29.

Ergonomia si cerintele ergonomice fata de organizarea locurilor de munca Ergonomia este o stiinta despre acomodarea conditiilor de munca la posibilitatile functionale ale omului, solutioneaza un sir de problem ce tin de activitatea de productie: aprecierea sigurantei, acuratetei si a stabilitatii lucrului operatorului. Ea este legata de toate stiintele care au obiect de studiu omul si are ca scop crearea unui mediu obiectiv armonios, care ar corespunde cerintelor material si spiritual ale omului. La organizarea si locului de munca este necesar de prevazut: mijloace necesare de protectie de factorii periculosi, masuri care previn sau reduc oboseala muncitorului amplasarea rationala a panourilor indicatoarelor si a organelor de dirijare. La constructia locurilor de munca trebuie de prevazut: prezenta spatiului suficient pentru executara miscarilor de lucru, asigurarea iluminatului natural si artificial, asigurarea trecerilor nepericuloase pentru muncitori, asigurarea suficienta a legaturilor fizice vizuale si auditive dintre muncitor si utilaj precum si dintre muncitori in procesul executarii unui lucru comun.. 30. Pericolul electrocutarii si masurile de profilaxie ale traumatismului electric Electrotrauma poate fi rezultatul : atingerii a unei din faze a omului neizolat de pamint sau atingerii simulatane a doua faze, apropierea omului la distanta periculoasa in instalatii cu tensiunea mai mare de 1000V, a conectarii omului la tensiunea de pas in zone de scurgere a curentului la sol, influentii elecricitatii atmosferice in timpul descarcarilor atmosferice, influentei arcului electric. Gravitatea electrotraumei depinde de tipul retelei, regimul neutralei sc ema conectarii la reteaua electrica gradul de izolare a partilor conductoare fata de pamint! pericolul electrocutarii omului la atingere de reteaua de curent continuu "#$0V% se apreciaza identic ca si pentru retelele de curent alternative "&&0V%. 'asurile de profilaxie: daca accidentatul nu sia pierdut cunestinta atunci este necesar de ai asigura o liniste complete pina la sosirea medicului sau trebuie transportat la spital, daca accidentatul sia pierdut cunostinta dar se simpte respiratia si pulsul, atunci el trebuie culcat pe un asternut moale, desc eindui(se ainele asigurindui aer proaspat. ) se va da sa miroase idroxid de amoniu se va stropi cu apa, se vor face frectii pentru incalzirea corpului. *i pina la sosirea medicului se vor face fara intrerupere respiratie artificiala si masajul indirect al inimii.. 31. Cauzele traumatismului electric in constructive )n urma accidentelor sau determinat uramatoarele cause: ()ncalcarea regulilor de constructive, exploatare si securitate a retelelor electrice. (organizarea incorecta a muncii. (lucrul masinilor de constructii in zonele de protectie a retelelor electrice. (atingerea partilor metalice ce au nimerit sub tensiune in rezultatul unor defecte de izolatie. (folosirea utilajelor electrice defectate. (repararea conductorului neutru fara deconectarea retelei monofazice. (executarea lucrarilor in instalatii ce se afla sub tensiune. (folosind tipuri de cabluri ce nu corespund tensiunilor utilizate. (lasarea sub tensiune a consumatorilor in timpul liber. (executarea lucrarilor fara mijloace individuale de protective impotriva electrocutarilor. (abandonarea probarii periodice a utilajului electric pentru. (instruirea necalitativa, controlul intirziat al cunostintelor personalului ce deserveste instalatiile electrice. 'ajoritatea accidentelor se produc in instalatiile cu tensiunea pina la 1000V, care au o raspindire larga in constructii si sunt deservite de un personal mai putin calificat. 32. Actiunile curentului electric asupra organismului uman. +urentul electric provoaca: actiune termica(se manifesta prin arsuri ale unor sectoarea ale corpului precum si prin inalzirea tesuturilor, vaselor sangvine si a organelor interne, actiunea electrolitica(se manifesta in descompunerea plasmei singelui si a altor lic ide ale corpului, actiunea biologica(se manifesta in excitarea tesuturilor provocind contractii involuntarea ale

musc ilor precum si in dereglarea proceselor bioelectrice interne strins legate de functiile principalelor organe vitale "inima, plaminii%. ,iversitatea curentulu electric deseori duce la diferite trauma electrice: traume locale ( arsuri electrice, semen electrice, metalizarea pielii, afectiuni mecanice si oftalmia electrica, traume generale - socul electric, moartea clinica, moartea biologica. 33. Definirea electrotraumei si factorii ce influienteaza rezultatul electrocutarii. Electrotrauma ese cauzata de influenta curentului electric sau a arcului electric, gravitatea ei depinde de tipul retelei, regimul neutralei sc ema conectarii la reteaua electrica gradul de izolare a partilor conductoare fata de pamint. .cesti factori sunt: puterea curentului electric - curentul limita perceptibil este de 0,/!1,0m., curentul limita de retinere este de 10!10m. duce la contractii involuntare, curentl de fibrilatie este de 00..$0m., duce la dereglarea inimii si plaminilor, curentul de 100m. este considerat mortal. 1ezistenta corpului uman cind pielea este uscata reistenta variaza intre &000! &00000o mi, iar cind eset umeda sau vatamata rezistenta ei se ec ivaleaza cu cea a organelor interne de 000o mi, in calucule rezistenta se ia de 1000o mi presupuninduse cele mai nefavorabile conditii. ,urata actiunii curentului - influnteaza negative rezultatul electrocutari. Genul cureantului - pina la tensiuni de 000v este curent alternative "&0(1002z% si este mai periculos decit cel continuu, la curentul cpmtinuu valorile de prag cresc de citeva ori: curentul perceptibil /..3m., de retinere 00!30m., de fibrilatie #00m.. 4regventa curentului -cela mai mare pericol prezinta in limetele &0(1002z.. +alea curentului de la mina la picior este cel mai periculos deorece cuprende un numar mai mare de invelusuri nervoase.. *tarea fiziologica aomului - starea sanatatii, gradul de oboseala, *tarea mediului inconjurator ( umezeala sporita, prezenta prafului conductibil.

3 . clasificarea conditiilor de munca si incaperilor dupa pericolul electrocutarii 5oate incaperile dupa pericolul electrucuatrii se grupeaza in trei clase: 1!. )ncaperi cu pericol inalt de electrocutarea care se carracterizeaza prin: ( umiditatea relative depaseste 306, prezenta prafului conductibil in aer, prezenta pardoselelor conductibile, ( temperatura inalta timp indelungat 57#0+. &!.incaperi extreme de periculoase caracterizata prin: ( umiditate deosebita, ( mediu c imic activ in care timp indelungat se afla vapori, ( prezenta simultana a doua si mai multe conditii nominalizate la clas 1! #!.incaperi fara pericol inalt de electrocutare, in care lipsesc conditiile enumerate la classele 1( &.. de incaperi. 3!"protectia de cimpurile elecromagnetice 8roblema e ca aceste c9mpuri penetreaza organismele vii. +9mpurile puternice sunt generate de mai multe lucruri: transformatoare pentru ec ipament electronic, toate motoarele electronice, cabluri de 9nalta tensiune, iar 9n casele noastre, cuptorul cu microunde, calculatoare, televizoare, masini de spalat, uscatoare de par, ceasuri, frigidere. .cestea pot fi o mare problema, mai ales daca stam 9n apropierea lor perioade lungi de timp. .plicarea de masuri de protectie 9n desfasurarea unor activitati cu surse de c9mpuri electromagnetice, dintre care se pot mentiona : 8rotectia fata de c9mpuri magnetice puternice, constante si de joasa frecventa, realiz9nd ecrane din materiale feromagnetice care au o permeabilitate ridicata, ca de exemplu din aliaje fier-nic el. 8rotectia prin limitarea timpului de expunere, utiliz9nd aparate de avertizare acustica sau optica. 8rotectia prin desfasurarea activitatilor la distanta calculata fata de sursa de c9mp electromagnetic, se face utiliz9nd relatii empirice 9n care intervin parametrii sursei radiante.

8rotectia prin utilizarea unor ecrane ale locului de munca, ca de exemplu a unor 9ncaperi formate din plase metalice. 8rotectia prin utilizarea unor suprafete reflectorizante ale c9mpului electromagnetic, ca de exemplu a unor folii metalice. 8rotectia prin utilizarea unor alate sau alte articole de 9mbracaminte de protectie, realizate din tesaturi din bumbac, matase, etc. , 9n structura carora intrt fire subtiri metalice, care de exemplu formeaza oc iuri de dimensiunile 0,0 0,0 mm. 3#"mi$loace individuale de protectie contra electrocutarilor 3%"acordarea primului a$utor in caza de electrocutare 8rimul ajutor consta din doua etape: eliberarea accidentatului de sub influienta curentului prin deconectarea curentului de la intrerupator daca acest lucru nu se poate face atunci accidentatul poate fi tras de aina daca aceasta este uscata. a doua etapa consta in acordarea primului ajutor medical. daca accidentatul nu sia pierdut cunestinta atunci este necesar de ai asigura o liniste complete pina la sosirea medicului sau trebuie transportat la spital, daca accidentatul sia pierdut cunostinta dar se simpte respiratia si pulsul, atunci el trebuie culcat pe un asternut moale, desc eindui(se ainele asigurindui aer proaspat. ) se va da sa miroase idroxid de amoniu se va stropi cu apa, se vor face frectii pentru incalzirea corpului. *i pina la sosirea medicului se vor face fara intrerupere respiratie artificiala si masajul indirect al inimii.. 3&"vase ce functioneaza su' presiune.. cauzele avariilor si exploziilor .ceste tipuri de case sunt inc ise ermetic, destinate desfasuarii unor procese c imice sau termice, precum si pentru pastrarea si transportarea gazelor si lic idelor sub presiune. +auzele principale de avariere sunt: 1!La exploatarea cazanelor: depasirea excesiva si indelungata a presiunii de calcul, ( scaderea nuvelului apei in comparatie cu cel admisibil si ca rezultat incalzirea peretilor, ( defecte de sudare, nituire, turnare, ( uzura cazanului din cauza exploatarii indelungate, ( incalcarrea cerintelor te nice in timpul exploatarii. &!la exlpoatarea compresoarelor: ( supraincalzirea peretilr compresorului, ( aprinderea si explozia vapporilor de ulei, ( depasirea presiunii admisibile, ( absorbtia arului poluat cu prafuri sau gaze inflamabile, ( incalcarea regulilor de securitate in timpul exploatarii. #!la exploatarea buteliilor: ( lovirea sau caderea, ( nimerirea uleiurilor sau grasimilor in buteliile cu xigen, ( uzura din cauza exploatarii indelungate acumularea ruginii, umplurea cu alte gaze s.a.m.

39" Cerinte constructive fata de ()P 8rincipalele cerinte sunt: 1! comstructia vaselor trebuie sa fie asigura, sa prevada posibilitatea golirii complete, curatirii, controlului si reparatia lui. &!. ,ispozitivele carea impiedica efectuarea controlul vasului treuie sa fie de regula demontabile. #!constructia dispozitivelor interne trebuie sa asigurea eliminarea aerului din vas la efectuarea probarii idraulice si dupa terminarea acesteia. :!.vasele trebuie sa posede duze pentru umplere, golire, si eliminarea aerului la probarea idraulica 0!.fiecare vas trebuie sa fie dotat cu robinet, supapa care permite controlul lipsei presiunii. /! vasele trebuie sa fie dotate cu dispozitii care preintimpina rasturnarea lor.

3!.vasele sub temperaturi ridicate trebuie sa fie asigurate cu dispositive de racire a peretilor lui pina la temperature de calcul. $!materialele folosite pentru confectionarea vaselor trebuie sa asigure durabilitate vasului pe tot termenul de exploatare a lui. ;!fiecare vas trebuie sa posede pasaport et nic si instructiuni ce vizeaza montarea si exploatarea lui. 0"aparatele de masura si control* dispozitiile de securitate ale ()P. .parate pentru masurarea presiunii, monometrile se instaleaza direct pe vas pe duze sau conducte pina la armature de inc idere(desc idere, monometrile trebuie sa aiba clasa de precizie nu ma joasa de: &,0 la presiunea de lucru al vaselor pina la &,0'8a,, si de 1,0 la presiunea mai mare de &,0'8a. .parate pentru masurarea temperaturii, necesitatea dotarii cu astfel de aparate sunt determinate de proiectant si se indca de uzina producator in pasaportul vasului. ,ispozitivele de siguranta, preintimpina cresterea presiunii mai sus de valoarea admisibila. .cestea sunt: ( supape de siguranta cu arc, ( supape de suguranta cu pirg ie si greuate, ( dispositive de siguranta cu impuls, ( dispositive de siguranta ce se distrug. )nducatoarele de nivel, se folosesc la vase ce au granita de separare a mediilor pentreu a controla nivelul fazei lic ide, la vasele ce se incalzesc cu flacara sau gaze fierbinti in care este posibil scaderea nivelului sub nivelul admisibil se vor instala ce putin doua indicatoare de nivel cu actiune directa.

1".instalarea* inregistrarea* revizia te+nica si autorizarea exploatarii ()P. )nstalarea vaselor se admite: ( pe terenuri desc ise in locuir ce exclude concentrari ale maselor de oameni sau in cladiri aparte, ( cu ingropare in sol cu conditia asigurarii protectiei peretilor de coroziunea provocata de sol, ( instalarea vaselor trebuie sa excluda rasturnarea lor, si sa asogure posibilitatea deservirii lor. )nregistrarii vaselor nu sunt supuse: ( vasele cu exploziv ce lucreaza la temperature peretilor mai mica de &00 + si la care presiunea si capacitatea in litri nu depaseste 000,, buteliile pentru gazelle comprimate cu capacitatea pina la 100 l, vasele instalate pe unitatile de transport, ( vasele instalate in excavatiilr miniere,.. pentru inregistrarea vasului se vor prezenta urmatoarele acte: ( pasaportul, certificatul calitatii montarii, ( sc ema de conectare a vasului, ( pasaportul sipapei de siguranta,! 1evizia te nica a vaselor inregistrate se efectuaiaza de catre organele de stat unde au fost inregistrate iar cele ce nu sunt supuse inregistrarii de catre organizatia posesoare a vasului.. volumul, metodele si periodicitatea reviziei te nice trebuie sa fie determinate de catre uzina producatoare si indicate in pasaport.. probarea vaselor cu exceptia celor turnate se realizeaza la o presiune de probare care se determina cu formula: 8(presiunea de calcul a vasului< si tensiunile admisibile pentru materialul vasului 8robarea vaselor turnate se face cu formula: *e considera ca vasul a sustinut probarea daca nu se observa umflaturi, scurgeri, picaturi, umeziri in locurile de imbinare, deformatii remanente. .utorizatia exploatarii se elibereaza dupa inregistrare, revizia te nica, controlul deservirii si supraveg erii, autorizatia se consemneaza in pasaport, sip e fiecare vas trebuie sa fie indicat cu vopsea pe o placuta urmatoarele: numarul de inregistrare, presiunea permisa, data luna si anul urmatorului control. 2".cerinte de securitate la exploatarea* transportarea si pastrarea ()P.

+ompresoarele: ((trebuie sa fie dotate cu monometre si supape de siguranta pentru prevenirea ridicarii presiuni si temperaturii mai sua de valorile admisibile, ((absorbtia aerului trebuie sa fie facuta la inaltimea de cel putin 1,0m de la suprafata solului pentru a exclude absorbtia prafului, ((temperatura apei de racire nu trebuie sa depaseasca pe cea initiala mai mult decit &0..#0 +, ((este interzis de a lasa compresorul in timp ce functioneaza fara supraveg ere. =uteliile : (( trebuie sa fie vopsite in culorile indicate pentru a exclude confuziile la umplerea lor, ((manipularea lor trebuie efectuata cu o atentie deosebita pentru evitarea loviturilor, ((robinetele buteliilor la transportare vor fi protejate cu capace, ((recipientele trebuie folosite numai in pozitie verticala, ((este interzis pastrarea buteliillor cu ox>gen si acelor cu gaze inttro incapere. Este interzisa umplerea buteliilor cu caze in cazul cind< !..a expirat termenul de verificare, !.este defectat corpul buteliei, !sunt defectate robinetele, ..lipseste coloratia sau instructia respective. +isterne si butoaie, *e interzice umplerea lor daca: ((a expirat termenul reviziei te nice, ((este defectat corpul sau alte elemente, (((lipsesc sau sunt defectate armatura sau aparatele de masura si control, ((lipseste culoarea respective, (((lipseste presiunea remanenta care ca si pentru butelii trebuie sa fie de cel putin 0,00mpa "0,0?gf@cm&%, dupa umplerea lor cu gaz duzele laterale ale robinetelor trebuie sa fie inc ise ermetic cu flanse oarbe, iar armature cisternelor inc ise cu capac de protective care se va sigila.

3".scopul si pro'lemele activitatii de profilxie a incendiilor 8rofilaxia incendiilor este un complex de masuri te nico(ingineresti si organizatorice, 9ndreptate spre asigurarea protectiei 9mpotriva incendiilor a obiectivelor din gospodaria naaionala. *copul activitatii de profilaxie a incendiilor este mentinerea unui nivel 9nalt de securitate 9 mpotriva incendiilor 9n orase, localitati, locuri de concentrare a bunurilor materialei la alte obiective din gospodaria nationala prin stabilirea unui regim de paza 9mpotriva incendiilor. 8roblemele principale ale activitatii de profilaxie sunt: elaborarea si realizarea masurilor orientate spre lic idarea cauzelor ce pot provoca incendiile< limitarea in spatiu a posibilelor incendii si crearea conditiilor favorabile de evacuare a oamenilor si bunurilor materiale in caz de incendiu< asigurarea conditiilor de descoperire la timp a incendiului aparut, anuntarii rapide a serviciului de combatere a incendiilor si lic idarii cu succes a incendiului. "clasificarea materialelor de constructii conform pericolului de incendiu 5oate substan9ele solide, materialele 9i construc9iile conform combustibilit99ii se 9mpart 9n necombustibile, greu combustibile 9i combustibile. Aecombustibile sunt substan9ele care nu sunt capabile s9 ard9 9n atmosfera obi9nuit9. La ele se refer9 toate metalele folosite 9n construc9ie, materialele neorganice naturale 9i artificiale, vata mineral9 cu un con9inut p9n9 la / 6 de liant organic, plitele de ipsos 9i fibroipsos cu un con9inut de mas9 organic9 p9n9 la $ 6. Greu combustibile ( materialele 9i substan9ele care sub ac9iunea temperaturii 9nalte se aprind la ele se refer9 materialele care au 9n componen9a lor substan9e organice 9i neorganice sau frac9ii combustibile 9i necombustibile: asfalto(betonul, betoanele cu con9inut mai mare de $ 6 de umplutur9 organic9, lemnul 9mbibat cu substan9e antipirene, unele materiale polimerice. +ombustibile ( materialele 9i substan9ele care sub influen9a focului se aprind 9i continu9 s9 ard9 sau s9 mocneasc9 9i dup9 9nl9turarea sursei de foc. La ele se refer9 toate materialele organice ce nu corespund cerin9elor 9naintate fa99 de materialele necombustibile 9i greu combustibile. !".propietatile de incendii si explozii ale si'stantelor si materialelor Gradul de pericol de incendiu este caracterizat de urmatoarele proprietati:

((+ombustibilitatea ,capacitatea substantelor si materialelor de a arde ((temperatura izbucnirii, temperature minimala a substantei combustibile la care deasupra ei se formeaza vapori sau gaze capabile sa izbucneasca de la sursa de aprindere. ((temperatura aprinderii, ((temperatura autoaprinderii, temperatura la care loc cresterea brusca a reactiilor exotermice ce duce la aparitia arderii cu flacara. ((limita de sus de aprindere, concentratia maxima de gaze in aer la care este posibila explozia. ((limita de jos de aprindere, concentratia maxima de gaze in aer mai jos de care explozia este imposibila. ((explozie, transformare c imica insotita de degajare de energie capabila sa efectuieze lucru mec anic. ((limita de jos si de sus de raspindire a flacarii. ((limitele termice de propagare a flacarii, ((viteza de ardere, contitatea de combustil ce arde intro unitate de timp. #"categoriile industriilor dupa pericolul de incendiu explozie. +ategoriile se stabilesc pentru perioada cea mai nefavorabila vizind incendiul sau explozia +ategoria . , incaperi in care se afla gaze sau lic ide usor iinflamabile cu temperatura de izbucnire pina la &$ +, +ladirea este atribuita acestei categorii daca in ea suprafata sumara a incaperilor din categoria . depasesete 06 din suprafata totala a incaperilor. +ategoria =, incaperile in care se afla prafuri sau fibre combustibil, lic ide usor inflamabile cu temperatura de izbucnire mai mare de &$ +, cladirea este atribuita acestei categorii daca se respecta concomitent doua conditii, cladirea nu este din categoria . si suprafata incaperilor de categpria . si = nu depaseste 06 din suprafata totala. +ategoria +, incapere unde se afla lic ide inflamabile si greu inflamabile, substante si materiale solide. cladirea este atribuita acestei categorii daca se respecta concomitent doua conditii: cladirea nu este stribuita la categoria . si =, si totalitatea incaperilor de categoria . = si + nu depaseste 06 din suprafata totala. +ategoria ,, incaperile in care se afla substante simateriale necombustibile instare fierbinte incalzite pina la rosu. cladirea este atribuita acestei categorii daca se respecta concomitent doua conditii: cladirea nu este stribuita la categoria . = si +, si totalitatea incaperilor de categoria . = + si , nu depaseste 06 din suprafata totala. +ategoria E , incaperile in care se afla substante si materiale necombustibile in stare rece. +ladirea se atribuie la aceasta categorie daca ea nu se refera la categoriile . = + ,. %. ...autoaprinderea* autoinflamarea* incendiul* factorii periculsi ai incendiului. .utoinflamarea - fenomenul de crestere brusca a reactiilor de oxidare ce duc la aparitia arderii substantei sau materialului in lipsa sursei de aprindere. .utoaprinderea - autoinflamarea insotita de aparitaia flacarii. )ncendiul ( ese arderea necontrolata care se dezvolta in timp si spatiu, provoaca pagube materiale si pericol pentru oameni. 4actorii: 4elul si cantitatea substantelor folosite in procesul dat. 1egimul de lucru al aparatelor de productie tind cont de substantele ce se afla in ele. +auzile posibile ale degajarii de substante combustibile din aparate, conducte. +auzile aparitiei surselor de aprindere si posibilitatea contactarii lor cu substante combustibile. +auzile posibile si caile de extindere a incendiului ce sa produs, cu considerarea amplasarii materialilor combustibile.

&. ....,ezistenta la foc a constructiilor si cladirilor -,).. 8rin rezistenta la foc se subintelege capacitatea elementelor de constructie de a se opune actiunii temperaturii inalte si focului desc is. 5impul dupa care constructia isi pierde capacitatea portanta sau de izolare termica si etanseetate se numeste limita de rezistenta la foc si se masoara in ore de la inceputul probarii constructiei la 14 pina la aparitia unuia din urmatoarele criterii: 4ormarea in constructie a fisurilor prin care poate patrunde flacara. 1idicarea temperaturii pe suprafata neincalzita a constructiei. 8ierderea de catre constructie a capacitatii portante. Gradul de 14 se stabileste in dependenta de destinatia cladirii, numarul de etaje, suprafata etajului intre peretii antifoc, si prezenta sistemelor de stingere a focului. 9....ridicarea limitei de ,) a elementelor de constructie. 1idicarea limetei de 14 a betonului armat se poate efectua prin urmatoarele procedee: Elemente ce lucreaza la comprimare centrala - mrirea sectinii transversale micsorarea sarcinei asupra elementului folosirea betoanelor cu conductibilitate termica mica si rezistenta la foc, si fatuirea cu materiale ce conduc rau caldura. Elemente ce lucreaza la iincovoiere, intindere sau comprimare necentrala cu excentricitate mare - marirea stratului de protectie a armaturii, folosirea armaturii cu temperatura critica sporita, folosirea betoanelor cu conductibilitate mica. 1idicarea limetei de 14 a elementelor din otel se face prin: 4atuirea cu materiale necombustibile 5encuirea cu materiale rau conductoare de caldura .plicarea vopselelor si straturilor de material compozitional spumant. 1idicarea limetei de 14 a constructiilor din lemn se face prin: 5encuirea cu mortar pe baza liantilor var(ipsos. 4atuirea cu placi din ipsos, azbociment. )mbinarea lemnului cu materiale antipirene in instalatii speciale, 'uruirea constructiilor din lemn cu compozitii spumante. )nvelisul protecto se aplica cind umiditatea lemnului nu depaseste &06

!0....arderea* clasificarea felurilor de ardere .rderea se numeste reactia rapida c imica insotita de deagajarea unei cantitati mari de caldura si lumina. +ea mai mare viteza a arderii poate fi observata in oxigen curat, cea mai mica la un continut in aer de 1:(106 de oxigen dupa volum. 8ot fi deosebite doua feluri de ardere: completa(la cantitate sufiecienta de oxigen, si incompleta la insuficienta de oxigen. )n acelasi timp arderea poate fi difuza atunci cind oxigenul patrunde in zona de ardere prin difuzie si cinetica atunci cind combustibilul gazos si aerul sunt amestecati in prealabil. .rderea gazelor este o ardere omogena, iar a substantelor lic ide sau solide ( eterogena. !1... masurile de profilaxie incendiara. 'Bsurile de protecCie Dmpotriva incendiilor se Dmpart Dn urmaioarele grupe: organizatorice, de exploatare, te nice Ei speciale.

( 'Bsurile organizatorice: instruirea angajaCilor privind regulile cu privire la securitatea Dmpotriva incendiilor, organizarea lecCiilor, convorbirilor, editarea instrucCiunilor, materialelor ilustrative ele. ( 'Bsurile de exploatare prevBd exploatarea corectB a sistemelor de DncBlzire, ventilare Ei condiFionnre a acnilui. protecCiei nnlifulger. utilajului te nologic Ei maEinilor, DntreCinerea exemplarB a clBdirilor, instalaCiilor ED teritoriilor etc. ( 'Bsurile te nice ( respectarea normelor Ei regulilor cu privire la securitatea Dmpotriva incendiilor la instalarea sistemelor de inG.i..ire, ventilaCie, condiCionare a acnilui, protecCiei antifulger, utilajului te nologic, precum Ei la edificarea clBdirilor. ( 'Bsurile speciale ( interzicerea sau limitarea folosirii focului desc is Dn locurile cu pericol de incendiu, fumatului Dn locurile nestabilite, respectarea obligatorie a normelor ED regulilor la executarea lucrBrilor cu substanCe periculoase din punct de vedere exploziv Ei incendiar etc. !2... protectia oamenilor in caz de incendiu *ecuritatea oamenilor Dn caz de incendiu se asigurB prin: H mBsuri constructive de amenajare a cBilor de evacuare, amplasarea raCionalB a DncBperilor< H mBsuri Dndreptate spre limitarea extinderii incendiului Ei a produselor arderii "barierB anii foc. sisteme de protecCie antifum, instalaCii di( stingere etc%< H elaborarea planurilor de evacuare a oamenilor, instruirea personalului privind regulile de securitate contra incendiilor, Dndeosebi comportarea Dn caz de incendiu< H organizarea evacuBrii la timp a oamenilor prin folosirea mijloacelor colective Ei individuale de protecCie, precum Ei conectarea la timp a mijloacelor de protecCie antifum< H menCinerea Dn ordine a utilajului special ce favorizeazB evacuarea cu succes a personalului Dn caz de incendiu sau situaCie de avarie "sistemele de informare, iluminare, semnele de securitate etc.%< H limitarea folosirii materialelor combustibile, precum Ei a materialelor capabile sB rBspIndeascB repede arderea pe suprafaCB pentru faCuirca DncBperilor prin cure trec cBile de evacuare< H stabilirea unui control sistematic din partea administraCiei asupra pBstrBrii Et circulaCiei materialelor Ei substanCelor combustibile Ei explozive, respectBrii masurilor de securitate la executarea lucrBrilor cu foc desc is, exploaiarea corectB a instalaCiilor electrice. !3....procedee de intrerupere ale arderii si mi$loacele de stingere ale incendiilor )n practica lic idBrii incendiilor sunt folosite urmBtoarele procedee de Dntrerupere a arderii: a% izolarea focarului de ardere de aer sau micEorarea conCinutului de oxigen Dn spaCiul aerian din zona focarului pInB la concentraCii insuficiente pentru DntreCinerea procesului de ardere b% rBcirea focarului de ardere mai jos de temperatura criticB c% micEorarea intensivB a vitezei reacCiei c imice de oxidare< d% ruperea mecanicB a flBcBrii cu Euvoi puternic de apB, gaze, prafuri, e% crearea condiCiilor de barare a focului, adicB astfel de condiCii la care flacBra nu se poate rBspIndi prin canale Dnguste. +a mijloace de stingere ale incendiilor se poate de folosit apa, spumele, gazele inerte "azotul, argonul, eliu, dioxidul de carbon%, solutii apoase de saruri "bicarbonat de natriu , clorura de calciu%, idrocarbo alogenii, prafurile stingatoare " carbonati si bicarbonati de natriu si calciu%, nisipul, invelitoarele " paturi din azbest%. ! .... mi$loace primare de stingere a incendiilor 'ijloacele primare de stingere a incendiilor sunt: idrantele de incendiu interioare, *tingItoarele de mInB. pompele de mInB, idromonitoarele. butoaiele cu apB. lBzile cu nisip. Dnvelitoarele din azbest sau prelatB, inventarul Ei sculele pompiereEti de mIna "cBldBri, topoare, rBngi, lopeCi, tIrnBcoape, cBngi, standuri Ei panouri pompiereEti etc%.

'ijloacele de stingere a focarelor de incendiu care pot fi folosite cel mai electiv la stadiul iniCial sunt idrantele interioare, stingBtoarele, )nvelitoarele. nisipul.

!!.....instalatii automate de stingere a incendiilor )n dependentB de substanCa folositB pentru stingere aceste instalaCii pot fi cu apB, spuma, gaze inerte, vapori de apa, praf, iar in dependenCB de procedeul de stingere Ei destinaCie pot fi instalaCii de stingere spaCialB "cu gaze inerte sau prafuri, care asigurB crearea Dn DncBperile protejate a unui mediu ce nu DntreCine arderea% Ei de suprafaCB "cu apB, spumB sau praf, destinate pentru influenCa nemijlocitB asupra suprafeCelor ce ard%. +ea mai largB rBspIndire o au inslalaiiile de lipul Jspin?lerJ cu apB sau spumB. )nstalaCiile sprin?ler se conecteazB automat la creEterea temperaturii mediului Dn DncBpere pInB la o anumitB limitB. ,rept detector serveEte DnsuEi dispozitivul sprin?ler dotat cu un lacBt uEor fuzibil ce se topeEte la creEterea temperaturii, desc izInd gaura din conducta cu apB deasupra focarului de incendiu.

!#.....cerintele protectiei constra incendiilor la ela'orarea planului general al intreprinderii La elaborarea planului este necesar de asigurat: de asigurat distante nepericuloase de la granitele intreprinderii industriale pina la zona locativ(sociala. ,e respectat spatiile de securitate impotriva inciendiilor dintre cladiri si instalatii in conformitate cu normele privind rezistenta lor la foc. ,e grupat in zone aparte cladirile si instalatiile inrudite dupa destinatia functionala sau indicele de pericolde incendiu. ,e amplasat cladirea tinind cont de relieful localitatii si directia vinturilor dominante. ,e asiguarat teritoriul intreprinderii cu drumuri si un numar suficient de intrari(iesiri.