4

Copyright UN

Dac nu vom ncepe s punem n aplicare ct mai repede aceste schimbri care se impun, de mine sau poimine pentru umanitate va fi prea trziu s mai poat convieui pe Terra n perioada ce vor urma, anii 2020 2040 vor fi enorm de fierbinti !0 de trilioane dolari este suma care trebuie utilizat la nivel "lob pentru refacerea habitatelor din mediul economiei "lobale #ste mult este puin, dac naiunile nu o vor aloca, se vor confrunta mine cu insecuritatea alimentara, lipsa accesului la apa potabil, iar riscul de conflicte provenite din posibilele consecinte ale schimbarilor climatice, care afecteaza de$a toate continentele, se vor a"rava, a avertizat %&#' &ntrea"a planeta este vizata #fectele vor costa "uvernele peste (00 de miliarde de dolari pe an, sustin e)pertii *+,, citati de '++ 'lima va fi tot mai cald de la an la an, arat un studiu #nvironmentntal -esearch .etters, a$un"nd ca n anul 2020 cca (0/ din zonele de uscat ale Terrei s se confrunte cu fenomene de cldur e)treme Din acest an, fenomenul va creste de cca patru ori, considerndu0se c vom a$un"e s cunoa1tem e)tremele climatice, evenimente de cldur care astzi nu e)ist 1i care vor afecta ntrea"a suprafa a Terrei +e vom confrunta cu valuri de cldur fr precedent pe care e)perii climatici le0au ncadrat n cate"oria 2i"ma 3 4enomene de temperatur climatic care va face imposibil convieuirea pe Terra, practic activitile umane 1i sociale vor fi n imposibilitate de a se mai e)ercita la temeperaturi de peste 35 0' 6n acele vremuri, unii oamenii vor dori s coabiteze n capsule spaiale din 'osmos, ca s poat scpa de valurile de cldur e)trem 2uprafee ntre"i ale Terrei vor deveni de1erturi, pdurile 1i a1a puine vor fi prlo$ite de flcrile temperaturilor 7or ncetini cre1terea economic 1i vor crea zone lar"i de srcie cumplit, care va declan1a e)oduri de populaii 8rile n curs de dezvoltare arat studiul %&#' vor suporta 90/ din pa"uba 1i srcia 0 care se va crea pe fondul schimbrilor climatice,estimate la !0 000 mld de dolari, avnd capaciti instituionale 1i financiare reduse de a face fa dezastrelor provenite din inundaii, secete 1i furtuni 'a s evitm toate acestea trebuie s cheltuim de mine 90 de trilioane de dolari n tehnolo"ia verde, adic cca :/ din ;&<0ul mondial anual pentru a face fa relativ bine unor asemenea fenomene de schimbare climatic =i toate aceste cheltuieli trebuie fcute ntr0o perioad de patru deceni, potrivit unui studiu al Departamentului de #conomie 1i ;robleme 2ociale al *+,, citat de The Tele"raph ,n studiu >orld #conomic and 2ocial 2urve? arat c va trebui ca fermierii din intrea"a lume s dubleze productia internationala de alimente, pana n anul 2020 avnd n vedere c recent - ; 'hina o adoptat o lar" politic demo"rafic 1i cei drept pe anumite se"mente de populaie are nevoie de ea ca s 1i susin sistemele de venituri ale populaiei mbtrnite ;rin urmare, ma$orarea de producie a"ricol, implic cheltuieli imense cu producia ener"iei verzi, pentru

reducerea deseurilor non0biode"radabile si imbunatatirea tehnicilor a"ricole si forestiere #vident c vor trebui reactivate unele pro"rame care fie nu au fost respectate, fie nu s0au aplicat niciodat ,nele au fost semnate chiar la <ucure1ti n vremea cnd -omnia asi"ura 2ecretariatul ;ro"ramului *zon, rezultat din adoptarea 'onveniei de la 7iena din anul (593 ct 1i a ;rotocolului de la @ontreal din anul (59A, care presupunea raportarea anual a datelor statistice privind producia, importul 1i e)portul care deterioreaz stratul de *zon 1i adoptarea de msuri de reducere sau de sistare a produciei de substane care pericliteaz stratul de *zon #numerm urmtoarele ;ro"rameB ;ro"ramul '*-&+ pentru inventarierea ecosistemelor, habitatelor sau biosferelor ;rin biosfer nele"ndu0se trei aspecte care o confi"ureazB atmosfera, hidrosfera 1i litosfera, acestea trebuind s ntruneasc condiiile necesare manifestrii vieii ;ro"ramul '*-&+ 0 pentru calculul emisiilor de poluani n aer, determinate anual ct 1i adoptarea de msuri corespunztoare ;ro"ramul de asisten financiar din partea <ncii @ondiale pentru conservarea Cbiodiversitii Delta Dunrii 2e impune att de ur"ent, rempdurirea suprafeelor defri1ate n zonele prote$ate prin le"ea silvic pe teritoriul -omniei -omania nu mai poate e)porta ozon, prin defrisari masive de paduri, acestea au tocmai rolul de a conserva stratul de ozon &n prea$ma anilor mentionati, -omania va avea nevoie de suplimentari masive pentru refacerea stratului de *zon, si daca ea insasi nu isi va putea "enera prin ecosistemele, naturale pe care le poseda, alternativele de a reface altele sunt e)orbitant de costisitoare <iosfera Deltei Dunarii constituie un proiect eminamente ecolo"ic si scopul acestuia trebuie perpetuat in directia conservarii stratului de *zon de deasupra tarii noastre pentru a putea face fata provocarilor viitoare ce vor veni 'eea ce profetiile lui +ostradamus prevedea cu privire la mediile oamenilor ca ar putea deveni lipsite de vitalitate si oamenii vor fi tot mai slabiti in echilibrul vital, devenind epuizati in orice ar face, se profetea ca un viitor echiprobabil, daca nu vom lua masurile corespunzatoare,aceasta stare sociala va deveni un viitor cat se poate de probabil Toate pro"rame ecolo"ice trebuie e)ercitate n spiritul 1i litera re"lementrilor internaionale cu privire la protecia 1i impactul asupra mediului 6n aceste sens se poate e)emplifica, o norm a Directivei 'onsiliului 'omunitii #uropene 93D::A ##' din 2A iunie (593 ,cu privire la realizarea studiilor de impact asupra mediului, re"lementate de art : care arat cB mediul cuprinde fiina uman, fauna, flora, solul, apa, aerul climatul 1i peisa$ul, precum 1i interaciunea dintre acestea, bunurile materiale 1i ale patrimoniului cultural