sa nu fac exerc ntr-o poze ncomoda, deoarece astfe ve obos repede. Poza trebue sa fe e|era. Daca n tmpu exercuu apar durer ombare sau de spate, acestea semnazeaza de asemenea o poze greta. Batrn, ce cu consttue saba, rena, trebue sa efectueze exercu cucat. Oamen nervo, rta, ar f bne sa faca exercu pmbndu-se. Un pot sa- smta corpu extraordnar de greu sau foarte uor, eventua pot avea durer n unee ocur. Toate aceste smptome vor dsparea n mod spontan daca nu nem neaparat sa obnem medat rezutate remarcabe, n urma resprae forate pot apare char haucna, care nsa dspar medat a ncetarea exercuu. Daca nu am mncat sufcent (stomacu sa fe 80% pn) va apare o puternca senzae de foame; daca am mncat prea mut pot apare: daree, tensune abdomnaa, crampe. Reace anormae amntte nu apar n mod ogc, dar po sa ev mute nepacer efectund eAerciiile Bigong conform ceor recomandate. %9$*$G Un e%erciiu pentru "orti"icare Etapa I (Prma saptamna) Poza corpuu: Poze normaa eznd (eventua poze cucata pe spate pentru ce cu probeme de sanatate). Respraa; ncepnd cu cea naturaa, treptat spre cea para adnca. 166 Atngerea camuu: Numara nsprae exprae sau urmarete-e menta. Frecvena durata: de 3-4 or pe z, cte 15-20 de mnute. Cerne: Poza corecta a corpuu. Resprae reguata. Eberarea de factor perturbator. Etapa u II-a (saptamne 2-4) 2 Po,iia corpuu: Normaa sau turceasc$ Respraa: Adnca, naturaa (resprae abdomnaa) Angerea camuu: Urmarete ccure resprator sau concentreaza-e asupra punctuu 3an-2ian in&erior (a 4 degete sub ombc). Frecvena durata: de 3-4 or pe z cte 30 de mnute. Cerne: Resprae profunda, pna a dafragma. 1 Atngerea nca de a nceput a camuu. Antrenamentu devne obnuna. Etapa a III-a (ncepnd cu saptamna a cncea) Poza corpuu: eznd sau stnd (utma pentru ce ma antrena). Respraa: Ca a etapa a II-a. Atngerea camuu: Concentreaza-te asupra punctuu 3an- 2ian in&erior (a 4 degete sub ombc). Frecvena durata: de 3-4 or pe z cte 30-45 mnute. Cerine5 1 Resprae reguata, adnca, rara. Cam absout. 167 Efecte benefce remarcabe, motvnd antrenamente uteroare. / edin ie lucru. %emplu A :ntrarea n 0emplul de Cristal n cee ce urmeaza vo prezenta un exempu de edna de ucru cu foosrea tehncor anexe Autocontrolului, n cazu n care nu a nca un Crsa de Cuar, gnora cee refertoare a e. Dmneaa dupa trezre spaa-te (daca se poate cu apa rece), a o gura de cea retrage-te ntr-o camera ntta cu un medu ambant pacut, daca e posb deschde geamu dmnueaza umna att ct sa- permta ctrea fara efort a feor. Aeaza-te ct ma comod ntr-un fotou (ma bne daca se poate orenta spre Nord), spr|na- capu, ar pcoaree descaate, asa- e pe podea, paraee, dstanate. Nu poza ca atare conteaza, c confortu! Daca te-a mbracat de|a, desfa- cureaua orce -ar stn|en respraa. Daca a un Crsa a-1 n mna stnga cu vrfu nspre pama, ar aceasta aeaz-o peste pama deschsa a mn drepte. (Daca et stngac, Crstau n dreapta aezata peste stnga). Pentru acceerarea ntrar n Al&a po sa- unet cee tre degete n modu cunoscut, nnd n acea tmp Crstau, nchde och fa 5-10 ccur de resprae Bigong, pentru aersrea pamnor pentru prereaxare. Muumete- Ceu de Sus pentru ca -a perms az sa- deschz och spre o noua z n care sa f ntermedar ntre E ce care I-au cerut a|utoru (prn tne). n momentu n care te-a reaxat, spune-: ,umr rar de la T !sau GP% la 0 i intru n cele mai pro&unde 5one Al&a. 168 Dupa actvare te gaset nantea unu Crsta enorm (nu e obgatoru), avnd n faa ta o ua mca, deschsa. Nu po trece de ea pna nu spu de tre or mantra trntara: ,In numee Tatau, a Fuu a Sfntuu Duh. Amn". Aba acum po ntra. Te gaset ntr-o nava enorma, n faa este o cruce mare, parca dn foc, dar de o cuoare ntenstate nederan|ante. Nu uta sa ma spu o data mantra trntar! nauntru sunt doua rur de scaune, o aee centraa pna n faa, ar scaunee sunt astfe dstanate, nct po trece prntre ee fara a- stn|en pe ce aeza acoo, nre e ve gas +$i5ii /pirituali. Daca a ceva de dscutat, daca a ceva sa-I ntreb, po sa o fac dupa ce pronun mantree de protece de a|utor. ,Invoc Lumna, sunt o cae curata perfecta. Lumna m este caauza". ,Am tot ce-m trebue ca sa fac tot ceea ce vreau am tot ce vreau ca sa fac tot ce trebue". ,Prn Lumna sunt prote|at faa de orce nfuena, ndferent de tp, mod de aconare drece de acune". ,Az ma smt ma bne dect er dn toate punctee de vedere". ,Tot ce reazez, tot ce creez se face sub ndrumarea, prn vona n numee Tatau. Amn". Acum pune-te n faa ta, exporeaza- aura, vzuazeaza-te, vez daca de er au aparut cumva modfcar. Deschde- pama mn stng a astrauu dn corpu astra pentru a prm Lumna de a E, ar cu pama mn drepte actveaza- chakree de a a VII-a spre a I-a, spunnd ntre tmp cee apte rugamn dn Tata nostru, dupa cum -am aratat de|a. mtarete- aura tot dupa modu cunoscut, corecteaza- probemee exstente sau aparute, prn mantra trntara. 169 Ia acum pe rnd cazure pe care trebue sa e vzuazez, avnd pregatt dnante creon hrte pentru a nota cee constatate. Stabete pentru fecare persoana ce a de facut pentru a-1 a|uta (ce energzar, cte, a ce nterva etc.). Toate cee observate, masurate obnute noteaza-e neaparat pentru fecare n parte, atfe ve uta. Aba dupa ce a notat tot a o persoana, trec a ceaata. Po masura de exempu cta Lumna ma are dn canttatea ce a prmt-o de a E a natere (n procente) ct a suta dn ce psete se ma poate recupera. Po masura acestea pe corpu fzc, eterc (vta, energetc), emoona (astra), menta, cauza, sprtua arme. Acum, daca a ma mute cazur de a|utat, recomand sa fe ndvduazate pentru fecare. Noteaza pe ee numaru curent a cazuu dn caetu unde evdena: vrsta, sexu, ocatatea, numee (cnd a|u, e spu pe nume), n 1-2 cuvnte (cu ata cuoare) de ce sufera, apo ce a de facut n fna zee respectve. De exempu: 30+III+VI+fbrom resorbe/3, ceea ce nseamna: 30 de energzar generae, n pus chakra III VI, pus resorba fbromuu utern, a fecare 3 ze. Ia pe rnd fee, ntredeschde- och att ct a nevoe pentru ce a de facut a|uta. n funce de probema po foos sugerarea, spunnd: resorbie, eliminare, activare, de5activare, de5integrare etc. Po cura artere sau vene nfundate, po gresa ncheetur bocate, po lega vase, nerv sau much rup sau secona, po scurta sau lungi much (de exempu a mop sau hpermetrop), po orce, ar rezutatee ncep sa apara n 1/2-2 un! n genera ce pe care energzez smte n zee respectve vaur de cadura, ma rar stare de buversare (doar a avut ncarcatura de energe vtaa - de Lumna - foarte scazuta), ar cnd ucrez drect asupra unu 170 nodu, chst, tumoare etc., char o uoara acutzare a durer (fenomen numt de Bruno Gronng; durere de vindecare%. Cnd a ma mute cazur de a|utat n aceea z, energzarea generaa po sa o fac deodata tuturor, ar ma apo fecarua n parte energzare supmentare fnaznd cu semnu cruc mantra trntara. Cnd a mute cazur rezerva o ata peroada a ze pentru vzuazare, dferta de cea pentru energzar, deoarece se va preung prea mut edna, fapt esena ma aes cnd ucrez foarte de dmneaa ar dupa aceea ma trebue sa a|ung a servcu! Experenee de pmbar n Spau sau Tmp etc. de asemenea sa e efectuez separat, pentru a avea desu tmp a dspoze, pentru a nu ntra n cri5 de timp a nu trebu sa nrerup expermentu nante de a-1 termna. Nu pentru ca ar f percuos (n )oga de exempu: ieirea brusc din meditaie poae provoca accdente pshce; nu este cazu n Autocontrol%, c pentru ca asa gustu nepacut a ucruu netermnat asat pe a doua 5i, Cnd a termnat, muumete-I pentru a|utoru acordat att e ct ceora, e dn 2emplul de Cristal, rentra n corp revno n 'eta, spunnd: ,Numar rar de a a 5, revn n 'eta, sunt compet treaz, odhnt reaxat, ma smt ma bne dect nantea exercuu". Dupa ce a revent n 'eta, pune- pama mn drepte pe zona 3an-2iati in&erior (a 4 degete sub ombc), stnga peste ea fa 30 de mcar de masa| crcuar n sens orar nca 30 n sens nvers, pentru energzar. |ne cont ca cee descrse ac sunt doar un smpu ndrumar, nu consdera ca magister diAitC Cu tmpu ve gas propra Cale, ve pune a punct un sistem propriu de acune pe care apo ve 171 dezvota treptat pentru obnerea rezutateor dn ce n ce ma bune pe caea de a &ace bine. 1) Tehnca; procedura sau modatatea de a face ,aa" sau ,atfe". 2) Metoda: procedura sau modatatea de a rezova ceva prn ma mue tehnc, adca de a face ceva ,aa" ,atfe" (Noa Red.). nc6eiere Pna ac am ncercat sa te nva cte ceva dn cte am avut posbtatea sa cunosc. Tot ce -am prezentat, n Autocontrolul pas cu pas, a fost trecut prn ftru verfcaror personae, ar restu sunt ceea ce se numete comunicri. Tocma de aceea poate a constatat unee mc dferene ntre cee afate dn prma parte dn a doua. Prma parte a reprezentat nveu a care am a|uns n 1990-1991, pna a data screr prmuu manuscrs. Actuaa prezentare este a nveu ceor cunoscute de mne n 1998. Nu degeaba prma a prmt numee de 0niiere, ea reprezentnd ntr- adevar acest nve. Unee aneate se vor parea copieri. Aparent. Nu sunt pe prncpu dctonuu: o carte scris dintr-o alta repre5int plagiat, o carte scris din cel puin altele dou repre5int o lucrare tiini&ic. Toate cee scrse au fost verfcate persona, trecute prn ftru propru. Orcum, cee ce -a nsut dn acese doua par, nu pot dect sa- fooseasca benefc, ar prn tne ceor afa ma aproape sau ma departe. De ac ncoo a deschsa Calea. Nu a atceva de facut dect sa perseverez n a o contnua nnd cont de cee spuse de 0saia; ,nvaa-va sa face bnee, cauta dreptatea, ocrot pe ce asuprt, face dreptate orfanuu, apara pe vaduva". !0saia, 0. GF%. 172 Daca cumva nca ma consder oprrea pe care -am provocat-o dn drumu tau ca nuta, ca o perdere de tmp, arta-ma, contnua- drumu. Daca nu, contnua- Calea. 173 174 175 176