DEBBIE FORD Partea ntunecata a cautatorilor de lumina Cum sa va recuperati PUTEREA, CREATIVITATEA, STRALUCIREA si VISELE Traducere Monica Visan

Introducere De oarte mu!ta vreme "ncoace suntem "ncon#urati de !ucrarea asupra um$rei%& Aceasta este "nsasi esenta impu!su!ui re!i'ios "n cadru! caruia cautam, prin traditie, un ec(i!i$ru "ntre !umina si "ntuneric& Va amintiti de Luci er, ce! care a ost odata ce! mai stra!ucitor dintre "n'eri) Caderea !ui este tentatia care ne apare tuturor& *n permanenta ni se cere sa im constienti din punct de vedere mora!, pentru ca, a!t e!, cadem su$ in !uenta partii "ntunecate din noi& De cur+nd, un mem$ru din pu$!icu! pe care !,am avut "n Minneapo!is si care urmarea cu atentie con erinta pe care eu o tineam despre um$ra, m,a "ntre$at- ./are nu turnam vin vec(i "n $urdu uri noi)0, amintindu,mi ast e! de natura perena a !ucrarii asupra um$rei& .1a da0, am raspuns eu, oarecum surprinsa de cone2iunea pe care a acut,o& .Latura "ntunecata este o parte a tuturor traditii!or noastre re!i'ioase& Dar noi avem permanenta nevoie de $urdu uri noi si de un !im$a# nou care sa ie contemporan cu oamenii care ascu!ta predici!e& .Da, e adevarat0, am repetat, .!ucrarea asupra um$rei este vin vec(i0& Persoana care m,a "ntre$at, mi,a amintit de mu!ti c!ienti care, "n decursu! ani!or, s,au con runtat cu um$ra !or !a mine "n ca$inet& Fiecare 'eneratie are nevoie de moduri noi de e2primare, atunci c+nd vor$esc despre enomenu! um$rei , at+t um$ra po3itiva, c+t si um$ra ne'ativa& *ntunecat nu "nseamna numai ceva ne'ativ4 e! se re era !a ceva care se 'aseste "n a ara !uminii constiintei noastre !ucide& Fa3a initia!a a s atu!ui terapeutic este o con esiune si , ca "n mu!te dintre situatii!e traditiona!e de con esiune si spovedanie , noi au3im despre esecuri si 'rese!i, despre cum a a#uns persoana respectiva !a o situatie de care,i pare rau, sau ca nu a ost "n stare sa,si rea!i3e3e propriu! potentia! po3itiv& Suntem pusi "n ata situatiei de a o eri rea!itate si "nte!es !ucruri!or care,! ram+nta pe un pacient, sa,! a#utam sa devina mai constient de parti!e din e! "nsusi pe care si !e nea'a& Ce! mai mare pacat poate i viata netraita& *n ace! moment "n Minnesota, mi,am amintit de ceea ce scria eminentu! psi(o!o' e!vetian C& 5& 6un' "n cartea sa din 789:, Psi(o!o'ie si Re!i'ie, si anume ca .pentru a a#un'e sa "nte!e'em pro$!eme!e re!i'ioase, pro$a$i! ca, tot ceea ce ne mai ram+ne de acut asta3i, este sa !e a$ordam din punct de vedre psi(o!o'ic& Din acest motiv, eu iau aceste '+nduri orma care au devenit i2e din punct de vedere istoric, "ncerc sa !e topesc din nou si sa !e torn "n matrite!e e2perientei imediate0& Conceptu! um$rei este o ast e! de matrita& Este un mod de a sim$o!i3a prin !im$a# partea de persona!itate pe care nu ne,o asumam si de a,i da rea!itate4 este un mi#!oc de a deveni constienti de parti!e necunoscute din noi si de a vor$i despre e!e& Um$ra se re era !a toata acea parte din noi care se modi ica "n mod constient si se sc(im$a "n !umina constientei e'o,u!ui nostru, !a ace!e aspecte a!e sine!ui de care nu reusim sa devenim responsa$i!i "n mod constient& Ca indivi3i si ca mem$ri ai unei anumite cu!turi si civi!i3atii, noi "n mod continuu se!ectam si dam nastere !a e2perienta, cre+nd un idea! a! sine!ui si a! !umii $a3at pe e'o& Cu c+t cautam mai mu!t !umina, cu at+t Um$ra devine mai densa& Um$rei i,am dat mu!te denumiri- !atura "ntunecata, a!ter e'o, sine!e in erior, ce!a!a!t, du$!u!, 'eamanu! "ntunecat, sine!e pe care nu ni,! asumam, sine!e reprimat, id& Vor$im despre "nt+!nirea cu %Um$ra , termen creat de catre C&5&6un', care desemnea3a acea !atura din noi "nsine care se a !a "n su$constientu! nostru persona!& Um$ra este iinta in erioara din noi, tot ceea ce ne rusinea3a, tot ceea ce dorim sa ascundem si care repre3inta toate dorinte!e si emotii!e ce nu se "ncadrea3a "n idea!u! nostru de persona!itate& 6un' spune ca nu e2ista um$ra ara soare si nici um$ra ara !umina constiintei& Um$ra este inevita$i!a si, ara ea, suntem incomp!eti& ;&T& demonii nostri, despre !upta cu diavo!u! <diavo!u! m,a determinat sa ac asa ceva=>, despre co$or+rea "n !umea de dedesu$t, despre noaptea "ntunecata a su !etu!ui, despre cri3a de !a mi#!ocu! vietii& Um$ra "ncepe o data cu emanciparea timpurie a! !ui .Eu0 din marea constienta unitara din care am venit cu totii& Construirea um$rei se des asoara "n para!e! cu de3vo!tarea e'o,u!ui& Ceea ce nu concorda cu idea!u! nostru de e'o "n p!ina de3vo!tare , cu ima'inea noastra idea!i3ata a sine!ui, re"ntarita "n mod individua! prin ami!ie si cu!tura , devine um$ra& Poetu! si scriitoru! Ro$ert 1!?% numeste um$ra , .sacu! !un' pe care,! t+r+m "n spate!e nostru0& .P+na !a @A de ani ne petrecem viata (otar+nd ce parti din noi "nsine sa punem "n ace! sac0, spune 1!? .iar restu! vietii ni,! petrecem "ncerc+nd sa !e scoatem de aco!o0& .Ce pre eri sa ii, "ntre' sau $un)0, a "ntre$at 6un', ce! care a ima'inat termenu! poetic de um$ra si a mode!at acest concept ca sa se potriveasca epocii noastre& 6un' a acordat o atentie specia!a !ucrarii de inte'rare a um$rei, su'er+nd ca aceasta era o initiere "n viata psi(o!o'ica , partea de ucenicie, dupa cum o numea e! , o constienti3are esentia!a pentru rea!i3area noastra de sine& .A,ti da seama de um$ra este o pro$!ema eminamente practica0, spunea e! .care n,ar tre$ui sa se trans orme "ntr,o activitate inte!ectua!a, deoarece ea are oarte mu!t "nte!esu! unei su erinte si a unei pasiuni care imp!ica "ntrea'a persoana0& Dupa cum descrie oarte c!ar De$$ie Ford "n aceasta carte, a !ucra asupra um$rei se re era !a un proces continuu de depo!ari3are si ec(i!i$rare, de vindecare a prapastiei dintre cunoasterea constienta a sine!ui si tot ceea ce suntem sau am putea i& Ca si practica numita .Ca!ea de Mi#!oc0 din $udism, inte'rarea um$rei ne o era o constienta uni icatoare, care ne permite sa reducem potentia!u! in(i$ant sau distructiv a! um$rei, e!i$er+nd ener'ii!e "nc(ise a!e vietii, care ar putea i "ncarcerate "n pre,tentii!e si posturi!e necesare pentru a ascunde ceea ce nu putem accepta despre noi "nsine& Lucrarea de ata o era $ene icii care trec mu!t dinco!o de $ine!e persona! si care pot opera pentru ce! mai mare $ine co!ectiv& Daca putem sa ec(i!i$ram tensiuni!e ce apar "n propria noastra 'radina, e ecte!e vor trece dinco!o de 'ard, "n c+mpii!e "ntre'u!ui pam+nt& ;u tre$uie sa tratam cu usurinta o carte despre um$ra& Ea este un dar o$tinut cu 'reu, o comoara smu!sa de !a 3ei, adesea cu un urias sacri iciu eroic& / carte despre um$ra nu se adresea3a doar mintii noastre, ci este ce! mai $ine "nte!easa de catre inimi!e si ima'inatia noastra& Editura For You

Este vin vec(i "n $urdu uri noi& E! a pastrat un 'ust si un $uc(et p!acut& Pre3entarea este contemporana, un proces de inte'rare a um$rei adecvat timpuri!or noastre& Ar tre$ui sa urmam s atu! !ui De$$ie Ford si, acum, c+nd pornim !a drum, sa o erim !ucrarea asupra propriei noastre um$re ca pe o o randa adusa partii ce!ei mai "na!te din noi- dra'ostei, compasiunii, misiunii inimii& Asa cum ne aminteste spiritu! "nte!ept a! !ui I C(in', sau Cartea Sc(im$ari!or;umai atunci c+nd avem cura#u! de a privi !ucruri!e "n ata, e2act asa cum sunt, ara nici o autoama'ire sau i!u3ie, doar atunci, din tot ceea ce se "nt+mp!a va iesi o !umina, prin care poate i recunoscuta ca!ea spre $iruinta& B I C(in' Ce2a'rama D, Csu Asteptarea <Crana> Cuv+nt "nainte Pe vremea c+nd eram copi!, nu ma p!aceam oarte tare& De apt, erau momente c+nd detestam aptu! ca sunt eu& Ma credeam sin'ura persoana din !ume at+t de incapa$i!a de a,mi ace prieteni si at+t de ridicu!i3ata de catre 'rupu! de $aieti "n care cautam cu disperare , si uneori ara re3u!tat, sa intru& Lucruri!e nu s,au sc(im$at oarte mu!t nici c+nd m,am mai maturi3at& Da, credeam ca viata mea o sa ia un curs nou& M,am mutat c(iar "ntr,un oras nou, unde nu ma cunostea nimeni, unde nimeni nu stia nimic despre tendinte!e me!e din copi!arie de a ma !auda oarte tare, ca o compensare a aptu!ui ca nu aveam respect ata de mine "nsumi& ;imeni nu mai vedea ceea ce adu!tii din copi!aria mea numeau .atitudinea mea 3anatica0 si nimeni nu mai stia despre o$iceiu! meu de .a intra cu impetuo3itate0, ump!+nd camera cu pre3enta mea , "n asa masura, "nc+t toti cei!a!ti simteau ca nu mai au spatiu "n care sa se des asoare& Ineptii!e me!e socia!e nu mai puteau i descoperite& % Ro$ert 1!?, poet, c+sti'ator a! premiu!ui nationa! pentru poe3ie& A scris Iron 6o(n, si T(e Maiden Ein' "mpreuna cu Marion Foodman& *n aceste opere, c+t si "n con erinte!e !or, sunt preocupati de partea "ntunecata din noi, c+t si de concepte!e !ui Freud si 6un'& Cu a#utoru! !or, oamenii trec acum de !a "nte!e'ere !itera!a, !a una psi(o!o'ica si apoi !a cea mito!o'ica& ;&T& Ei $ine, am descoperit ca mutatu! dintr,un !oc "n a!tu! nu m,a a#utat cu nimic& M,am !uat pe mine "nsumi cu mine& Apoi, "ntr,o 3i, ma a !am "ntr,un !acas de desav+rsire a evo!utiei spiritua!e si am ost pre3entat an'a#ati!or din departamentu! unde urma sa !ucre3& Administratoarea c!adirii a spus ceva ce nu voi uita niciodata& .Tot ceea ce voi numiti de ecte a!e voastre, tot ceea ce nu va p!ace !a voi "nsiva, sunt ce!e mai mari ca!itati pe care !e aveti0, a apus ea& .E!e sunt, pur si simp!u, supra,amp!i icate& Ati dat vo!umu! prea tare, asta,i tot& Dati putin mai "ncet& *n cur+nd, voi , si toti cei!a!ti , va veti vedea s!a$iciuni!e ca iind puncte!e voastre tari, aspecte!e 0ne'ative0 ca iind 0po3itive0& E!e vor deveni instrumente minunate, 'ata sa actione3e "n avoarea voastra, mai de'ra$a dec+t "mpotriva voastra& Tot ceea ce aveti de acut este sa "nvatati sa ape!ati !a aceste trasaturi de persona!itate, "n cantitati care sunt potrivite momentu!ui& Apreciati c+t de mu!t e necesar din minunate!e voastre ca!itati si nu dati mai mu!t dec+t at+t&0 M,am simtit ca si c+nd as i ost !ovit de trasnet& ;u mai au3isem niciodata asemenea !ucruri& Cu toate acestea, stiam "n mod instinctiv ca era adevarat& Laudarosenia mea nu era a!tceva dec+t "ncredere "n sine mu!t prea amp!i icata& Ceea ce oamenii numeau, "n tineretea mea, .atitudine 3anatica0 sau .prosteasca0, nu era nimic a!tceva dec+t spontaneitate si '+ndire po3itiva , supra,amp!i icate& Iar intrarea mea impetuoasa era doar ca!itatea mea de conducator, de2teritatea mea ver$a!a si dorinta mea de a mer'e p+na !a capat , toate trei e2primate mu!t prea 3'omotos& Mi,am dat seama ca toate aceste aspecte a!e iintei me!e erau ca!itati pentru care usesem uneori !audat& ;u e de mirare ca nu mai stiam ce sa cred= Doar "n ace! moment, c+nd m,am uitat !a .!atura de um$ra0 si am va3ut c!ar de ce a!tii au numit uneori toate acestea drept comportamente .ne'ative0, am va3ut si daru! care se a !a "n iecare dintre e!e& Tot ceea ce aveam de acut era sa o!osesc aceste comportamente "n mod di erit& Sa nu !e reprim, ci sa mi !e asum& Si, pur si simp!u, sa !e o!osesc "n mod di erit& Acum am a#uns sa "nte!e' ce importanta e2traordinara are sa,mi traiesc viata, iind "n "ntre'imea iintei me!e& Adica, sa,mi dau voie ca, "n primu! r+nd sa o$serv si apoi sa pun !a un !oc , "ntr,un "ntre' 'randios , toate aspecte!e !ui cine sunt , at+t ace!ea pe care eu si a!tii !e,am numit .po3itive0, c+t si ace!ea pe care eu si a!tii !e,am numit .ne'ative0& Cu a#utoru! acestui procedeu m,am "mprietenit, "n s +rsit, cu mine "nsumi& Dar, vai= ce mu!t timp mi,a tre$uit ca sa a#un' aici= Si c+t de scurt ar i ost "ntre'u! proces, daca as i cunoscut '+ndirea pro unda si "nte!epciunea minunata ce se a !a "n aceasta carte scrisa de De$$ie Ford& Cititi aceasta carte cu 'ri#a& Cititi,o o data, mai cititi,o o data& Apoi, cititi,o a treia oara, ca sa iti si'uri& Si aceti e2ercitii!e pe care !e su'erea3a& Va "ndemn sa o aceti= Va "ndemn, iarasi si iarasi= Dar sa nu cititi cartea si sa nu aceti e2ercitii!e, daca nu doriti ca viata voastra sa se sc(im$e& Puneti cartea #os c(iar "n c!ipa asta& Ase3ati,o pe ra tu! ce! mai de sus a! $i$!iotecii voastre, aco!o unde nu veti a#un'e niciodata !a ea& Sau dati,o unui prieten& Pentru ca este a$so!ut imposi$i! sa traiti e2perienta acestei carti, ara sa traiti, de asemenea, si e2perienta unei modi icari "n viata voastra& Cred "n a trai o viata de tota!a !impe3ime& Aceasta "nseamna transparenta dep!ina& ;imic nu este ascuns, nimic nu este ne'at& ;ici macar acea parte din mine "nsumi !a care n,am vrut sa ma uit , si cu at+t mai putin sa o recunosc& Daca veti i de acord cu mine ca transparenta este c(eia catre autenticitate si ca autenticitatea este usa catre Sine!e vostru Adevarat, atunci "i veti mu!tumi !ui De$$ie Ford din ad+ncu! iintei voastre pentru aceasta carte& Asta, deoarece ea va va conduce !a o usa dinco!o de care veti 'asi $ucurie vesnica, pace interioara si un !oc e2trem de vast de iu$ire de sine4 "n s +rsit, veti 'asi !ocu! "n care sa,i iu$iti ara conditii pe cei!a!ti& Si, o data cu "nceputu! acestui cic!u, va veti sc(im$a nu numai viata voastra, ci veti "ncepe, cu adevarat, sa sc(im$ati !umea& ;ea!e Dona!d Fa!sc( As(!and, /re'on Martie 788G Capito!u! 7 Lumea din a ara, Lumea dinauntru

Ma#oritatea dintre noi am pornit pe cararea evo!utiei persona!e, deoarece, !a un moment dat, 'reutatea durerii devine prea mare ca sa o mai putem suporta& este o carte despre demascarea ace!ui aspect din noi "nsine care ne distru'e re!atii!e, ne omoara spiritu! si ne "mpiedica sa ne "ndep!inim vise!e& Este ceea ce psi(o!o'u! Car! 6un' a numit um$ra& Ea contine toate ace!e parti din noi "nsine pe care am "ncercat sa !e ascundem sau sa !e ne'am& Ea contine ace!e aspecte "ntunecate despre care noi credem ca sunt de neacceptat de catre ami!ii!e noastre, de prieteni si , ce! mai important dintre toate , de catre noi "nsine& Partea "ntunecata este $a'ata ad+nc "n constiinta noastra, ascunsa de noi "nsine si de a!tii& Mesa#u! pe care,! capatam din acest !oc ascuns e simp!u- ceva nu este "n re'u!a cu mine& ;u e $ine ce se "nt+mp!a& ;u sunt demn de a i iu$it& ;u merit nimic& ;u sunt vrednic& Mu!ti dintre noi cred aceste mesa#e& Credem ca, daca privim destu! de atent ceea ce se 'aseste ad+nc "nauntru! nostru, 'asim ceva ori$i!& ;e a$tinem din rasputeri sa privim "ntr,aco!o, de rica de a nu descoperi pe cineva cu care nu putem convietui& ;e este rica de noi "nsine& ;e e rica de orice '+nd si sentiment pe care ni !e,am reprimat vreodata& Mu!ti dintre noi suntem at+t de or$iti, "nc+t nu mai putem vedea rica dec+t ca pe o re !ectie& / proiectam asupra !umii, asupra ami!ii!or noastre, asupra prieteni!or si asupra straini!or& Frica noastra este at+t de pro unda, "nc+t sin'uru! mod prin care putem sa !uam !e'atura cu ea este ie prin a o ascunde, ie prin a o ne'a& Devenim mari impostori, care ne paca!im pe noi "nsine si pe cei!a!ti , ne pricepem at+t de $ine !a asta, "nc+t uitam cu adevarat ca purtam niste masti, pentru a ne ascunde sine!e nostru autentic& Credem ca suntem cei pe care,i vedem "n o'!inda& Credem ca suntem trupuri!e si minti!e noastre& C(iar si dupa ani "n care re!atii!e, cariere!e, re'imuri!e de s!a$ire si vise!e noastre au esuat, continuam sa in(i$am aceste mesa#e interne tu!$uratoare& ;e spunem noua "nsine ca totu! este "n re'u!a si ca !ucruri!e vor sta din ce "n ce mai $ine& ;e punem oc(e!ari ne'ri pe oc(i si dopuri "n urec(i, pentru a pastra "n viata povesti!e pe care !e,am creat& ;u e $ine ce se "nt+mp!a cu mine& ;u sunt demn de a i iu$it& ;u merit nimic& ;u sunt vrednic& *n !oc de a "ncerca sa ne in(i$am um$re!e, tre$uie sa dam pe ata, sa ne asumam si sa acceptam c(iar ace!e !ucruri pe care ne este ce! mai rica sa !e privim "n ata& Prin .a asuma0, "nte!e' a recunoaste ca o ca!itate "ti apartine& .Um$ra este cea care detine c(eia pro$!emei0, spune "nvatatoru! spiritua! si scriitoru! La3aris& .Um$ra detine, de asemenea, secretu! sc(im$arii, sc(im$are care te poate a ecta !a nive!u! ce!u!ei, sc(im$are care,ti poate a ecta c(iar si AD;,u!&0 Um$re!e noastre detin esenta !ui cine suntem& E!e detin ce!e mai pretioase daruri pe care !e avem& Privind "n ata aceste aspecte a!e noastre "nsine, devenim !i$eri sa traim e2perienta tota!itatii noastre '!orioase- $ine!e si rau!, "ntunericu! si !umina& ;umai prin acceptarea "n "ntre'ime a !ui cine suntem, ne putem c+sti'a !i$ertatea de a a!e'e ce acem "n aceasta !ume& At+ta timp c+t continuam sa ne ascundem, sa ne pre acem si sa proiectam "n a ara ceea ce se a !a "nauntru! nostru, nu avem nici !i$ertatea de a i si nici !i$ertatea de a a!e'e& Um$ra noastra e2ista pentru ca sa ne "nvete, sa ne '(ide3e si sa ne dea $inecuv+ntarea sine!ui nostru "n tota!itatea !ui& Ea contine resursa prin care noi putem scoate !a !umina si e2p!ora& Sentimente!e pe care !e,am "na$usit doresc cu disperare sa ie inte'rate "n noi "nsine& E!e sunt nocive numai c+nd sunt reprimate& Atunci, "n momente!e ce!e mai putin oportune, e!e pot scoate capu!& Atacu! !or acut pe uris va va pune "ntr,o situatie de3avanta#oasa "n domenii de viata care, pentru voi, "nseamna oarte mu!t& Viata voastra va i trans ormata numai atunci c+nd veti cadea !a pace cu um$ra voastra& /mida va deveni un !uture de o rumusete care va va taia respiratia& ;u va mai tre$ui sa pretindeti ca sunteti persoana care de apt nu sunteti& ;u va mai tre$ui sa dovediti ca sunteti destu! de $uni& C+nd va veti accepta cu dra'oste um$ra, nu va mai tre$ui sa traiti "n rica& Descoperiti daruri!e pe care um$ra vi !e ace si, "n s +rsit, va veti des ata "n toata maretia adevaratu!ui vostru sine& Atunci veti avea !i$ertatea de a va crea viata pe care v,ati dorit,o "ntotdeauna& Fiecare iinta omeneasca se naste cu un sistem emotiona! sanatos& C+nd ne nastem, ne iu$im si ne acceptam pe noi "nsine& ;u emitem #udecati !e'ate de care parti anume din noi "nsine sunt $une si care sunt re!e& E2istam "n "ntre'imea iintei noastre, traind momentu! si e2prim+ndu,ne !i$er& Pe masura ce crestem, "ncepem sa "nvatam de !a oamenii din #uru! nostru& Ei ne spun cum sa ne comportam, c+nd sa m+ncam, c+nd sa dormim , si "ncepem sa acem deose$iri& *nvatam ce comportamente ne ac sa im acceptati si care dintre e!e ne ac sa im respinsi& *nvatam cum sa primim un raspuns prompt, sau daca stri'atu! nostru ram+ne ara raspuns, "nvatam sa avem "ncredere "n oamenii din #uru! nostru, sau sa ne ie rica de ei& *nvatam consecventa sau inconsecventa& *nvatam ce ca!itati sunt accepta$i!e "n mediu! nostru si care nu sunt& Toate acestea ne distra' de !a a trai "n acest moment si ne "mpiedica sa ne e2primam !i$er& E nevoie sa ne "ntoarcem !a e2perienta inocentei, care ne permite sa acceptam "n iecare moment tota!itatea !ui ceea ce suntem& Aici tre$uie sa a#un'em, pentru a avea o e2istenta omeneasca sanatoasa, ericita, comp!eta& Aceasta este ca!ea& *n cartea !ui ;ea!e Dona!d Fa!sc( Conversatii cu Dumne3eu, Dumne3eu spuneDra'ostea per ecta este pentru sentiment, ceea ce a!$u! per ect este pentru cu!oare& Mu!ti cred ca a!$u! "nseamna a$senta cu!orii& ;u este asa& E! inc!ude toate cu!ori!e& A!$u! "nseamna toate cu!ori!e care e2ista, com$inate& Tot asa, dra'ostea nu este a$senta unei emotii <ura, m+nie, des r+u, 'e!o3ie, avaritie>, ci "nsumarea tuturor sentimente!or& Ea este suma tota!a& Totu! adunat !a un !oc& Totu!& % % ;ea!e Dona!d Fa!sc(, Conversatii cu Dumne3eu, vo!& I, Editura F/R Y/U, 7888 Dra'ostea inc!ude totu!- ea accepta toata 'ama sentimente!or umane ,emotii!e pe care !e ascundem, emotii!e de care ne este teama& 6un' a spus odata- .pre er sa iu "ntre', dec+t $un0& C+ti dintre noi nu ne,am v+ndut pe noi "nsine , ca sa im $uni, sa im p!acuti de cei!a!ti, sa im acceptati) Cei mai mu!ti dintre noi am ost educati sa credem ca oamenii au ca!itati si de ecte& Pentru a i acceptati, noi tre$uie sa scapam de de ecte, sau ce! putin sa !e ascundem& Acest mod de a '+ndi apare atunci c+nd noi "ncepem sa individua!i3am , pe masura ce "ncepem sa ne distin'em de'ete!e $a'ate printre stin'(ii!e patutu!ui si sa ne deose$im de parintii nostri& Dar, pe masura ce "naintam "n v+rsta, ne dam seama de un adevar "nca si mai mare , ca, din punct de vedere spiritua!, suntem cu totii interconectati& Suntem toti parte unu! din ce!a!a!t& Din acest punct de vedere, tre$uie sa ne punem "ntre$area daca e2ista cu adevarat "n noi parti $une si parti re!e, sau, daca nu cumva, toate parti!e sunt necesare pentru a ace un "ntre'& Cum putem sti ce este $un, ara sa stim ce este rau) Cum putem cunoaste dra'ostea, ara sa cunoastem ura) Cum putem cunoaste cura#u!, ara sa cunoastem rica& Mode!u! (o!o'ra ic a! universu!ui ne o era o vedere revo!utionara a cone2iunii "ntre !umea interioara si !umea e2terioara& Potrivit cu aceasta teorie, iecare $ucata din univers, indi erent de cum "! taiem e!ii, contine inte!i'enta "ntre'u!ui& ;oi, ca iinte individua!e, nu suntem i3o!ati si nu e2istam !a "nt+mp!are& Fiecare dintre noi este un microcosmos care re !ecta si contine macrocosmosu!& .Daca acest !ucru este adevarat0, spune cercetatoru! "n domeniu! constientei, Stanis!av 5ro %, .atunci iecare dintre noi detine potentia!u! de a avea acces direct si imediat, prin e2perienta, practic !a iecare aspect a! universu!ui , e2tin3+ndu,ne capacitati!e mu!t dinco!o de ceea ce putem atin'e cu simturi!e0& Cu totii continem, "nauntru! nostru, amprenta "ntre'u!ui univers& Dupa cum spune DeepaH

C(opra%%- .;oi nu suntem "n !ume, ci !umea se a !a "nauntru! nostru0& Fiecare dintre noi poseda toate ca!itati!e umane e2istente& ;u e2ista nimic , din ceea ce putem vedea sau concepe , ce noi sa nu im, iar scopu! ca!atoriei noastre este de a ne restaura pe noi "nsine "ntru aceasta "ntre'ime& % Stanis!av 5ro , medic psi(iatru de ori'ine ce(a, e2pert "n cercetarea starii specia!e de constienta indusa prin su$stante psi(ede!ice sau a!te te(nici& Pro esor de psi(o!o'ie !a Institutu! de Studii Inte'ra!e din Ca!i ornia& Scrie carti si artico!e, tine con erinte si seminarii "n !umea "ntrea'a despre psi(o!o'ie transpersona!a& ;&T& %% DeepaH C(opra, medic, autor a nenumarate carti si artico!e despre vindecarea trupu!ui si a mintii, vindecare ce poate i o$tinuta prin o!osirea "nte!epciunii noastre interioare, prin dra'oste si te(nici specia!e de meditatie& Este director a! Institutu!ui S(arp pentru Potentia! Uman si Medicina a MintiiITrupu!ui din San Die'o, Ca!i ornia, oras "n care si !ocuieste& ;&T& S +ntu! si cinicu!, divinu! si dia$o!icu!, cura#osu! si !asu!- toate aceste aspecte se a !a adormite "nauntru! nostru si vor actiona, daca nu sunt recunoscute si inte'rate "n psi(icu! nostru& Mu!ti dintre noi suntem "nspaim+ntati si de !umina si de "ntuneric& Mu!ti dintre noi suntem "nspaim+ntati sa privim "nauntru! nostru si rica ne ace sa ridicam 3iduri at+t de 'roase, "nc+t sa nu ne mai amintim cine suntem cu adevarat& Ea se re era !a modu! "n care sa actionam ca sa trecem prin aceste 3iduri si sa dar+mam $ariere!e pe care !e, am construit ca sa privim , poate pentru prima data , !a cine suntem si ce acem noi aici& Aceasta carte va va duce "ntr,o ca!atorie care vasc(im$a modu! "n care va vedeti pe voi "nsiva, pe a!tii si !umea "ntrea'a& Va va conduce spre a va desc(ide inima si a o ump!e cu veneratie si compasiune pentru propria voastra umanitate& Poetu! persan Rumi% a spus- .Doamne, c+nd va veti vedea propria voastra rumusete, veti deveni un ido! pentru voi "nsiva0& *n aceste pa'ini va o er un proces de descoperire a rumusetii sine!ui vostru autentic& 6un' a ost primu! care a o!osit termenu! .um$ra0 cu re erire !a ace!e parti a!e persona!itatii noastre care au ost respinse din cau3a ricii, a i'norantei, a rusinii sau a !ipsei de dra'oste& E2p!icatia de $a3a data um$rei a ost simp!a- .um$ra este persoana care ai pre era sa nu ii0& E! credea ca inte'rarea um$rei va avea un impact pro und, d+ndu,ne noua posi$i!itatea de a redescoperi o sursa mai pro unda a propriei noastre vieti spiritua!e& .Pentru a ace acest !ucru0, a spus 6un' .suntem o$!i'ati sa ne !uptam cu rau!, sa ne con runtam cu um$ra, sa inte'ram diavo!u!& ;u avem de a!es&0 Tre$uie sa intrati "n "ntuneric, pentru a aduce a ara !umina din voi& C+nd ne in(i$am orice sentiment sau impu!s, in(i$am, de asemenea, opusu! !ui po!ar& Daca ne ne'am ur+tenia, ne micsoram rumusetea& Daca ne ne'am rica, ne minima!i3am cura#u!& Daca ne ne'am !acomia, ne reducem "n ace!asi timp si 'enero3itatea& Maretia noastra dep!ina este mai mu!t dec+t ne putem ima'ina vreodata ma#oritatea dintre noi& *n ca3u! "n care credeti ca avem amprenta "ntre'ii umanitati "nauntru! nostru , ceea ce se si "nt+mp!a , atunci tre$uie sa iti capa$i!i de a i cea mai mareata persoana pe care ati admirat,o vreodata si, "n ace!asi timp, capa$i!i de a i cea mai rea persoana pe care v,ati ima'inat,o vreodata& Aceasta carte se re era !a modu! de a cadea !a pace cu toate aceste aspecte, uneori contradictorii, a!e sine!ui vostru& Prietenu! meu, 1i!! Spinosa, un se de seminar din Centru! de Educatie LandmarH, spune- .Lucru! cu care nu poti e2ista "mpreuna , nu te !asa sa e2isti0& Tre$uie sa "nvatati cum sa,i o eriti "ntre'u!ui cine sunteti permisiunea de a e2ista& Daca vreti sa iti !i$eri, tre$uie sa iti "n stare .sa e2istati0& Aceasta "nseamna ca tre$uie sa "ncetati de a va mai #udeca& Tre$uie sa ne iertam pentru aptu! ca suntem iinte umane& Tre$uie sa ne iertam pentru aptu! ca suntem imper ecti& Asta, deoarece atunci c+nd ne #udecam pe noi "nsine, "n mod automat "i #udecam pe a!tii& Iar ceea ce !e acem a!tora, ne acem noua "nsine& Lumea este o o'!inda a sine!ui nostru interior& Atunci c+nd putem sa ne acceptam si sa ne iertam pe noi "nsine, "n mod automat "i acceptam si "i iertam pe a!tii& Aceasta a ost o !ectie dura, pe care eu am "nvatat,o oarte 'reu& Cu treispre3ece ani "n urma, m,am tre3it pe podeaua de marmura rece a $aii me!e& Trupu! ma durea si respiratia "mi mirosea ur+t& Mai trecuse o noapte de petreceri si dro'uri si apoi, $ine"nte!es, de stare de rau& C+nd m,am ridicat si m,am privit "n o'!inda, am stiut ca nu mai puteam continua "n e!u! acesta& Aveam doua3eci si opt de ani si "nca mai asteptam ca cineva sa vina si sa aca ceva pentru mine& Dar, "n dimineata aceea, mi,am dat seama ca nu o sa vina nimeni& ;u o sa vina nici mama, nici tata si nici printu! meu pe ca! a!$& Eram !a o rascruce "n privinta dependentei me!e de dro'uri& Stiam ca, oarte cur+nd, va tre$ui sa a!e' "ntre viata si moarte& ;imeni a!tcineva nu putea ace aceasta a!e'ere "n !ocu! meu& ;imeni a!tcineva nu putea sa,mi ia durerea& ;imeni a!tcineva nu putea sa ma a#ute, %Mev!ana 6a!a!uddin Rumi, s,a nascut "n 7@A: "n A 'anistan, "ntr,o ami!ie persana de inte!ectua!i& S,a sta$i!it "n Turcia si a predat stiinte re!i'ioase& A ost "ndrumat pe ca!ea credintei mistice de catre un dervis ratacitor, S(amsuddin din Ta$ri3, !a a carui moarte a scris vo!umu! de poe3ie si mu3ica .Divani Samsi Ta$ri3& A mai scris o uriasa !ucrare didactica &&Mat(naJa0, c+t si o cu!e'ere de discursuri .Fi(i ma Fi(i0, pentru a,i introduce pe discipo!ii !ui "n meta i3ica& Ideea de $a3a "n opera !ui Rumi este dra'ostea a$so!uta ata de Dumne3eu& A murit pe 7: decem$rie, 7@:9, 3i care este sar$atorita si acum de catre dervisii Mev!evi& ;ume!e !ui Rumi este sinonim cu ideea de dra'oste si 3$or estatic "nspre in init& E! este unu! dintre marii maestri spiritua!i si 'enii a!e omenirii si este ondatoru! ordinu!ui re!i'ios Mev!evi Su i a! dervisi!or dansatori, a! caror scop ina! este sa se uneasca cu divinu!& In !uenta sa asupra '+ndirii, !iteraturii si tuturor orme!or de e2primare estetica a!e !umii is!amice este enorma& ;&T& p+na c+nd nu ma a#utam eu "nsami& Femeia din o'!inda m,a socat& Mi,am dat seama ca (a$ar nu aveam cine era& Era ca si c+nd as i va3ut,o pentru prima data& /$osita si speriata, am "ntins m+na dupa te!e on si am cerut a#utor& Viata mea s,a sc(im$at "n mod drastic& *n dimineata aceea am (otar+t sa ma ac $ine, indi erent de c+t de mu!t va dura& Dupa ce am terminat un pro'ram de tratament de doua3eci si opt de 3i!e, am pornit "ntr,o odisee de a ma vindeca pe dinauntru si pe din a ara& Mi se parea o sarcina enorma, dar stiam ca nu aveam de a!es& Dupa cinci ani si apro2imativ DA&AAA de do!ari c(e!tuiti, eram o cu totu! a!ta persoana& *mi vindecasem dependente!e, "mi sc(im$asem prietenii si "mi modi icasem criterii!e de va!ori& Dar, c+nd stateam !inistita "n meditatie, mai 'aseam "nca parti din mine "nsami care nu erau "n re'u!a, parti de care voiam sa scap& Pro$!ema mea era ca "nca ma uram pe mine "nsami& Pare de neconceput ca cineva poate sa mear'a timp de unspre3ece ani !a 'rupuri de terapie si !a tot e!u! de tratamente, sa consu!te (ipnoti3atori si acupunctori, sa traiasca e2perienta renasterii, sa sara de pe munti, sa urme3e seminarii trans ormationa!e, sa mear'a !a manastiri $udiste si Su i, sa citeasca sute de carti, sa ascu!te casete de vi3ua!i3are si meditatie si "nca sa urasca o parte din cine este& At+ta timp, at+tia $ani , si stiam ca trea$a mea "nca nu usese "ndep!inita& Apoi, "n ce!e din urma, s,a "nt+mp!at ceva& Am ost !a un seminar intensiv de practica a conducerii, condus de o emeie pe nume 6an Smit(& *n mi#!ocu! seminaru!ui, stateam "n ata 'rupu!ui si vor$eam c+nd, dintr,o data, 6an s,a uitat !a mine si a spus- .Esti o sc+r$a0& Mi,a stat inima& De unde stia) Eu stiam ca eram o sc+r$a, dar "ncercam cu disperare sa scap de aceasta parte din mine "nsami& Ma straduisem din 'reu sa iu dra'a!asa si 'eneroasa, pentru a compensa aceasta trasatura cump!ita& Apoi, ara sa puna patima, 6an

m,a "ntre$at de ce uram aceasta parte din mine "nsami& Simtindu,ma mica si proasta, i,am spus ca aceasta era partea din mine care,mi provoca cea mai mare rusine& I,am spus ca aptu! ca eram o sc+r$a nu mi,a adus dec+t durere , mie si ce!or!a!ti& Atunci, 6an a spus- .Ceea ce nu,ti asumi, pune stap+nire pe tine0& Am putut vedea e!u! "n care aptu! ca eram o sc+r$a pusese stap+nire pe mine, eram tot timpu! "n'ri#orata din cau3a asta, dar tot nu voiam sa,mi asum aceasta caracteristica& .Ce e $un "n aptu! de a i o sc+r$a)0, m,a "ntre$at ea& Pe c+t "mi puteam da eu seama, nu era nimic $un "n asta& Apoi, ea mi,a spus- .Daca ar i sa,ti construiesti o casa, iar constructorii ti,ar cere prea mu!t si ar "nt+r3ia peste termenu! sta$i!it, cre3i ca te,ar a#uta daca ai i sc+r$oasa cu ei)0 1ine"nte!es ca am spus, da& .C+nd tre$uie sa returne3i o mar a stricata, cre3i ca te a#uta sa ii o mica sc+r$a)0 1ine,"nte!es ca am spus, da& 6an m,a "ntre$at daca nu,mi dadeam seama ca a i o sc+r$a era uneori nu numai o ca!itate o!ositoare, ci si oarte importanta, daca voiam sa ac "n asa e! "nc+t trea$a sa mear'a& Dintr,o data, aceasta parte din mine "nsami , pe care ma straduiam cu disperare sa o ascund, sa o ne' si sa o in(i$ , a ost e!i$erata& *ntre'u! meu trup se simtea a!t e!& Era ca si c+nd as i aruncat de pe umeri o 'reutate de o suta de Hi!o'rame& 6an "ndepartase acest aspect despre mine "nsami si mi,a aratat ca e! era un dar, ca nu era ceva de care sa,mi ie rusine& Daca "i dadeam voie sa e2iste, nu tre$uia sa,! e!imin& Eram capa$i!a sa,! o!osesc, "n !oc ca e! sa ma o!oseasca pe mine& Dupa acea 3i, viata mea nu a mai ost aceeasi& / a!ta $ucatica din pu33!e,u! de vindecare usese pusa !a !oc& .Persista !ucruri!e carora !e opui re3istenta0& Au3isem aceasta ra3a de nenumarate ori, dar niciodata nu,i "nte!esesem pe dep!in pro un3imea& Re3ist+nd .sc+r$ei0 din mine, am tinut,o "ncuiata aco!o& *n c!ipa "n care am accepta,o si i,am va3ut daru!, am re!a2at re3istenta si ea nu a mai avut nici o importanta pentru mine& A devenit o parte natura!a si sanatoasa din cine sunt eu& Acum nici macar nu mai e nevoie sa iu o sc+r$a, dar daca situatia o cere , ceea ce "n !umea asta se "nt+mp!a uneori , pot o!osi aceasta ca!itate ca sa,mi port de 'ri#a& Acest procedeu mi s,a parut miracu!os& Am acut o !ista cu toate parti!e din mine "nsami pe care nu !e p!aceam si m,am straduit sa 'asesc daru! care se a !a "n e!e& De "ndata ce am ost "n stare sa vad va!oarea po3itiva si ne'ativa a iecarui aspect din mine "nsami, am ost "n stare sa !as 'arda #os si sa permit acestor parti sa e2iste !i$er& Mi,a devenit c!ar ca procesu! nu "nseamna sa ne de$arasam de !ucruri!e care nu ne p!ac "n noi "nsine, ci sa descoperim !atura po3itiva a acestor aspecte si sa o inte'ram "n vieti!e noastre& Aceasta carte este un '(id "n ca!atoria voastra& Ea contine idei!e principa!e dintr,un curs pe care !,am conceput de,a !un'u! ani!or, pentru ca sa va a#ut sa va de3va!uiti, sa va asumati si sa va acceptati um$ra& Voi "ncepe prin a de ini "n mod deta!iat um$ra si a,i e2p!ora natura si e ecte!e& Apoi, voi e2amina enomenu! esentia! a! um$rei , proiectia , prin care ne,'am parti crucia!e din noi "nsine, d+ndu,!e de,o parte& Dupa ce vom !ua "n considerare o noua paradi'ma pentru a "nte!e'e viata noastra interioara si e2terioara , mode!u! (o!o'ra ic a! universu!ui , putem "ncepe sa actionam, ap!ic+nd ceea ce am "nvatat, pentru a de3va!ui ete!e ascunse a!e partii noastre "ntunecate& Atunci vom porni "n procesu! de asumare si re!uare a responsa$i!itatii pentru ca!itati!e um$rei noastre, "nvat+nd instrumente speci ice pentru a ne accepta um$ra si a,i descoperi daruri!e, c+t si cum sa ne !uam "napoi puterea pe care am avut,o asupra unor parti din noi "nsine pe care !e,am dat a!tora& *n ce!e din urma, vom e2p!ora moda!itati!e prin care putem sa ne iu$im si sa ne "n'ri#im pe noi "nsine, c+t si instrumente practice pentru a ne mani esta vise!e si a crea o viata care merita sa ie traita& Mu!ti dintre noi am petrecut prea mu!t timp caut+nd !umina si ne'asind nimic a!tceva dec+t si mai mu!t "ntuneric& .;u devii i!uminat, "nc(ipuindu,ti ima'ini de !umina0, a spus 6un' .ci constienti3+nd "ntunericu!0& va va '(ida pe drumu! vostru "nspre de3va!uirea, asumarea si acceptarea um$rei voastre& Cartea va va da cunoasterea si instrumente!e pentru a scoate "n a ara ceea ce se a !a "nauntru! vostru& Va va '(ida pentru a va rec+sti'a puterea, creativitatea, stra!ucirea si vise!e& Va va desc(ide inima catre voi "nsiva si catre cei!a!ti si va modi ica pentru totdeauna re!atii!e voastre cu !umea& Capito!u! @ *n cautarea um$rei Um$ra are mu!te ete- "n ricosatoare, !acoma, urioasa, ra3$unatoare, rautacioasa, e'oista, manipu!atoare, !enesa, dominatoare, osti!a, ur+ta, ara va!oare, mesc(ina, c+rtitoare, s!a$a, care critica &&& si !ista poate continua& Partea "ntunecata din noi actionea3a ca un depo3it pentru toate aceste aspecte de neacceptat din noi "nsine , toate !ucruri!e despre care pretindem ca nu suntem si toate aspecte!e care ne ac sa ne ie #ena& Acestea sunt ete!e pe care nu vrem sa !e aratam !umii si ete!e pe care nu vrem sa ni !e aratam noua "nsine& Tot ceea ce ur+m, caruia "i opunem re3istenta, sau ce nu ne asumam "n privinta noastra "nsine, capata viata proprie, su$min+nd capacitatea noastra de autoeva!uare& C+nd a#un'em ata "n ata cu partea "ntunecata din noi, prima tendinta pe care o avem este sa p!ecam, iar a doua este sa ne t+r'uim cu ea ca sa ne !ase "n pace& Mu!ti dintre noi si,au risipit o mare cantitate de timp si $ani, "n e ortu! de a ace e2act acest !ucru& Ironia este ca tre$uie sa acordam cea mai mare atentie tocmai acestor aspecte ascunse, pe care !e,am respins& C+nd "nc(idem undeva ace!e parti din noi "nsine care nu ne p!ac , ara sa stim, si'i!am comori!e noastre ce!e mai pretioase& E!e sunt ascunse aco!o unde ne,am astepta ce! mai putin sa !e 'asim& E!e sunt ascunse "n "ntuneric& Aceste comori "ncearca cu disperare sa iasa a ara, sa !e dam atentie, dar noi ne "ncapat+nam sa !e "mpin'em "napoi& Ca niste uriase min'i tinute su$ apa, aceste aspecte ies !a supra ata, ori de c+te ori nu mai sunt apasate& Atunci c+nd a!e'em sa nu permitem unor parti din noi "nsine sa e2iste, suntem ortati sa c(e!tuim cantitati uriase de ener'ie i3ica pentru a nu !e !asa sa iasa !a supra ata& Poetu! si autoru! Ro$ert 1!? descrie um$ra ca pe un sac invi3i$i! pe care iecare dintre noi "! cara "n spate& Pe masura ce crestem, noi punem "n sac iecare aspect din noi "nsine care nu este acceptat de ami!ii!e si prietenii nostri& 1!? crede ca noi ne petrecem prime!e decade din viata noastra ump!+ndu,ne sacu!, iar restu! vietii "ncercam sa scoatem tot ceea ce am pus "n e!, straduindu,ne sa ne usuram povara& Ma#oritatii oameni!or !e este teama sa se con runte si sa,si accepte propriu! "ntuneric, dar aco!o, c(iar "n ace! "ntuneric, veti 'asi ericirea si "mp!inirea dupa care t+n#iti& C+nd va !uati un ra'a3 pentru a va descoperi "ntre'u! sine, desc(ideti usa "nspre adevarata i!uminare& Una dintre capcane!e uriase a!e Epocii In ormationa!e este sindromu! .c(estia asta o stiu de#a0& A sti ne "mpiedica adesea sa traim o e2perienta cu inima& A !ucra cu um$ra nu este o activitate inte!ectua!a4 ea este o ca!atorie de !a cap spre inima& Mu!ti dintre cei care se a !a pe ca!ea spre autodesav+rsire cred ca ei au "nc(eiat procesu!, dar, de apt, nu vor sa vada adevaru! despre ei "nsisi& Mu!ti dintre noi t+n#im sa vedem !umina si sa traim "n rumusetea sine!ui nostru superior, dar "ncercam sa acem acest !ucru ara sa inte'ram tota!itatea a ce "nseamna noi "nsine& ;oi nu

putem avea e2perienta dep!ina a !uminii, ara sa cunoastem "ntunericu!& Partea "ntunecata este cea care pa3este trecerea spre adevarata !i$ertate& Fiecare dintre noi tre$uie sa vrea "n permanenta sa e2p!ore3e si sa scoata !a !umina acest aspect a! sine!ui& Fie ca va p!ace, ie ca nu va p!ace , daca sunteti oameni, aveti o um$ra& Daca nu o puteti vedea, "ntre$ati,i pe mem$rii ami!iei voastre, sau pe cei cu care !ucrati& Ei o sa v,o arate& ;oi credem ca masti!e pe care !e purtam ne ascund sine!e nostru interior, dar, orice re u3am sa recunoastem "n privinta noastra "nsine, scoate capu! si se ace cunoscut atunci c+nd te astepti ce! mai putin& A accepta un aspect din tine "nsuti, "nseamna a,! iu$i , a,i permite sa coe2iste "mpreuna cu toate ce!e!a!te aspecte, ned+ndu,i o importanta mai mare sau mai mica dec+t oricarei a!te parti din tine "nsuti& ;u este su icient sa spui- .stiu ca am totu! su$ contro!0& Tre$uie sa ve3i ce poti "nvata de !a acest aspect, ce dar "ti aduce e! si atunci tre$uie sa ii capa$i! sa,! privesti cu veneratie si compasiune& Traim cu impresia ca, pentru ca ceva sa ie divin, tre$uie sa ie per ect& 5resim& De apt, adevaru! este e2act opusu!& A i divin "nseamna a i "ntre' , si a i "ntre' "nseamna a i totu!- po3itivu! si ne'ativu!, $ine!e si rau!, s +ntu! si diavo!u!& C+nd ne acordam ra'a3u! de a ne descoperi um$ra si daruri!e ei, "nte!e'em ce a vrut 6un' sa spuna prin- .Auru! se a !a "n "ntuneric0& Fiecare dintre noi tre$uie sa descopere ace! aur, pentru a ne reuni cu sine!e nostru sacru& C+nd eram copi!, mi s,a spus ca pe !ume e2ista doua e!uri de oameni4 $uni si rai& Asa cum ac cei mai mu!ti dintre copii, ma straduiam sa,mi arat ca!itati!e si ma c(inuiam oarte tare sa,mi ascund de ecte!e& Do,ream cu disperare sa scap de toate ace!e parti din mine "nsami pe care mama, tata, sora mea si rate!e meu !e considerau de neacceptat& / data cu trecerea timpu!ui, "n viata mea au aparut mai mu!ti oameni , iecare cu parerea !ui , si mi,am dat seama ca erau din ce "n ce mai mu!te !ucruri din mine "nsami pe care tre$uia sa !e ascund& Adesea, noaptea, stateam trea3a, "ncerc+nd sa,mi dau seama de ce eram o etita asa de rea& Cum era cu putinta sa iu $!estemata cu at+t de mu!te de ecte 'roa3nice) *mi aceam 'ri#i si "n privinta surorii si rate!ui meu, care aveau si ei mu!te de ecte de "ndreptat , toti dadeam de $uc!uc, ori de c+te ori vreunu! dintre noi mani esta o ast e! de trasatura& Mi se spunea ca oamenii din "nc(isoarea orasu!ui erau aco!o, deoarece aveau de ecte care !e,au adus neca3uri& Voiam sa iu si'ura ca n,o sa,mi s +rsesc viata, privindu,mi ami!ia si prietenii printre 'ratii& Asa ca, "nca de timpuriu m,am '+ndit ca, ce! mai $un mod prin care ma puteam ace acceptata de catre cei!a!ti, era sa ascund aceste parti nedorite din mine "nsami , ceea ce "nsemna, de mu!te ori, a minti& Visu! meu era sa devin per ecta, pentru ca sa iu iu$ita& Prin urmare, minteam daca nu ma spa!am pe dinti, minteam daca m+ncam mai mu!te pra#ituri dec+t "mi era portia, minteam daca ma $ateam cu sora mea, iar c+nd aveam trei sau patru ani, nici macar nu,mi dadeam seama ca minteam, deoarece "ncepusem de#a sa ma mint pe mine "nsami& Mi s,a spus- nu i nervoasa, nu i e'oista, nu i rautacioasa, nu i !acoma& ;u i a ost mesa#u! pe care mi !,am ase3at ad+nc "n mine& Am "nceput sa cred ca eram o iinta rea, deoarece, uneori, eram rautacioasa si, uneori, eram nervoasa si, uneori, doream toate pra#ituri!e& Credeam ca, pentru a supravietui "n ami!ie si !ume, tre$uia sa scap de toate aceste impu!suri& Ceea ce am si acut& *ncetu! cu "ncetu!, !e,am "mpins at+t de departe "n stra undu! constiintei me!e, "nc+t am uitat comp!et ca se a !au aco!o& Aceste .de ecte0 au devenit um$ra mea& Si, cu c+t "naintam "n v+rsta, cu at+t !e "mpin'eam mai departe& C+nd am devenit ado!escenta, ascunsesem at+t de mu!t din mine "nsami, "nc+t eram ca o $om$a cu ceas care astepta sa e2p!ode3e "n ata oricui "i aparea "n ca!e& / data cu aceste asa,numite de ecte, am "mpins ad+nc si toate opusuri!e !or po3itive& ;u puteam trai niciodata e2perienta de a i rumoasa, deoarece "mi petreceam at+t de mu!t timp "ncerc+nd sa,mi ascund ur+tenia& ;u ma puteam simti niciodata $ine c+nd eram 'eneroasa, deoarece aceasta era doar o masca ce,mi acoperea !acomia& Minteam "n privinta !ui cine sunt si ma minteam "n privinta a ceea ce eram capa$i!a sa rea!i3e3& Am pierdut accesu! !a tot ce "nsemna cine sunt eu& Din cau3a aptu!ui ca ma straduiam at+t de tare sa "nc(id totu! "n mine, nu aveam ra$dare cu a!tii care "si scoteau !a !umina imper ectiunea& Am devenit into!eranta si am "nceput sa #udec& Din punctu! meu de vedere, nimeni nu era su icient de $un, !umea era un !oc 'roa3nic si toti cei care se a !au aco!o erau "n perico!& Credeam ca pro$!eme!e me!e m,au cop!esit, deoarece m,am nascut "ntr,o ami!ie nepotrivita, aveam prieteni nepotriviti, aveam o ata nepotrivita, un trup nepotrivit, traiam "ntr,un oras nepotrivit si mer'eam !a o scoa!a nepotrivita& *n ad+ncu! inimii me!e, credeam cu adevarat ca aceste circumstante e2terioare erau cau3a sin'uratatii, a m+niei si nemu!tumirii me!e& Ma '+ndeam- ./, daca m,as i nascut $o'ata asa cum merit de apt , daca as i !ocuit "n Europa si m,as i dus !a o scoa!a de e!ita= Daca as avea "m$racaminte scumpa si un cont "n $anca, !umea mea ar i minunata& Toate neca3uri!e ar disparea0& Ca3usem "n capcana at+t de ami!iara a !ui .daca0& Daca !ucruri!e ar sta asa, totu! ar i "n re'u!a& Eu as i "n re'u!a& Aceasta ama'ire n,a durat mu!t& C+nd ima'inatia a "ncetat sa o mai ia ra3na, m,am con runtat cu ce! mai 'roa3nic cosmar& Am descoperit ca tot ce eram &&& era eu- s!a$anoa'a, imper ecta, din c!asa de mi#!oc, urioasa si e'oista& Mi,au tre$uit saptespre3ece ani ca sa ma "mpac cu tot ceea ce sunt , cea oarte inte!i'enta si cea rumoasa, cea imper ecta si cea p!ina de de ecte& Si, p+na "n 3iua de as,ta3i, "nca mai am de !ucru& Motivu! pentru care tre$uie sa !ucram asupra um$rei este sa devenim "ntre'i& Sa s +rsim su erinta& Sa "ncetam de a ne mai ascunde pe noi "nsine, de noi "nsine& *n momentu! "n care acem asta, putem "nceta de a ne mai ascunde de restu! !umii& Societatea noastra nutreste i!u3ia ca toate recompense!e se duc catre oamenii care sunt per ecti& Dar mu!ti dintre noi descopera ca a "ncerca sa ii per ect este un !ucru costisitor& Consecinte!e emu!arii .persoanei per ecte0 ne pot distru'e i3ic, menta!, emotiona! si spiritua!& Am !ucrat cu at+t de mu!ti oameni $uni care su era de diverse $o!i&&& dependenta, depresie, insomnie si re!atii dis unctiona!e& Ei sunt oameni care nu se enervea3a niciodata, nu se pun niciodata pe ei "nsisi pe primu! !oc, nu se roa'a niciodata pentru ei& / parte din trupu! !or e cop!esit de cancer si nu stiu de ce& *n'ropate ad+nc "n trupuri!e !or, "n undate departe "n minti!e !or, se a !a toate vise!e, m+nia, tristetea si dorinte!e& Au ost educati sa se puna pe u!timu! !oc, pentru ca asa tre$uie sa aca un om $un& Ce! mai 'reu !ucru pentru ei este sa se e!i$ere3e de aceasta conditionare, sa descopere cine sunt ei cu adevarat& Dat iind ca ei merita propria !or dra'oste, ei merita iertare si compasiune si, prin urmare, merita din p!in sa,si e2prime m+nia si e'oismu!& *nauntru! nostru, noi avem iecare trasatura, "mpreuna cu opusu! ei po!ar4 iecare emotie umana si iecare impu!s& Tre$uie doar sa scoatem !a !umina, sa ne asumam si sa acceptam cine suntem "n "ntre'imea !ui, $ine!e si rau!, "ntunericu! si !umina, puternicu! si s!a$u!, cinstitu! si necinstitu!& Daca voi credeti ca sunteti s!a$i, atunci tre$uie sa cautati opusu! si sa va 'asiti puterea& Daca sunteti condusi de rica, tre$uie sa mer'eti "nauntru! vostru si sa va 'asiti cura#u!& Daca sunteti o victima, tre$uie sa,! 'asiti "n voi pe ce! care victimi3ea3a& Aveti, prin nastere, dreptu! de a i "ntre'i , de a avea totu!& E nevoie doar de o modi icare a perceptiei voastre, de o desc(idere a inimii& Atunci c+nd poti sa,i spui ce!ui mai pro und si mai "ntunecat aspect din tine "nsuti .eu sunt acesta0, atunci poti a#un'e !a adevarata i!uminare& ;u putem accepta !umina pe dep!in, p+na c+nd nu acceptam pe dep!in "ntunericu!& Am au3it ca se

spune ca a !ucra asupra um$ra este ca!ea !uptatoru!ui condus de catre inima& Ea ne duce spre un !oc nou din constiinta noastra, unde tre$uie sa ne desc(idem inimi!e catre tot ceea ce "nseamna noi "nsine si catre "ntrea'a omenire& *ntr,un seminar recent, o emeie s,a ridicat p!+n'+nd& ;ume!e ei era Audre?& Se a !a "ntr,o su erinta cump!ita& Recunostea ca avea '+nduri 'roa3nice si "i era rusine si #ena sa ni !e "mpartaseasca, deoarece, "n e!u! acesta, noi puteam a !a ca era o persoana cu adevarat rea& Dupa o discutie !un'a, a marturisit, "n ce!e din urma, ca "si ura iica& Era at+t de neca#ita, "nc+t de,a$ia au3eam ce spunea& A repetat "ncet, iarasi si iarasi- .*mi urasc iica0& Toata !umea din camera se uita !a ea, unii cu compasiune, a!tii cu 'roa3a& Am !ucrat un timp cu Audre?, e2p!ic+ndu,i ca, daca ceea ce simtea era ura, atunci totu! era "n re'u!a& Tre$uia sa accepte ura pe care o simtea ata de iica ei& Am "ntre$at c+ti oameni din sa!a aveau copii& Aproape toata !umea a ridicat m+na& Le,am cerut sa "nc(ida oc(ii si sa "ncerce sa,si aminteasca un moment "n care era posi$i! sa i simtit ura pentru copiii !or& Toata !umea a descoperit ce! putin un ast e! de moment& Apoi, i,am acut sa,si ima'ine3e ce dar !e putea da aceasta ura& Unii au spus sanatate, a!tii au spus dra'oste si a!tii au spus e!i$erarea emotiei& Toti au va3ut ca nu aveau contro! asupra emotiei "nsasi& Simteau ura, c(iar si atunci c+nd nu voiau sa o simta& Faptu! ca nu era sin'ura a a#utat,o pe Audre? sa,si dea voie sa simta ura, ara sa se #udece& I,am e2p!icat ca avem cu totii nevoie sa ur+m, pentru a cunoaste dra'ostea si ca ura are putere numai atunci c+nd este in(i$ata sau ne'ata& Am "ntre$at,o pe Audre? ce s, ar "nt+mp!a daca si,ar accepta sentimente!e de ura si ar astepta sa descopere daruri!e !or, "n !oc de a !e in(i$a& Era "nca rusinata si statea cu capu! "n #os, asa ca i, am spus o poveste& *ntr,o 3i, doi 'emeni au p!ecat cu $unicu! !or "ntr,o e2cursie& Au mers prin padure, p+na c+nd au a#uns !a un 'ra#d vec(i& C+nd $aietii si $unicu! !or au intrat sa vada ce,i aco!o, unu! dintre $aieti a "nceput imediat sa se p!+n'a- .1unicu!e, (ai sa iesim de aici& 5ra#du! asta miroase a $a!e'a de ca!0& 1aiatu! statea !+n'a usa, urios ca avea $a!e'a pe panto ii !ui cei noi& *nainte ca $atr+nu! sa raspunda, !,a va3ut pe ce!a!a!t nepot a!er'+nd ericit prin $o2e!e 'ra#du!ui& .Ce cauti)0, !,a "ntre$at e! pe copi!& .De ce esti asa de ericit)0 1aiatu! a privit "n sus si a spus- .Daca e at+ta $a!e'a de ca! aici, asta "nseamna ca tre$uie sa ie si un ponei pe undeva0& *n camera era !iniste acum& Fata !ui Audre? stra!ucea& *ncepea sa vada daru! o erit de ura ei , poneiu! , din acest aspect !e'at de ea "nsasi& Aceasta modi icare de perceptie i,a permis e!i$erarea ener'iei ne'ative pe care o purta "n ea de ani de 3i!e& Audre? a "nte!es ca sentimente!e ei de ura erau un mecanism de aparare, care o prote#au de respin'erea ce!or pe care,i iu$ea& C(iar daca aceasta ura "i provocase o su erinta teri$i!a, ea usese cata!i3atoru! pentru ca!atoria ei spiritua!a si un impu!s ca sa,si caute propriu! adevar !auntric& Dar mai era "nca aur de scos !a ivea!a& La doua saptam+ni dupa curs, iica !ui Audre? i,a dat te!e on& Audre? se simtea $ine si a riscat sa,i spuna iicei ei despre sentimente!e pe care !e,a avut "n u!timii doi ani& Audre? i,a e2p!icat cum , "n timpu! cursu!ui , si,a acceptat sentimente!e de ura si, c+nd a terminat de vor$it, iica ei a "nceput sa p!+n'a& A p!+ns "ncontinuu, e!i$er+ndu,se de anii de durere si 'o! su !etesc si e2prim+ndu,si toata ura pe care si ea o simtise ata de mama ei& C+nd totu! s,a "nc(eiat, i,a cerut mamei sa vina sa ia masa "mpreuna& Se3+nd !a masa, una "n ata ce!ei!a!te, au putut sa simta acea !e'atura specia!a care e2ista "ntre o mama si o iica si au #urat ca, de atunci "nainte, sa,si e2prime toate emotii!e, ast e! "nc+t nimic sa nu !e mai desparta vreodata& Daca Audre? n,ar i ost su icient de cura#oasa ca sa,si e2prime ura, aceasta vindecare n,ar i ost posi$i!a& Si mama si iica aveau at+t de mu!te emotii in(i$ate, "nc+t e2p!odau, ori de c+te ori se a !au "n aceeasi camera& Ura tre$uia sa ie e2primata si acceptata, ast e! "nc+t daru! ei sa poata i scos !a !umina& Daru! urii !ui Audre? a ost dra'ostea& Ea i,a dat o re!atie noua, rumoasa, cinstita cu iica ei& /rice aspect !e'at de noi "nsine are un dar& Fiecare emotie si iecare trasatura pe care o avem ne a#uta, arat+ndu,ne drumu! spre i!uminare, "nspre unime& Cu totii avem o um$ra, care este o parte din rea!itatea noastra tota!a& Um$ra noastra este aici ca sa su$!inie3e !ocu! "n care suntem incomp!eti& Este aici pentru ca sa ne "nvete dra'ostea, compasiunea si iertarea , nu doar pentru cei!a!ti, ci si pentru noi "nsine& Atunci c+nd um$ra este acceptata, ea ne poate vindeca& ;u doar ."ntunericu!0 nostru ne'at este ce! care "si 'aseste !ocu! "n stra unduri!e um$rei noastre& Aco!o este o .um$ra !uminoasa0, un !oc unde ne,am "nmorm+ntat puterea, competenta si autenticitatea& Parti!e "ntunecate a!e psi(icu!ui nostru sunt "ntunecate, numai atunci c+nd sunt "na$usite si ascunse& C+nd !e aducem !a !umina constiintei noastre si !e descoperim daruri!e secrete, e!e ne trans orma& Atunci suntem !i$eri& Am va3ut acest !ucru "n mod c!ar !a unu! dintre cursuri!e me!e, "n ca3u! unei emei dure, 3dravene, care mesteca c(eJin','um si care parea a avea o "n#uratura tatuata pe runte& Pam punea totu! !a "ndoia!a, dar a irma sus si tare ca nu avea nici o pro$!ema "n a, si asuma partea ei "ntunecata& Si avea dreptate- partea ei "ntunecata era 3ona ei de con ort& ;u,i pasa daca "i spuneai ca este urioasa sau ca este o sc+r$a& Pam !e considera pe am+ndoua ca iind comp!imente& Prin urmare, c+nd i,am spus ca era o .$!+nduta0, ea s,a uitat !a mine cu de3'ust si cu tota!a ne"ncredere& .Eu) 1!+nduta) ;iciodata=0 Era comp!et incapa$i!a sa se vada pe ea "nsasi ca iind moa!e, du!ce sau eminina& Am !asat,o "n pace, iind convinsa ca e2ercitii!e de !a s +rsitu! saptam+nii "i vor arata ca!ea& *n 3iua urmatoare, dupa o meditatie de puri icare, !e,am cerut c+torva persoane sa vina "n mi#!ocu! 'rupu!ui ca sa ie "m$ratisate de catre noi toti& ;u mai acusem acest !ucru "nainte, dar era oarte c!ar ca Pam si a!ti c+tiva erau "ntepeniti si aveau nevoie de dra'oste& C+nd ne,am pus $rate!e "n #uru! ei, Pam a cedat, p!+n'+nd s +sietor si c(em+ndu,si mama& Timp de mai mu!t de o ora, un 'rup de apro2imativ 3ece oameni au stat si au m+n'+iat,o, "n timp ce ea !asa sa iasa a ara ani de durere, sin'uratate si tristete& Desi parea ca !acrimi!e ei nu se vor s +rsi niciodata, "n ce!e din urma Pam a cedat si ne,a dat voie sa o iu$im ara conditii& Mai t+r3iu, am descoperit ca Pam usese a$andonata c+nd era copi! mic si ca nu si,a cunoscut niciodata mama si nici nu avea vreo po3a de c+nd era copi!& De apt, an'a#ase un detectiv care "ncerca de c+tiva ani sa,i 'aseasca mama& *n u!tima 3i a cursu!ui, Pam si,a acceptat ca!itati!e ei de $!+ndete si ama$i!itate& Toata !umea se minuna "n permanenta de trans ormarea ei& / saptam+na mai t+r3iu, Pam a primit vesti de !a detectiv si a capatat prima ei po3a de copi!& Dupa doua saptam+ni, detectivu! i,a 'asit mama si Pam a vor$it cu ea pentru prima data& / data acceptata, um$ra poate i vindecata& C+nd este vindecata, ea devine dra'oste& Daca auru! se a !a "n "ntuneric, atunci cea mai mare parte dintre noi !,am cautat unde nu tre$uia& Dupa cum spune adesea DeepaH C(opra- .*n interioru! iecarei iinte umane e2ista 3ei si 3eite "n stare de em$rioni, care au o sin'ura dorinta& Ei vor sa se nasca0& ;oi t+n#im sa vedem cum "nco!tesc

seminte!e divinitatii noastre, dar am uitat ca iecare sam+nta are nevoie de teren erti! "n care sa creasca& Locu! "ntunecat, pam+ntean, esentia! din interioru! nostru este um$ra noastra& Este un c+mp care are nevoie de acceptare, dra'oste si cu!tivare, "nainte ca !ori!e care suntem noi "nsine sa poata "n !ori& EKERCITII C+nd aceti aceste e2ercitii, este important sa iti "ntr,o anumita stare de spirit& Toate raspunsuri!e de care aveti nevoie se a !a "nauntru! vostru, dar tre$uie sa deveniti destu! de !inistiti si tacuti pentru a !e au3i& Acordati,va su icient timp si asi'urati,va ca ati "nc(is te!e onu! si ca v,ati dedicat comp!et acestui proces& Va recomand sa va re3ervati ce! putin o ora pentru a ace aceste e2ercitii& *m$racati,va con orta$i! si ase3ati,va "n !ocu! pre erat& S,ar putea sa doriti sa aprindeti niste !um+nari si sa puneti o mu3ica $!+nda, pentru a va crea o atmos era atra'atoare& A!aturi, tineti un #urna! si un creion cu care va p!ace sa scrieti& Poate vreti sa !uati un caseto on si sa "nre'istrati etape!e care urmea3a, ast e! "nc+t sa nu tre$uiasca sa desc(ideti mereu oc(ii pentru a citi ce aveti de acut& C+nd sunteti 'ata, "nc(ideti oc(ii si respirati "ncet si ad+nc de cinci ori& Inspirati numar+nd p+na !a cinci, retineti respiratia c+t timp numarati p+na !a cinci si apoi e2pirati "ncet pe 'ura& Fo!ositi respiratia pentru a va re!a2a "ntre'u! trup& Concentrati,va "n continuare atentia asupra respiratiei& Acesta este unu! dintre ce!e mai $une moduri de a va !inisti mintea& Acum, cu oc(ii "nc(isi, ima'inati,va ca intrati "ntr,un ascensor si "nc(ideti usa& Apasati pe unu! dintre $utoane si co$or+ti sapte eta#e& Ima'inati,va ca intrati ad+nc "n constiinta voastra& C+nd usa se desc(ide, vedeti o 'radina sacra si rumoasa& *ncercati sa vi3ua!i3ati cu c!aritate tot ceea ce este aco!o& /$servati copacii, !ori!e, pasari!e& Ce cu!oare are ceru!) Este de un a!$astru stra!ucitor si !impede, sau este acoperit de nori) Simtiti temperatura din aer si v+ntu! care va m+n'+ie o$ra#ii& Cum sunteti "m$racati) Purtati o "m$racaminte pe care o iu$iti) Ima'inati,va "n orma voastra cea mai $una, arat+nd deose$it de atra'ator& Scoateti,va panto ii si simtiti pam+ntu! de su$ picioare& E acoperit cu iar$a sau cu nisip) E uscat sau umed) Vedeti o carare acuta din pietris sau marmura) E2ista cascade, sau statui) E2ista anima!e) Stati un minut ca sa priviti "n #ur "n toate directii!e si sa o$servati ce a!tceva se mai a !a "n 'radina voastra& C+nd ati terminat de a va crea 'radina, creati,va un !oc sacru de meditatie, unde puteti veni ca sa 'asiti toate raspunsuri!e pe care !e,ati dorit vreodata& Petreceti un minut e2p!or+nd !ocu! vostru sacru interior si aceti !e'am+nt ca,! veti vi3ita adesea& *ntoarceti,va atentia "nspre respiratie si respirati iarasi, "ncet si ad+nc de "nca cinci ori& Aduceti,va "ntr,o stare "nca si mai pro unda de constienta re!a2ata& Acum, puneti,va urmatoarea serie de "ntre$ari si asteptati sa va au3iti vocea interioara& Dupa iecare "ntre$are, desc(ideti o c!ipa oc(ii si scrieti raspunsuri!e "n #urna!& Ce! mai $un mod de a ace aceasta este prin a scrie, repede, a$so!ut orice va vine "n minte& ;u e2ista raspunsuri corecte sau 'resite& ;u va aceti 'ri#i "n privinta a ceea ce scrieti4 dati,va voie sa simtiti si sa e2primati orice simte nevoia sa iasa "n decursu! acestui proces& Dupa ce ati raspuns !a prima "ntre$are, "nc(ideti oc(ii, "ntoarceti,va "n 'radina voastra si ase3ati,va "n !ocu! vostru de meditatie& Mai respirati "nca de doua ori, pro und si "ncet, "nainte de a va pune a doua "ntre$are , si asa mai departe& ;u va 'ra$iti& 7& De ce anume "mi este ce! mai teama) @& Ce aspecte din viata mea tre$uie sa ie trans ormate) 9& Ce vreau sa rea!i3e3 prin citirea acestei carti) L& De ce anume din mine "nsumi "mi este ce! mai teama ca nu cumva sa ie a !at de a!tcineva) D& Ce anume "mi este ce! mai teama ca voi a !a despre mine "nsumi) M& Care este cea mai mare minciuna pe care mi,am spus,o mie "nsumi vreodata) :& Care este cea mai mare minciuna pe care am spus,o vreodata a!tcuiva) G& Ce,ar putea sa ma opreasca de !a a actiona asa cum este necesar pentru a,mi trans orma viata) C+nd ati terminat e2ercitiu!, acordati,va timp pentru a scrie "n #urna! si a e2prima pe (+rtie orice a!tceva care tre$uie sa iasa !a supra ata& Apoi, stati o c!ipa si recunoasteti cura#u! si truda pe care !e,ati o!osit "n acest e2ercitiu , si mer'eti mai departe !a capito!u! urmator& Capito!u! 9 Lumea este "nauntru! nostru .;u noi suntem "n !ume, ci !umea este "nauntru! nostru0& Prima data c+nd am au3it acest !ucru am ost u!uita& Cum se poate ca !umea sa ie "nauntru! meu) Cum se poate, ca tu, o a!ta iinta umana, sa poti trai "nauntru! meu) Mi,a tre$uit oarte mu!t timp ca sa "nte!e' ca ceea ce se a !a cu adevarat "nauntru! meu este amprenta "ntre'ii omeniri , mii!e de ca!itati si caracteristici care constituie o iinta umana& Mode!u! (o!o'ra ic a! universu!ui ne "nvata ca iecare dintre noi este un microcosmos a! macrocosmosu!ui& Fiecare dintre noi contine toata cunoasterea "ntre'u!ui univers& Daca tai "n $ucate!e mici (o!o'rama de pe cartea ta de credit sau de pe carnetu! de conducere si diri#e3i o ra3a !aser pe una dintre $ucate!e, vei vedea "ntrea'a ima'ine& *n ace!asi mod, daca e2amine3i o sin'ura iinta umana, vei 'asi (o!o'rama universu!ui& Amprenta universa!a se a !a "n AD;,u! nostru& Dr& David Simon, directoru! medica! a! Centru!ui C(opra pentru 1una Stare si autor a! cartii *nte!epciunea vindecarii e2p!ica acest !ucru "n e!u! urmator- ./ (o!o'rama este o ima'ine tridimensiona!a ce provine dintr,un i!m $idimensiona!& Trasatura unica a (o!o'ramei este ca "ntrea'a ima'ine tridimensiona!a poate i creata din orice $ucata de i!m& *ntre'u! este continut "n iecare $ucatica4 de aceea se numeste (o!o'rama& Tot asa, iecare aspect a! universu!ui este continut "nauntru! iecaruia dintre noi& Forte!e care contin materia din "ntre'u! cosmos se 'asesc "n iecare atom a! trupu!ui& Fiecare ir din AD;,u! meu duce "n e! "ntrea'a istorie de evo!utie a vietii& Mintea mea contine potentia!u! iecarui '+nd care a ost sau va i e2primat vreodata& *nte!e'erea acestei rea!itati este c(eia care desc(ide usa vietii , intrarea spre !i$ertate ne!imitata& A trai e2perienta acestei rea!itati este $a3a adevaratei "nte!epciuni0& C+nd "nte!e'eti ca voi contineti tot ceea ce vedeti "n cei!a!ti, "ntrea'a voastra !ume se modi ica& Scopu! nostru "n aceasta carte este sa 'asim si sa

acceptam tot ceea ce iu$im si tot ceea ce ur+m "n a!ti oameni& C+nd recuperam aceste aspecte neasumate din noi "nsine, desc(idem usa "nspre universu! interior& C+nd cadem !a pace cu noi "nsine, "n mod spontan cadem !a pace cu !umea "ntrea'a& / data ce acceptam aptu! ca iecare dintre noi "ntrupea3a toate trasaturi!e din univers, putem "nceta de a mai pretinde ca noi nu suntem totu!& Cei mai mu!ti dintre noi am ost "nvatati ca suntem di eriti de a!ti oameni& Unii dintre noi ne consideram a i mai $uni dec+t a!tii si mu!ti dintre noi credem ca nu suntem cum tre$uie& Vieti!e noastre sunt mode!ate "n unctie de aceste #udecati de va!oare& Aceste #udecati sunt ce!e care ne ac sa spunem 0Eu nu sunt ca tine0& Daca esti a!$, s,ar putea sa cre3i ca esti di erit de ne'ri& Daca esti ne'ru, s,ar putea sa cre3i ca esti di erit de un asiatic sau un (ispanic& Evreii cred ca sunt di eriti de cato!ici, iar conservatorii de dreapta cred ca sunt di eriti de !i$era!ii din aripa st+n'a& Fiecare dintre cu!turi!e si civi!i3atii!e noastre ne,a "nvatat sa credem ca suntem undamenta! di eriti de cei!a!ti& Adoptam, de asemenea, pre#udecati de !a ami!ii si prieteni& .Esti di erit, deoarece esti 'ras si eu sunt s!a$& Eu sunt destept si tu esti prost& Eu sunt timid si tu esti cura#os& Eu sunt pasnic si tu esti a'resiv& Eu vor$esc tare si tu vor$esti "ncet&0 Aceste convin'eri mentin i!u3ia ca noi suntem separati& E!e creea3a at+t $ariere interne, c+t si e2terne care ne "mpiedica sa ne acceptam tota!itatea iintei noastre& E!e continua sa ne aca sa aratam cu de'etu! spre cei!a!ti& C(eia este sa "nte!e'em ca nu e2ista nimic din ceea ce putem vedea sau percepe , si care noi sa nu im& Daca nu am avea o anumita ca!itate, nu am putea,o recunoaste "n a!tu!& Daca esti inspirat de cura#u! a!tuia, aceasta este o re !ectare a cura#u!ui care se a !a "n tine& Daca tu cre3i ca cineva este e'oist, poti sa ii si'ur ca si tu esti "n stare sa dai dovada de ace!asi e'oism& Desi aceste trasaturi nu sunt e2primate tot timpu!, iecare dintre noi are capacitatea de a mani esta orice trasatura pe care o vede& Dat iind ca ca suntem o parte din !umea (o!o'ra ica, noi suntem tot ceea ce vedem, tot ceea ce #udecam, tot ceea ce admiram& Indi erent de cu!oarea pie!ii, de 'reutate sau de pre erinte!e re!i'ioase, noi avem cu totii ace!easi trasaturi caracteristice universa!e& *n aceasta privinta esentia!a, toate iinte!e umane sunt !a e!& Renumitu! medic A?urvedic%, dr& Vasant Lad, spune- .*n interioru! iecarei picaturi este oceanu! si "n interioru! iecarei ce!u!e este inte!i'enta "ntre'u!ui trup0& Atunci c+nd cuprindem imensitatea acestei a irmatii, putem "ncepe sa vedem amp!oarea !ui cine suntem& 1ar$atii si emei!e sunt creati e'a!i, prin aceea ca ei "mpartasesc aceeasi 'ama comp!eta de trasaturi umane& Cu totii avem putere, orta, creativitate si compasiune& Cu totii avem !acomie, sen3ua!itate, m+nie si s!a$iciune& ;u e2ista trasatura, ca!itate sau aspect pe care noi sa nu !e avem& Avem din p!in !umina divina, dra'oste si stra!ucire si avem din p!in , "n e'a!a masura , e'oism, ascun3isuri si osti!itate& Suntem acuti ca sa continem "ntrea'a !ume "nauntru! nostru4 o parte din sarcina de a i pe dep!in uman este de a 'asi dra'oste si compasiune pentru iecare aspect din noi "nsine& Asa cum este mintea umana, tot asa este si mintea cosmica& Ma#oritatea dintre noi traim cu o vi3iune "n'usta a ceea ce "nseamna a i uman& Atunci c+nd permitem caracteristici!or noastre umane sa accepte universa!itatea noastra, putem deveni cu usurinta tot ceea ce dorim& % A?urveda este ce! mai vec(i sistem de vindecare din !ume, care e2pune "n mod c!ar si concis !e'i!e undamenta!e si principii!e care 'uvernea3a viata pe pam+nt& A "nte!e'e A?urveda "nseamna a "nte!e'e orte!e care ne cau3ea3a "m$o!navirea& ;&T& *n cartea Dra'oste si desteptare 6o(n Fe!Jood o!oseste ana!o'ia cu un caste! pentru a descrie !umea dinauntru! nostru& Ima'inati, va ca sunteti un caste! minunat, cu coridoare !un'i si mii de camere& Fiecare camera din caste! este per ecta si are un dar specia!& Fiecare camera repre3inta un aspect di erit a! vostru si este o parte inte'ranta a "ntre'u!ui caste! per ect& C+nd ati ost copii, ati e2p!orat iecare centimetru din caste!u! vostru, ara rusine si ara a #udeca& Fara rica, ati scotocit "n iecare camera, caut+nd pietre!e pretioase si misteru! ei& Ati acceptat cu dra'oste iecare camera, ie ea o "ncapere oarecare, dormitor, $aie sau pivnita& A$so!ut iecare "ncapere era un unicat& Caste!u! vostru era p!in de !umina, dra'oste si minune& Apoi, "ntr,o 3i, cineva a venit !a caste! si v,a spus ca una dintre camere era imper ecta, ca, ara "ndoia!a, ea nu apartinea caste!u!ui vostru& V,a su'erat ca, daca doreati sa aveti un caste! per ect, tre$uia sa "ncuiati usa de !a acea camera& *ntruc+t doreati dra'oste si acceptare, v,ati 'ra$it sa o "ncuiati& / data cu trecerea timpu!ui, au venit din ce "n ce mai mu!ti oameni !a caste!u! vostru& Cu totii si,au spus pareri!e despre camere, despre care !e p!aceau si care nu !e p!aceau& *ncetu! cu "ncetu!, ati "nc(is usa dupa usa& Minunate!e voastre "ncaperi au ost "nc(ise, !i s,a !uat !umina, au ost !asate "n "ntuneric& A "nceput un cic!u& De atunci "ncoace, din di erite motive, ati "nc(is din ce "n ce mai mu!te usi& Ati "nc(is usi, deoarece va era teama, sau deoarece credeati ca ace!e camere erau prea "ndra3nete& Ati "nc(is usi !a camere!e care erau prea conservatoare& Ati "nc(is usi, deoarece a!te caste!e pe care !e,ati va3ut nu aveau o camera ca a voastra& Ati "nc(is usi, deoarece conducatorii vostri re!i'iosi v,au spus sa stati departe de anumite "ncaperi& Ati "nc(is orice usa care nu se potrivea standarde!or societatii sau propriu!ui vostru idea!& S,a dus vremea c+nd caste!u! vostru parea nes +rsit si viitoru! parea e2traordinar si !uminos& ;u va mai '+ndeati !a iecare "ncapere cu aceeasi dra'oste si admiratie& Acum, doreati sa dispara camere!e de care erati odata m+ndri& *ncercati sa 'asiti o moda!itate de a scapa de aceste "ncaperi, dar e!e aceau parte din structura caste!u!ui& Dupa ce ati "nc(is usa !a oricare "ncapere care nu va p!acea, o data cu trecerea timpu!ui ati uitat comp!et ca ea e2ista& La "nceput nu v,ati dat seama ce aceti& Devenise un o$icei& Pe masura ce iecare e2prima mesa#e di erite despre cum ar tre$ui sa arate un caste! ma'ni ic, v,a ost mu!t mai usor sa,i ascu!tati pe ei, dec+t sa aveti "ncredere "n vocea voastra interioara , cea care iu$ea "ntre'u! caste!& Faptu! ca ati "nc(is ace!e camere v,a acut sa va simtiti cu adevarat "n si'uranta, "n cur+nd, v,ati tre3it ca !ocuiti doar "n c+teva "ncaperi mici& Ati "nvatat cum sa va "ncuiati viata si sa va simtiti $ine ac+nd acest !ucru& Mu!ti dintre noi am "ncuiat at+t de mu!te camere, "nc+t am uitat ca am ost odata un caste!& Am "nceput sa credem ca nu suntem dec+t o casuta mica cu doua camere, care are nevoie de reparatii& Acum, ima'inati,va caste!u! ca un !oc care 'a3duieste tot ceea ce sunteti , $ine!e si rau! , si ca iecare aspect care e2ista pe p!aneta, e2ista "nauntru! vostru& Una dintre camere este dra'oste, a!ta cura#, una este e!e'anta si a!ta este 'ratie& ;umaru! camere!or este ara s +rsit& Creativitate, eminitate, cinste, inte'ritate, sanatate, a'resivitate, se2, putere, timiditate, ura, !acomie, ri'iditate, !ene, aro'anta, $oa!a si rautate sunt "ncaperi din caste!u! vostru& Fiecare "ncapere este o parte esentia!a a structurii si iecare camera are un opus undeva, "n caste!u! vostru& Din ericire, nu suntem niciodata mu!tumiti cu a i mai putin dec+t ceea ce suntem capa$i!i sa im& ;emu!tumirea noastra "n ceea ce ne priveste este un motiv pentru a cauta camere!e pierdute a!e caste!u!ui nostru& Putem 'asi c(eia "nspre unicitatea noastra, numai atunci c+nd desc(idem toate "ncaperi!e din caste!& Caste!u! este o meta ora care ne a#uta sa "nte!e'em amp!oarea !ui cine suntem& Fiecare dintre noi poseda acest !oc sacru "nauntru! sau& Accesu! aco!o este usor, daca suntem 'ata si dornici sa vedem tota!itatea !ui cine suntem& Cea mai mare parte dintre noi suntem "nspaim+ntati de ceea ce

vom 'asi "n spate!e usi!or acestor "ncaperi& Asa ca, "n !oc de a porni "ntr,o aventura ca sa ne 'asim sine!e nostru ascuns , p!ini de ener'ie si uimire continuam sa pretindem ca "ncaperi!e nu e2ista& Cic!u! continua& Dar daca doriti cu adevarat sa sc(im$ati directia vietii voastre, tre$uie sa intrati "n caste! si sa desc(ideti cu "ncetu! a$so!ut iecare usa& Tre$uie sa va e2p!orati universu! interior si sa !uati "napoi tot ceea ce nu v,ati asumat& ;u va puteti aprecia maretia si nu va puteti $ucura de tota!itatea si unicitatea vietii voastre, dec+t "n pre3enta sine!ui vostru "ntre'& C+nd am "nceput cautarea !umii dinauntru! meu, am cre3ut ca era o sarcina imposi$i!a& Credeam ca !umea era "n de3ordine , si nu eu& Niceam- eu nu sunt o crimina!a, eu nu sunt un $osc(etar& ;u doream cu adevarat sa descopar ca posedam toate trasaturi!e caracteristice a!e !umii& At+t c+t putem sa,mi dau seama, eu nu semanam de!oc cu oamenii pe care,i #udecam sau "i nedreptateam& Scopu! meu a devenit ace!a de a vedea cum putea e2ista !umea dinauntru! meu& De iecare data c+nd vedeam pe cineva sau ceva care nu,mi p!acea, "ncepeam sa,mi spun .eu sunt !a e! cu ei, ei sunt "nauntru! meu0& Prima !una am ost de3ama'ita, deoarece nu puteam 'asi "n mine "nsami nimic din ace!e !ucruri .re!e0& Apoi, "ntr,o 3i, "n timp ce mer'eam cu trenu!, totu! s,a sc(im$at& / emeie din compartiment tipa !a copi!u! ei& *mi spuneam tot timpu! ca eu nu m,as purta cu copi!u! meu "n e!u! acesta si c+t de 'roa3nica era acea emeie pentru ca,si certa copi!u! "n pu$!ic& Atunci, o mica voce din cap mi,a spus- .Daca copi!u! tau si,ar i varsat cacao cu !apte pe costumasu! a!$ de matase, si tu ai i acut o cri3a0& Dintr,o data, piese!e din pu33!e s,au ase3at cum tre$uie& 1ine"nte!es ca eram "n stare sa ma enerve3 pe un copi!& ;u voiam sa admit acest !ucru "n sinea mea, asa ca , atunci c+nd am va3ut pe a!tcineva ac+nd o cri3a de urie , am "nceput sa #udec, "n !oc sa mani est empatie& Faptu! acesta m,a acut sa nu,mi mai "ndrept atentia asupra mea& Mi,am dat seama ca, "nauntru! meu, se a !a caracteristica dovedita de iecare persoana , si nu persoana "nsasi& Eu nu sunt emeia urioasa din tren, dar "ntr,adevar am nera$darea si into!eranta pe care ea !e,a mani estat "n ace! moment& Ceea ce am descoperit a ost potentia!u! meu de a actiona !a e! cu oamenii pe care "i #udecasem ce! mai aspru& Mi,a devenit c!ar aptu! ca tre$uia sa iu oarte atenta !a trasaturi!e care ma deran#au ce! mai mu!t !a a!tii& Am "nceput sa !e recunosc ca pe niste "ncaperi pe care !e "ncuiasem& A tre$uit sa admit si aptu! ca si eu as i putut ur!a !a copi!u! meu, daca as i avut o 3i proasta& Apoi, m,am uitat !a un $osc(etar si m,am "ntre$at- .Daca n,as avea nici ami!ie, nici scoa!a si mi,as i pierdut serviciu!, n,ar i oare cu putinta sa a#un' si eu $osc(etar)0 Raspunsu! a ost, da& *n ca3u! "n care circumstante!e vietii me!e s,ar sc(im$a, "mi este usor sa,mi dau seama ca as putea ace sau as putea i orice a!tceva& Am "ncercat sa iu orice 'en de persoana- ericita, trista, urioasa, !acoma si 'e!oasa& /amenii 'rasi ma deran#au "n mod specia!& Tata usese "ntotdeauna un tip masiv si era si e! inc!us "n pre#udecati!e me!e& Dintr,o data !,am privit cu a!ti oc(i& Eu ma nascusem cu oase su$tiri si cu un meta$o!ism rapid& Mi,am dat seama ca, daca meta$o!ismu! meu s,ar sc(im$a si as continua sa man+nc porcarii!e pe care !e "n'(iteam, si eu as deveni 'rasa& Erau totusi c+teva situatii "n care aveam pro$!eme& ;u ma puteam ima'ina niciodata ca iind crimina! sau vio!ator& Cum as putea omor" cu s+n'e rece pe cineva) *mi era usor sa,mi ima'ine3 ca as omor" pe cineva care ar vrea sa,mi aca rau mie sau ami!iei me!e, dar nu c+nd era vor$a despre ace!e crime $ruta!e si ara sens& Mi,am dat seama ca acum nu aveam nici o dorinta de a omor", dar, daca as i ost "nc(isa "ntr,o camara timp de paispre3ece ani si $atuta "n iecare 3i, oare nu as i ost "n stare sa omor cu s+n'e rece) Raspunsu! era, da& Aceasta nu acea din omor ceva de acceptat, dar "mi permitea sa vad ca puteam accepta cu adevarat posi$i!itatea de a i a$so!ut oricine& De atunci "ncoace, c+nd mi,era 'reu sa,mi ima'ine3 ca pot sa iu orice, stiam ce sa ac& De e2emp!u, "nca nu,mi puteam da seama cum as putea i vreodata pedo i!& Asa ca, mi,am pus "ntre$area- ce e! de persoana ar putea ace se2 cu un copi!& Un de'enerat, o persoana careia "i este rica, sau este pervertita, m,am '+ndit eu& Apoi m,am "ntre$at- .As putea i de'enerata) Mi,ar putea i rica) As putea i pervertita)0 Am "ncercat sa,mi ima'ine3 circumstante!e ce!e mai cump!ite care mi s,ar i putut "nt+mp!a c+nd eram copi! si mi,am dat seama ca , daca as i ost c(inuita si vio!ata atunci si as i trait ara dra'oste , as i crescut cu totu! a!t e!& *ntr,o asemenea situatie, n,as putea, "n nici un ca3, sa pre3ic ce anume as i sau nu as i capa$i!a sa ac& Sa nu #udecati nici un om, "nainte de a intra "n pie!ea !ui& C(iar daca "mi era oarte 'reu sa,mi "nsusesc une!e dintre aceste trasaturi de caracter, tre$uia sa accept posi$i!itatea ca "n mine traia un demon& Uneori, pro$!ema care se pune nu este daca ai o anumita trasatura "ntr,un anumit moment, ci daca ai putea,o mani esta "n circumstante di erite& Am "ncercat cu tot e!u! de persoane care ma de3'ustau sau "mi provocau repu!sie& *mi era mai 'reu sa !e accept pe une!e dec+t pe a!te!e, "n anumite ca3uri dura mai mu!t timp, dar, "n ce!e din urma, au ost putine !ucruri pe care nu mi !e puteam asuma& Cu timpu!, vocea mea interioara, care de,a !un'u! vietii #udeca totu! si toate, s,a !inistit& Toata viata am visat sa am !iniste "n minte si acum vedeam cum apare aceasta posi$i!itate& Mi,am dat seama ca #udecam oamenii numai atunci c+nd ei dovedeau o caracteristica pe care nu o puteam accepta "n mine "nsami& Daca cineva acea pe ne$unu!, nu,! mai #udecam, deoarece stiam ca si eu aceam pe ne$una& ;umai atunci c+nd eram a$so!ut convinsa ca nu as i ost capa$i!a de un anumit comportament, ma suparam si aratam cu de'etu! spre cea!a!ta persoana& Tineti m+na "ntinsa drept "n ata voastra si aratati cu de'etu! spre cineva& /$servati ca aveti un de'et "ndreptat spre acea persoana si trei de'ete care se "ndreapta spre voi "nsiva& Acest !ucru va poate o!osi ca sa va aduca aminte ca , atunci c+nd "i acu3am pe a!tii , nu acem a!tceva dec+t sa ne'am un aspect din noi "nsine& Procesu! de a ascunde si de a ne'a parti din mine "nsami a "nceput sa para aproape comic, din momentu! "n care mi,am dat seama de c+t de mu!ta ener'ie o!oseam pentru ca sa nu iu un anumit 'en de persoana& Daca nu te ve3i pe tine "nsuti ca pe un microcosmos a! "ntre'u!ui univers, vei continua sa,ti traiesti viata ca individ separat& Vei cauta raspunsuri si "ndrumari "n a ara, "n !oc de "nauntru si vei emite #udecati despre ceea ce este $un si ceea ce este rau& Vei mentine i!u3ia ca, tu si cu mine, nu suntem !e'ati cu adevarat& Vei sta "n spate!e mastii ta!e, pentru ca sa te simti "n si'uranta& Dar daca accepti tota!itatea universu!ui dinauntru! tau, accepti tota!itatea rasei umane& De cur+nd, am ost "n Co!orado ca sa conduc un seminar pentru un cup!u, MiHe si Mari!?n, si pentru compania !or de marHetin'& C+nd am a#uns !a ei acasa, am iesit sa !uam o masa rapida "mpreuna cu copiii !or, ca sa discutam despre re!a2are emotiona!a& La pr+n3, am avut o discutie minunata despre cum sa traiesti "ntr,o !ume "n care cu totii recunoastem ca iecare dintre noi are "nauntru! sau o amprenta a "ntre'u!ui univers& MiHe si Mari!?n erau de#a ami!iari3ati cu teoria (o!o'ra ica si erau entu3iasmati& Dar, c+nd ne, am suit "n masina dupa pr+n3, MiHe s,a "ntors catre mine si mi,a spus .E2ista c+teva !ucruri despre care stiu ca eu nu sunt0& ;,am ost surprinsa4 aceasta se "nt+mp!a adesea dupa ce o persoana admite ca este a$so!ut orice& La urma urmei, mi s,a "nt+mp!at si mie& Asa ca !,am "ntre$at pe MiHe- .Ce nu esti)0 MiHe a raspuns- .;u sunt idiot0& Am privit "n o'!inda retrovi3oare prin care MiHe se uita direct !a mine si i,am spus- .Daca tu esti a$so!ut orice, atunci esti si idiot0& *n masina s,a !asat o tacere morm+nta!a& Sotia si copiii !ui MiHe se uitau !a mine, necre3+ndu,si urec(i!or, "i spusesem !ui MiHe ca era idiot& Apoi, MiHe a "nceput sa,mi spuna despre

toti idiotii pe care,i cunostea si ca e! nu era ca nici unu! dintre acestia& Se imp!ica at+t de tare emotiona! c+nd vor$ea despre oamenii pe care,i descria, "nc+t am stiut ca aceasta era o pro$!ema oarte importanta pentru e!& Am continuat drumu!, "n timp ce MiHe "si epui3a repertoriu! de povestiri despre idioti& *n ce!e din urma, !,am "ntre$at- .Ai acut vreodata ceva ce ar putea ace un idiot)0 E! s,a '+ndit !a "ntre$are si mi,a raspuns repede ca da, dar a continuat, spun+ndu,mi ca nu puteam sa compar ceea ce a acut e! cu ceea ce aceau idiotii pe care,i cunostea& Tipii aia erau idioti de,a $ine!ea& I,am spus ca psi(icu! nu poate ace distinctia "ntre un idiot mic si un idiot mare , un idiot e un idiot& Datorita aptu!ui ca acest cuv+nt, .idiot0, avea o "ncarcatura at+t de mare pentru e!, !,am "ntre$at pe MiHe daca nu credea ca acesta ar putea i un semna! care sa,i comunice ceva& Cred ca nu mai e nevoie sa spun ce !un'a a ost ca!atoria= I,am cerut !ui MiHe sa ia macar "n consideratie ideea mea ca idiotenia era un aspect din e! pe care "! respinsese !a un moment dat si ca acuma avea oca3ia sa,! recupere3e& Cum se putea ca e! sa ie a$so!ut orice, dar sa nu ie idiot) Si, !a urma urmei, ce era rau "n a i idiot) I,am "ntre$at pe sotia !ui si pe copii daca vreunuia dintre ei !e pasa daca era numit idiot& ;ici unu! nu parea deran#at de cuv+nt& I,am "ntre$at daca au avut ceva e2periente nep!acute cu idioti& ;ici unu! nu avusese& C+nd am a#uns !a ei acasa, ne,am 'ra$it sa iesim din masina& A ara erau 7G 'rade su$ 3ero& ;iciodata nu mai usesem undeva unde era at+t de ri', asa ca stateam "ntepenita, tremur+nd, astept+nd sa se desc(ida usa din ata& Au trecut c+teva minute, timp "n care MiHe se scotocea prin $u3unare si apoi s,a repe3it spre masina& *n ce!e din urma, MiHe s,a uitat !a noi si a spus- .Cred ca am "ncuiat c(ei!e "n casa0& Dupa o c!ipa de !iniste, am "ntre$at- .Ce e! de persoana s,ar "ncuia a ara pe o vreme de 7G 'rade su$ 3ero)0 Cu totii am tipat "n ace!asi moment- .Un idiot=0 MiHe a r+s si, "n ce!e din urma, Mari!?n si,a 'asit c(ei!e ei si am intrat "n casa& *nca o data universu! m,a a#utat "n !ucrarea pe care o aceam& Dupa ce ne,am "nca!3it, m,am ase3at a!aturi de MiHe ca sa vedem daca e! putea sa,si dea seama c+nd a ost momentu! "n care a (otar+t sa nu ie idiot& Si,a amintit ca, odata, pe c+nd era copi!, a acut ceva prostesc si toti au r+s de e!& *n aceea c!ipa si,a #urat sa nu mai aca niciodata asa ceva& A "ncuiat o camera din caste! despre care credea ca era rea& Dupa cum spune at+t de $ine 5unt(er 1ernard- .A!e'em sa uitam cine suntem si apoi uitam ca am uitat0& Aspecte care se ascund de noi "nsine, cum ar i idiotenia "n ca3u! !ui MiHe, au o deose$ita si oarte puternica in !uenta asupra rea!itatii noastre pre3ente& E!e au o viata a !or proprie si "ncearca "ntotdeauna sa ne atra'a atentia, pentru a i acceptate si inte'rate "n sine!e nostru "ntre'& Fara sa ie constient de asta, MiHe a atras tot timpu! "n viata !ui idioti, ast e! "nc+t sa poata trai e2perienta acestui aspect neasumat din e! "nsusi& MiHe nu putea 'asi compasiune pentru proprii!e sa!e 'rese!i, ast e! "nc+t "i considera idioti pe oamenii care aceau 'rese!i& Deoarece ura acest aspect "n e! "nsusi, "i ura pe toti cei!a!ti care aveau ace!asi de ect& Acest !ucru in !uenta modu! "n care "si conducea oamenii "n cadru! companiei& An'a#atii sai "! percepeau ca pe o persoana di ici!a si, uneori, irationa!a& I,am su'erat !ui MiHe ca acest aspect neasumat din e! "nsusi, pe care,! numea .idiot0, "i aducea daruri& L,am pus sa "nc(ida oc(ii si sa,mi spuna primu! cuv+nt care,i vine "n minte, atunci c+nd "! "ntre$ ce este $un "n a i idiot) E! mi,a raspuns, "ncapat+narea& Deoarece MiHe nu vota sa ie considerat idiot, a muncit oarte din 'reu !a scoa!a si a devenit un e!ev eminent& S,a dus !a acu!tate, apoi si,a !uat doctoratu! si a devenit conta$i!& A muncit oarte mu!t ca sa ie printre primii "n domeniu! sau si se tinea !a curent cu toate evenimente!e !oca!e si mondia!e, asa cum tre$uie sa aca o persoana educata& MiHe a ost putin socat de ceea ce spunea e! "nsusi& L,am "ntre$at daca ar vrea sa ierte si sa,si asume acest aspect din e! "nsusi, dat iind ca a i .idiot0 "i daduse toata "ncapat+narea de a a#un'e aco!o unde a a#uns "n viata& Dupa o oarecare e3itare, mi,a spus ca ar ace,o, desi "i va tre$ui ceva timp ca sa di'ere conversatia noastra& A doua 3i, MiHe parea mai t+nar si mai p!in de ener'ie& *nca nu era si'ur daca, a,si asuma si a iu$i acest aspect pe care,! numea idiotenie, era ce! mai $un !ucru pe care,! putea ace, "ntruc+t "si petrecuse aproape patru3eci de ani ne'+ndu,!& Dar, dupa o a!ta conversatie !un'a, e! si,a putut da seama ca, din cau3a ca nu si,a asumat acest aspect din e! "nsusi, a atras mu!ti oameni "n viata !ui, care "ntr,adevar se purtau ca niste idioti& I,am e2p!icat ca aceasta era o !e'e spiritua!a , ca universu! ne diri#ea3a "ntotdeauna "napoi, pentru a ne accepta pe noi "nsine "n tota!itate& Atra'em pe oricine si orice de care avem nevoie pentru a ne o'!indi aspecte!e din noi "nsine pe care !e,am uitat& Fiecare aspect dinauntru! nostru are nevoie de "nte!e'ere si compasiune& Daca nu vrem sa ni !e dam noua "nsine, cum ne putem astepta sa !e primim din partea !umii) Asa cum suntem noi, asa este si universu!& Dra'ostea de sine tre$uie sa se scu unde "n noi si sa (raneasca iecare nive! a! iintei noastre& E2ista dintre cei care iu$esc ceea ce se a !a "nauntru! !or, dar care nu sunt "n stare sa se uite "ntr,o o'!inda timp de mai mu!t de un minut si sa vada ce aspect au, priviti din e2terior& A!tii oamenii "si petrec timpu! si $anii pentru aspectu! !or e2terior si s +rsesc prin a ur" ceea ce se a !a "nauntru& A sosit momentu! sa aduceti !a !umina tota!itatea voastra, ast e! "nc+t sa puteti a!e'e sa modi icati "n mod constient iecare domeniu din viata voastra interna si e2terna& A venit momentu! sa iti propriu! vostru ido!& Fiecare parte din voi are ceva sa va dea& Iu$indu,va si accept+ndu,va pe voi "nsiva "n tota!itate, veti i cu adevarat capa$i!i sa ne iu$iti si sa ne acceptati pe noi toti& EKERCITII *ncepeti prin a "ndeparta orice !ucru care v,ar putea distra'e& Veti avea nevoie de #urna!, creioane co!orate si pi2& Poate doriti sa puneti o mu3ica $!+nda, care va a#uta sa va re!a2ati& *nc(ideti oc(ii si respirati rar si ad+nc& Fo!ositi,va respiratia pentru a va !inisti mintea si a va dedica acestui proces& Mai respirati "nca de cinci ori, rar si ad+nc& *nt+!nirea cu sine!e vostru sacru& Ima'inati,va din nou ascensoru! dinauntru! vostru& Intrati "n e! si co$or+ti sapte eta#e& C+nd veti iesi din ascensor, veti vedea 'radina voastra cea rumoasa& P!im$ati,va prin 'radina si o$servati !ori!e si copacii care va "ncon#oara& Priviti run3e!e ver3i si !u2uriante si savurati par umuri!e !ori!or& E o 3i rumoasa si pasari!e c+nta& /$servati cu!oarea ceru!ui& Amintiti,va c+t de con orta$i! si "n si'uranta va simtiti "n 'radina voastra& ;u va 'ra$iti, mai respirati o data ad+nc, tra'+nd "n voi rumusetea 'radinii voastre sacre& 5asiti,va un spatiu !inistit "n care sa sedeti si creati un !oc con orta$i! pentru meditatie& Un !oc "n care sa va simtiti ce! mai $ine& Asi'urati,va ca v,ati pus o "m$racaminte care va m+n'+ie trupu! si va ace sa va simtiti atra'atori si minunati& Apoi, stati #os si "nc(ideti oc(ii&

*ntr,o c!ipa, "n constiinta voastra va apare un aspect din voi "nsiva& Acesta va i voi "nsiva "n orma voastra cea mai $una& Va i "n tota!itate cine sunteti , o "ntre'ime p!ina de dra'oste si compasiune, de orta si putere& Acest aspect din voi este sine!e vostru sacru& Invitati aceasta iinta ma'ni ica sa intre pe dep!in "n ra3a constientei voastre& Vi3ua!i3ati,va pe voi "nsiva ca mani est+nd potentia!u! vostru ce! mai "na!t, simtindu,va p!ini de pace si !iniste, concentrati si "mp!initi& Acum, cereti sine!ui vostru sacru sa se ase3e !+n'a voi& Luati de m+na acest aspect si priviti,! "n oc(i& *ntre$ati,! daca va i a!aturi de voi sa va "ndrume si sa va prote#e3e pe tot parcursu! acestei saptam+ni& Apoi, "ntre$ati,! ce anume e nevoie sa aceti pentru a va desc(ide inima si a !asa sa iasa toata vec(ea to2icitate emotiona!a pe care o purtati& Acum, "m$ratisati acest aspect sacru din voi "nsiva si mu!tumiti,i ca a venit sa va vada si aceti !e'am+nt ca,i veti vi3ita oarte des, at+t pe e!Iea, c+t si 'radina voastra sacra& Acum desc(ideti oc(ii si scrieti "n #urna! despre aceasta e2perienta& Ce ati va3ut, cum arata 'radina voastra, cum aratati voi si ce simtiti& Cum arata sine!e vostru sacru) Ce a avut de spus e!Iea) ;u va 'ra$iti , cu c+t scrieti mai mu!t, cu at+t va i e2primata mai mu!ta "nte!epciune prin voi& Luati o $ucata de (+rtie si niste creioane co!orate si desenati o ima'ine a sine!ui vostru sacru& ;u va aceti 'ri#i "n !e'atura cu modu! "n care va arata desenu! vostru4 nu e vor$a de un concurs aici& Permiteti,va doar ca, ce! putin cinci minute, sa desenati& *nt+!nirea cu um$ra ta *nc(ideti oc(ii si respirati de cinci ori, rar si pro und& C+nd a#un'eti !a cinci in(a!ati, tin+ndu,va inspiratia at+t timp c+t puteti sa o aceti ara sa va deran#e3e si apoi e2pirati c+t mai "ncet cu putinta& Fo!ositi,va respiratia pentru a va !inisti mintea si mer'eti ad+nc "n constiinta voastra& Ima'inati, va ca intrati "n ascensor si co$or+ti sapte eta#e& C+nd desc(ideti usa ascensoru!ui, vedeti un !oc oarte "ntunecat si sum$ru& Ima'inati,va ce!e mai cump!ite situatii posi$i!e& /$servati mirosuri!e, murdaria, 'unoiu! de pretutindeni& Ati putea i "ntr,o pestera p!ina de so$o!ani, serpi, '+ndaci si paian#eni& Aduceti "n ata oc(i!or un !oc unde n,ati vrea niciodata sa iti& Dupa ce ati creat acest !oc, continuati sa respirati rar si ad+nc si apoi uitati,va "ntr,un co!t si vedeti cea mai de'radata orma cu putinta a voastra "nsiva& Permiteti sa va apara "n minte ima'inea voastra cea mai rea& *ncercati sa simtiti si sa vedeti totu! despre voi- cum aratati, cum mirositi, cum va simtiti& Acum, permiteti sa vina "n mintea voastra un cuv+nt care sa descrie persoana pe care o vedeti& Dupa ce ati stat cu aceasta persoana su icient de mu!t timp pentru a capata o ima'ine despre e!Iea, desc(ideti oc(ii& Scrieti cuv+ntu! pe care !,ati primit si tot ceea ce ati trait ca e2perienta "n vi3ua!i3area voastra& Scrieti ce! putin 3ece minute& Permiteti constiintei voastre sa e2prime orice '+nduri sau sentimente pe care !e are "n !e'atura cu aceasta e2perienta& Sine!e Sacru accepta si "m$ratisea3a Sine!e Um$ra *nc(ideti oc(ii pentru a va "ntoarce "n 'radina voastra sacra& Creati un cadru si'ur si sacru "n care sa va aceti e2ercitii!e& Iarasi, o!ositi,va respiratia pentru a va !inisti mintea si pentru a va cu unda mai ad+nc "n constiinta voastra& Luati acum ascensoru! vostru interior, co$or+ti sapte eta#e si intrati "n 'radina& P!im$ati,va si admirati,i rumusetea& C+nd simtiti pre3enta !inistitoare a mediu!ui "ncon#urator, 'asiti,va !ocu! de meditatie& *n momentu! "n care stati con orta$i! si va simtiti "n si'uranta, aduceti "n ata ima'inea sine!ui vostru sacru& Ima'inati,va ca va sca!dati "n !umina !uiIei& *n momentu! "n care ima'inea este i2ata, mer'eti si aduceti aspectu! "ntunecat, de um$ra, a! sine!ui vostru& Cereti,i sine!ui vostru sacru sa vina si sa "m$ratise3e sine!e vostru um$ra& Permiteti,i acestei parti a,toate,iu$itoare si rumoase din voi "nsiva sa tina "n $rate aceasta parte "n ricosatoare, "ntunecata, neiu$ita& Ima'inati,va ca trimiteti !aturii voastre "ntunecate dra'oste, $unatate si iertare& Spuneti,i aspectu!ui "ntunecat din voi ca este "n si'uranta si ca intentionati sa va petreceti un timp, "nte!e'+ndu,! si "nvat+nd sa,! iu$iti& Petreceti aco!o c+t timp e nevoie si nu iti suparati daca sine!e vostru um$ra nu permite sa ie "m$ratisat& Mer'eti si "ncercati 3i!nic, p+na c+nd accepta& Adesea, re3istenta noastra se mani esta "n cadru! vi3ua!i3arii, asa ca, dupa apro2imativ 3ece minute, spuneti !a revedere am$e!or aspecte si "ntoarceti,va "n camera voastra& Luati o oaie de (+rtie si creioane co!orate si desenati o ima'ine a e2perientei voastre& Ar tre$ui sa desenati cam cinci minute& Dupa ce ati terminat, !uati,va #urna!u! si scrieti ce! putin 3ece minute despre meditatia voastra si despre e2perienta pe care o traiti "n !e'atura cu desenu!& Capito!u! L Sa ne punem pe noi "nsine !ao!a!ta Proiectia este un enomen ascinant, despre care cei mai mu!ti dintre noi nu am "nvatat "n scoa!a& E! este un trans er invo!untar asupra a!tora a! comportamentu!ui nostru inconstient, ast e! "nc+t ni se pare ca aceste caracteristici e2ista cu adevarat "n cei!a!ti oameni& C+nd suntem ne!inistiti "n privinta emotii!or noastre sau a unor parti de neacceptat din persona!itatea noastra, noi atri$uim aceste trasaturi o$iecte!or e2terioare si a!tor oameni , din cau3a unui mecanism de aparare& De e2emp!u, c+nd nu avem prea mu!ta "n'aduinta ata de cei!a!ti, suntem dispusi sa !e atri$uim !or acest sentiment a! propriei noastre in erioritati& 1ine"nte!es ca "ntotdeauna e2ista o circumstanta care aci!itea3a proiectia& Anumite caracteristici imper ecte din a!ti oameni activea3a anumite aspecte din noi "nsine care cer sa !i se dea atentie& Prin urmare, proiectam asupra a!tor oameni tot ceea ce nu ne asumam "n ceea ce ne priveste& ;oi nu vedem dec+t ceea ce suntem noi& Mie "mi p!ace sa ma re er !a acest !ucru, o!osind termeni !e'ati de e!ectricitate& Ima'inati, va ca aveti pe piept o suta de e!ectro3i di eriti& Fiecare repre3inta o trasatura di erita& Ce!e pe care !e recunoastem si !e acceptam sunt i3o!ate& E!e sunt si'ure- nu trece e!ectricitate prin e!e& Dar ce!e care nu ne p!ac, pe care nu ni !e,am asumat, nu sunt i3o!ate& Prin urmare, atunci c+nd vine cineva care actionea3a "n virtutea uneia dintre aceste trasaturi, acea persoana se conectea3a direct !a noi& De e2emp!u, daca ne ne'am m+nia sau nu ne p!ace ca o avem, vom atra'e oameni uriosi "n viata noastra& Vom in(i$a proprii!e noastre sentimente de urie si "i vom #udeca cei care sunt uriosi& *ntruc+t ne mintim pe noi "nsine "n privinta proprii!or noastre sentimente interioare, sin'ura

ca!e prin care !e putem 'asi este sa !e vedem "n a!tii& Cei!a!ti oameni ne o'!indesc emotii!e si sentimente!e ascunse, ceea ce ne permite sa !e recunoastem si sa !e recuperam& *n mod instinctiv, ne dam "napoi din ata proprii!or noastre proiectii ne'ative& E mai usor sa e2aminam !ucruri!e de care suntem atrasi, dec+t ce!e care ne provoaca repu!sie& Daca eu sunt insu!tata de aro'anta ta, asta se "nt+mp!a deoarece eu nu,mi accept propria mea aro'anta& Aceasta se re era ie !a aro'anta pe care o dovedesc acum "n viata si nu o vad, ie !a aro'anta pe care ne' ca as i capa$i!a sa o dovedesc "n viitor& Daca sunt #i'nita de aro'anta, tre$uie sa privesc mai atent toate perioade!e din viata mea si sa,mi pun urmatoare!e "ntre$ari- .C+nd am ost aro'anta "n trecut) Sunt aro'anta acum) As putea i aro'anta "n viitor)0 1ine"nte!es ca ar i o aro'anta din partea mea sa raspund ne'ativ !a toate aceste "ntre$ari, ara sa ma privesc cu adevarat, sau ara sa,i "ntre$ pe cei!a!ti daca m,au va3ut vreodata mani est+ndu,mi aro'anta& P+na si a #udeca pe a!tcineva "nseamna aro'anta& Prin urmare, este c!ar ca noi toti avem capacitatea de a i aro'anti& Daca eu "mi accept aro'anta, nu ma va mai deran#a aro'anta a!tcuiva& / voi o$serva, dar nu ma va a ecta& E!ectrodu! care repre3inta aro'anta va i i3o!at& Comportamentu! a!tcuiva "ti produce un soc emotiona!, numai atunci c+nd te minti pe tine "nsuti sau urasti un anumit aspect din tine& C+nd am "nceput sa conduc seminarii, am ost u!uita& *n iecare saptam+na stateam "n ata unui 'rup si "ncercam cu disperare sa iu eu "nsami& De teama ca nu voi i p!acuta, m,am straduit oarte tare sa iu autentica& Seminarii!e pe care !e conduceam !a vremea aceea se tineau "n /aH!and, Ca!i ornia, unde doi din trei participanti erau persoane de cu!oare& Eram oarte "nc+ntata ca intru "ntr,o comunitate noua si eram (otar+ta sa,i spri#in sa,si atin'a scopuri!e& C+nd am "nceput sa conduc a! trei!ea seminar, una dintre participante, Ariene, s,a ridicat& De "ndata ce a "nceput sa vor$easca cu un anumit ton "n voce, din stra unduri!e iintei me!e au iesit niste sentimente oarte puternice& *mi era 'reu sa aud ce spunea aceasta emeie, deoarece eram mu!t prea preocupata de enervarea mea& Ma '+ndeam ca, daca emeia asta nu avea nimic mai $un de acut dec+t sa ma scoata din sarite, mai $ine ar sta #os si ar tacea din 'ura& Pentru mine era ceva neo$isnuit sa reactione3 "n ata unui participant !a seminar& M,am dus acasa destu! de tu!$urata si am "ncercat sa accept "n mine "nsami trasaturi!e pe care !e,am va3ut "n aceea emeie , o$ra3nicie, urie, a'resivitate si #osnicie& Urmatoare!e patru saptam+ni, de iecare data c+nd conduceam seminaru!, Ariene se ridica si avea un aer de condescendenta si de mo#icie& Mi,am petrecut mare parte din timpu! !i$er, "ncerc+nd sa,mi dau seama de ce ma deran#a at+t de tare& /ric+t de mu!t ma straduiam, nu puteam sa nu o #udec& *ntr,o 3i, simtindu,ma "nvinsa, i,am te!e onat unei persoane cu care am con!ucrat oarte str+ns !a seminar si am "ntre$at,o de ce ma ura Ariene& Susan mi,a raspuns- .De$$ie, nu,ti mai ace pro$!eme "n privinta ei4 este o rasista0& Am "nc(is te!e onu!, simtindu,ma s!a$ita si cu stare de 'reata& Am a irmat repede- .Eu nu sunt rasista0& M,am '+ndit !a toate amintiri!e din copi!arie !e'ate de prietenii mei de cu!oare& Mi,am amintit cum "i "nvatam sa "noate si cum ne #ucam cu cercu!& M,am '+ndit !a tata! meu si !a aptu! ca e! a !uptat pentru drepturi civi!e4 e! a avut primu! partener de cu!oare "n statu! F!orida& Eram a$so!ut si'ura ca eu nu sunt rasista& *n noaptea aceea, pe c+nd stateam "ntinsa "n pat, '+ndindu,ma !a urmatoru! seminar, au3eam mereu cuvinte!e !ui Susan .E o rasista0& Vor$e!e astea "mi sunau tot timpu! "n urec(e& E2act "n momentu! "n care eram pe punctu! de a adormi, am au3it o voce "n cap care ma "ntre$a- .Ce ai '+ndit tu despre Ariene, prima data c+nd s,a ridicat si ti,a acut pro$!eme)0 Dintr,o data, am simtit o apasare "n piept si mi s,a acut teama de ce putea i mai rau& *mi amintesc ca ceea ce am '+ndit era cioroaica t+mpita& Cuvinte!e astea "mi rasunau "n tot trupu!& M,am '+ndit- ;u se poate, nu sunt rasista& Eu n,as '+ndi asa& ;,as putea spune asemenea !ucruri& Inima a "nceput sa,mi $ata mai tare din cau3a ricii& Dar eram aco!o sin'ura, ata "n ata cu propria mea a irmatie rasista& Aceasta era um$ra mea& /re "ntre'i am p!+ns de rusine, av+nd sentimentu! pro und ca,mi tradasem toti prietenii din /aH!and care ma iu$eau si aveau "ncredere "n mine& Indi erent ce aceam, nu eram "n stare sa recunosc- .Sunt rasista0& Tot ceea ce cre3usem p+na atunci , ca mi,am acceptat iecare trasatura s,a pra$usit& Mi,am petrecut ore "ntre'i "n ata unei o'!in3i, spun+nd- .Sunt rasista, sunt rasista0, "ncerc+nd sa accept aceasta parte din mine "nsami, "ncerc+nd sa,mi 'asesc a!inare& Cu c+t repetam mai mu!t aceste cuvinte, cu at+t totu! devenea mai usor& Stiind ca, undeva "n aceste cuvinte, se a !a un dar, am "nceput sa,! caut& Apoi, mi,am amintit cum tata! meu vor$ea "ncontinuu despre drepturi e,'a!e si despre cum nici unu! dintre noi nu poate i !i$er, p+na c+nd nu,si da seama ca suntem cu totii e'a!i& Aceasta pasiune a tata!ui meu devenise si pasiunea mea& Am va3ut cum aptu! ca nu voiam sa iu rasista m,a "mpins sa ma straduiesc din 'reu sa,mi ac !e'aturi de prietenie cu persoane de cu!oare& Mi,a dat, de asemenea, o nevoie pro unda de a spri#ini oamenii care erau tratati "n mod discriminatoriu& Pe vremea c+nd se "nt+mp!au toate acestea, eram imp!icata activ "n co!ectarea de $ani pentru o or'ani3atie numita Posi$i!itati pentru "nc(isori, care "i a#uta pe detinutii din 'rupuri minoritare sa,si sc(im$e viata& C+nd, "n ce!e din urma, am acceptat ideea ca sunt rasista, am simtit ca mi s,au !uat o suta de Hi!o'rame de pe umeri& *n seara urmatoare, am mers !a seminar simtindu,ma "ntrea'a si p!ina de sperante& Pe !a mi#!ocu! orei, Ariene a ridicat m+na, asa cum acea "n iecare saptam+na& Cu e3itare, i,am dat cuv+ntu!& Vor$eam despre urmatoru! seminar a! comunitatii, asa ca eram "n mod specia! ne!inistita "n privinta a ceea ce urma sa spuna& *mi doream ca toata !umea sa vrea sa participe "n continuare& C+nd Ariene s,a ridicat, a 3+m$it si a spus.Asta e un seminar 'ro3av=0 si apoi ne,a "mpartasit tuturor e2perienta care a trans ormat,o& C+nd Ariene s,a ase3at, am ost socata& Am p!ecat acasa, '+ndindu,ma !a sc(im$area e2traordinara din comportamentu! Ar!enei& ;u voiam sa iu prea entu3iasmata, asa ca am (otar+t sa astept si sa vad cum se vor des asura !ucruri!e "n saptam+na urmatoare& Saptam+na urmatoare a sosit si, pe masura ce seminaru! se des asura, asteptam ca Ariene sa ridice m+na& C+nd s,a ridicat, ea a recunoscut "nca o data ca seminaru! produsese sc(im$ari pro unde "n viata ei& Apoi, a recunoscut ca eu am acordat tot spri#inu! si devotamentu! meu comunitatii din /aH!and& La s +rsitu! serii, am ramas ca sa vor$esc cu c+tiva oameni& Cu co!tu! oc(iu!ui puteam sa o vad pe Ariene aproape de mine, convers+nd cu niste prieteni& M,am "ntors catre ea, am privit,o "n oc(i si am "ntre$at,o- .Ce s,a "nt+mp!at)0 S,a uitat !a mine si a spus- .;u stiu& Saptam+na trecuta am intrat "n camera si, pur si simp!u, te,am "ndra'it0& Aceasta e2perienta mi,a sc(im$at viata si mi,a dovedit, o data pentru totdeauna ca, atunci c+nd "ti accepti o anumita trasatura ce se a !a "n tine, a!ti oameni care au aceeasi caracteristica nu se mai pot $ransa !a tine& Atunci, ei devin !i$eri sa se $ucure de tine si tu esti !i$er sa te $ucuri de ei& Een Fi!$er ace o mare distinctie "n cartea sa *nt+!nire cu um$ra& E! spune- .Proiectia !a nive!u! E'o,u!ui este oarte usor de identi icat- daca o persoana sau un !ucru din mediu! "ncon#urator ne trimite o in ormatie, atunci pro$a$i! ca noi nu emitem proiectie4 pe de a!ta parte, daca ne a ectea3a,

sunt sanse ca noi sa im victime!e proprii!or noastre proiectii0& Daca "nte!e'eti aceasta cu adevarat, nu veti mai vedea niciodata !umea asa cum o vedeti acum& 5+nditi "n e!u! acesta- daca cineva trece pe !+n'a voi si scuipa pe trotuar , iar voi o$servati, dar nu reactionati , pro$a$i! ca nu e nevoie sa !ucrati asupra acestui aspect& Dar daca va deran#ea3a si '+nditi- cum e cu putinta ca cineva sa ie at+t de 'roso!an si de3'ustator) , atunci aceti o proiectie& E posi$i! sa iti imp!icati "ntr,un comportament de3'ustator "n ace! moment, sau sa i dat dovada de comportamente de3'ustatoare "n trecut& Dintr,un motiv sau a!tu!, nu sunteti de acord cu comportamentu! de3'ustator, prin urmare sunteti a ectati de comportamentu! ce!ui care scuipa& Toate acestea s,ar putea sa,si ai$a "nceputu! "n copi!arie& Pro$a$i! ca voi c(iar ati scuipat atunci si cineva a spus- .E de3'ustator0& Poate ca cineva din ami!ie a scuipat si a!tii au reactionat "ntr,o maniera ne'ativa& Indi erent de ce s,a "nt+mp!at, ati (otar+t sa nu aceti niciodata asa ceva si ati "mpins acest aspect din voi "nsiva ad+nc "n constiinta voastra& Daca persoana care scuipa va a ectea3a, acest !ucru ar tre$ui sa va tra'a a!arma interioara& Aceste a!arme sunt indicii ca tre$uie sa va scoateti !a !umina partea "ntunecata& Av+nd acest !ucru "n minte, puteti sa priviti ceea ce va a ectea3a emotiona! ca pe un cata!i3ator pentru propria voastra evo!utie, care va da oca3ia de a recupera un aspect ascuns din voi "nsiva& *n acest moment, mu!ti dintre voi ar putea spune- .E ridico!& Eu nu doresc sa descopar ca sunt de3'ustator sau aro'ant0& Tre$uie sa va amintiti ca e2ista un dar "n iecare dintre aceste aspecte& *nsa, pentru a primi acest dar, tre$uie mai "nt+i sa !e scoateti !a !umina, sa vi !e asumati si sa !e acceptati& E2ista o vec(e poveste Su i despre un i!o3o care a i2at o "nt+!nire pentru a sta de vor$a cu ;asrudin, un "nte!ept "nvatator& C+nd i!o3o u! a sosit !a "nt+!nire, e! a descoperit ca ;asrudin era p!ecat de acasa& Furios, i!o3o u! a !uat o $ucata de creta si a scris pe poarta !ui ;asrudin- .T+mpitu!e0& C+nd ;asrudin a a#uns acasa si a va3ut ce era scris, a u'it !a casa i!o3o u!ui& .Am uitat ca tre$uia sa vii0, a spus e!& .*mi pare rau ca n,am venit !a "nt+!nire, dar mi,am amintit de ea "n c!ipa "n care am va3ut ca ti,ai scris nume!e pe poarta&0 Indi'narea noastra re eritoare !a comportamentu! ce!or!a!ti este !e'ata, de o$icei, de un aspect nere3o!vat din noi "nsine& Daca am ascu!ta tot ceea ce ne iese pe 'ura c+nd vor$im cu a!tii, c+nd "i #udecam sau !e dam s aturi, am !ua totu! "napoi si ni !e,am spune noua "nsine& Fi!o3o u! ar i putut scrie .t+mpitu!e0, .mincinos !ipsit de respect0, sau .!asu!e0& Pe de a!ta parte, ar i putut sa a#un'a !a o conc!u3ie comp!et di erita si sa, si puna pro$!ema ca ;asrudin avusese un accident sau se "m$o!navise& Dar cuv"ntu! care i,a venit c+nd ;asrudin nu era acasa a ost .t+mpitu!e0& C+nd avem o trasatura care nu este i3o!ata, atra'em "n viata noastra incidente care ne a#uta sa ne asumam si sa acceptam ace! aspect pe care,! ne'am& ;e iind in !uentat de nimic a!tceva dec+t de a$senta !ui ;asrudin, i!o3o u! si,a proiectat propria sa trasatura de .t+mpit0 pe care nu si,o acceptase& O ;e proiectam asupra a!tora proprii!e de ecte pe care !e percepem& Spunem a!tora ceea ce ar tre$ui sa ne spunem noua "nsine& C+nd "i #udecam pe a!tii, ne #udecam pe noi "nsine& Daca "n mod constant va $om$ardati cu '+nduri ne'ative, "n ace!asi timp "i $om$ardati pe cei din #uru! vostru ver$a!, emotiona! sau i3ic , sau pe voi "nsiva, distru'+nd o parte din propria voastra viata& Ceea ce aceti si ceea ce spuneti nu este accidenta!& *n viata, voi nu creati "nt+mp!ari accidenta!e& *n aceasta !ume (o!o'ra ica, toti cei!a!ti sunt tu si tu "ntotdeauna vor$esti cu tine "nsuti& Atunci c+nd o!osesti un cuv+nt deni'rator pentru cineva care a acut o 'resea!a, opreste,te si '+ndeste,te daca nu ai putea o!osi ace!asi cuv+nt si pentru tine& Daca esti cinstit, raspunsu! va i "n mod invaria$i! a irmativ& Lumea este o o'!inda uriasa, care "ntotdeauna re !ecta parti din noi "nsine& Fiecare trasatura este aco!o dintr,un anumit motiv si toate trasaturi!e sunt per ecte, "n e!u! !or& Cu putin timp "n urma, am o$servat ca "i "ntre$am pe toti cunoscutii mei c+t de des meditea3a si c+t timp& Apoi, !e aminteam despre importanta meditatiei acuta "n iecare 3i si ca tre$uie sa petreaca ce! putin #umatate de ora "n interioru! !or "nsisi& *n ce!e din urma, m,am "ntre$at pe mine "nsami de ce eram at+t de ne"ndup!ecata c+nd era vor$a de meditatia pe care o practica a!ti oameni& C+nd mi,am e2aminat motive!e, mi,am dat seama ca adesea tra'eam c(iu!u! de !a propriu! meu e2ercitiu de meditatie& / parte din mine era "n ometata sa,si petreaca c+t mai mu!t timp "n !iniste, "nauntru! meu& *nca de c+nd aveam acasa un copi! de trei ani, acceptasem "n mod rationa! ca nu era nici o pro$!ema daca treceam peste meditatia 3i!nica& C+nd mi,am dat seama ca !e spuneam a!tora ceea ce tre$uia sa aud eu "nsami, am ost "n stare sa retra' propria mea proiectie si sa,mi onore3 dorinta su$constienta& Am "nceput sa medite3 mai mu!t si am "ncetat de a,i mai "ndemna pe a!tii sa aca ceea ce simteam eu "nsami nevoia sa ac& Din acest motiv spun adesea- .Urmati,va proprii!e s aturi0& C+nd am e2aminat motivatia pentru care !e spuneam oameni!or sa medite3e, mi,am recunoscut propria mea necesitate& Um$re!e noastre sunt adesea ascunse at+t de $ine, "nc+t este aproape imposi$i! sa !e 'asim& Daca n,ar e2ista enomenu! proiectiei, e!e ar putea ram+ne ascunse de noi toata viata& Unii dintre noi am "n'ropat aceste trasaturi c+nd aveam trei sau patru ani& 5+nditi, va ca sunteti mici, va #ucati "n casa si ima'inati,va ca ascundeti o moneda& Dupa doua3eci, trei3eci sau patru3eci de ani, este aproape imposi$i! sa va amintiti de acest incident si, cu at+t mai putin, de !ocu! unde ati ascuns moneda& Atunci c+nd proiectam asupra a!tor oameni, avem oca3ia de a 'asi, "n s +rsit, acea moneda& C+nd nepoate!e me!e din Da!!as vin sa ma vi3ite3e, sunt "ntotdeauna oarte atenta !a ceea ce man+nca& C+nd mer'em !a restaurant, "ncerc sa !e "ndemn sa ia m+ncare cu 'rasime putina& Atunci c+nd cred ca au m+ncat prea mu!t, !e spun sa nu mai ia si desertu! care !e p!ace& Adesea !e promit ca, mai t+r3iu, vor m+nca un desert !ipsit de 'rasimi& *n timpu! u!timei !or vi3ite, stateam "n #uru! mesei din $ucatarie, vor$ind despre ceea ce noi proiectam asupra a!tor mem$ri ai ami!iei noastre& Vor$eam pe r+nd si ne distram oarte tare, spun+ndu,ne una a!teia ce persoana a avut onoarea de a primi proiectii!e noastre ne'ative& C+nd a ost r+ndu! meu, $rusc mi,am dat seama ca aceasta o$sesie !e'ata de ce anume man+nca nepoate!e me!e era propria mea proiectie& Eram nemu!tumita de m+ncarea nesanatoasa pe care o m+neam si, ori de c+te ori veneau "n oras, pretindeam ca totu! era "n re'u!a cu mine si ca nimic nu era "n re'u!a cu e!e& Eu sunt "na!ta si su$tire, asa ca pot sa pretind ca man+nc ce tre$uie, c(iar daca nu o ac& Dar, de "ndata ce mi,am dat seama ca nu era vor$a des,pre e!e, ci despre mine, am putut a$orda pro$!ema rea!a& Aceasta a acut ca re!atia cu nepoate!e me!e sa ie mu!t mai $una& Dintr,o data, n,a mai contat pentru mine ce m+ncau e!e& Puteam iesi !a restaurant doar ca sa ne $ucuram ca suntem "mpreuna&

;u poti doar sa privesti parti din viata ta care consideri ca nu unctionea3a& Vrei sa 'asesti toate situatii!e "n care te induci "n eroare& / situatie unde am 'asit adesea pro$!eme ascunse este "n ca3u! oameni!or care se straduiesc cu disperare sa nu ie , "ntr,o privinta sau a!ta , ca mama sau tata! !or& Daca mama era severa, s,ar putea sa deveniti de!asatori& Daca ati crescut "ntr,o casa saraca, s,ar putea sa aveti o dorinta puternica de a deveni $o'ati& Daca unu! dintre parinti era dominator, ati putea deveni pasivi sau prea to!eranti cu comportamentu! a!tora& Daca tata! a ost usuratic, s,ar putea sa deveniti !oia!i , iar daca unu! dintre parinti a ost !enes, s,ar putea sa deveniti un "mpatimit "n munca& As putea continua !a nes +rsit, dar ideea este ca, a actiona ca reactie !a e!u! "n care este unu! dintre parinti, este adesea doar o de'(i3are& Una dintre paciente!e me!e "si ura tata!, deoarece era oarte mesc(in& Co!!? si,a petrecut "ntrea'a viata de adu!t "ncerc+nd sa evite sa ie mesc(ina, cumpar+nd cadouri oarte scumpe pentru iecare mem$ru a! ami!iei& *ntotdeauna invita prieteni !a restaurant si spectaco!e si p!atea ea tot& Co!!? era m+ndra de aptu! ca era at+t de 'eneroasa& C+nd i,am spus ca tre$uia sa,si accepte proprii!e sa!e impu!suri de a i mesc(ina, pentru ca sa,si ierte tata! si ca sa scape de resentimente, ea nu a vrut sa se vada !ucruri!e "n e!u! acesta& Saptam+ni "ntre'i am discutat viata ei, iar Co!!? su$!inia c+t de 'eneroasa era ea cu toata !umea& Apoi, "ntr,o 3i, Co!!? mi,a te!e onat de !a supermarHet& Si, a dat seama ca petrecuse aproape #umatate de ora privind diverse produse, compar+nd preturi!e si cantitatea de produs e2istenta "n iecare recipient, ca sa economiseasca c+tiva $anuti& / u!uia aptu! ca era "n stare sa c(e!tuiasca DAA de do!ari pe un pu!ovar ara sa c!ipeasca, dar nu voia sa p!ateasca "nca @A de centi pentru o cutie de servete!e& Dintr,o data, c!opote!u! a sunat pentru Co!!?& Si,a dat seama ca era si ea mesc(ina, e2act ca si tata! ei , numai ca "ntr,un mod di erit& Socu! descoperirii acestui aspect din ea "nsasi a acut,o sa,i dea !acrimi!e& *si c(e!tuise at+t de mu!ta ener'ie ca sa nu ie ca tata! ei= At+t de mu!ti ani "si ascunsese impu!suri!e de a i mesc(ina si, dintr,o data, iata,!e "n ea, c!are ca !umina 3i!ei= Dupa un timp, Co!!? a ost capa$i!a sa aprecie3e daru! de a i mesc(ina& Pentru Co!!? .mesc(inaria0 s,a trans ormat "ntr, o trasatura care a acut,o sa vrea sa,si p!ani ice viitoru! si sa investeasca $ani pentru pensionare& P+na "n ace! moment, Co!!? nu usese "n stare sa economiseasca $ani, deoarece era prea ocupata sa ie a!t e! dec+t tata! ei& De asemenea, ea a putut sa,! accepte pe tata! ei, ceea ce i,a apropiat oarte mu!t& Li$ertatea "nseamna a i "n stare sa a!e'i cine si ce doresti sa ii "ntr,un anumit moment din viata ta& Daca tre$uie sa actione3i "ntr, un anumit mod pentru a evita sa ii ceva ce nu,ti p!ace, ai picat "n capcana& Ti,ai !imitat !i$ertatea si ti,ai urat "ntre'imea& ;u poti sa ii !i$er, daca nu poti sa ii !enes& ;u poti sa ii !i$er, daca nu poti sa ii urios c+nd se "nt+mp!a ceva care te deran#ea3a& Daca reactione3i !a comportamentu! cuiva, ac+nd e2act invers, puneti "ntre$ari& Daca esti "n permanenta deran#at de un anumit 'rup de oameni, descopera unde te asemeni !or& ;oi nu proiectam asupra a!tor oameni numai trasaturi!e noastre ne'ative4 !e proiectam si pe ce!e po3itive& Ma#oritatea oameni!or cu care !ucram proiectea3a 'eniu! si creativitatea !or, puterea si succesu!& Daca vrei sa ii ca a!tii, motivu! este ca ai "n tine capacitatea de a i ca ei& Daca esti vra#it de me'astaruri si c(e!tuiesti timp si $ani citind despre viata !or, 'aseste "n tine "nsuti ace! aspect pe care,! iu$esti "n ei& Meriti sa ai orice ve3i si doresti cu adevarat& Sin'ura di erenta dintre tine si cei pe care,i ido!atri3e3i este ca ei "si mani esta una dintre ca!itati!e pe care tu !e doresti si, pro$a$i!, "si duc vise!e !a "mp!inire& C+nd nu traiesti !a nive!u! potentia!u!ui tau, este usor sa proiecte3i trasaturi!e ta!e po3itive asupra ace!or oameni care traiesc !a nive!u! potentia!u!ui !or& C+nd vei "ncepe sa,ti duci !a "ndep!inire proprii!e ta!e vise si idea!uri, vei i mai putin interesat de ceea ce ac a!ti oameni& Fiecare dintre noi simte nevoia de a deveni propriu! sau erou& Sin'uru! mod de a ace acest !ucru este prin a !ua "napoi ace!e parti din noi care sunt conectate !a a!tcineva, parti!e din noi !a care am renuntat& De aproape un an de 3i!e, !ucre3 cu o prietena care se ocupa "n Miami de pro'ramu! meu Despre Um$ra& Rac(e! este t+nara, rumoasa, inte!i'enta si ta!entata& /ri de c+te ori Rac(e! si cu mine suntem "mpreuna, ea ma stimu!ea3a oarte tare, recunosc+ndu, mi "ntotdeauna munca si +c+ndu, mi comp!imente& *n permanenta "mi spune c+t de inte!i'enta, ta!entata si rumoasa sunt eu& Desi stiu ca Rac(e! ma iu$este si ma respecta, mai stiu si aptu! ca ea proiectea3a asupra mea propria ei inte!i'enta, ta!ent si rumusete& Fiind deose$it de constienta de procesu! proiectiei, re3ist tentatiei de a deveni in atuata& *n sc(im$, o diri#e3 pe ea sa,si ia "napoi inte!i'enta, rumusetea si ta!entu! pe care nu si !e asuma& Dupa mu!te discutii, a devenit c!ar ca Rac(e! crede ca eu am niste ca!itati care ei "i !ipsesc& Asi'ur+nd,o ca acest !ucru nu este adevarat, i,am cerut sa cercete3e si sa numeasca aspecte!e pe care mi !e atri$uie mie& Stim ca proiectia are !oc atunci c+nd cineva este a ectat emotiona! de comportamentu! a!tcuiva , ie e! po3itiv sau ne'ativ& *n acest ca3, Rac(e! este a ectata de trasaturi!e me!e po3itive& Ea vede "n mine proprii!e ei ca!itati& Eu sunt o'!inda ei& Dat iind aptu! ca ea nu se ridica !a nive!u! potentia!u!ui pe care,! doreste, nu poate sa,si vada um$ra !uminoasa dec+t prin mine& Aceasta o pune pe Rac(e! "ntr,o po3itie di ici!a& Daca o parasesc, aceste parti din ea dispar- e!e se "ntorc "n "ntuneric, p+na c+nd ea 'aseste pe a!tcineva asupra caruia sa !e proiecte3e& Trasaturi!e a !ate "n mine care o a ectea3a sunt numai o ima'ine a ceea ce este posi$i! sa ai$a ea "nsasi& At+ta timp c+t ne'am e2istenta "n noi "nsine a unor anumite trasaturi, continuam sa perpetuam mitu! ca a!tii au ceva ce noi nu avem& Atunci c+nd admiram pe cineva, aceasta este o oca3ie de a 'asi "nca un aspect a! nostru "nsine& Tre$uie sa !uam "napoi at+t proiectii!e po3itive, c+t si proiectii!e ne'ative& Tre$uie sa ne de$ransam de !a cei!a!ti, sa scoatem stec(ere!e si sa ne $ransam !a noi "nsine& P+na c+nd nu suntem "n stare sa ne retra'em proprii!e noastre proiectii, ne este imposi$i! sa ne vedem potentia!u! rea! si sa traim e2perienta tota!itatii !ui cine suntem noi cu adevarat& Daca sunt atrasa de cura#u! !ui Martin Lut(er Ein', aceasta se "nt+mp!a numai deoarece vad cantitatea de cura# de care pot sa dau eu dovada "n viata& Daca sunt atrasa de in !uenta !ui /pra( Fin re?%, acest !ucru se "nt+mp!a deoarece vad c+t de mu!ta in !uenta pot sa am eu "n viata& Ma#oritatea oameni!or proiectea3a maretia !or& Din acest motiv, actorii si at!etii renumiti ac at+t de mu!ti $ani "n tara noastra& *i p!atim ca sa ie eroii nostri , ca sa "ndep!ineasca vise!e si dorinte!e noastre ne"ndep!inite& /amenii invidia3a aceste persona!itati, ara sa stie nimic despre viata !or

intima& Ei se arunca "n viata ido!u!ui !or, ca o moda!itate de a o evita pe a !or proprie& Adevaru! mai pro und este ca ei proiectea3a asupra erou!ui !or un aspect din ei "nsisi& %Producatoare si moderatoare de ta!H s(oJ,uri di u3ate de te!evi3iunea nationa!a& ;&T& Aco!o unde ve3i maretie, ve3i de apt propria ta maretie& *nc(ide oc(ii si '+ndeste,te !a asta& Daca admiri maretia "ntr,o a!ta iinta umana, ceea ce ve3i aco!o este propria ta maretie& E posi$i! sa o mani esti "ntr,un mod di erit, dar daca maretia n,ar e2ista "nauntru! tau, n,ai i "n stare sa recunosti aceasta ca!itate !a a!tcineva& Daca nu ai poseda aceasta ca!itate, nu ai i atras de ea& Fiecare dintre noi vede oamenii "n mod di erit, deoarece iecare proiectea3a asupra !or aspecte din e! "nsusi sau din ea "nsasi& Trea$a noastra este sa distin'em ce anume ne inspira !a a!tii si, apoi, sa !uam "napoi aceste aspecte din noi "nsine pe care !e,am dat& Adesea, oamenii se "ntrea$a cum ar putea i si ei ca cineva pe care,! admira, acum c+nd viata !or arata at+t de di erit& De e2emp!u, ar putea spune ca,! admira pe Mic(e!an'e!o, dar sunt oarte si'uri ca nu seamana cu e!& Ceea ce tre$uie cu adevarat sa aca este sa se concentre3e e2act asupra ace!or ca!itati care,i inspira sa vrea sa ie ca Mic(e!an'e!o& Daca sunt artisti care nu se e2prima, ar putea i vor$a de ta!entu! !ui artistic& Ar putea i cura#u! !ui, creativitatea !ui sau 'eniu! !ui& S,ar putea ca ta!entu! !or sa nu se a !e "n arta, dar ei au capacitatea de a i !a e! de mareti, creativi si cura#osi "n modu! !or unic de a,si e2prima daruri!e& S,ar putea sa,si mani este ta!ente!e "n mu3ica, oto'ra ie sau 'radinarit& /rice dorinta a inimii e2ista , tre$uie doar sa o descoperiti si sa o mani estati& /rice va inspira este un aspect din voi "nsiva& Straduiti,va sa stiti oarte c!ar ce anume admirati !a cineva si 'asiti acea parte "n voi "nsiva& Daca aspirati sa iti ceva, acest !ucru se "nt+mp!a deoarece aveti potentia!u! de a mani esta ceea ce vedeti& DeepaH C(opra spune- .*n interioru! iecarei dorinte e2ista mecanismu! rea!i3arii ei0& Aceasta "nseamna ca noi avem capacitatea de a mani esta at+t dorinte!e inimii noastre, c+t si ceea ce suntem& Daca nu suntem capa$i!i de a ace sau de a avea ceva, "nseamna ca nu dorim cu adevarat ace! !ucru& Totu! este c(iar asa de simp!u= 5oet(e a spus- .Daca putem sa concepem ceva si sa credem "n e!, atunci "! putem rea!i3a0& Partea di ici!a este sa trecem prin rici!e noastre& Frica este cea care ne opreste& Ea ne spune ca nu suntem destu! de $uni sau ca nu meritam& ;imeni de pe acest pam+nt nu este ca tine& ;imeni nu are e2act ace!easi dorinte, ace!easi ta!ente sau aceeasi memorie& Tu ai modu! tau individua! de a a$orda !ucruri!e& Trea$a ta este sa,ti descoperi ta!ente!e unice si apoi sa !e mani esti "n modu! tau unic& Cu c+teva !uni "n urma, prietena mea ;anc?, care de ani de 3i!e era "ntr,o cri3a !auntrica puternica, a venit sa ma vi3ite3e& Am invitat,o sa ascu!te cuv+ntarea unuia dintre cei mai mari vor$itori din !ume "n pro$!eme motivationa!e& *n timpu! con erintei, eram am+ndoua tacute4 eu !uam notite& C+nd am intrat "n masina ca sa mer'em acasa& ;anc? s,a "ntors catre mine si a spus- .Tipu! asta e un ratat0& Socata, am "ntre$at,o de ce credea asa ceva& Ea mi,a spus ca i se parea ca e prea p!in de e! si ca (a$ar n,avea ce spunea& Vor$ea prea repede si arata ca un tanta!au& Tot restu! drumu!ui spre casa, ;anc? a e2p!icat tot ceea ce nu,i p!acea !a comportamentu! si mesa#u! acestui om& C+nd am a#uns acasa, i,am cerut sa vina si sa se ase3e !+n'a mine& Am "ntre$at,o daca c(iar credea ca ace! om era un ratat& S,a uitat !a mine cu mu!ta si'uranta "n oc(i si a spus ca da& Am scos o oaie de (+rtie si am "ntre$at,o daca ar vrea sa ana!i3e3e aceasta pro$!ema& S,a '+ndit o c!ipa si a (otar+t sa mear'a "nainte& Pe o ata a co!ii de (+rtie am scris tot ceea ce stiam despre ace! om& Are o a acere p!ina de succes, iind consu!tant pentru ce!e mai importante cinci sute de companii din America& Vinde nenumarate casete cu te(nici motivationa!e si este p!atit cu peste D&AAA de do!ari pe seara ca sa tina con erinte& E casatorit de mai mu!t de @A de ani si are trei copii sanatosi& Pe cea!a!ta ata am scris tot ceea ce stiam despre viata !ui ;anc?& Era divortata si nu avea copii& Avea oarte putine !e'aturi cu ma#oritatea mem$ri!or ami!iei ei& Era somera si nu reusise sa,si porneasca propria ei a acere, desi "ncercase de mai mu!te ori& Era suprapondera!a si di orma si su erea de c+teva $o!i& Avea datorii de mai mu!t de DA&AAA de do!ari si traia de !a o 3i !a a!ta& ;anc? s,a uitat !a !ista mea& Apoi am spus- .Daca aduc 3ece oameni si !e arat aceste !iste, despre care dintre voi ar 3ice ca este un ratat)0 La "nceput, ;anc? a ost socata si "n'ro3ita ca eu sau oricine a!tcineva ar considera,o ratata& Acestaera cosmaru! ei ce! mai cump!it& I,am e2p!icat ca, p+na ce nu,si asuma acest aspect din ea "nsasi, "! va proiecta "ntotdeauna asupra a!tor oameni& ;anc? nu era capa$i!a sa auda mesa#e puternice si importante de !a a!ti oameni, deoarece proiecta asupra !or '+nduri!e pe care !e ne'a& Dupa doua ore, ;anc? a "nceput sa,si dea seama ca, ad+nc "n sinea sa, p+na si ea credea ca era o ratata& Acest '+nd era at+t de dureros, "nc+t !,a "nmorm+ntat oarte ad+nc& Tata! ei "i spusese ca niciodata nu o sa aca nimic "n viata si ea !,a cre3ut& *nca din copi!arie, ea a creat, "n mod inconstient, mu!te situatii care sa dovedeasca aptu! ca era o ratata, pentru a recupera acest aspect din ea "nsasi pe care nu si,! asuma& E! a ost "n permanenta trimis "napoi de catre o'!inda !umii e2terioare, dar ea "! ne'a mereu si cic!u! mer'ea "nainte& Din momentu! "n care ;anc? a recunoscut aptu! ca era o ratata, a ost "n stare sa "nceapa sa,si caute daru! o erit de acest aspect si sa,! accepte& Apoi, ;anc? a putut e2amina cum a pornit pe drumu! ratarii si s,a an'a#at sa cinsteasca pe ratatu! din ea si sa,i permita c+sti'atoru!ui din ea sa cree3e o viata de a$undenta& De atunci "ncoace, ;anc? a "nceput o noua cariera si se $ucura de un succes persona! si inanciar urias& E2ista o vor$a care spune ca ai nevoie de cineva pentru ca sa te cunosti pe tine "nsuti& Vedem "n a!tii ceea ce ne p!ace si ceea ce nu ne p!ace "n noi "nsine& Daca acceptam aceste parti din noi "nsine, vom i "n stare sa,i vedem pe a!tii asa cum sunt, nu asa cum "i vedem prin noru! ormat de proiectia noastra& E2ista o a!ta vor$a care spune ca ce!e trei mari mistere a!e !umii sunt- aeru! pentru pasari, apa pentru peste si omu! pentru e! "nsusi& Suntem "n stare sa vedem tot ce se a !a "n ata noastra "n !umea e2terioara& Tot ce avem de acut este sa desc(idem oc(ii si sa privim "n #ur& ;u ne putem vedea pe noi "nsine& Avem nevoie de o o'!inda ca sa o acem& Tu esti o'!inda mea si eu sunt o'!inda ta& EKERCITII 7& Timp de o saptam+na, o$servati cum "i #udecati pe cei!a!ti& /ri de c+te ori sunteti deran#ati de comportamentu! unei a!te persoane, notati pe o (+rtie trasatura care va deran#ea3a !a e! sau !a ea& Scrieti toate pareri!e pe care !e aveti despre oamenii care va sunt oarte apropiati& Aveti 'ri#a sa inc!udeti prietenii, ami!ia si co!e'ii de serviciu& Aceasta !ista marc(ea3a "nceputu! descoperirii aspecte!or voastre ascunse& Va veti "ntoarce !a ea, atunci c+nd "ncepeti procesu! de a va asuma um$ra& @& Faceti o !ista cu s aturi!e pe care !e dati a!tor oameni& Ce anume !e spuneti a!tora sa aca pentru a,si "m$unatati viata) 5+nditi,va daca nu cumva, s aturi!e pe care !e dati a!tora nu sunt potrivite pentru voi "nsiva& Uneori, a !e spune a!tor oameni ce sa aca este o

moda!itate de a ne aminti noua "nsine ce tre$uie sa acem& Constienti3ati aptu! ca s aturi!e pe care !e dati pot i un mod de a va aminti voua "nsiva ace!easi !ucruri& Capito!u! D Cunoaste,ti um$ra, cunoaste,te pe tine "nsuti *nauntru! iecaruia dintre noi se a !a o comoara ormata din aur masiv& Acest aur curat este spiritu! nostru, pur si ma'ni ic, desc(is si stra!ucitor& Dar auru! a ost acoperit cu un strat 'ros de !ut& Lutu! provine din rica noastra& Este masca noastra socia!a- ata pe care o aratam !umii& C+nd nu,ti mai ascun3i um$ra, "ti dai !a ivea!a masca& Tre$uie sa ne uitam !a aceasta masca cu dra'oste si compasiune, deoarece este oarte important sa "nte!e'em ce se ascunde "n spate!e ei& Sa ne '+ndim !a povestea !ui 1udd(a Ce! de Aur& *n 78D:, o manastire din T(ai!anda a ost dusa "n a!t !acas si un 'rup de ca!u'ari a avut sarcina de a muta o statuie 'i'antica a !ui 1udd(a acuta din !ut& *n timp ce aceau mutarea, unu! dintre ca!u'ari a o$servat o crapatura "n statuie& *n'ri#orati ca i,ar putea ace un rau ido!u!ui !or, ca!u'arii au (otar+t sa astepte "nca o 3i, "nainte de a,si duce trea$a !a $un s +rsit& C+nd s,a !asat noaptea, unu! dintre ca!u'ari s,a dus sa veri ice uriasa statuie& E! a !uminat cu !anterna "ntre'u! 1udd(a& C+nd a a#uns !a crapatura, a va3ut ca ceva "i trimitea o re !ectie& Ca!u'aru!, curios, a !uat un ciocan si o da!ta si a "nceput sa !oveasca "n 1udd(a de !ut& Pe masura ce dis!oca $ucata dupa $ucata de !ut, 1udd(a devenea din ce "n ce mai stra!ucitor& Dupa ore "ntre'i de !ucru, ca!u'aru! a va3ut u!uit ca se a !a "n ata unui 1udd(a acut dintr,o cantitate enorma de aur so!id& Mu!ti istorici cred ca 1udd(a a ost acoperit cu !ut de catre ca!u'arii T(ai, cu c+teva sute de ani "n urma, "naintea unui atac din partea armatei $irmane3e& Ei !,au acoperit pe 1udd(a, pentru a nu i urat& *n decursu! !uptei, toti ca!u'arii au ost omor+ti, asa ca de,a$ia "n 78D: a ost descope rita marea comoara, atunci c+nd ca!u'arii au transportat uriasa statuie& La e! ca si "n ca3u! !ui 1udd(a, stratu! nostru e2terior ne prote#ea3a de !ume& Adevarata noastra comoara se a !a ascunsa "nauntru& *n mod inconstient, noi , iinte!e umane , ascundem auru! nostru interior su$ un strat de !ut& Tot ceea ce tre$uie sa acem ca sa scoatem auru! !a !umina este sa avem cura#u! de a ciop!i "nve!isu! nostru e2terior, $ucata cu $ucata& *n seminarii!e me!e, adesea !ucre3 cu oameni care au petrecut ani ac+nd terapie, urm+nd cursuri trans ormationa!e, de te(nici de respiratie si de a!te moda!itati de vindecare& Ei pun ace!easi "ntre$ari- .C+nd se va termina totu!) C+nd o sa iu recuperat) C+t mai tre$uie sa muncesc din cau3a pro$!eme!or care nu "ncetea3a sa apara)0 Acesti oameni nu se considera pe ei "nsisi ca iind niste 1udd(a ma'ni ici, "ncastrati "ntr, un "nve!is de !ut& Acesti oameni "si urasc "nve!isu!& Ei nu au descoperit ca "nve!isu! de !ut "i prote#ea3a mu!t mai mu!t dec+t "si pot ima'ina& Avem nevoie de "nve!isuri!e noastre din mai mu!te motive, iar pentru iecare dintre noi, motive!e pot i di erite& C(iar daca scopu! nostru suprem este sa scapam de "nve!is, mai "nt+i tre$uie sa "nte!e'em aceste masti si sa cadem !a pace cu e!e& .Credeti ca, dupa ce ca!u'arii au "ndepartat !utu! de pe 1udd(a ce! de aur, 1udd(a a spus cu urie- .*mi urasc acest "nve!is ori$i!0) Sau credeti ca 1udd(a si,a $inecuv+ntat "nve!isu! care i,a servit drept protectie, pentru a nu i urat si dus departe de casa !ui) C+nd eram t+nara, "nve!isu! meu e2terior era dur, nepasator si insensi$i!& Spun+nd- .Am totu! su$ contro!0, "mi ascundeam sentimente!e de imper ectiune si,mi dadeam i!u3ia ca totu! era "n re'u!a cu mine& Pe masura ce mi,am "ndepartat "nve!isu!, $ucata cu $ucata, esenta mea stra!ucitoare a "nceput sa iasa !a !umina& Dar, numai atunci c+nd am ost "n stare sa distin' ca aceste aspecte care,mi ormau "nve!isu! erau o protectie pentru emotii!e me!e ascunse, am putut sa vad dinco!o de e2terioru! meu dur& / data ce am "nceput sa privesc prin crapaturi, am ost "n stare sa "ndeparte3 "nve!isu!& Iar "n momentu! "n care am a#uns sa aprecie3 si sa respect acest "nve!is tare pentru ca m,a prote#at, viata mea s,a trans ormat& *nve!isu! vostru e2terior sunteti voi care stati ata "n ata cu !umea& E! ascunde caracteristici!e care va ormea3a um$ra& Um$re!e noastre sunt at+t de $ine de'(i3ate, "nc+t adesea aratam !umii o ata , c+nd, de apt, "nauntru! nostru se a !a e2act opusu!& Unii oameni poarta un strat de duritate care !e ascunde sensi$i!itatea, sau o masca de umor care !e acopera tristetea& /amenii care arata ca stiu tot, de o$icei acopera sentimentu! ca sunt prosti , iar cei care se comporta cu aro'anta tre$uie sa,si scoata !a ivea!a nesi'uranta& /amenii stap+ni pe sine, ascund "n ei un aiurit e2trava'ant, iar o ata 3+m$itoare ascunde un om urios& Pentru a ne descoperi sine!e nostru autentic, tre$uie sa ne privim dinco!o de masti!e noastre socia!e& Suntem maestri "n de'(i3are, paca!indu,i pe a!tii, dar paca!indu,ne, "n ace!asi timp, si pe noi "nsine& Tre$uie sa desci ram minciuni!e pe care ni !e spunem noua "nsine& Atunci c+nd nu suntem pe dep!in satis acuti, ericiti, sanatosi, sau nu ne "mp!inim vise!e, stim ca aceste minciuni ne stau "n ca!e& "n e!u! acesta recunoastem !ucrarea um$rei& Modi icarea care tre$uie sa apara este "n perceptie& E nevoie sa va vedeti "nve!isu! e2terior ca pe ceva ce v,a servit ca protectie, nu doar ca pe ceva care v,a "mpiedicat sa va "mp!initi vise!e& Stratu! vostru e2terior este menit "n mod divin spre a va '(ida procesu! spiritua!& Reana!i3+nd si e2p!or+nd iecare incident, emotie si e2perienta care v,au dus !a construirea acestui strat, veti i condusi "napoi acasa, pentru a va accepta tota!itatea iintei voastre& Straturi!e noastre sunt indicatoare!e care ne conduc spre evo!utia persona!a& E!e sunt acute din tot ceea ce suntem si din tot ceea ce nu vrem sa im& Indi erent de c+t de dureros ar putea i trecutu! sau pre3entu! vostru, daca va uitati !a voi "nsiva "n mod cinstit si o!ositi in ormatia "nma'a3inata "n stratu! vostru e2terior ca pe un '(id, e! va va conduce "n ca!atoria voastra spre i!uminare& C+nd a#un'eti sa va cunoasteti sine!e "ntre', nu mai aveti nevoie de un "nve!is care sa,! prote#e3e& Veti !asa "n mod natura! sa va cada masti!e, arat+nd !umii sine!e vostru autentic& ;u va tre$ui sa pretindeti ca sunteti mai mu!t sau mai putin dec+t oricare a!tcineva& Puteti sa stati pe aceeasi

treapta cu oricine din !umea asta& *nve!isuri!e noastre sunt create din idea!u! nostru de e'o& E'o,u! este .Sine!e0 care se distin'e de cei!a!ti& Spiritu! com$ina .sine!e0 si pe cei!a!ti "ntr,unui sin'ur& C+nd apare aceasta unire "ntre spirit si sine, devenim una cu noi "nsine si una cu !umea& Ma#oritatea oameni!or nu a#un' prea departe "n de3va!uirea um$rei, deoarece nu vor sa ie cinstiti cu ei "nsisi& E'o,u!ui nu,i p!ace sa piarda contro!u!& *n momentu! "n care "ti recunosti toate aspecte!e din tine "nsuti , $ine!e si rau! e'o,u! "ncepe sa simta ca pierde putere& *n Cartea Ti$etana a ce!or Vii si a ce!or Morti, So'?a! Rinpoc(e e2p!ica&&& e'o,u! este identitatea noastra a!sa si asumata cu i'noranta& Prin urmare, e'o,u! este a$senta adevaratei cunoasteri a !ui cine suntem noi cu adevarat, "mpreuna cu re3u!tate!e ei- o "ncr+ncenata a'atare cu orice pret de o "ntre'ime peticita si de o ima'ine a!sa despre noi "nsine, un sine sar!atan si inevita$i! came!eonic, ce se sc(im$a "n permanenta si care tre$uie sa procede3e ast e!, pentru a tine vie ictiunea e2istentei !ui& Daca "ncepeti procesu! de de3va!uire a um$rei voastre si o voce interioara "ncepe sa tipe !a voi sa va opriti, sa stiti ca acesta este doar e'o,u! vostru caruia "i este teama ca va muri& Acordati,va permisiunea de a scoate !a !umina adevaratu! vostru sine& Aruncati o provocare persoanei care credeti ca sunteti, pentru a de3va!ui persoana care sunteti capa$i! sa deveniti& A,i o!osi pe a!tii ca o'!inda va a#uta pentru a va desci ra propria masca& Mer'eti si "ntre$ati,i pe oamenii care va sunt aproape , prieteni, iu$iti, ami!ie, co!e'i& *ntre$ati,i care sunt ce!e trei !ucruri care !e p!ac ce! mai mu!t !a voi si care sunt ce!e trei !ucruri care !e p!ac ce! mai putin& E important ca oamenii pe care,i "ntre$ati sa stie ca nu e nici o pro$!ema daca sunt cinstiti cu voi& Voi sunteti sin'urii care,i puteti "ncredinta pe cei!a!ti ca pot sa va spuna adevaru!& Descoperiti daca apareti "n ata ce!or!a!ti, asa cum apareti "n ata voastra "nsiva& Adesea, a!ti oameni vad "n noi mai mu!te aspecte po3itive dec+t vedem noi "nsine si, "n ace!asi timp, ei vad mai mu!te aspecte ne'ative dec+t vedem sau admitem noi "nsine& Adesea, oamenii se opun acestui e2ercitiu& Le este rica sa nu ie #udecati& Cuv+ntu! #udecata poarta o "ncarcatura, oarte mare, asa ca eu pre er sa o!osesc cuv+ntu! eed$acH%& Feed$acH este un instrument o!ositor& ;oi nu tre$uie sa credem niciodata ce '+ndesc a!tii despre noi, dar, daca ne este teama sa au3im ce au de spus despre noi oamenii care ne sunt oarte apropiati, atunci tre$uie sa !uam aminte& Ma#oritatea oameni!or sunt speriati ca vor au3i !ucruri de care !e este ce! mai rica& Aceasta este !ucrarea ne'arii& 5+nditi,va !a ne'are ca !a un acronim pentru .nici macar sa nu o$servi ca mint0%& % <cone2iune inversa> termen care denumeste urni3area de date din e2terior, re eritoare !a unctionarea unui sistem, pentru a se corecta 'rese!i!e sau de ectiuni!e acestuia& ;&T& % #oc de cuvinte intraducti$i!- denia! ca acronim pentru- Don t Even ;otice I Am L?in'&;&T ;e este teama de eed$acH, doar daca stim ca, !a anumit nive! ne mintim pe noi "nsine& Daca "ntr,adevar credeti ca ceea ce '+ndeste cineva despre voi nu se $a3ea3a pe rea!itate, atunci nici nu va pasa& Va pasa numai atunci c+nd va induceti pe voi "nsiva "n eroare si vi se atra'e atentia& Cai sa !uam e2emp!u! !ui Eate& Eate a venit sa !ucre3e cu mine si, c+nd i,am cerut sa aca acest e2ercitiu, mu!ti oameni pe care i,a "ntre$at au spus ca nu este o persoana inte'ra& A ost uimita, deoarece "n "ntrea'a ei viata, asa cum o vedea ea, usese a$so!ut cinstita& Stiind cum actionea3a acest proces, am ost si'ura ca oamenii au perceput un aspect a !ui Eate pe care ea si,! ascunsese de ea "nsasi& I,am cerut sa "nc(ida oc(ii si sa permita unor ima'ini sa,i apara "n minte, ori de c+te ori "i puneam o "ntre$are& Dupa ce am respirat "mpreuna ad+nc de c+teva ori "n mod constient, am pus mu3ica si am "nceput s,o '(ide3 "ntr,o vi3ua!i3are& I,am cerut sa mear'a !a p!im$are printr,o 'radina& Am acut,o sa,si ima'ine3e ca aco!o e2istau p!ante rumoase, copaci si !ori& C+nd Eate statea re!a2at si con orta$i!, i,am cerut sa,si aminteasca un moment "n care ea usese necinstita, un moment c+nd a mintit sau a "nse!at, un moment "n care a dat dovada de !ipsa de inte'ritate& Am stat "n !iniste& Apoi, au "nceput sa,i cur'a !acrimi pe o$ra#i& C+nd, "n ce!e din urma, a vor$it, mi,a spus urmatoarea poveste& Toata viata ei, Eate dorise sa ie doctorita& Terminase u!timu! an de acu!tate si era "ntr,a treia !una de re3identiat !a un mare spita! din ;eJ /r!eans& Era ora mesei si toata !umea din spita! era ocupata& Eate se 'ra$ea, "si acea vi3ita, mer'+nd !a iecare pacient& A intrat "n camera unei emei si a (otar+t ca tre$uia sa,i aca o per u3ie& ;u a putut 'asi o asistenta care sa o a#ute, asa ca s,a repe3it pe coridor sa aduca so!utia necesara& Fara sa se uite !a ceea ce,i daduse o in irmiera, Eate a introdus so!utia "n vena& La #umatatea procedurii, emeia careia i se in#ecta !ic(idu! a intrat "ntr,o cri3a& Socata, Eate s,a uitat !a tu$u! din m+na si a va3ut ca pe etic(eta scria c!orat de potasiu& A oprit imediat per u3ia si a sta$i!i3at emeia, p+na ce aceasta a iesit din cri3a& De#a venisera mu!ti doctori si "ncercau sa,si dea seama ce se "nt+mp!ase cu pacienta& Eate ascunsese tu$u!& Era "n'ro3ita& Din cau3a aptu!ui ca "nca!case una dintre re'u!i!e undamenta!e care se "nvata !a acu!tatea de medicina , niciodata sa nu,i dai unui pacient un medicament, ara sa veri ici mai "nt+i etic(eta , ea ar i putut omor" emeia, sau i,ar i putut ace un mare rau& C+nd doctoru! a "ntre$at,o pe Eate ce s,a "nt+mp!at, ea a mintit, spun+nd ca nu stia& P+na "n c!ipa aceasta, Eate nu povestise nimanui "nt+mp!area& De apt, nu se mai '+ndise niciodata !a ea, "nca din 3iua "n care si,a terminat re3identiatu! si a parasit spita!u!& *n c!ipa aceea cump!ita, Eate a #urat ca nu va mai ace niciodata o 'resea!a medica!a& *n decursu! ce!or 7M ani care au trecut de !a acest incident, Eate a devenit medic si autor aimos "n !umea "ntrea'a, m+ndra de propria sa inte'ritate si p!ina de dispret ata de orice persoana a!e carei standarde erau mai pre#os dec+t a!e ei& Dar, "n viata persona!a, prietenii !ui Eate "i puneau "n permanenta inte'ritatea !a "ndoia!a& Din cau3a ca nu si,a asumat aceasta parte din ea "nsasi , "n'ropata cu mu!t timp "n urma , ea nu o vedea& Eate purta o masca de inte'ritate, pentru a,si ascunde partea din ea "nsasi care era necinstita& Se auto,paca!ea, cre3+nd "n propria ei de'(i3are& Acest unic 'est de necinste, cu care Eate nu s,a putut "mpaca, a capatat o viata proprie& Ea nu era "n stare sa vada ca,i minte pe cei!a!ti& Se p!+n'ea ca "ntotdeauna este "nte!easa 'resit& Si, "n ciuda tuturor rea!i3ari!or, Eate nu era niciodata mu!tumita de viata ei& *i era teama de re!atii intime, "si tinea prietenii !a distanta, ca sa se asi'ure ca nimeni nu,i va descoperi secretu!& Credea ca se iu$este pe ea "nsasi, dar, dupa ce am !ucrat "mpreuna, a putut sa vada ca e2ista o parte din ea pe care o ura, un aspect care, odata, i,a produs rusine si umi!inta& / data ce Eate a ost "n stare sa vada si sa,si asume !ipsa de inte'ritate, "n ea a co$or+t o !umina& Acum era "n stare sa vada ce!e!a!te situatii din viata ei, c+nd s,a mintit pe ea "nsasi si pe cei!a!ti& Dupa ce ne,am terminat trea$a, Eate arata cu mu!ti ani mai t+nara& A ost "n stare sa !ase sa iasa uriasa minciuna pe care o in(i$ase "n ea& Se simtea usoara si !i$era, dar nu "nte!e'ea de ce& I,am e2p!icat ca asa se mani esta sen3atia ei i3ica de usurare&

5+nditi,va o c!ipa de c+ta ener'ie e nevoie pentru a ascunde ceva de voi "nsiva si de !ume& *ncercati sa !uati un ruct , sa 3icem un 'rape ruit si sa,! duceti "n m+na o 3i "ntrea'a& Tineti 'rape ruit,u! "n asa e! "nc+t sa nu,! vedeti si asi'urati,va ca, atunci c+nd sunteti "mpreuna cu a!ti oameni, "! ascundeti "n asa e!, "nc+t nici ei sa nu,! poata vedea& Dupa c+teva ore, o$servati c+ta ener'ie ati c(e!tuit& Aceasta ace trupu! nostru toata 3iua& Doar ca e! nu are un sin'ur ruct, e! tre$uie sa se ocupe de toate ructe!e pe care "ncercati sa !e ascundeti de voi "nsiva si de !umea "ntrea'a& C+nd veti permite, "n s +rsit, ca aceste adevaruri despre voi "nsiva sa iasa !a supra ata, veti i !i$eri& Veti putea c(e!tui tot acest surp!us de ener'ie pentru evo!utia voastra persona!a si pentru a va atin'e te!uri!e ce!e mai "na!te& Suntem $o!navi, numai "n masura "n care avem secrete& Aceste secrete ac imposi$i!a mani estarea sine!ui nostru autentic& Atunci c+nd veti cadea !a pace cu voi "nsiva, !umea va va trimite "napoi, ca o o'!inda, ace!asi nive! de pace& C+nd veti i "n armonie cu voi "nsiva, veti i "n armonie cu toti cei!a!ti& A!ti oameni ascu!ta ce spuneti si vad ce aceti, dar sunt, de asemenea, constienti si de !im$a#u! trupu!ui vostru, c+t si daca e! contra3ice sau nu ceea ce spuneti si aceti& a!tora pe p!an i3ic& Dupa cum spunea Emerson%- .Cine esti tu vor$este at+t de tare, "nc+t nu pot sa aud ce spui0& Ce anume spui c+nd nu vor$esti) Lim$a#u! trupu!ui nostru, e2presia etei, c+t si ener'ia pe care o emanam trimit "n permanenta mesa#e& Studii recente arata ca GM !a suta din comunicarea noastra este nonver$a!a& Asta "nseamna ca numai 7L procente din ceea ce spunem ver$a! "nseamna ceva pentru cei cu care vor$im& Poate vei vrea sa,ti pui "ntre$area- .Ce anume comunic eu, ara sa vor$esc) Care sunt mesa#e!e pe care !e trimit) Am oare un 3+m$et pe ata c+nd ma simt trist) Am o i'ura de ne$un, atunci c+nd "ti spun ce 'ro3ava e viata mea) Cred ca sunt "ntr,o orma minunata, atunci c+nd o'!inda "mi spune a!tceva) Pot sa ma privesc "n oc(i si sa sa,mi p!aca ceea ce vad, sau e ca3u! sa o iau !a u'a)0 Adesea, acestea sunt "ntre$ari carora !e aci cu 'reu ata& Tre$uie sa,ti acor3i !i$ertatea de a nu,ti p!ace ce raspunsuri dai, deoarece, "n mod inevita$i!, e!e vor i nep!acute& Dar e!e vor i ce!e mai o!ositoare& De cur+nd, am !ucrat cu un 'rup de oameni care erau pre'atiti sa conduca seminarii !e'ate de vindecare& *nre'istram pe caseta video pe toata !umea, pentru ca sa poata vedea cu totii cum apar ei "n ata a!tor oameni& / t+nara %Ra!p( Fa!do Emerson, 7GA9,7GG@, i!o3o american, ondator a! transcedenta!ismu!ui& atra'atoare, pe nume Sandra, s,a ridicat ca sa vor$easca& Cuvinte!e ei erau rumoase, dar tot ce puteam receptiona era modu! "n care se !e'ana , miscari!e ei "ncete si sen3ua!e, care !irtau cu pu$!icu!& C+nd a terminat de vor$it, am "ntre$at,o cum credea ea ca o percep cei!a!ti oameni& Ea a raspuns- competenta si iu$itoare& C+nd am "ntre$at restu! 'rupu!ui, comentarii!e !or au ost de 'enu!.dra'uta0, .se2i0, .atra'e oarte mu!ta atentie asupra ei0& I,am spus ca, daca as i $ar$at, as dori sa o invit dupa seminar sa $em ceva& Ca emeie, as putea i deran#ata de miscari!e ei se2i& Tot ceea ce acea, ne distra'ea de !a ceea ce "ncerca sa comunice& Scopu! Sandrei era sa o ere oameni!or in ormatii, ast e! "nc+t ei sa se poata vindeca& Dar sin'uru! !ucru pe care noi "! putem au3i era- .Ia uitati,va ce rumoasa si se2i sunt& Va p!ace de mine) 5asiti ca sunt atra'atoare)0 Totu! era nerostit, dar, cu toate acestea, pu$!icu! nu se '+ndea dec+t !a trupu! Sandrei, "n !oc sa auda mesa#u! pe care ea voia sa,! comunice& Am pus caseta video ara sunet si Sandra a ost socata de ce anume comunica& C+nd am "ntre$at,o de ce credea ea ca acea acest !ucru, mi,a spus ca dorea ca oamenii sa o p!aca si ca a capatat putere, atra'+nd $ar$atii catre ea& Adevaru! este ca, "n rea!itate, !im$a#u!trupu!ui ei "i !ua din putere& Ani de 3i!e, Sandra a studiat ca sa devina vindecator& Acum, avea, "n s +rsit, oca3ia de a vor$i "n ata unor 'rupuri mari si, "n !oc de mesa#, ea !e o erea o masca& Sandra dorea oarte tare sa vada si sa auda adevaru!, desi s,a simtit urioasa si #enata de e!u! "n care s,a pre3entat& S,a straduit din 'reu sa,si asume ce anume comunica ara cuvinte, c+t si acea parte din ea care avea at+t de mare nevoie de apro$are din partea $ar$ati!or& De "ndata ce si,a de3va!uit aceste aspecte din ea "nsasi, Sandra a ost "n stare sa,! accepte si, drept urmare, a devenit o mare vor$itoare, care si,a putut "mp!ini visu! de a a#uta oamenii& A,i c(estiona pe a!tii pentru ca sa descoperi cum te percep ei pe tine este un proces care te sperie& Dar iecare raspuns este o $inecuv+ntare& E nevoie de cura# si (otar+re ca sa va vedeti pe voi "nsiva "n "ntre'imea voastra&Daca nu doriti sa au3iti adevaru!, nu sunteti "n stare sa va trans ormati viata& Dupa ce descopera o parte din ei "nsisi care !e,a ost ascunsa mu!t timp, oamenii trec adesea printr,o stare de #a!e& Daca te,ai ama'it pe tine "nsuti "n privinta a c+t de mu!t te iu$esti, e o$!i'atoriu sa "ti dai voie sa te simti trist sau urios pentru un timp& Aminteste,ti esenta iintei ta!e- "ntre'imea !ui cine esti nu se sc(im$a, atunci c+nd trans eri asupra um$rei ta!e anumite emotii si impu!suri& *n rea!itate, nu devii niciodata o persoana di erita4 tu ce! adevarat, minunat, e2ista "ntotdeauna oarte ad+nc "nauntru! tau& Ast e! ca, a te "mpaca cu um$ra ta este un mod de a,ti aminti cine esti tu cu adevarat& Acum, dupa ce am primit eed$acH de !a a!tii, (aideti sa continuam procesu! de a ne de3va!ui um$ra& Un a!t mod de a scoate !a !umina aspecte!e ascunse din voi este prin a ace o !ista cu trei oameni pe care,i admirati si trei oameni pe care,i ur+ti& /amenii pe care,i admirati ar tre$ui sa ie dintre cei care au ca!itati pe care ati vrea sa !e emu!ati "n voi& /amenii care nu va p!ac ar tre$ui sa ie dintre cei care va supara si va enervea3a& Ei tre$uie sa i acut ceva ce voua vi s,a parut "n'ro3itor& ;u este o$!i'atoriu ca !ista sa inc!uda oameni pe care,i cunoasteti, desi se poate si asa& Ei pot i po!iticieni, actori, scriitori, i!antropi, mu3icieni sau uci'asi& Dupa ce ati acut !ista, scrieti ce!e trei ca!itati pe care !e p!aceti sau !e admirati ce! mai mu!t !a iecare persoana, c+t si ce!e care nu va p!ac sau !e detestati ce! mai mu!t& Apoi, pe o a!ta oaie de (+rtie, aceti o !ista cu toate ca!itati!e pe care !e admirati, iar pe ata cea!a!ta, de ecte!e pe care !e detestati& Lista mea arata "n e!u! urmatorMartin Lut(er Ein', #r& , 6acPue!ine /nassis , Arie!!!e Ford <sora mea> , C(ar!es Manson , Cit!er , vi3ionar, cura#os, cinstit& e!e'anta, p!ina de succes, conducatoare spiritua!a, creativa, puternica& #e uitor, "n ricosator, demn de ura uci'as, distru'ator, rau! "n persoana

Carriet Spie'e! <o pro esoara $atr+na> ,aro'anta, care crede ca !e stie pe toate, nervoasa& LISTA P/NITIVA LISTA ;E5ATIVA

Vi3ionar cura#os cinstit e!e'ant p!in de succes conducator spiritua! creativ puternic

#e uitor demn de ura "n ricosator uci'as rau! "n persoana distru'ator aro'ant care !e stie pe toate nervos

Aceste !iste sunt $une pentru a descoperi aspecte!e din voi "nsiva pe care nu vi !e asumati& Parcur'eti cu 'ri#a iecare trasatura pe care am scris,o pe !ista& Ar i $ine sa "ncepeti cu ce!e ne'ative& La "nceput, s,ar putea sa "nt+mpinati pro$!eme, descoperind ca aveti ace!easi trasaturi ca si o persoana 'en Cit!er& E important sa ana!i3am orice cuv+nt o!osit "n 'enera! cum ar i ,uci'asO& *ntre$area care se pune este- .Ce e! de om ar comite ast e! de acte)0 De e2emp!u, "n !oc de uci'as, ati putea spune e'oist, urios, care nu pune pret pe viata omu!ui& Daca o!ositi o e2presie de 'enu! ,nu pune pret pe viata omu!uiO, atunci "ntre$ati,va ce e! de persoana nu pune pret pe viata omu!ui& Ati putea a#un'e !a- $o!nav, dement si narcisist& Partea importanta "n acest proces este sa o!ositi tot e!u! de cuvinte, p+na c+nd a#un'eti !a un anumit cuv+nt sau !a o anumita trasatura pe care o ur+ti, sau care nu va p!ace& Descoperiti trasaturi!e care va o era o anumita "ncarcatura emotiona!a& Determinati !a care anume va conectati& Steven, consu!tant "n a aceri cu mu!t succes, care a venit !a unu! dintre seminarii!e me!e, a meditat timp de opt ani de 3i!e si s,a (otar+t oarte serios sa,si modi ice viata& *n u!timii cinci ani, nu avusese nici o re!atie si era 'ata sa,si 'aseasca o partenera, sa se casatoreasca si sa porneasca o ami!ie& Era pre'atit sa patrunda ad+nc "nauntru! sau si sa "ncerce sa descopere de ce nu avusese de!oc succes "n dra'oste& *n cea de a doua 3i, Steven "si de3va!uise mu!te aspecte despre e! "nsusi, dar mai era un !ucru ce,! deran#a, "ntr,o pau3a, m,a c(emat sa,mi spuna ca, "n seminar, se a !a un domn pe care nu,! putea su eri& L,am "ntre$at ce anume "i disp!acea at+t de tare !a acest om& S,a '+ndit numai o secunda si apoi mi,a soptit !a urec(e- .E un ricos, si eu "i urasc pe ricosi0& ;,am spus nici o vor$a si am asteptat "n !iniste, p+na c+nd Steven a ost 'ata sa vor$easca& Am va3ut o stra!ucire de recunostinta "n oc(i, "n timp ce spunea urmatoarea poveste& C+nd avea cinci ani, tata! sau a vrut sa,! determine sa ca!areasca un ponei& Erau !a un t+r' cu "ntrea'a ami!ie& Steven nu va3use niciodata un ponei adevarat si era "n'ro3itor de "nspaim+ntat de acest anima! mare& C+nd i,a spus tata!ui sau ca nu voia sa ca!areasca poneiu!, deoarece "i era teama, tata! !,a certat- .Ce e! de $ar$at o sa ii tu) ;u esti dec+t un ricos si ne aci de r+s toata ami!ia0& Steven a ost pedepsit& Din 3iua aceea, s,a (otar+t sa nu,i mai ie teama niciodata& Si,a petrecut tot restu! vietii "ncerc+nd sa,! aca pe tata! !ui sa ie m+ndru de e!& A !uat centura nea'ra !a carate, a #ucat ot$a! "n acu!tate, a ridicat 'reutati , totu! ca sa dovedeasca ca nu e un ricos& A reusit sa,! paca!easca pe tata! !ui si a "nvatat sa se paca!easca pe e! "nsusi& A si uitat ace! incident dureros& L,am "ntre$at pe Steven daca mai putea vedea un aspect din viata !ui "n care era ricos& Dupa ce s,a '+ndit un pic, a spus ca era un ricos c+nd era vor$a de emei& *i era teama de emei, de a comunica cu e!e "n mod cinstit, asa ca, ori de c+te ori "ntr,o re!atie aparea c+te o pro$!ema, Steven p!eca, "si parasise aproape toate emei!e cu care usese, iar "n acest moment "i era teama sa invite o emeie care,! atra'ea& I,am spus !ui Steven sa,si acorde un ra'a3 "n care sa,si simta pe dep!in starea de rusine si #ena& C+nd !,am "ntre$at care era partea $una "n a i un ricos, e! s,a uitat !a mine ca si c+nd as i "nne$unit& ;u era "n stare sa "nte!ea'a cum , ceva care era at+t de 'roa3nic, ceva ce a ne'at o viata "ntrea'a , putea i un dar& Apoi, Steven si,a adus aminte de un moment c+nd a i ricos i,a sa!vat pro$a$i! viata& C+nd era "n acu!tate, un 'rup de prieteni s,au adunat !a $autura& De#a $eau de doua ore, c+nd unu! dintre ei a su'erat sa mear'a !a un $ar "n a!t oras& Cei!a!ti prieteni ai !ui Steven au (otar+t sa mear'a si ei& Lui Steven i,a ost teama sa conduca $eat sau sa mear'a "ntr,o masina condusa de cineva care a $aut, ast e! "nc+t !e,a spus prieteni!or sai ca avea o "nt+!nire si ca urma sa aca dra'oste& ;u voia sa !e spuna c+t era de "nspaim+ntat& ;u voia sa ie considerat ricos& Doua ore mai t+r3iu, prietenii !ui au avut accident, unu! dintre ei a ost omor+t si cei!a!ti trei au ost 'rav raniti& Lui Steven nu,i venea sa creada ceea ce si,a amintit& *si $!ocase acest incident dureros, "ncerc+nd sa si,! scoata din minte& C+nd s, a "nt+mp!at accidentu!, si,a "nc(ipuit ca doar norocu! !,a sa!vat "n noaptea aceea& L,am "ntre$at daca au mai ost si a!te momente "n care a i ricos !,a scos din neca3& Acum putea sa,si dea seama ca aceasta trasatura "! acuse sa ie precaut, sa nu intre "n $atai si ca, pro$a$i!, !,a sa!vat din tot e!u! de neca3uri& Am vor$it despre mu!te incidente din trecut, "nainte de a,! "ntre$a pe Steven cum se simtea acum, stiind ca este ricos& Fata i s,a !uminat& Acceptase& Putea acum sa vada acest aspect din e! "nsusi care, de mu!te ori, se dovedise a i va!oros& Putea acum sa ie m+ndru de e!& Rusinea si durerea disparusera& ;ou! e! de a vedea !ucruri!e "i daduse orta !ui Steven& ;u avem nimic de spus c+nd e vor$a despre evenimente!e din viata noastra, comenta ;iet3sc(e, dar avem mu!te de spus c+nd e vor$a sa !e interpretam& Interpretarea ne poate usura cu adevarat durerea emotiona!a& A da nastere !a interpretari este un act creator& De "ndata ce Steven si,a putut iu$i si respecta rica, a ost "n stare sa "ncete3e de a o mai proiecta asupra a!tor oameni& *n !oc de a i sc+r$it de comportamentu! sau ricos, e! putea i in ormat de catre acesta& Mai t+r3iu, "n timpu! cursu!ui, Steven s,a dus !a omu! despre care credea ca este ricos& A ost u!uit sa vada c+t de di erit i se parea acum acest om& /are Steven se sc(im$ase at+t de mu!t, sau acest om se trans ormase numai "n doua ore) C+nd Steven si,a asumat trasatura de a i ricos, aceasta i,a sc(im$at !enti!e!e prin care privea& Acum putea vedea c!ar& Renunt+nd !a nevoia de a i

un tip dur, Steven si,a putut accepta sensi$i!itatea, timiditatea si precautia& Aceasta i,a permis sa,si desc(ida inima si a permis a!tor oameni sa se apropie de e!& A scoate !a !umina este primu! pas "n !ucrarea asupra um$rei& E! necesita cinste ri'uroasa si dorinta puternica de a vedea ceea ce nu ati ost "n stare sa vedeti& Recunoasterea partii de um$ra a sine!ui nostru "ncepe procesu! de inte'rare si vindecare& Amintiti,va ca iecare dintre aceste trasaturi ,ne'ativeO poarta "n ea un dar po3itiv pentru voi, o va!oare mai mare dec+t v,ati putea ima'ina vreodata& E doar o pro$!ema de a "n aptui !ucrarea si, "n oarte scurt timp, veti primi $inecuv+ntarea "ntre'imii, ericirii si !i$ertatii voastre& EKERCITII 7& Iata o !ista de cuvinte ne'ative& Acordati c+teva minute pentru a identi ica orice cuv+nt care poarta "n e! o "ncarcatura emotiona!a pentru voi& Spuneti cu voce tare .Eu sunt&&& 0& Daca puteti sa o spuneti ara nici o "ncarcatura emotiona!a, atunci treceti !a urmatoru! cuv+nt& ;otati cuvinte!e care nu va p!ac sau !a care reactionati& Daca nu sunteti si'ur ca un anumit cuv+nt are o "ncarcatura pentru voi, "nc(ideti oc(ii timp de un minut si meditati asupta av+ntu!ui& Repetati,! cu voce tare de c+teva ori si "ntre$ativa cum v,ati simti daca cineva pe care,! respectati v,ar numi "n e!u! acesta& Daca ati i uriosi sau deran#ati, scrieti,!& De asemenea, petreceti un timp '+ndindu,va !a cuvinte!e care nu sunt pe aceasta !ista si care va domina viata sau care va provoaca durere& Lacom, mincinos, pre acut, om de nimic, odios, 'e!os, ra3$unator, dominator, o$ra3nic, posesiv, sc+r$a, ricos, rau, e2trava'ant, a ectat, ustan'iu, m+nios, secretos, dependent, a!coo!ic, #e uitor, dro'at, carto or, $o!nav, 'ras, de3'ustator, prost, idiot, 'roa3nic, inconstient, masoc(ist, $u!imic, anore2ie, nesemni icativ, de m+na a doua, enervant, ri'id, ri'id, care insu!ta, care manipu!ea3a, victima, ca!au, e'ocentric, care se crede mai $un dec+t a!tii, prostanac, emotiv, "n'+m at, ur+t, ne"n'ri#it, cu 'ura mare, care vor$este tare, pasiv, a'resiv, "mputit, mi3era$i!, !as, tica!os, nedemn de "ncredere, a'resiv, neadapta$i!, sa!$atic, mort, 3om$i, nepunctua!, iresponsa$i!, incompetent, !enes, oportunist, $etiv, 3'+rcit, necinstit, prostovan, retardat, tradator, care vor$este ur+t, imatur, $+r itor, inso!ent, disperat, copi!aros, de moravuri usoare, arta'os, e eminat, cocota, dependent de (ormoni, crud, insensi$i!, "nspaim+ntator, pericu!os, e2p!o3iv, pervertit, nevrotic, nevoias, vampir de ener'ie, scanda!a'iu, mesc(in, timid, miso'in, trist, ra'i! impotent, insipid, castrat, $aiete!u! !ui mamica, nervos, di orm, aro'ant, in irm, 3'+rcit, ata $atr+na, !epadatura, nesincer, care,i #udeca pe a!tii, impostor, super icia!, vio!ent, nesa$uit, ipocrit, caruia "i p!ace sa p!ateasca pentru a ace dra'oste, secatura, invidios, condescendent, am$itios, carierist, risipitor, nesanatos !a cap, sinistru, $i'ot, 'unoi, an2ios, "ntepenit, care se da mare, nat+n', dusmanos, sadic, care,si $a'a de'etu! "n nas, ratat, !ipsit de va!oare, perdant, invidios, critic, !escait, ne'!i#ent, curva, nerusinat, murdar, acid, care ace pe se u!, in !e2i$i!, $atr+n, rece, retras, ara su !et, ara inima, un ost, eva3iv, p!in de resentimente, rasist, incu!t, into!erant, sno$, e!itist, (omose2ua!, soios, de nesuportat, tiranic, rau, i'norant, (ot, e2croc, $etiv, arivist, de proasta ca!itate, vic!ean, u!trapretentios, des r+nat, nesi'ur pe sine, deprimat, !ipsit de speranta, care nu,i $un de nimic, cersetor, smiorcait, un nimeni, 3'+rcit, care nu merita sa ie iu$it, de!icvent, "nspaim+ntat, suprasensi$i!, $a'acios, pisa!o', per ectionist, !i$idinos, care se crede a,toate,stiutor, !in'usitor, ma!itios, p!in de resentimente, care crede ca are "ntotdeauna dreptate, "ncuiat, inuti!, cap patrat, certaret, tradator, in erior, distructiv, 'reu de cap, !epadatura, s!a$, nera$dator, !es$iana, autodistructiv, #i'odie, nemi!os, suprasensi$i!, porcin, o$ra3nic, !ipsit de 'ust, neinteresant, mortaciune, 'o! pe dinauntru, dia$o!ic, ridico!, care,ti da numai pro$!eme, nemernic, in !e2i$i!, ata!au &&& @& Ima'inati,va ca "n 3iaru! !oca! a aparut un artico! despre voi& Scrieti prime!e cinci !ucruri care n,ati vrea sa ie mentionate "n !e'atura cu persoana voastra& *ncercati acum sa va ima'inati cinci !ucruri care ar putea i spuse si care nu v,ar deran#a c+tusi de putin& *ntre$area este daca prime!e cinci sunt adevarate si ce!e!a!te cinci sunt neadevarate, sau ati decis , cu a#utoru! ami!iei si a! prieteni!or , ca prime!e cinci sunt trasaturi re!e pe care nu tre$uie sa !e ai$a nimeni, si, prin urmare, nu vreti ca e!e sa ie a!aturate nume!ui vostru& Tre$uie sa scoateti !a !umina ce se a !a "n spate!e acestor cuvinte, ca sa va puteti asuma aceste parti din voi "nsiva pe care nu !e acceptati& Scrieti comentarii!e pe care !e aveti de acut "n privinta iecaruia dintre aceste cuvinte& Identi icati c+nd ati acut pentru prima data asemenea #udecati de va!oare, sau de !a cine !e,ati pre!uat& De !a mama, de !a tata, sau de !a un a!t mem$ru a! ami!iei) Capito!u! M 0Eu sunt acesta0 / data ce am scos !a !umina toate aspecte!e pe care nu ni !e,am asumat p+na acum, suntem 'ata sa trecem !a stadiu! urmator a! procesu!ui, care "nseamna sa ne asumam toate aceste trasaturi& Prin a asuma, "nte!e' a recunoaste ca o trasatura va apartine& Acum putem "ncepe sa ne asumam responsa$i!itatea pentru ceea ce suntem "n "ntre'imea noastra, parti!e care ne p!ac si parti!e care nu ne p!ac& La acest stadiu, nu tre$uie sa va p!aca toate aspecte!e voastre4 tre$uie doar sa vreti sa !e recunoasteti "n ata voastra "nsiva si a ce!or!a!ti& E2ista trei "ntre$ari a#utatoare pe care vi !e puteti pune& Am mai mani estat eu un ast e! de comportament "n trecut) Mani est un ast e! de comportament acum) Sunt eu capa$i! sa mani est acest comportament "n circumstante di erite) / data ce raspunsu! !a toate aceste "ntre$ari este dat, ai "nceput procesu! de a,ti asuma o trasatura caracteristica& Une!e trasaturi sunt mai usor de recunoscut dec+t a!te!e& Ace!e aspecte din noi "nsine pe care ne,am straduit ce! mai tare sa !e ne'am , sau pe care !e,am proiectat asupra a!tcuiva , sunt ce! mai 'reu de asumat& Mai acordati,va un ra'a3& Este !a e! de important sa iti nemi!osi cu voi "nsiva, pe c+t este sa iti $!+n3i& Fiti dornici sa descoperiti ca .sunteti0 ceea ce doriti ce! mai putin sa iti& Fiti (otar+ti sa priviti cu oc(i noi dinco!o de mecanisme!e de aparare, care nu doresc a!tceva dec+t sa spuna .eu nu sunt acesta0& Priviti prin oc(ii care spun .eu sunt acesta0& .*n ce situatie sunt eu acesta)0 Re3istati tentatiei de a va #udeca& ;u va repe3iti sa tra'eti conc!u3ii si sa decideti ca sunteti o persoana 'roa3nica, atunci c+nd descoperiti ca sunteti e'oisti sau 'e!osi& Cu totii avem aceste trasaturi, "mpreuna cu opusu! !or po!ar& E!e ac parte din ca!itatea noastra de om& Toate emotii!e si impu!suri!e

noastre , ce!e pe care !e numim po3itive si ce!e pe care !e numim ne'ative , e2ista pentru a ne "ndruma si a ne "nvata& S,ar putea sa iti sceptici, dar o eriti,va oportunitatea de a cunoaste toate aceste aspecte si de a descoperi daru! a !at "n e!e& Va promit ca !a s +rsitu! acestui proces veti 'asi aur& .Asumarea0 este un pas esentia! "n procesu! de vindecare si de creare a unei vieti pe care sa o iu$iti& ;oi nu putem accepta ceea ce nu ne asumam& Daca vreti sa va mani estati "ntre'u! potentia!, tre$uie sa va !uati "napoi ace!e parti din voi "nsiva pe care !e,ati ne'at, !e,ati ascuns sau !e,ati dat a!tora& C+nd eram "n a3a de "nceput a propriu!ui meu proces de vindecare, nu puteam 'asi niciodata $ar$atu! potrivit& ;ici unu! dintre cei pe care,i voiam nu parea ca m,ar vrea& Am trecut de !a un $ar$at !a a!tu!, asa cum ma#oritatea oameni!or trec de !a un ma'a3in !a a!tu!& Am ost atrasa de $ar$ati care nu erau potriviti pentru mine, deoarece nu stiam cine sunt si deoarece eram rupta de at+t de mu!te aspecte rumoase din mine "nsami& Sin'uru! $ar$at pe care !,am iu$it cu adevarat mi,a spus ca nu putea sa stea cu mine, deoarece stia prea $ine ca, "ntr,o 3i, o sa,mi dau seama cine sunt si o sa,! parasesc& Prietenii mei vedeau ca $ar$atii pe care,i a!e'eam nu erau potriviti pentru mine, dar eu tot mai credeam ca sunt o casuta mica cu doua camere si care are nevoie de reparatii& Asa ca, totu! si toti din #uru! meu "mi trimiteau "napoi, ca o o'!inda, ima'inea !ipsei me!e de dra'oste de sine& De "ndata ce mi,am asumat mai mu!te aspecte despre mine "nsami , rica mea, ascun3isuri!e si a ectarea , n,a mai tre$uit sa atra' spre mine parteneri care erau ricosi, ascunsi si a ectati& A devenit mai usor sa atra' $ar$atii care puteau sa,mi o'!indeasca aspecte!e po3itive din mine "nsami, $ar$ati ama$i!i, darnici si care ma iu$eau si ma acceptau asa cum sunt& Daca e2ista "n noi "nsine un aspect pe care nu,! acceptam, vom atra'e "n permanenta "n viata noastra oamenii care mani esta acest aspect& Universu! continua sa ne arate cine suntem cu adevarat si sa ne a#ute sa redevenim "ntre'i& Ma#oritatea dintre noi am "n'ropat at+t de ad+nc aceste aspecte neasumate, "nc+t nu putem sa ne dam seama "n ce privinta suntem 'enu! de persoana pe care o privim cu de3'ust& Dar, daca "n viata voastra apare tot timpu! un anumit tip de persoana, sa stiti ca acesta este motivu!& Ani de 3i!e, de iecare data c+nd prietena mea 6oanna mer'ea !a o "nt+!nire, o$isnuia sa,mi spuna- .Tipu! asta nu,i pentru mine, e un e2centric&0 Prime!e sase sau sapte dati c+nd s,a "nt+mp!at, nu am spus o vor$a& Dar, dupa o vreme, totu! a devenit oarte c!ar& I, am su'erat ca ea era e2centrica& I,am spus ca, daca "si asuma aceasta caracteristica "n ea "nsasi, nu,si va mai da "nt+!nire cu un e2centric& Mi,a spus ca am "nne$unit& I, am e2p!icat ca eu niciodata nu ma "nt+!nesc cu un e2centric& Cum era cu putinta ca toti $ar$atii pe care,i "nt+!nea sa ai$a aceasta trasatura care "i disp!acea asa de mu!t) Asa ca, povestea asta cu e2centricu! a durat !uni de 3i!e& Totu! devenise aproape comic, deoarece dinamica "mi era at+t de c!ara mie si at+t de ascunsa 6oannei& Apoi, t+r3iu "ntr,o seara, am primit un te!e on de !a 6oanna, care "n s +rsit "nte!esese , dupa o "nt+!nire cu un a!t e2centric& Era rea!, mente "ndurerata si mi,a cerut sa,i e2p!ic "n ce e! era ea o e2centrica& I,am su'erat cu $!+ndete ca uneori, atunci c+nd purta sosetute!e a!ea ro3 cu adidasii ei a!$i de pie!e, oamenii o puteau considera e2centrica& A r+s cu #umatate de 'ura si i,am spus ca, daca "si va asuma e2centrica din ea, nu va mai tre$ui sa se "nt+!neasca cu ast e! de persoane& A consimtit sa aca o !ista cu toate oca3ii!e din viata ei "n care usese e2centrica& A doua 3i, 6oanna a venit !a mine cu o !ista !un'a de c(estii e2centrice pe care !e spusese si !e acuse& Din cau3a aptu!ui ca nu voia sa ie e2centrica, ea si,a construit o atada u!traso isticata& A trait "n e!u! acesta mai mu!t de @A de ani, dar, c+nd a privit totu! mai "ndeaproape, a ost "n stare sa vada ca e2centricitatea "si itea din c+nd "n c+nd capu! ei ur+t& Descoperind aceste momente e2centrice "n viata ei si iind "n stare sa r+da de e!e "mpreuna cu mine, 6oanna a putut sa vada ca nu era nimic rau "n a i un pic e2centric& Si, "ntruc+t ea si,a asumat aceasta trasatura cu doi ani "n urma, va spun cu m+na pe inima ca nu s,a mai "nt+!nit nici macar cu un sin'ur e2centric& C+nd a ana!i3at cu atentie ce dar i,a o erit aptu! ca era e2centrica, 6oanna a va3ut ca, din dorinta de a nu i e2centrica, ea si,a construit o aparitie pu$!ica so isticata, sic si e!e'anta& Trasatura 6oannei de a i e2centrica, c+t si modu! "n care a raspuns !a ea i,au dat posi$i!itatea de a,si crea un sti! propriu oarte rumos& E2ista o mu!time de moda!itati de a a$orda asumarea proprii!or ta!e trasaturi& *ncepe prin a te concentra asupra ce!or care nu,ti p!ac& Scoate !ista de cuvinte care descriu oamenii care "ti disp!ac sau pe care,i urasti si e2aminea3a iecare trasatura& /ric+t ai i de reca!citrant, tre$uie sa,ti asumi iecare dintre aceste trasaturi, pentru ca sa aci ca procesu! sa unctione3e& 5aseste "n viata ta un aspect "n cadru! caruia ai demonstrat ca !e ai, sau "n care a!tcineva a putut percepe ca !e "ntruc(ipe3i& *ncearca iecare dintre aceste trasaturi ca si c+nd ar i o #ac(eta, ve3i cum te simti "n ea si ima'inea3a,ti ce ai de acut pentru ca sa ti se potriveasca& Ima'inea3a,ti cum ai reactiona, daca o persoana pe care o iu$esti te,ar caracteri3a "n e!u! acesta& Tre$uie sa e2amine3i ce #udecati de va!oare emiti "n privinta iecarei trasaturi "n sine si ce #udecati emiti despre oamenii care o poseda& Priveste c+ti oameni ai a!un'at, numai pentru ca au acest aspect& ;u "ncerca sa te compari cu ei "n avoarea ta, sau sa aci o di erenta "ntre comportamentu! tau si a! !or& ;u,ti !asa e'o,u! sa "ncerce sa,ti #usti ice propriu! comportament& Aminteste,ti ca, "n ata !umii un e2centric nu este a!tceva dec+t un e2centric& Un om, care a urmat unu! dintre cursuri!e me!e, iu$ea conceptu! de a i toate !ucruri!e , de a avea !umea "nauntru! sau& 1i!! era de aproape MA de ani si a avut cu adevarat pro$!eme cu o sin'ura persoana "n viata, cu iu! sau de @@ de ani& C+nd !,am "ntre$at ce anume "! deran#a ce! mai mu!t !a iu! !ui, 1i!! a spus ca acesta era un mincinos si ca e! considera ca a minti tot timpu! era ce! mai rau !ucru pe care,! putea ace cineva& .;,am spus o minciuna "n viata mea0, a spus 1i!!& .*ntrea$a pe oricare dintre cei care ma cunosc&0 Era at+t de "ncordat, "nc+t avea ata de un rosu "nc(is& Mai mu!t de 7D minute m,am straduit sa,! a#ut sa recunoasca aptu! ca e! a mintit "n trecut, sau ca era capa$i! de a minti "n viitor& Toti cei de !a curs "si pierdusera ra$darea cu 1i!!& Cu totii puteam sa ne amintim ce! putin o suta de "mpre#urari "n care am mintit pe c+nd eram copii, ado!escenti sau adu!ti , ca sa nu mai vor$im de c+t de des ne,am mintit pe noi "nsine& Dar 1i!! era de nec!intit& Apoi, !,am "ntre$at daca a trisat vreodata c+tusi de putin, c+nd era vor$a despre dec!ararea venituri!or& Un 3+m$et urias i s,a asternut pe ata si, "ndrept+nd de'etu! spre mine, a spus- .Asta,i cu totu! a!tceva0& Toti cei din sa!a s,au uitat !a e! cu ne"ncredere& *mi pare rau ca tre$uie sa spun ca 1i!! este unu! dintre putinii oameni care mi,a urmat cursu!, ara ca acesta sa,! a#ute& 6ames 1a!dJin, un ana!ist 6un',ian, spunea- .;u putem accepta !a a!tii dec+t ceea ce putem accepta !a noi "nsine0& 1i!! "si acu3a at+t de tare iu! pentru ca minte si era at+t de convins ca are dreptate "n parerea pe care o avea despre mincinosi, "nc+t se opunea tota! sa descopere acest aspect "n e! "nsusi& Investise prea mu!t "n convin'erea ca are dreptate& Daca ar i ost "n stare sa,si asume aspectu!

de mincinos din e! "nsusi, ar i ost "n stare sa se deconecte3e de iu! sau& E nevoie de compasiune pentru a,ti asuma o parte din tine "nsuti, pe care "nainte nu ai acceptat,o, ai i'norat,o, ai ur+t,o, ai ne'at,o sau ai #udecat,o !a a!tii& E nevoie de compasiune pentru a accepta ca esti om si ca ai "n tine toate aspecte!e omenesti , $une si re!e& C+nd, "n ce!e din urma, "ti desc(i3i inima catre tine "nsuti, descoperi ca ai compasiune pentru totu! si pentru toti& Anu! trecut a venit !a unu! dintre cursuri!e me!e un $ar$at pe nume CanH& Pro$!ema !ui cea mare era cu prietena sa care "nt+r3ia tot timpu!& A "mpartasit 'rupu!ui o mu!time de "nt+mp!ari care !,au deran#at& Am su'erat ca motivu! pentru care CanH era at+t de suparat era aptu! ca prietena !ui "i o'!indea un aspect din e! "nsusi& ;e,a spus ca "n nici un ca3 acest !ucru nu era cu putinta, desi devenise oarte c!ar pentru toti cei din c!asa ca CanH nu mai putea suporta aceasta caracteristica a prietenei !ui& Fata sa era p!ina de de3'ust, "n timp ce ne povestea cum !,a !asat sa astepte "n 3iua aceea, ast e! "nc+t sentimente!e aproape ca dadeau pe dina ara& Era "nceputu! seminaru!ui si nu am vrut sa,! 'ra$esc pe CanH, asa ca i,am spus doar- .Ceea ce nu accepti, nu te !asa sa traiesti0& CanH "si dadea seama ca avea pro$!eme "n a accepta !ipsa de punctua!itate a prietenei !ui si ca era imp!icat emotiona!& C+nd !,am "ntre$at daca e! era 'enu! de persoana care "nt+r3ia vreodata, raspunsu! !ui CanH a ost- .Cate'oric, nu0& Am mers mai departe, parcur'+nd diverse e2ercitii, dar, dupa @L de ore, vedeam ca CanH "nca se !upta& C+nd 'rupu! s,a "ntors din pau3a de masa a ce!ei de a doua 3i!e, am o$servat ca un scaun era 'o!& *i ru'asem pe toti sa ie punctua!i dupa pau3a, ca sa nu pierdem timp pretios& ;e straduiam sa ne dam seama cine !ipseste, c+nd cineva a spus- .E CanH0& Am asteptat c+teva minute, dar CanH nu era nicaieri, asa ca ne,am (otar+t sa "ncepem& *n c!ipa aceea, o emeie din primu! r+nd s,a uitat !a mine si mi,a spus- .;u stiu daca ati o$servat, dar CanH "nt+r3ie "ntotdeauna dupa pau3a& Eu, una, m,am saturat sa,7 tot astept0& 1rusc, mi,am dat seama ca CanH ne acea noua ceea ce "i acea !ui prietena sa& ;e acea sa asteptam& C+nd CanH a sosit cu 7A minute "nt+r3iere, m,am oprit din ceea ce aceam ca sa vad daca a "nte!es ceva& L,am "ntre$at daca "si dadea seama ca, dupa iecare pau3a, se "ntorcea t+r3iu& E! m,a privit si a spus- .;,am "nt+r3iat dec+t c+teva minute& Care,i pro$!ema)0 Tuturor ce!or din camera nu !e venea sa,si creada urec(i!or& I,am raspuns- .CanH, tu esti sin'ura persoana de aici care, dupa cinci pau3e, a "nt+r3iat de iecare data& Unii dintre noi ne simtim o ensati ca tre$uie sa ne c(e!tuim timp si ener'ie sa veri icam cine a "nt+r3iat si apoi sa asteptam c+teva minute "nainte de a "ncepe, ca sa vedem daca te "ntorci& ;u ve3i !e'atura dintre ceea ce ne aci tu noua si ceea ce,ti ace tie prietena ta)0 CanH a re u3at sa "nte!ea'a ca aptu! de a "nt+r3ia putin , "ntre trei p+na !a cincispre3ece minute , repre3enta o pro$!ema& ;e,a spus ca prietena !ui "nt+r3ia, de ce!e mai mu!te ori, cam doua ore sau c(iar o 3i "ntrea'a& .Asta "nseamna a "nt+r3ia0, a spus e!& .Asta c(iar ca e o pro$!ema&0 CanH considera ca e o di erenta undamenta!a "ntre a "nt+r3ia cinci minute si a "nt+r3ia c+teva ore& Pentru e!, acestea erau doua c(estiuni di erite& Le,am cerut cursanti!or sa ridice m+na, cei care erau de acord cu acest rationament& ;imeni nu a ridicat m+na& Apoi am "ntre$at c+ti dintre ei considerau ca CanH se comporta 'roso!an prin aptu! ca "nt+r3ia& Toata !umea a ridicat m+na& Pentru toti "n a ara de CanH era c!ar ca ceea ce e! ne acea noua ec(iva!a cu ceea ce "i !ui acea prietena sa& ;u e2ista nici o di erenta "ntre o persoana care "nt+r3ie si a!ta persoana care "nt+r3ie, tot asa cum un e2centric este un e2centric, oricum !,ai !ua& Ce! care ace di erentierea este e'o,u!, pentru a se prote#a& Cineva s,a ridicat si i,a spus !ui CanH ca ei se straduiau oarte tare sa a#un'a !a timp si se asteptau ca si cei!a!ti sa aca !a e!& Eu am adau'at ca, daca o persoana din viata mea "nt+r3ie "n permanenta si nu "ncearca sa scape de acest prost o$icei, "ncete3 de a mai avea re!atii cu ea& I,am mai spus !ui CanH ca, atunci c+nd cineva "nt+r3ie "n permanenta, am sentimentu! ca mesa#u! pe care mi,! trimite este ca ea considera ca timpu! meu nu are nici o va!oare, sau ca timpu! ei este mai important dec+t a! meu& CanH era "ntristat si u!uit& L,am ru'at sa mear'a acasa "n seara aceea si sa se '+ndeasca !a ce s,a vor$it !a curs& *n dimineata urmatoare, CanH a venit !a timp& ;e,a spus ca a stat trea3 #umatate din noapte si a acut o !ista cu toate oca3ii!e din u!timu! an "n care "nt+r3iase& Si,a dat seama ca "nt+r3iase aproape tot timpu!, dar cre3use ca, at+ta timp c+t nu "nt+r3ia mai mu!t de o #umatate de ora, totu! era "n re'u!a& *n 3iua aceea, "n ata noastra a tuturor, CanH si,a asumat aptu! ca "nt+r3ia , si ca a "nt+r3ia era o 'roso!anie& Era tot urios pe prietena !ui, dar a putut "nte!e'e aptu! ca si e! ne acea noua ceea ce aceasta "i acea !ui& CanH "si "n'ropase at+t de ad+nc "n e! "nsusi acest aspect, "nc+t nu mai era constient de e!& 5roso!ania nu era o caracteristica ce se potrivea cu idea!u! sau de e'o& Dar, de "ndata ce si,a asumat aptu! ca "nt+r3ia si ca era 'roso!an, ata !ui CanH s,a re!a2at& *n e! s,a petrecut o capitu!are interna natura!a& Acum putea i "mpreuna cu mai mu!te aspecte din e! "nsusi, iar atunci c+nd vor$ea despre comportamentu! prietenei !ui, nu o mai acea p!in de rustrare& CanH a putut vedea $ene icii!e aptu!ui ca si,a retras proiectia pe care o acuse asupra ei si ca si,a asumat proprii!e !ui trasaturi caracteristice& Devenise !i$er sa a!ea'a daca voia sa ram+na "n re!atie cu o emeie care "nt+r3ia tot timpu!& CanH credea ca e! era o persoana responsa$i!a si p!ina de 'ri#a ata de a!tii, dar a avut nevoie sa atra'a spre e! un anumit 'en de emeie, pentru ca sa i se arate aspecte!e ascunse din e! "nsusi& /amenii ne trimit "napoi , ca o o'!inda , ceea ce se a !a "n interioru! nostru, deoarece, "n p!an su$constient, noi c(emam catre noi aceste aspecte& Acesta este motivu! pentru care "n permanenta apar "n viata noastra anumite 'enuri de persoane si situatii& Miraco!u! se produce atunci c+nd acceptati si va asumati cu adevarat un aspect din voi "nsiva& *n ace! moment, persoana care va serveste ca o'!inda ie va "nceta de a se mai comporta "n ace! mod, ie voi veti i "n stare sa a!e'eti sa nu o mai acceptati "n viata voastra& C+nd te de$ranse3i, nu mai ai nevoie de o a!ta persoana care sa,ti trimita, ca o o'!inda, "napoi spre tine, ima'inea um$rei ta!e& Asta, deoarece atunci c+nd sunteti mai aproape de "ntre'imea voastra, "n mod natura! veti 'ravita "nspre cei care va re !ecta aceasta "ntre'ime& Daca scopu! su !etu!ui nostru este de a deveni "ntre'i, vom continua sa c(emam catre noi ceea ce avem nevoie pentru a i comp!eti& Pe masura ce ne vom asuma si accepta din ce "n ce mai mu!t din noi "nsine, "n viata noastra vor "ncepe sa apara oameni mai sanatosi& Luati,va un ra'a3 pentru a va '+ndi pro und !a ceea ce nu vreti sa va asumati& Atunci c+nd apare re3istenta !a asumarea a ceva, nu mer'eti mai departe& Cercetati, p+na c+nd descoperiti de unde vine aceasta re3istenta& /$servati #udecati!e de va!oare pe care !e aceti& Scrieti pe (+rtie momente!e "n care ati mani estat aceasta trasatura& Daca aveti pro$!eme, c(emati un prieten sa va a#ute& Amintiti,va ca daca sunteti tota! "mpotriva unui aspect nep!acut pe care,! vedeti !a a!tcineva, aceasta se "nt+mp!a deoarece si voi aveti ace!asi aspect& *n seminarii!e me!e, c+nd cineva ram+ne "ntepenit "ntr,o anumita trasatura si nu

pare a i "n stare sa si,o asume, "! determin sa accepte ca se comporta ca un .ma'ar "ncapat+nat0& Aceasta "! ace de o$icei sa r+da& Atunci c+nd cineva poate sa accepte "n interioru! sau un ma'ar "ncapat+nat, de re'u!a poate sa treaca repede !a cuv+ntu! care,! ace sa opuna re3istenta& Cuvinte!e care sunt ce! mai 'reu de asumat sunt "ntotdeauna ce!e !e'ate de incidente!e "n care am simtit ca cineva ne nedreptateste& E'o,u! nostru opune re3istenta !a a,si asuma caracteristici care ne,ar determina sa renuntam !a a mai acu3a pe a!tcineva pentru ceea ce se "nt+mp!a "n viata noastra& Ma#oritatea dintre noi am petrecut mu!t timp construind ca3uistici "mpotriva ce!or care ne,au acut rau& /pra( Fin re? a spus odata, "ntr,o cuv+ntare de desc(idere a unei emisiuni- .Trans ormati,va rani!e "n "nte!epciune0& *n !oc de a ne crampona de resentimente, e ca3u! sa "nvatam din e!e& E2aminati c+t ati $ene iciat de pe urma rani!or voastre& Unde v,au dus e!e) Cine se a !a acum "n viata voastra, care n,ar i ost aici, daca nu ati i avut o anumita e2perienta rea) Si "n ce mod, aptu! ca va cramponati de rani!e voastre va "mpiedica sa va duceti !a "ndep!inire vise!e) Atunci c+nd va o!ositi rani!e pentru a evo!ua si a "nvata, nu tre$uie sa continuati sa iti victime& Priviti persoana care v,a acut rau4 e2aminati ace!e aspecte din persoana respectiva care va $ransea3a !a ea& Atunci c+nd veti descoperi ace!e !ucruri "n interioru! vostru, nu veti mai i atasati de nici o a!ta persoana, sau a ectati de ea& E2ista o povestire Nen, despre doi ca!u'ari care, "n drum spre casa, a#un' !a ma!u! unui r+u repede& Aco!o, ei vad o t+nara care nu poate sa treaca r+u!& Unu! dintre ca!u'ari o ia "n $rate, traversea3a r+u! si o pune "n si'uranta pe ce!a!a!t ma!& Apoi, cei doi "si continua ca!atoria& *n ce!e din urma, ca!u'aru! care a traversat r+u! sin'ur nu se poate a$tine si "ncepe sa,! certe pe rate!e !ui& .Stii $ine ca e "mpotriva re'u!amentu!ui sa atin'i o emeie& Ai "nca!cat #uraminte!e noaste s inte&0 Ce!a!a!t ca!u'ar raspunde .Frate, eu am !asat emeia pe ma!u! r+u!ui& Tu "nca o mai porti "n $rate&0 C+nd va cramponati de rani vec(i, va continuati drumu! purt+nd acea povara& De cur+nd, am !ucrat cu o t+nara rumoasa, pe nume Mor'an, care avea cancer !a stomac& C+nd a venit sa ma vada, nu mai avea mu!ta dorinta de a trai si se resemnase !a '+ndu! ca ace! cancer o va omori& Mor'an era p!ina de m+nie& *si ura mama, pentru siruri nes +rsite de a$u3uri emotiona!e si i3ice care au caracteri3at re!atia !or& C(iar daca nu avea dec+t trei3eci si ceva de ani si urmase mu!te seminarii care s,o a#ute sa se sc(im$e "n $ine, Mor'an era incapa$i!a de a scoate din ea osti!itatea si de3'ustu! pe care !e simtea ata de mama ei& Asa ca, Mor'an si cu mine am decis ca, desi era destu! de s!a$ita, sa "ncerce si seminaru! meu si sa actione3e pentru a scoate din ea emotii!e to2ice& *ntr,un anumit moment "n timpu! seminaru!ui, !e cer tuturor sa scrie cinci cuvinte pe care !e accepta ce! mai 'reu& Apoi, acem "mpreuna cu partenerii un e2ercitiu de o'!indire, p+na ce iecare persoana nu mai simte nici o "ncarcatura emotiona!a "n !e'atura cu nici una dintre ce!e cinci trasaturi& De e2emp!u, daca unu! dintre cuvinte este .incompetent0, eu spun- .sunt incompetenta0 si parteneru! sau partenera mea, uit+ndu,se "n oc(ii mei, spune- .esti incompetenta0& Apoi, eu repet- .sunt incompetenta0 si e! repeta- .esti incompetenta0& Aceasta se des asoara un timp, p+na c+nd pentru mine nu mai contea3a daca sunt incompetenta sau daca a!tcineva "mi spune ca sunt incompetenta& *nsusi aptu! ca rostim cuv+ntu! cu voce tare, iarasi si iarasi, ne ani(i!ea3a re3istenta !a a i numit ast e! si !a a avea aceasta trasatura& *nainte de a "ncepe, de o$icei mer' prin camera si veri ic !iste!e tuturor, deoarece ei adesea omit cuvinte care sunt evidente pentru toata !umea, dar ascunse pentru ei "nsisi& C+nd am a#uns !a scaunu! !ui Mor'an, ea era ocupata sa,si "nsuseasca trasaturi!e e2primate de cuvinte!e de pe !ista, dar am o$servat ca un cuv+nt pe care ea "! o!osea "ntotdeauna c+nd vor$ea despre mama ei nu se a !a nicaieri pe (+rtie& Stiind ca era important ca ea sa,si asume aceasta trasatura, i,am spus partenerei !ui Mor'an sa !ucre3e "mpreuna asupra cuv+ntu!ui .ne$una0& Mor'an s,a uitat !a mine, p!ina de de3'ust& Ea a spus- .Stii oarte $ine ca nu sunt ne$una0& *nca o data, am spus ca, daca noi suntem totu!, atunci cum e cu putinta ca ea sa nu ie ne$una& I,am spus ca putea sa,mi spuna mie ca sunt ne$una si ca aceasta nu ma deran#a c+tusi de putin& Partenerei !ui Mor'an nu,i pasa nici ei daca i se spunea ca este ne$una& Mor'an a "nceput sa se oiasca, apoi a p!+ns si apoi ne,a spus ca,i venea sa vomite& ;u putea sa spuna ca este ne$una& Cuv+ntu! nu,i putea iesi pe 'ura& Partenera !ui Mor'an si cu mine ne uitam am+ndoua !a ea si stri'am- .;e$una= Spune,!= Accepta,!, Mor'an= ;e$una=0 Am "ntre$at- .Spune,mi, Mor'an, c+nd ai ost ne$una "n viata ta)0 Mor'an si,a amintit c+teva incidente care ar i putut i considerate mani estari c!are de ne$unie, dar cuv+ntu! tot nu,! putea rosti& Eu nu voiam de !a ea a!tceva dec+t sa spuna- .Sunt ne$una0& Stiam ca, daca putea sa repete acest cuv+nt su icient de mu!t timp, e! "si va pierde "ntrea'a ener'ie, c+t si stap+nirea pe care o pusese pe viata ei& Apar !a !umina !ucruri!e de care ne este rica& *n ca3u! !ui Mor'an, ne$unia a aparut su$ orma $o!ii& Ea nu avea !i$ertate& Acum, "nsa, era pe punctu! de a,si asuma cea mai mare rica si ce! mai mare cosmar& *n acea seara, Mor'an s,a dus acasa capa$i!a sa spuna- .Sunt ne$una0, dar ara sa simta pe dep!in acest !ucru& Mai t+r3iu, dupa o $aie ca!da si c+teva ore "n care si,a repetat "ncontinuu acest cuv+nt, a reusit& Dupa c+teva !uni mi,a scris o scrisoarePentru a,mi asuma trasatura ne$uniei, a tre$uit sa depasesc toata rica si toate prin c+te am trecut pe c+nd eram copi! , !ucruri pe care !e,am asociat cu ne$unia& A tre$uit sa o accept si sa o !as sa p!ece& *n momentu! "n care mi,am asumat,o, am ca3ut "n 'enunc(i si am "nceput sa ma ro'& .Dumne3eu!e dra', te ro' "ndepartea3a so!3ii de pe oc(ii mei, !asa,ma sa vad "n mama mea numai rumusete 0& Timp de patru3eci si cinci de minute m,am ru'at cu cea mai autentica ervoare ca sa "ndeparte3 #udecata pe care o emiteam "mpotriva mamei me!e si a mea "nsami, ca sa accept ca ea a acut tot ce se putea mai $ine& M,am ru'at sa ma pot ierta pe mine "nsami pentru ca m,am acu3at inconstient, pentru ca mi,am acut rau, pentru ca nu m,am iu$it si pentru ca m,am "m$o!navit& Eram "m$ratisata de o pace minunata& *nainte de seminar, numai '+ndu! !a mama mea ma acea sa ma crispe3 si sa ma tensione3& Acum nu simteam dec+t pace& E2ercitiu! a desc(is poarta , si eu am trecut prin ea& Canceru! a "ncetat de a se mai rasp+ndi si "mi revin cu "ncetu!& Acum Mor'an nu mai are cancer& Ana!i3e!e nu mai arata nici un semn de $oa!a& Atunci c+nd a "ncetat de a,si mai ur" aspecte din ea, a ost "n stare sa ierte at+t pe ea "nsasi, c+t si pe mama ei& Asta3i, ea "mi spune ca asumarea cuv+ntu!ui ne$una a ost ce! mai dur moment din "ntre'u! procedeu& Atunci c+nd a a#uns sa o vada pe mama ei "nauntru! ei "nsasi, avea oc(ii pecet!uiti& Dar, o data ce si,a dat seama ca murea din cau3a resentimente!or, si,a dat voie sa accepte tota!itatea iintei ei& Asumarea um$rei re ace tendinta natura!a a trupu!ui vostru de a a#un'e !a "ntre'ime& Atunci c+nd sunteti "ntre'i, sunteti vindecati&

Trans ormarea "nsasi durea3a c+teva secunde& Este o modi icare de perceptie, o sc(im$are a !enti!e!or prin care privim& Daca privim !umea ca si c+nd noi am i un ciocan, atunci toate !ucruri!e !a care ne uitam arata ca un cui& Daca ne modi icam punctu! de vedere si, "n !oc de ciocan, consideram ca suntem un suru$, atunci totu! arata ca o piu!ita& Perceptii!e noastre sunt "ntotdeauna co!orate de modu! "n care ne vedem pe noi "nsine si de (otar+ri!e pe care !e !uam "n privinta a aceea ce este $un si a ceea ce este r+u, corect si 'resit, a ceea ce ne p!ace si a ceea ce nu ne p!ace& Daca sc(im$ati !enti!e!e de !a .eu sunt "n !ume0 !a .eu sunt !umea0, veti "nte!e'e ca, nu numai ca este a$so!ut "n re'u!a sa iti totu!, dar este si esentia!& Stiu ca acesta este un concept di ici! de acceptat de catre ma#oritatea oameni!or& Suntem "nvatati sa nu spunem niciodata !ucruri ne'ative despre noi "nsine& Daca ma tre3esc dimineata si simt ca nu am nici o va!oare, se presupune ca ar tre$ui sa pretind ca nu simt asa ceva, se presupune ca ar tre$ui sa,mi spun mie "nsami ca va!ore3 oarte mu!t si ca sper ca , mai t+r3iu "n timpu! 3i!ei , ma voi simti si mai va!oroasa& Tre$uie sa ma duc !a serviciu, pretin3+nd ca simt ca as i va!oroasa Q deoarece, a simti ca n,ai nici o va!oare nu e o trea$a prea "n re'u!a& Tre$uie sa ma ascund toata 3iua "n spate!e mastii me!e de persoana va!oroasa, sper+nd ca nimeni nu va putea vedea ce se a !a dinco!o de ea& Dar, "nauntru! meu, simt o disperare tacuta, stiind ca eu nu sunt eu "nsami , si toate acestea, deoarece nu sunt capa$i!a de a accepta ca nu am nici o va!oare& Re3istam acestui aspect din noi "nsine si emitem #udecati despre 'enu! de persoane care sunt ara va!oare& ;i se spune ca a '+ndi a irmativ ne va ace sa im "n re'u!a& Dar dupa cum !e spun eu oameni!or, "n cadru! con erinte!or me!e , daca punem risca pe o pra#itura acra, dupa c+teva !in'urite simtim tot porcaria de dedesu$t& C+nd inte'ram trasaturi!e ne'ative "n sine!e nostru, nu mai avem nevoie de a irmatii, deoarece stim ca suntem at+t va!orosi, c+t si !ipsiti de va!oare4 at+t ur+ti, c+t si rumosi4 at+t !enesi, c+t si constiinciosi& C+nd credem ca nu putem i ori una, ori a!ta, continuam !upta noastra interioara pentru a i ceea ce tre$uie& C+nd credem ca suntem doar s!a$i, o$ra3nici si e'oisti , trasaturi pe care consideram ca prietenii si cei din ami!ie nu !e au , ne este rusine& Dar, atunci c+nd va asumati toate trasaturi!e e2istente "n univers, "nte!e'eti ca iecare aspect a !at "n interioru! vostru va "nvata c+te ceva& Acesti "nvatatori va vor da acces !a toata "nte!epciunea din !ume& Uneori, pentru a,ti asuma o trasatura, tre$uie sa !asi sa iasa m+nia "nma'a3inata , s,o "ndrepti ie "mpotriva ta, ie "mpotriva a!tora& /amenii ma "ntrea$a adesea daca este "n re'u!a sa ie uriosi pe ei "nsisi& Raspunsu! meu este ca e "n re'u!a sa simti orice simti& Da,ti voie sa simti si sa e2primi tot ceea ce se a !a "n interioru! tau& *nainte de a i "n stare sa te iu$esti cu adevarat, de a simti compasiune pentru tine si cei!a!ti, tre$uie sa scoti toate aceste emotii ne'ative& Meriti sa,ti e2primi emotii!e "ntr,un mod sanatos& Sin'uru! moment c+nd nu e "n re'u!a sa,ti e2primi emotii!e, este atunci c+nd ranesti o a!ta persoana& Tipatu! este o moda!itate $una de a !asa sa iasa emotii "nma'a3inate& Adesea, voci!e noastre sunt, !itera!mente, "na$usite si nu suntem "n stare sa ne o!osim toata 'ama voca!a& C+nd ne permitem sa tipam tota!, cu iecare $ucatica din iinta noastra, putem "ntr, adevar sa ne e!iminam ener'ii!e re, primate& Daca nu vreti sa deran#ati pe cineva, tipati "ntr,o perna& Daca nu ati tipat niciodata cu adevarat, sau daca ati crescut "ntr,o casa "n care toata !umea tipa, e posi$i! sa aveti convin'erea ca a tipa este un !ucru rau& Iar ne "ntoarcem !a ideea ca .Lucru! cu care nu puteti e2ista "mpreuna, nu va !asa sa e2istati0& Prin urmare, tipati& Este important sa aveti acces !a toata 'ama voastra de emotii& *n cadru! unuia dintre seminarii!e me!e am cunoscut o emeie rumoasa, de aproape sapte3eci de ani, care niciodata "n viata ei nu ridicase vocea& 6anet nu tipase niciodata, nu rostise niciodata un cuv+nt ur+t& Tata! ei "i $a'ase ad+nc "n cap ideea ca oamenii de $una ca!itate nu ac ast e! de !ucruri si ca, daca voia sa ie respectata si iu$ita de catre e!, tre$uia sa se supuna re'u!i!or !ui& Timp de sai3eci de ani, 6anet acuse e2act ceea ce i se spusese& Acum avea po!ipi pe cor3i!e voca!e& C+nd, "n s +rsit, m,a 'asit, era pre'atita sa e!imine din ea toate emotii!e care usesera "na$usite aco!o si sa nu mai respecte re'u!i!e impuse de catre tata! ei& A#unsese !a conc!u3ia ca motivu! pro$!eme!or ei de sanatate era emotia nemani estata& Cu toate acestea, nu era "n stare sa ridice vocea& Timp de cinci 3i!e am tipat, am ur!at si am "n#urat& Apoi, a venit momentu! "n care ea a putut sa rosteasca un cuv+nt care "ncepe cu F& Ce usurare= *ntre'u! ei trup tremura& Toata 3iua urmatoare s,a p!im$at cu un 3+m$et urias pe ata& A avut nevoie de u!timu! strop de cura# ca sa aca ce,a acut, c(iar daca tata! ei murise demu!t& Sase !uni mai t+r3iu, 6anet se simtea 'ro3av si '+tu! ei era comp!et curat& Se e2prima cu $ucurie si avea sentimentu! ca, "n s +rsit, ca3use !a pace cu ea "nsasi si cu tata! ei& At+ta timp c+t nu acem rau a!tora, tre$uie sa ne e2primam uria cu $ucurie& Atunci c+nd te a !i ata "n ata cu un aspect din tine "nsuti pe care,! urasti, e2prima,!& E2prima,!, cu intentia de a da drumu! !a toate #udecati!e ta!e, !a rusinea ta, !a durerea ta si !a re3istenta pe care o opui asumarii ace!ui aspect din tine "nsuti, pe care nu,! recunosti& Modu! meu pre erat de a da drumu! !a m+nie este $atutu! cu $atu!& Iau un $aston de p!astic si c+teva perne& Apoi, ma ase3 "n 'enunc(i "n ata 'rame3ii de perne, ridic $astonu! deasupra capu!ui si !ovesc perne!e c+t de tare pot& *mi ima'ine3 ca e!e repre3inta o trasatura pe care nu mi,am asumat, o si careia "i tra' o mama de $ataie& Dupa ce scot din mine toata emotia, e mu!t mai usor sa mer' !a o'!inda si sa,mi "nsusesc acea trasatura& Daca o acceptam "n interioru! nostru, nu mai e nevoie sa o cream "n e2terior& Una dintre prietene!e me!e ce!e mai apropiate, 6enni er, era convinsa ca era urmarita& /riunde ca emeia o urmarea& .Este rea=0, o$isnuia 6enni er sa,mi spuna& 1ine"nte!es, ca prietena $una ce eram, "i raspundeam- .Tu esti rea0& Se "n uria si,mi "nc(idea te!e onu!, ur!+nd- .Eu nu sunt rea=0 Aproape un an de 3i!e, emeia aparea oriunde se a !a 6enni er si asta o acea sa,i piara c(e u! de orice& Pe !a s +rsitu! ace!ui an, 6enni er a p!ecat cu avionu! spre CaJaii !a o con erinta& De !uni de 3i!e astepta cu nera$dare acest eveniment& 1ine"nte!es ca emeia a aparut !a prima con erinta& 6enni er mi,a te!e onat din CaJaii, "n'ro3ita& .Ce sa ac ca sa scap de emeia asta)0 I,am spus ca acea emeie tre$uie ca o'!indea un aspect din ea "nsasi pe care nu si,! asuma& Era oarte c!ar ca 6enni er tre$uia sa,si asume ace! aspect, oricare ar i ost e!, deoarece era $ransata !a aceasta emeie& Am "ntre$at,o .Ce #udecati de va!oare emiti tu c+nd vor$esti despre o persoana care este rea)0 Mi,a spus ca, $ine"nte!es ca era 'roa3nic sa ii un om rau si ca oamenii rai aceau !ucruri re!e& Am "ncercat sa ne '+ndim !a momente din viata ei "n care usese rea si i,au venit "n minte c+teva incidente, c+nd avusese ata de sora ei mai mica atitudini care puteau i considerate re!e& *n ace!e momente, "i usese oarte rusine si se (otar+se sa devina o persoana $una& *n mintea ei, persoane!e $une nu aceau !ucruri re!e& I,am e2p!icat ca noi nu putem cunoaste ce "nseamna $un, ara sa cunoastem ce "nseamna rau, tot asa cum nu putem cunoaste dra'ostea, ara sa cunoastem ura& Daca putem sa ne asumam rau! si ura din noi "nsine, nu mai este nevoie sa !e proiectam asupra a!tor oameni& I,am spus !ui 6enni er sa "ncerce sa stea "n ata o'!in3ii din $aie si sa,si spuna ei "nsasi- .Sunt rea0, p+na ce nu,i mai pasa si nu mai "ncearca sa ne'e acest aspect& Dupa ce a stat o ora "n ata o'!in3ii, 6enni er era at+t de urioasa, "nc+t s,a ase3at si i,a scris o scrisoare emeii despre care credea

ca o urmareste& Pentru a,si e2prima "ntrea'a urie, si,a permis sa,i adrese3e acestei emei toate in#urii!e !a care se putea '+ndi& Spusese a$so!ut tot ceea ce avea pe inima si, ca re3u!tat, s,a simtit mai $ine si usurata& 6enni er simtise nevoia sa,si e2prime durerea si uria& Dupa ce a scris scrisoarea, a rupt,o "n $ucate!e mici, s,a "ntors !a o'!inda si si,a asumat propria ei rautate& *n c!ipa "n care a putut sa se con runte cu acest aspect din ea "nsasi, a putut sa se con runte si cu cea!a!ta emeie& Se de$ransase& A doua 3i c+nd a va3ut,o, 6enni er i,a spus $una 3iua si a p!ecat mai departe, ara sa ie c+tusi de putin a ectata& ;,a mai reva3ut,o niciodata& Aceasta se numeste !i$ertate& Durerea pe care o simtim c+nd ne percepem de ecte!e ne o$!i'a sa !e mascam& Atunci c+nd ne'am anumite aspecte din noi "nsine, supra,compensam, devenind e2act opusu! !or& Cream atunci persona% comp!eta, pentru a ne dovedi noua "nsine si ce!or!a!ti ca noi nu suntem asa& De cur+nd, "n timp ce "mi vi3itam o prietena apropiata, am "nceput sa vor$esc cu tata! ei despre munca mea& ;orman este un e2emp!u per ect pentru acest enomen& Intri'at, mi,a cerut sa,i arat ce aceam& Atunci, !,am ru'at sa,mi spuna doua cuvinte pe care nu ar vrea sa !e vada a!aturate nume!ui !ui, "ntr,un artico! din 3iar& Mi,a raspuns ca nu ar vrea sa ie numit p!ictisitor %<!at& persona R masca>& Termen ima'inat de catre Car! 6un', prin care denumeste masca, atada "n spate!e careia traiesc cei mai mu!ti oameni& Persona este un ar(etip socia!, un enomen co!ectiv, o ateta a persona!itatii care este individua!a, dar niciodata nu repre3inta $ar$atu! sau emeia "n "ntre'ime& Persona este o necesitate4 prin ea ne !e'am de !umea noastra, "ntruc+t ea asi'ura comunicarea, convietuirea, co!a$orarea dintre indivi3i& Caracteristici!e ei se do$+ndesc, nu se transmit 'enetic& ;&T& sau prost& Am r+s tare& .E2act asta e0, am spus eu& .;imeni din cei care te cunosc asta3i nu ar spune despre tine ca esti p!ictisitor sau prost&0 Datorita aptu!ui ca si,a pus "ntotdeauna ami!ia pe primu! p!an, ;orman nu a avut niciodata timp sa,si termine educatia& Dupa moartea sotiei !ui, care s,a "nt+mp!at !a 9A de ani dupa casatorie, ;orman s,a "ntors !a scoa!a, ca sa ia o dip!oma& S,a "nscris !a universitatea de !+n'a casa si, "n iecare 3i, mer'ea cu $icic!eta p+na !a scoa!a& A a$so!vit cu note oarte mari, iar acum !ucrea3a !a te3a de doctorat& C+nd nu este !a scoa!a, ;orman ca!atoreste "n toata tara, tine con erinte despre sanatatea i3ica si procesu! de "m$atr+nire& De cur+nd, s,a dus pentru o !una !a un !ocas $udist pentru a,si 'asi propria spiritua!itate& /are cineva care,! cunoaste pe ;orman !,ar putea considera p!ictisitor sau prost) Toti cei pe care,i cunosc ar spune despre e! ca este cura#os, interesant si stra!ucitor de inte!i'ent& Dar (otar+rea !ui ;orman de a nu i p!ictisitor sau prost "i conduce, practic, viata si are ca re3u!tat aptu! ca, "ntotdeauna, e! se a !a "n competitie cu e! "nsusi, pentru a dovedi ca nu este p!ictisitor sau prost& Indi erent de c+t de mu!t munceste, "ntotdeauna tre$uie sa aca si mai mu!t, ca sa se asi'ure ca nu se da "n vi!ea' si pentru ca sa arate !umii "ntre'i ca e! este inte!i'ent si interesant& A ost destu! de usor pentru ;orman sa recunoasca aptu! ca viata !ui este condusa de catre cuvinte!e 0p!ictisitor0 si 0prost0& *ntotdeauna simte ca, orice ar rea!i3a, nu este de a#uns& Ironia consta, $ine"nte!es, "n aptu! ca 0p!ictisitor0 si 0prost0 i,au dat "ndemnu! si (otar+rea uriasa de care da dovada acum& Aceste doua cuvinte "! ortea3a sa caute oameni si !ocuri interesante& Daca nu ar avea o asemenea aversiune teri$i!a ata de e!e, nu se stie daca ;orman ar i avut puterea sa aca tot ceea ce a rea!i3at "n u!timii patru ani& E! a perceput daru! care se a !a "n aceste doua aspecte si a "nte!es ca e! "nsusi este un "ntre'& Cum putem sti ce "nseamna inte!i'ent, daca nu stim ce "nseamna prost) Cum putem sti ce "nseamna interesant, daca nu stim ce "nseamna p!ictisitor) Atunci c+nd suntem "mpinsi pe dinauntru de aptu! ca nu vrem sa im ceva, adesea devenim opusu!& Aceasta ne ura dreptu! de a a!e'e ce vrem sa acem cu adevarat cu viata noastra& ;orman nu are !i$ertatea de a sta !e#er si de a petrece o vacanta cu prietenii !ui& ;u citeste nici un roman si nu,si petrece o seara "ntrea'a #uc+nd $rid'e, de rica de a nu deveni cumva un $atr+n prost si p!ictisitor& ;u poate nici sa,si dea seama daca aceste oportunitati sunt ce!e mai $une pentru sanatatea sau pentru su !etu! !ui& Atunci c+nd nu va asumati un aspect din voi "nsiva, e! va conduce viata& Daca privim cu atentie, iecare dintre noi poate vedea unde este prost si p!ictisitor& Daca suntem cinstiti, c(iar daca nu mani estam aceste aspecte "n c!ipa de ata, tre$uie sa identi icam un moment din trecut c+nd am ost prost sau p!ictisitor& Pareri!e noastre despre noi "nsine sunt ce!e mai importante pareri& Atunci c+nd ne simtim $ine "n privinta proprii!or noastre vieti, rareori ne pasa despre ce spun a!tii& *n ca3u! !ui ;orman, e! si,a petrecut u!timii trei ani "n'ropat "n carti, muncind cu ervoare ca sa a#un'a "n runtea c!asei& Unii oameni ar spune ca e! este p!ictisitor, deoarece nu ace a!tceva dec+t sa studie3e& A!tii ar putea spune ca este prost, deoarece "si pierde timpu! mer'+nd !a scoa!a& P+na c+nd ;orman nu poate iu$i acea parte din e! care este proasta si p!ictisitore si nu,si inte'rea3a aceste aspecte "n psi(icu! sau, va i m+nat din urma sa dovedeasca !umii "ntre'i ca este inte!i'ent si interesant& Atunci c+nd "ncercam sa nu im ceva, ne epui3am resurse!e interne& Suntem aici pentru a "nvata de !a toate aceste parti din noi "nsine si pentru a cadea !a pace cu e!e& Ca sa im o persoana cu adevarat autentica, tre$uie sa permitem aspecte!or din noi "nsine pe care !e iu$im si !e acceptam sa coe2iste "mpreuna cu toate aspecte!e din noi "nsine pe care !e #udecam si !e acu3am& Atunci c+nd putem sa tinem cu dra'oste toate aceste trasaturi !a un !oc "ntr,o sin'ura m+na , ara a !e #udeca , e!e se vor inte'ra "n mod natura! "n sistemu! nostru& Atunci ne putem scoate masti!e si putem avea "ncredere ca universu! ne,a creat pe iecare dintre noi dupa un tipar divin& Atunci putem sa ne "na!tam, "m$ratis+nd !umea din noi& EKERCITII Pentru a i comp!et !i$eri, e nevoie sa im "n stare de a ne asuma si "nsusi toate trasaturi!e care ne deran#ea3a !a cei!a!ti oameni& 7& Re eriti,va !a !ista de cuvinte din e2ercitiu! 7, capito!u! L& Stati "n picioare sau pe scaun "n ata unei o'!in3i si repetati "ncontinuu iecare cuv+nt& .Eu sunt Bacea trasaturaS0& Spuneti,o, p+na c+nd ener'ia din #uru! cuv+ntu!ui dispare& E un e2ercitiu care are e ect& ;u am cunoscut niciodata oameni carora sa nu !e reuseasca, daca sunt (otar+ti sa,si asume acea caracteristica& Daca va "nversunati si simtiti m+nie sau urie c+nd cineva dovedeste ca are aceasta trasatura, sau daca va supara aptu! ca o aveti voi, !uati, va un ra'a3, "ndepartati,va de o'!inda si ase3ati,va sa scrieti o scrisoare prin care sa va mani estati ura ata de acest aspect& Mani estarea uriei "n acest mod este un !ucru sanatos& Scrisori!e sunt numai pentru oc(ii vostri& ;u !e veti trimite si nu !e veti citi nimanui& Le veti scrie doar ca un mod de a !asa sa iasa emotii!e "na$usite "n voi& Daca nu stiti ce sa spuneti, "ncepeti cu- .Sunt urios

pe tine pentru ca &&& 0 si apoi scrieti c+t de repede puteti, ara sa va '+nditi& Scrieti orice va vine "n minte& ;u va aceti pro$!eme "n privinta 'ramaticii sau daca propo3itii!e au sau n,au sens& Con, centrati,va doar pe a da drumu! !a vec(i!e emotii si to2ine& Acest e2ercitiu este un mod de a scoate emotii!e to2ice "nma'a3inate "n trupu! vostru& Daca, "n timpu! acestui proces, apar anumite sentimente, nu !e a!un'ati& Veti descoperi ca este "n mod specia! oarte 'reu sa rostiti ace!e cuvinte pe care !e,ati #udecat cu mare asprime& C(iar daca p!+n'eti, nu va dati $atuti& La un moment dat, veti o$serva ca "ncarcatura pe care o are cuv+ntu! respectiv dispare "n mod spontan& @& Fo!osind aceeasi !ista de cuvinte, cautati sa vedeti daca puteti identi ica momente din viata voastra c+nd ati demonstrat ca aveti aceste caracteristici& Daca nu puteti sa va amintiti nici un asemenea moment, "ntre$ati,va "n ce circumstante ati i putut da dovada ca aveti aspectu! descris de ace! cuv+nt) /are a!tcineva ar spune ca, atunci, m,am comportat "n e!u! ace!a) Scrieti raspunsuri!e !+n'a iecare dintre cuvinte!e respective& Capito!u! : Acceptati,va cu dra'oste partea "ntunecata Cea mai mare parte dintre noi t+n#im dupa pacea mintii& Aceasta este o cautare de o viata, o sarcina care nu necesita dec+t sa ne acceptam cu dra'oste iinta noastra "n tota!itatea ei& Descoperirea daruri!or a !ate "n trasaturi!e noastre pe care !e ur+m ce! mai tare este un proces creator, care are nevoie doar de o dorinta pro unda de a ascu!ta si de a "nvata, de vointa de a renunta !a #udecati!e si credinte!e noastre care produc dis unctii, de disponi$i!itatea de a ne i mai $ine& Sine!e nostru adevarat nu emite #udecati de va!oare& Doar e'o,uri!e noastre "nspaim+ntate o!osesc #udecati pentru a ne prote#a , protectie care, oric+t de ironic ar parea, ne opreste de !a rea!i3area de sine& Tre$uie sa im pre'atiti sa iu$im toate !ucruri!e de care ne,a ost rica& .;emu!tumiri!e si neca3uri!e noastre acopera !umina !umii0, se spune "n Un Curs "n Miraco!e%& Pentru a trece dinco!o de e'o,u! vostru si de modu! !ui de a se apara, tre$uie sa stati "n !iniste, sa iti cura#osi si sa va ascu!tati voci!e interioare& *n spate!e masti!or noastre socia!e, stau !a p+nda mii de ete ascunse& Fiecare ata are o persona!itate a ei proprie& Fiecare persona!itate "si are propria caracteristica unica& Purt+nd dia!o'uri interioare cu aceste su$,persona!itati, veti trans orma pre#udecati!e si #udecati!e voastre e'oiste "n comori de nepretuit& C+nd acceptati mesa#e!e iecarui aspect din um$ra voastra, "ncepeti sa va aduceti "napoi puterea pe care ati dat,o a!tora si sa ormati o !e'atura de "ncredere cu sine!e vostru autentic& Voci!e trasaturi!or voastre neacceptate , atunci c+nd !i se permite sa intre "n constienta voastra , va vor aduce "napoi !a ec(i!i$ru si armonie cu ritmuri!e voastre natura!e& % A Course in Mirac!es, mesa# primit de !a Iisus de catre Ce!en Sc(ucman, medic si psi(o!o', "ntre 78MD,78:@ si tiparit "n 78:M& E! repre3ita un sistem prin care oamenii "si pot 'asi propriu! drum catre Dumne3eu, prin dra'oste si iertare& Amanunte !a JJJ& acim&or'& ;&T& E!e vor re ace capacitatea voastra de a va re3o!va proprii!e pro$!eme si vor !umina scopu! vietii voastre& Aceste mesa#e va vor conduce spre descoperirea dra'ostei si compasiunii autentice& P+na c+nd nu am "nceput sa comunic cu su$,persona!itati!e me!e, a tre$uit sa ma $a3e3 pe a!tii care sa ma a#ute sa descopar ce nu era "n re'u!a cu mine& Am trecut de !a un terapeut !a a!tu!& Am "ncercat cu persoane cu puteri paranorma!e, '(icitoare si astro!o'i, de !a care sa o$tin raspunsuri!e de care aveam nevoie& Atunci c+nd simteam ca ceva nu era "n re'u!a cu mine, atunci c+nd aveam un sentiment de urie, tristete sau c(iar de ericire e2a'erata, tre$uia sa ac cuiva o vi3ita sau sa p!atesc pe cineva ca sa,mi spuna ce se "nt+mp!a cu mine& Asta,i viata)= Daca ei "mi spuneau ceva ce voiam sa aud, "i consideram u!trainte!i'enti& Dar, daca "mi spuneau ceva ce nu voiam sa aud, continuam sa mer' de !a o persoana !a a!ta, p+na ce o$tineam raspunsu! pe care,! cautam& Stiam ca tre$uie sa e2iste si un a!t mod de a trai& De ce sa ne i acut Dumne3eu "n asa e!, "nc+t sa nu ne putem "nte!e'e pe noi "nsine) De ce sa ne i acut Dumne3eu "n asa e!, "nc+t sa tre$uiasca sa p!atim pe a!tcineva care sa ne spuna ceva despre noi "nsine) Acum "mi dau seama ca noi sun, tem construiti "n mod minunat si inte!i'ent, pentru a ne vindeca pe noi "nsine si a ne "ntoarce !a "ntre'ime& Uneori, "nsa, ne prinde $ine un pic de a#utor& Conversatia cu su$,persona!itati!e noastre este un e2ercitiu e2ce!ent pentru a pro'resa "n cadru! acestui proces& Ana!i3area su$,persona!itati!or noastre poate i un instrument care sa ne a#ute sa recuperam parti pierdute din noi "nsine& Mai "nt+i, tre$uie sa identi icam aceste parti si sa !e numim si doar apoi vom i "n stare sa ne rupem de e!e& *ntr,adevar, aptu! ca !e spunem pe nume creea3a distanta& Ro$ert Assa'io!i%, ondatoru! psi(osinte3ei%%, spune ca- .;oi suntem do %Ro$ert Assa'io!i& 7GGG,78:L, ondatoru! psi(osinte3ei, contemporan cu 6un' si Freud %%stiinta care spune ca iinta umana "n "ntre'u! ei inc!ude at+t descoperiri!e psi(ana!i3ei, c+t si "nte!epciunea traditii!or spiritua!e& Ea arata ca noi suntem un "ntre', !ucru de care nu ne dam seama, deoarece dormim , si repeta ce!e scrise "n carti!e s inte- .Te3iti,va=0 Frumusetea si orta idei!or !ui Assa'io!i vin din surse spiritua!e superioare& Psi(osinte3a o era at+t teorie, c+t si metode practice "n ceea ce priveste posi$i!itatea noastra de a ne "nte!e'e pe dep!in, at+t pe noi, c+t si sine!e nostru , partea ."na!ta0 si partea .pro unda0 din noi& Scopu! psi(osinte3ei este interpretarea si a#un'erea !a "ntre'ime, iar asta3i este o!osita "n mu!te domenii, cum ar i terapia psi(iatrica, educatie, medicina, a aceri, mana'ement, dip!omatie, re!atii internationa!e etc& Psi(osinte3a ne o era cadru! unei mai $une cunoasteri a noastra "nsine, a capacitati!or noastre si a re!atii!or dintre noi& Datorita aptu!ui ca are un potentia! ne!imitat si pentru ca o era metode

practice de !ucru, ea se de3vo!ta ne"ncetat "n centre din !umea "ntrea'a& ;&T& minati de tot ceea ce se identi ica cu sine!e nostru& Putem domina si contro!a toate !ucruri!e cu care nu ne identi icam0& Daca iau una dintre trasaturi!e me!e care nu,mi p!ac, de e2emp!u, vaicareata si apoi "i pun nume!e Vanda Vaicareata, dintr,o data aceasta devine mai putin amenintatoare& *ntr, un mod ciudat, de "ndata ce dau un nume acestor aspecte din mine "nsami, simt ca "ncep sa !e "ndra'esc& Dupa aceea, pot sa ma re!a2e3 si sa !e privesc "ntr,un mod o$iectiv& Acest procedeu "ncepe sa des aca str+nsoarea pe care comportamente!e respective o e2ercita asupra vietii voastre& Prima mea e2perienta cu su$,persona!itati!e a ost "n timpu! unui curs de psi(o!o'ie transpersona!a !a universitatea 6&F& Eenned? din /rinda& Ca!i ornia& *n iecare saptam+na "nvatam si e2perimentam un mode! di erit de terapie& Saptam+na pe care am petrecut,o studiind psi(osinte3a mi,a modi icat viata& Am sta$i!it un dia!o' cu diverse aspecte din mine "nsami pe care !e numim su$, persona!itati si am "nceput sa descopar cine erau e!e si de ce anume aveau nevoie ca sa devina o "ntre'ime& 1ine"nte!es, tinta era sa descopar daru! pe care,! o ereau& Descoperind iecare dar, am descoperit cum sa accept o parte neasumata din mine "nsami& Pro esoara noastra, Susanne, a "nceput cu o vi3ua!i3are care ne,a purtat "ntr,o ca!atorie ima'inara cu auto$u3u!& ;e,a cerut sa vedem cu oc(ii mintii un auto$u3 p!in de oameni& *n auto$u3u! meu ima'inar am va3ut oarte mu!te e!uri de oameni& Unii erau $atr+ni, a!tii erau tineri& Ei erau "m$racati "n tot ce se putea ima'ina, de !a uste scurte !a panta!oni $u anti& Am va3ut ete 'rase, ete s!a$e, ete cu paru! ne'ru, cu paru! rosu, cu s+ni mari si ara s+ni& Am va3ut persoane de toate tipuri!e si marimi!e pe care mi !e puteam ima'ina& Erau oameni scun3i, oameni "na!ti, circari, oameni de diverse cu!ori si nationa!itati& Erau prostituate si s inti& Era un auto$u3 mare, a'!omerat, cu mu!ti oameni dintre care unii "mi erau necunoscuti& Primu! meu '+nd a ost- .A, nu, tre$uie sa te descurci mai $ine dec+t at+t=0 Susanne ne,a in ormat ca va tre$ui sa a#un'em sa,i cunoastem pe toti oamenii din auto$u3 , si pe cei care ne p!aceau si pe cei care nu ne p!aceau& Fiecare dintre acesti pasa'eri repre3entau un aspect din mine "nsami care,mi aducea un dar specia!& Ei erau cu totii aco!o, iecare o erindu,mi ceva unic, cu conditia sa vreau sa,i cunosc si sa !e ascu!t "nte!epciunea& ;i s,a spus sa ne dam #os din auto$u3 "mpreuna cu una dintre su$,persona!itati!e noastre& 1erta cea 5rasa si cu 5ura 1o'ata era c(iar aco!o si mi,a "ntins m+na& Ea a ost prima su$,persona!itate care a vrut sa intre "n conversatie cu mine& C+nd i,am va3ut ata, am '+ndit- .*n nici un ca3 nu am de '+nd sa mer' a!aturi de emeia asta& Voi 'asi o a!ta su$,persona!itate cu care sa mer'O0& 1erta avea cam un metru cinci3eci "na!time si c+ntarea o suta de Hi!o'rame& Era trecuta de sai3eci de ani si repre3enta ce! mai cump!it cosmar a! meu "n privinta modu!ui "n care poti sa arati& Avea paru! cenusiu si rar, prost tuns si care,i cadea pe ata& Putea a spra? si ti'ari& Era "m$racata s!eampat, cu o usta portoca!ie cu puncte ne're& *n #uru! umeri!or avea un #erseu $e# din po!iester, str+ns "n ata cu un ac de si'uranta str+m$ si ru'init& Ciorapii erau rasuciti pe picioare!e ei 'rase& Era "nca!tata cu panto i din p!astic, oarte u3ati& Am privit "ntr,o parte, caut+nd pe cineva care sa ma sa!ve3e de 1erta cea 5rasa& ;u a aparut nimeni& 1erta parea a'asata si, "n ce!e din urma, m,a apucat de m+na si m,a tras a ara din auto$u3& ;e,am ase3at pe o $anca din apropiere si 1erta a "nceput sa vor$easca& Mi,a spus ca era una dintre su$,persona!itati!e me!e si ca va tre$ui sa "nvat sa traiesc "mpreuna cu ea& Mi,a spus ca nu avea de '+nd sa p!ece si ca, daca as i "n stare sa,mi desc(id mintea mea "ncuiata, as vedea ca ea are oarte mu!te de o erit& Apoi Susanne m,a '(idat sa o "ntre$ ce anume ma putea ea "nvata& 1erta mi,a spus ca nu tre$uie sa,i #udec pe oameni dupa modu! "n care arata& A spus ca putea sa vada oarte $ine prin persona% mea spiritua!a ipocrita& Am vrut sa,i raspund, dar, "nainte de a "ncepe, mi,am dat seama ca eram at+t de pornita "mpotriva !ui 1erta din c!ipa "n care am va3ut,o, "nc+t nici macar nu voiam sa stau de vor$a cu ea "n intimitatea propriei me!e minti& 1erta cea 5rasa a continuat, spun+ndu,mi ca n,am sa avanse3 c+tusi de putin "n de3vo!tarea mea spiritua!a, daca nu tratam aceasta pro$!ema& Mi,a amintit ca "ntotdeauna i,am #udecat pe oamenii pe care i,am considerat 'rasi si ca sin'urii oameni din viata mea nu ost cei cu a caror pre3enta e2terioara ma simteam con orta$i!& Ad+nc "nauntru! meu, stiam ca 1erta avea dreptate& Pretindeam ca sunt evo!uata spiritua! si ca nu eram in !uentata de aspectu! e2terior a! !ucruri!or, dar ma minteam pe mine "nsami& Credeam ca acest comportament se "nc(eiase cu ani "n urma, de c+nd am !ucrat putin asupra acestei pro$!eme& Dar, iat,o pe 1erta cea 5rasa care,mi spunea sa ma tre3esc, pentru ca mai era "nca mu!t de !ucru& Susanne ne,a spus sa ne "ntre$am su$,persona!itati!e care erau daruri!e !or& 1erta cea 5rasa a spus ca daru! ei era "ntre'imea& Daca eu credeam cu adevarat ca eram o parte din acest univers (o!o'ra ic, tre$uia sa o accept , ie ca,mi p!acea, ie ca nu& A spus ca ar tre$ui sa ma uit cu dra'oste si compasiune "n oc(ii tuturor ce!or pe care,i "nt+!nesc, pentru a ma vedea pe mine "n dep!inatatea mea& Mi,a mai spus ca "nt+!nirea cu ea repre3enta cea mai importanta "nt+!nire din viata mea& Si a avut dreptate& 1erta cea 5rasa si cu 5ura 1o'ata a ost creatia psi(icu!ui meu, $a3ata pe un aspect din mine "nsami pe care nu,! puteam accepta& Prin aceasta vi3ua!i3are '(idata, ea a ost capa$i!a sa se e2prime si sa,mi dea o !ectie uriasa& Am avut nevoie de !uni de 3i!e pentru a inte'ra pe dep!in "n mine aceasta e2perienta& Tot ceea ce era !e'at de ea era at+t de rea!, at+t de pur, at+t de natura!& Cum era cu putinta ca aceasta persoana sa aca parte din su$constientu! meu) De unde venea ea, cum de putea i at+t de "nte!eapta) *mi puneam tot timpu! aceste "ntre$ari& Doream sa o am iarasi pe 1erta, c(iar daca ma "mpotrivisem at+t de tare sa o accept& *ncetu! cu "ncetu!, am prins cura# ca sa a#un' "n capatu! ce!a!a!t a! auto$u3u!ui si sa "nt+!nesc mai mu!ti oameni& M,am condus de,a !un'u! vi3ua!i3arii si am "ntre$at ce su$,persona!itate voia sa iasa "n ata ca sa ma "nt+!neasca& *n cadru! primei me!e "nt+!niri de una sin'ura cu acest 'rup sa!$atic, A!ice cea Furioasa a iesit sa ma sa!ute& Era mica si ra'i!a, cu paru! rosu stra!ucitor, care statea 3$ur!it ca o c!aie scamosata& Prime!e ei cuvinte au ost- .C(iar daca sunt mica, sunt dura, asa ca sa nici nu,ti treaca prin cap sa te pui cu mine=0 A!ice mi,a spus ca se saturase de "ncercari!e me!e de a scapa de ea& Mi,a spus ca, pro$a$i!, ea era cea mai $una prietena pe care am avut,o vreodata& Furia mea era aco!o, pentru ca sa ma "ndrume si sa ma averti3e3e, iar c+nd eram "n perico!, A!ice "mi tipa "n ata& Deoarece "ntotdeauna i,am i'norat aparitii!e, ea a ost nevoita sa se mani este vio!ent si sa tipe !a toata !umea din #uru! meu, pentru ca sa,mi atra'a atentia& Mi,a spus ca daru! ei era intuitia mea puternica, ce ma va conduce "ntotdeauna "nspre re!atii sanatoase& Mi,a spus ca motivu! pentru care am avut rareori re!atii sanatoase a ost ca "ntotdeauna eram mu!t prea ocupata sa vor$esc, "n !oc sa,mi ascu!t voci!e interioare&

Era 'reu sa mi,o "nsusesc pe A!ice cea Furioasa, "ntruc+t "ntotdeauna am cre3ut ca,mi mani est m+nia cum nu tre$uie& Ani de 3i!e m,am straduit sa scap de m+nie& Dar A!ice nu tre$uia sa dispara4 ea tre$uia sa ie acceptata si iu$ita& Ea voia ca eu sa,mi ascu!t inima, "n !oc sa,mi ascu!t capu!& C+nd am "nceput sa ma '+ndesc !a A!ice ca !a a!iata mea, ea a "nceput sa se ca!me3e& E2primari sanatoase si p!ine de $un simt a!e m+niei au !uat !ocu! i3$ucniri!or me!e de necontro!at& Apoi, am "nt+!nit,o pe 5reta cea Cu!pava, careia "i p!acea sa man+nce torturi "ntre'i de cioco!ata si pe Tri2ie cea de Doi 1ani, careia "i p!acea sa poarte uste oarte scurte si sa vor$easca trivia!& 5reta cea Cu!pava s,a !e'anat p+na !a mine, ca sa,mi spuna ca ea era cea mai $una prietena a !ui 1erta cea 5rasa si cu 5ura 1o'ata& Daru! ei era compasiunea si !e'atura interioara cu toate iinte!e umane& Ea mi,a mai spus sa o iau mai "ncet si sa,mi acord mai mu!ta atentie mie "nsami& 5reta a spus ca nu sunt c+tusi de putin constienta de c+t de repede ma misc& Sunt o masina care !ucrea3a& Iar ea este cea care ace na3uri, care se "m$ui$a cu m+ncare, pentru a mai sta putin !ocu!ui& Tri2ie cea de Doi 1ani, pe de a!ta parte, mi,a adus daru! maretiei& Ea voia ca eu sa ma trate3 pe mine "nsami ca pe o persoana de vita re'a!a si sa ma comport "ntr,un mod p!in de demnitate& C+nd nu o aceam, ea e2p!oda si tre$uia sa se mani este, d+ndu,se "n spectaco! si iind centru! atentiei& Pe masura ce am e2p!orat partea po3itiva a tuturor acestor trasaturi ne'ative si am "nceput sa !e accept cu dra'oste, e!e au "ncetat sa, mi mai conduca viata& E!e au ost marii "nvatatori ai su !etu!ui si psi(icu!ui meu& De "ndata ce am raspuns cereri!or de a !e iu$i sau de a o !ua mai "ncet, e!e au devenit o parte inte'ranta din constiinta mea si mi,au "m$o'atit sentimentu! de dra'oste de sine si de "ntre'ime& C+nd am acceptat cu dra'oste aceste trasaturi, n,a mai ost necesar sa man+nc o #umatate de Hi!o'ram de "n'(etata sau sa port uste prea scurte& De "ndata ce mi,am acceptat noii mei prieteni, ei au "ncetat de a se mai mani esta "n viata mea& Am "nvatat aceasta te(nica pe c+nd !ocuiam "n San Francisco, "mpreuna cu un $ar$at, pe nume Ric(& Am descoperit un mod amu3ant de a vor$i unu! despre um$ra ce!ui!a!t& *n timpu! unei ca!atorii !un'i cu masina, am acut o !ista cu su$,persona!itati!e care pareau ca apar ce! mai recvent "n cadru! re!atiei noastre& Ea arata "n e!u! urmatorDE11IE Rita *ncapat+nata A!ice cea Furioasa Di2ie Dominatoarea Perci!!a Pre!ucratoarea de Date Printesa Pau!ina Io!anda Yo'(ina Carrie Autoritara Laurie Iu$itoarea Renee 6ustitiara RICC Dominatoru! DicH ;icH A,Toate,Stiutoru! Marvin Fa,ca,Mine C!oJnu! 6imm? 1enn? Iu$itoru! Een ce! Competent Pro esoru! Tomm? ;e,am distrat 'ro3av c+nd am "ntocmit aceste !iste, dar am discutat oarte serios despre parti!e a !ate "n iecare dintre noi care ne dadeau cea mai mare $ataie de cap, ara ca mentionarea !or sa ne tu!$ure re!atia& C+nd apareau pro$!eme, de#a puteam sa nu mai arat cu de'etu! spre Ric(& *n !oc sa,i spun- .*ncerci sa ma domini, si c(estia asta nu,mi p!ace=0, acum puteam sa spun- .Asta3i se pare ca avem de,a ace cu Dominatoru! DicH& ;,ai vrea sa vor$esti tu cu e!, "n !ocu! meu)0 Acest !ucru ne detensiona "n mod automat, deoarece nu parea a i un atac !a persoana& C+nd "ncepeam sa pre!ucre3 tot ceea ce,mi spunea Ric(, "ntorc+nd vor$e!e pe ata si pe dos , ceea ce aceam adesea , e! putea sa "i spuna Perci!!ei Pre!ucratoarea de Date ca nu avea c(e sa ie disecat& ;u !uam niciodata cuvinte!e !ui ca pe ceva persona!, desi una dintre ce!e mai mari pro$!eme "n cadru! re!atii!or me!e era aptu! ca !uam totu! ca pe un atac !a persoana& Su$,persona!itati!e scot !a ivea!a "n noi "nsine comportamente pe cate !e consideram inaccepta$i!e& Le,am "na$usit, deoarece nu am putut sau nu am vrut sa !e acceptam& Din cau3a aptu!ui ca am "ncuiat undeva anumite parti din mine "nsami, nu mai aveam contact cu "ntre'imea iintei me!e& C+nd am privit "n interioru! meu, am descoperit ca aceste trasaturi imp!orau sa !i se dea atentie& E!e m,au diri#at "nspre urmatoru! pas "n trans ormarea ce a avut !oc "n viata mea& Am a#uns sa cred ca aveam tot at+tea su$persona!itati, c+te trasaturi aveam& Am descoperit "n mine ce! putin o suta si, ori de c+te ori ma privesc, pot sa mai descopar o noua ata, o noua voce si un nou mesa#& P+na si su$,persona!itati!e ce!e mai "ntunecate sunt purtatoare de daruri& Tre$uie doar sa vrem sa petrecem un timp cu iecare dintre e!e, pentru a au3i vocea "nte!epciunii !or& Tre$uie sa vreti sa petreceti un timp e2p!or+ndu,va !umea voastra interioara& *n Conversatii cu Dumne3eu de ;ea!e Dona!d Fa!sc(, Dumne3eu ne aminteste ca- .Daca nu intri "nauntru! tau, ram+i pe dina ara0& Daca !uati acest mesa# "n serios, e! poate sa va sc(im$e viata& C+nd intrati "nauntru! vostru si construiti o re!atie cu "ntrea'a voastra iinta, "ncepeti sa recunoasteti capacitatea de a va conduce viata "n directia pe care o a!e'eti& ;u e2ista dar mai mare pe care sa vi,! puteti ace voua "nsiva& Atunci c+nd veti spune- .Vreau mai mu!ti $ani, mai mu!ta dra'oste, mai mu!ta creativitate, mai mu!ti prieteni sau un trup mai sanatos0, veti avea credinta necesara pentru a ace ca acestea sa se mani este&

*ncrederea este "ntotdeauna o pro$!ema ma#ora, atunci c+nd "ncepeti un dia!o' cu voci!e voastre interioare& Cea mai o$isnuita "ntre$are pare a i- .Cum pot sa stiu eu ca rea!mente aud adevaru! meu interior)0 Dupa ce va vi3itati de c+teva ori su$, persona!itati!e, devine usor de acut o distinctie "ntre a vor$i cu o su$,persona!itate, sau a ascu!ta o pa!avra'ea!a ne'ativa& Voci!e interne ne'ative rareori va o era un mesa# po3itiv sau un dar& E2ista mu!te moduri de a va a#uta sa a#un'eti !a un !oc autentic dinauntru! vostru& Meditatia poate i un mod idea! de a va !inisti mintea si pa!avra'ea!a ei ne'ativa& Daca nu aveti o te(nica de meditatie re'u!ata, va va i de a#utor sa cumparati o caseta cu te(nici de meditatie, care sa va o ere anumite "ndrumari& De mare a#utor pentru a iesi a ara din mintea voastra va poate i si cineva care sa va '(ide3e cum sa parcur'eti o serie de te(nici de re!a2are a trupu!ui si de respiratie& Un a!t !ucru usor si rapid de acut este sa "ncercati sa dansati& Puneti,va o mu3ica rumoasa, usoara, si !asati,va "n voia dansu!ui cam o #umatate de ora& Apoi stati #os, "nc(ideti oc(ii si "ncepeti sa va urmariti respiratia& / data a#unsi "ntr,un moment de adevarata !iniste, veti "ncepe sa aceti distinctia dintre cap si inima& E nevoie de ceva e2ercitiu dar , o data acuta aceasta distinctie , procesu! de a 'asi si e2p!ora su$,persona!itati!e voastre devine mu!t mai usor& Capu! vostru poate i uneori ara inima& Inima voastra, desi uneori este directa si dura, este "ntotdeauna p!ina de compasiune& E important sa va primiti su$,persona!itati!e cu $rate!e desc(ise& Usor de 3is, dar nu "ntotdeauna usor de acut& Acesta este unu! dintre momente!e "n care e $ine sa va asteptati !a tot ce e mai rau& *n e!u! acesta, ceea ce o$tineti va i pro$a$i! mu!t mai $un dec+t v,ati ima'inat& /amenii sunt adesea socati de diversitatea de persona#e pe care !e invoca, dar asta se "nt+mp!a deoarece, de o$icei, asteapta un auto$u3 p!in de "n'eri& Su$persona!itati!e ar putea i ara cap, sau pot aparea su$ orma de anima!e, monstri sau e2traterestri& /rice e2perienta traieste psi(icu! vostru "n timpu! unei vi3ua!i3ari repre3inta ima'inea potrivita "n ceea ce va priveste& Este important sa nu #udecati pe cine "nt+!niti sau ce traiti ca e2perienta& Se "nt+mp!a adesea sa vedeti oameni pe care,i cunoasteti , osti iu$iti, osti se i, mem$ri ai ami!iei& De o$icei, persoane cu care nu v,ati "nte!es& Atunci c+nd aceste ete ami!iare apar "n su$constientu! vostru, re3istati "ndemnu!ui de a !e a!un'a& Ram+neti cu e!e si a !ati ce "ncearca sa va "nvete& E posi$i! sa !e uitati dupa un timp, dar, daca nu re3o!vati pro$!eme!e !or, !e veti "nt+!ni, iarasi si iarasi, "n viata voastra& Aici nu este ca !a un #oc de carti, "n care poti sa dai "napoi su$,persona!itati!e de care nu ai nevoie si sa capeti a!te!e noi& De apt, persona!itati!e pe care vreti ce! mai putin sa !e vedeti va o era ce!e mai importante !ectii& De cur+nd, am !ucrat cu o emeie care parea ca are tot ce vrea& ;u e2ista mu!te emei care sa i atins nive!u! de succes, aima si avere pe care !e are S(e!!?& Ea a urcat scara succesu!ui "n industria de divertisment si a muncit din 'reu ca sa a#un'a "n v+r & Presa "i era "n 'enera! avora$i!a, dar ea era oarte sensi$i!a !a critica& Dupa ani de 3i!e "n care a muncit "ntr,un ritm mu!t prea rapid pentru ma#oritatea oameni!or, S(e!!? si,a !uat c+teva !uni de ra'a3 ca sa !ucre3e cu ea "nsasi& Si,a dat seama ca, adesea, actiona a'resiv si ca ura aceasta parte din ea "nsasi& C+nd mi,a spus- .Sunt a'resiva0, ata i s,a "ncordat si i,au venit !acrimi "n oc(i& ;u putea trai cu acest aspect din ea "nsasi& ;e,am ase3at ata "n ata si i,am spus sa repete "ncontinuu- .Sunt a'resiva, sunt a'resiva0& S(e!!? nu avea o stare $una c+nd era vor$a de acest aspect, asa ca am acut,o sa "nc(ida oc(ii si am dus,o "ntr,o ca!atorie cu auto$u3u!& Am c(emat o su$,persona!itate pe care ea a numit,o A!!ie cea A'resiva& A!!ie avea o c!aie de par rosu si era cam de cinci3eci si ceva de ani& Purta un costum taior $!eumarin si avea o pre3enta puternica& La "nceput, !ui S(e!!? nu i,a p!acut de ea& Am "ntre$at,o pe A!!ie cea A'resiva care era daru! ei pentru S(e!!?& A!!ie a spus , protectie& I,a spus !ui S(e!!? ca ea a prote#at,o "n toata perioada "n care si,a construit cariera& A spus ca a acut "n asa e!, "nc+t nimeni sa nu stea "n ca!ea !ui S(e!!?, nimeni sa nu,i aca vreau rau sau sa o opreasca de !a a,si "mp!ini visu!& Apoi, am "ntre$at,o pe A!!ie cea A'resiva de ce anume avea ea nevoie pentru a i "ntrea'a& A!!ie voia dra'oste si acceptare& Se saturase de a mai i acea emeie uriasa, 'roa3nica si rea pe care S(e!!? o a!un'a& A!!ie a ost persoana care i,a dat !ui S(e!!? posi$i!itatea de a a#un'e !a aima si recunoastere& Acum voia sa i se acorde si ei un pic de credit& Dupa parerea ei, nu cerea oarte mu!t de !a S(e!!?4 cerea doar dra'oste si apreciere pentru ro!u! pe care,! #ucase "n viata ei& S(e!!? statea "ntinsa pe canapeaua mea, cu un 3+m$et urias pe ata& Era "n stare de e2ta3& Se "ndra'ostise de A!!ie cea A'resiva& A acceptat cu dra'oste o parte din ea "nsasi, pe care ani de 3i!e "ncercase sa o "na$use& Aceasta trasatura o acuse sa,i ie rusine de ea "nsasi si sa se deteste& Parado2u! consta "n aptu! ca, neasum+ndu,si a'resivitatea, !ui S(e!!? "i usese urata $ucuria daruri!or pe care i !e,au adus succesu!& Acum era !i$era sa se $ucure de ructe!e muncii ei& Adesea, asa stau !ucruri!e& Ai o trasatura care are un dar pentru tine& Invoci daru!, ca sa te a#ute sa o$tii "n viata ceva ce,ti doresti& Apoi, deoarece acest aspect din tine "nsuti nu este pe dep!in inte'rat "n psi(icu! tau si iindca ai emis niste #udecati ne'ative "n privinta !ui, e! capata o viata proprie, action+nd asa cum nu tre$uie& P+na ce nu ne acceptam trasaturi!e de care ne,am disociat, e!e vor continua sa actione3e, p+na c+nd !i se "ndep!inesc cerinte!e& Amintiti,va ca persista !ucruri!e carora !e opuneti re3istenta& C+nd S(e!!? a acceptat,o pe A!!ie cea A'resiva, m+(nirea ei pentru aptu! ca era a'resiva a disparut& Acum ea este !i$era sa o!oseasca acest aspect din ea "nsasi numai atunci c+nd si daca e ca3u!& Un a!t mod o!ositor de a,ti accepta trasaturi!e este sa inviti pe a!tcineva sa intre "n constiinta ta si sa,ti o ere punctu! !ui de vedere asupra aspecte!or pe care nu ti !e asumi& Vi3ua!i3ea3a pe cineva pe care,! admiri si,! respecti, poate pe cineva care este s +nt sau de "na!ta spiritua!itate si apoi concentrea3a,te pe unu! dintre cuvinte!e care e2prima trasatura pe care ti,e 'reu sa o accepti& *ntrea$a persoana pe care ai a!es,o, cum ar interpreta ea acest aspect din tine "nsuti& Ai 'ri#a sa a!e'i pe cineva care este "nte!ept si p!in de compasiune& Sau "ncearca cu cineva din trecutu! tau, care este important , de pre erat un parinte sau un mem$ru a! ami!iei& Iata un e2emp!u din viata meaCuv+ntu! "n ca3u! meu este .ne'!i#enta0& Dat iindca ca nu sunt de acord cu aceasta parte din mine "nsami, "ncerc sa o ascund de !ume& *mi aran#e3 viata "n asa e!, "nc+t sa am o dadaca pentru a avea 'ri#a de iu! meu si de casa& Ea tine totu! "n per ecta ordine si curatenie& Desi eu nu sunt persoana care sa pastre3e totu! impeca$i! "n #uru! ei, "mi p!ace ca "n casa mea totu! sa arate impeca$i!& ;imeni nu m,a considerat vreodata ne'!i#enta, deoarece casa mea e "ntotdeauna curata si "n ordine& Dar daca cineva ar spune ca De$$ie Ford este ne'!i#enta, acest !ucru m,ar a ecta& Asa ca "nc(id oc(ii,

respir de c+teva ori ad+nc si rar si ma '+ndesc !a cuv+ntu! .ne'!i#enta0& E! ma ace sa simt ca sunt "ncordata si,mi e putin 'reata& Dedesu$t, e2ista sentimentu! de rica& Urme3 acest sentiment "n trecut si,mi amintesc cum mama racnea !a mine pentru ca eram ne'!i#enta& *mi era teama ca daca voi i o asemenea persoana , nu voi mai i iu$ita& Cu oc(ii "nc(isi, mi,o ima'ine3 pe Maica Teresa apar+nd "n inima mea si o "ntre$ cum sa reinterprete3 cuv+ntu!, pentru ca sa nu mai iu ne'!i#enta si demna de ura& *i spun ca vreau sa pun dra'oste "n acest cuv+nt si apoi "mi dau voie sa,i aud vocea& Ea "mi raspunde ca ne'!i#enta este un ro! pe care,! #oc& Este modu! de a e2prima copi!u! din mine& Ma distrea3a sa arunc (aine!e pe podea si pot sa ac ceva ca acesta sa nu mai ie un !ucru rau& *mi spune ca daru! ne'!i#entei este ordinea& Dat iind ca mi s,a amintit "n permanenta ca eram ne'!i#enta, acum am o capacitate e2traordinara de a or'ani3a totu! si de a ace ca totu! sa arate per ect& Mi se o era o interpretare noua si puternica a acestui cuv+nt& Apoi "nc(id din nou oc(ii si "i cer !ui Martin Lut(er Ein', 6r& sa,mi o ere o noua interpretare pentru aceasta trasatura& Mi,! ima'ine3 "n inima si e! "mi spune ca, deoarece pun at+t de mu!ta pasiune "n viata, ma 'ra$esc sa a#un' !a pasu! urmator& Aceasta se mani esta ca ne"n'ri#ire si ne'!i#enta& Sunt mu!t prea entu3iasmata si 'ra$ita ca sa ma opresc !a !ucruri minore cum ar i, sa pun ceva !a !ocu! de unde !,am !uat& E! spune ca pasiunea si entu3iasmu! meu sunt daruri a!e acestei trasaturi& Prin aptu! ca "mi asum responsa$i!itatea pentru ne'!i#enta mea si an'a#e3 pe cineva sa ai$a 'ri#a de toate !ucruri!e care mie nu,mi p!ace sa !e ac, pot sa ma ocup de tre$uri!e mai importante& Aceasta este interpretarea numaru! Doi& Acum "ncep sa,mi iu$esc ne'!i#enta& *ncerc+nd sa iu cura#oasa, o vi3ua!i3e3 pe mama care ma critica "ntotdeauna pentru asta& *i cer o noua interpretare, "nca si mai puternica& Ea spune- .*ntotdeauna te,am criticat ca esti ne'!i#enta, deoarece eram 'e!oasa ca eu nu am avut niciodata !i$ertatea interioara de a arunca pe podea un o$iect de "m$racaminte si de a,! !asa aco!o0& Ea mi,a spus ca a ost "ntotdeauna aspra cu ea "nsasi, c(iar si atunci c+nd era copi! si ca nu putea suporta nimic ce nu era pus !a !oc& ;e'!i#enta mea era o moda!itate de a,i aminti aceasta asprime& Acesta e motivu! pentru care o deran#a at+t de mu!t& A continuat, spun+ndu,mi ca ne'!i#enta mea mi,a dat daru! e2primarii de sine& C+nd eram t+nara, "mi p!acea sa picte3& Mer'eam, pur si simp!u, si "ncercam c+teva cu!ori si miscari din pene!, iar, uneori, "mi o!oseam c(iar m+ini!e& ;iciodata nu mi,a ost teama sa "ncerc ceva, de rica sa nu ac mi3erie& ;e'!i#enta mi,a dat !i$ertate& Interpretarea numaru! Trei& Puteam sa continui, dar, "n mai putin de 3ece minute, de#a "mi priveam ne'!i#enta cu respect& Acum "mi aparea ca o caracteristica po3itiva si demna de a i iu$ita, care mi,a dat mu!te daruri& Acum pot sa vad cu adevarat ca ma amu3am si ma e2primam pe mine "nsami& Acum, c+nd "nc(id oc(ii si ma '+ndesc !a cuv+ntu! ne'!i#ent, ma simt desc(isa si receptiva& Dra'ostea vindeca, iar uneori este doar o pro$!ema de a inventa o noua interpretare pentru un sentiment sau o e2perienta& Pe masura ce avansati "n a va accepta trasaturi!e neasumate, devine o!ositor sa mer'eti "napoi, urmarind pas cu pas ce anume v,a acut sa credeti ca o trasatura era ne'ativa& *ntorc+ndu,va !a momentu! "n care acea caracteristica a "nceput sa ai$a putere asupra voastra, deveniti capa$i!i de a 'asi radacina #udecatii voastre de va!oare emisa su$ impu!su! e'o,u!ui& Prietenu! meu, Peter, avea pro$!eme "n a,si accepta s!a$iciunea& Prin urmare, i,am cerut sa "nc(ida oc(ii si sa 'aseasca o ima'ine din trecut care dovedea ca era s!a$& Prima sa amintire a ost din !iceu, c+nd a!e'ea "n iecare semestru un a!t sport, deoarece simtea ca nu putea sa,! aca si ca nu putea intra "n competitie& *si amintea ca s,a simtit s!a$ printre co!e'ii !ui dintr,o scoa!a particu!ara pentru $aieti& I,am cerut !ui Peter sa mear'a si mai ad+nc si sa 'aseasca un incident si mai timpuriu& Atunci, Peter si,a amintit un moment c+nd avea opt ani& Vi3ita !ocu! unde ami!ia !ui urma sa,si construiasca o casa noua& Scari!e care duceau !a eta#u! a! doi!ea nu erau terminate, asa ca se putea vedea prin e!e podeaua de dedesu$t& Peter si,a amintit cum mama si sora !ui !,au dus sus, ca sa,si vada camera cea noua& C+nd a ost 'ata de p!ecare, mama si sora co$or+sera de#a scari!e& I,a ost teama sa co$oare sin'ur, ca nu cumva sa a!unece printre trepte& Va3+ndu,si mama si sora !a eta#u! "nt+i, e! !e,a c(emat, dar e!e au re u3at sa,! a#ute& Mama !ui i,a spus ca tre$uie sa se descurce sin'ur, pentru ca a!t e! "! !asa aco!o& Para!i3at de rica, Peter a ramas nemiscat& Mama si sora !,au !asat si nu s,au "ntors dec+t dupa o #umatate de ora& *n ace! moment, e! si,a "nsusit pro und !ectia- .Daca sunt s!a$, emei!e ma parasesc0& De atunci "ncoace, Peter nu si,a mai permis sa ie s!a$, deoarece credea ca aceasta !e va a!un'a pe emei!e pe care !e iu$ea& Cei mai mu!ti dintre noi suntem condusi de catre copi!u! de opt ani a !at "nauntru! nostru& Ace! copi!, care nu a capatat ce avea nevoie, imp!ora sa ie acceptat& Prin urmare, e de o!os sa mer'eti "n memoria voastra c+t de departe cu putinta& De aco!o puteti 'asi mu!t mai usor "nte!e'ere si compasiune pentru un aspect din voi "nsiva& Ani de 3i!e, Peter s,a comportat ca un dur si re!atii!e !ui cu emei!e nu au durat mai mu!t de sase !uni& *ntotdeauna, e! era ce! care !e parasea& Mer'+nd pe urma s!a$iciunii !ui neasumate, Peter a ost capa$i! sa descopere ori'inea orte acesteia& A !at ata "n ata cu ace! incident de demu!t, a ost "n stare sa,si asume s!a$iciunea& Pentru a,! a#uta sa,si accepte cu dra'oste acest aspect, i,am cerut !ui Peter sa a!ea'a doi oameni pe care,i admira si care aveau din p!in compasiune si $unatate& E! i,a a!es pe 1udd(a si pe Da!ai Lama& C+nd 7,a adus pe 1udd(a "n minte, Peter a "ntre$at care era daru! o erit de s!a$iciunea !ui& 1udd(a a raspuns ca aceasta i,a dat !ui Peter o "nte!e'ere si compasiune pro unda pentru s!a$iciuni!e a!tor oameni& De !a Da!ai Lama, Peter a "nvatat ca aceasta s!a$iciune era sursa persona!itatii sa!e dinamice si a capacitatii !ui de a,i ace pe a!ti oameni sa se simta con orta$i! "n societate& Faptu! ca se simtea s!a$ "i dadea o dorinta puternica de a de3vo!ta o persona iu$itoare si imp!icata& Apoi, i,am cerut !ui Peter sa se '+ndeasca !a unu! dintre parintii !ui& Cu oc(ii "nc(isi, !,a adus "n constiinta pe tata! sau& Acesta i,a spus ca, deoarece "ntotdeauna a tre$uit sa,si "n r+n'a s!a$iciunea, Peter a "nvatat sa ie adapta$i! si sa aca ata oricarui 'en de situatii& Din cau3a ca nu si,a putut accepta s!a$iciunea, e! a urmat "ntotdeauna ca!ea cea mai dura, pentru a dovedi c+t era de puternic& Simtea nevoia sa arate !umii puterea pe care o are, cre+nd o viata p!ina de "nt+mp!ari ne ericite, "ncercari 'resite si oca3ii ratate& Tata! !ui Peter a preva3ut ca, daca e! "ncepea sa "nvete aceste !ectii si sa,si accepte s!a$iciunea, va porni pe ca!ea cea usoara& De cur+nd, am a !at ca Peter scrie mu3ica , pasiune pe care n,a considerat,o niciodata ca iind un drum spre o cariera via$i!a& *n !oc de a "ncepe un nou serviciu si o noua re!atie !a iecare sase !uni, Peter "si cana!i3ea3a acum ener'ia pentru a scrie c+ntece si a scoate casete cu !ucrari!e !ui& E! "nvata sa cree3e o !ume ara su erinta& / !ume "n care este "n si'uranta, pentru a,si e2prima emotii!e si creativitatea& Daca nu ne modi icam perceptii!e !e'ate de adevaratu! nostru sine, o$!i'atoriu vom repeta comportamente!e trecute& Su$, persona!itati!e voastre va pot spune ce trea$a ati !asat neterminata, ce tre$uie sa aceti pentru a re3o!va situatii care se repeta dupa

ace!asi tipar& E!e va vor spune ce tre$uie sa aceti pentru a "nvata o anumita !ectie& Daca vreti sa ascu!tati, veti descoperi ca su$, persona!itati!e sunt amu3ante, p!ine de resurse, cinstite si iertatoare , cei mai "nte!epti oameni din univers, c+nd e vor$a de voi "nsiva& Aceasta, deoarece e!e va dau raspunsuri care vin dinauntru! vostru& Intr+nd "nauntru! vostru, puteti avea acces !a orice persoana pe care o cunoasteti& Tot ce tre$uie sa aceti este sa stati !inistiti si sa c(emati acea persoana "n su$constientu! vostru& Atunci c+nd o vi3ua!i3ati si "ncepeti un dia!o' cu ea, puteti "ntre$a a$so!ut orice& Puteti "ntre$a ce crede despre o anumita pro$!ema si ce s at are pentru voi& Vocea oricui poate i 'asita "nauntru! vostru, raspunsuri!e de care aveti nevoie de !a toti oamenii pot veni din interior& Toate re!atii!e voastre nere3o!vate si toate persoane!e pe care !e iu$iti, mem$rii ami!iei si prietenii si eroii si "nvatatorii , toti oamenii pe care i,ati dat de,o parte, sau care v,au dat pe voi de,o parte , iecare dintre ei pot sa va vor$easca si c(iar vor$esc prin voi& Acum doi ani am trait un moment di ici!, "ncerc+nd sa (otarasc ce vreau sa ac cu viata mea& *n aceasta perioada am "nc(is oc(ii si mi,am pus "ntre$area- .La cine sa mer' dupa s aturi)0 E2ista un om pe care "! cunoscusem cu ani "n urma si pe care,! respectam enorm& Ima'inea prietenu!ui meu, Steve, mi,a aparut "n ata& Ni!e "ntre'i mi,am ram+ntat mintea, "ncerc+nd sa ma (otarasc daca era ca3u! sa,! deran#e3& Mi se parea nepotrivit sa,! c(em si sa,7 "ntre$ ce deci3ii sa iau "n privinta carierei si cum sa re3o!v pro$!eme!e cu iu$itu! meu& ;u mai eram prieteni apropiati& *ntr,o 3i, "n timpu! meditatiei, am "ncercat sa,! vi3ua!i3e3 pe Steve si !,am "ntre$at ce credea e! ca ar tre$ui sa ac& ;u mai "ncercasem asa ceva "nainte, dar stiam ca nu aveam nimic de pierdut& S,a "nt+mp!at ce! mai u!uitor !ucru- Steve a "nceput sa,mi vor$easca& Mi,a spus ca era $ucuros ca am mers !a e! dupa a#utor si mi,a raspuns c!ar si concis !a toate "ntre$ari!e& C+nd am terminat, aveam sen3atia ca petrecusem o ora cu Steve ce! adevarat, primindu,i "nte!epciunea si simtindu,i dra'ostea& A ost o e2perienta u!uitoare, care mi,a desc(is oc(ii , simp!a, directa si !a o$iect& ;,a ost nevoie nici sa p!ec de acasa si nici sa c(e!tuiesc $ani pe te!e on= Luni "ntre'i !,am c(emat pe Steve ce! dinauntru! meu sa,mi "ndrume pasii pe carare& 5asisem un prieten si un con ident "n interioru! meu& Prietena mea, Sira(, a o!osit cu mine o te(nica simi!ara, dupa ce tata! meu a murit& P!ina de #a!e, am mers sa o vi3ite3, simtindu,ma "n mod specia! trista, deoarece tata! meu nu,! va putea cunoaste niciodata pe iu! meu, 1eau& Sira( m,a acut sa "nc(id oc(ii si sa,! vi3ua!i3e3 pe tata #uc+ndu, se cu iu! meu& Era ca si c+nd ar i stat c(iar "n ata mea, spun+ndu,i !ui 1eau ca va i "ntotdeauna pre3ent ca sa,! prote#e3e& Tata i,a spus !ui 1eau c+t de mu!t iu$ea e! mu3ica si ca spera ca iu! meu sa,si 'aseasca si e! $ucuria si rumusetea "n mu3ica si sa c+nte !a unu! dintre instrumente!e pe care !e !asase& Aceasta a ost o e2perienta miscatoare si e2trem de va!oroasa& Ea a sc(im$at modu! "n care resimteam pierderea tata!ui meu& C+nd am "nc(eiat "nt+!nirea cu Sira(, eram si'ura ca tata va i "ntotdeauna aici pentru a ma "ndruma si a ma m+n'+ia si ca eu "! puteam aduce aproape de 1eau, ac+ndu,! pe iu! meu sa,i "mpartaseasca dra'ostea pentru mu3ica& Sentimentu! ca am pierdut ceva s,a trans ormat dintr,unu! de cump!ita disperare, "ntr,unu! de optimism& Su$,persona!itati!e ta!e te asteapta , du,te si ia,!e "napoi& ;u vor nimic a!tceva de !a tine dec+t atentie si acceptare& E!e sunt voci!e viitoru!ui tau si nu a!e trecutu!ui& E!e vor i "ntotdeauna aco!o ca sa te "ndrume, sa te "m$ratise3e si sa te m+n'+ie, ie ca iau orma unei persoane pe care o cunosti, sau a unei si!uete de um$ra& Daca va "mprieteniti, veti rupe cic!u! continuu a! pierderii de sine si a! pierderii a!tora& Ceea ce veti descoperi este ca noi nu pierdem niciodata pe cineva , re!atii!e noastre, pur si simp!u, "si sc(im$a orma& E posi$i! ca cineva sa nu ie "n orma i3ica, dar este "ntotdeauna aici, "nauntru! nostru& Lu+nd "napoi tot ceea ce detesti !a tine "nsuti, desc(i3i "nauntru! tau o !ume prin care ai acces !a "ntre'u! univers& Fiecare dintre noi avem capacitatea de a ne da noua "nsine tot ce avem nevoie pentru a i ericiti si "ntre'i& C+nd ne reconectam !a sine!e nostru "ntre', e practic imposi$i! sa ne mai simtim sin'uri, ori i3o!ati, ori !asati pe dina ara& Tre$uie sa 'asim universu! dinauntru! nostru si sa "nvatam cum sa iu$im, sa cinstim si sa respectam acest univers& Atunci acceptam maretia noastra& C+nd descoperim ma'icu! din !umea dinauntru, suntem cuprinsi de veneratie ata de noi "nsine& / data cu aceasta veneratie, vine pacea, satis actia si recunostinta pentru ca!itatea noastra de om& A$so!ut iecare su$,persona!itate are un dar pentru voi& Fiecare aspect din voi , ie ca va p!ace, ie ca nu , poate sa aduca un $ene iciu "n viata voastra& A crede ca nu e2ista a!tceva dec+t "ntuneric, "nseamna a va "nse!a pe voi "nsiva& E2ista !umina "n iecare parte din noi si "n iecare parte din univers& A nu ne 'asi daruri!e, "nseamna a respin'e p!anu! e2traordinar a! vietii& Su !ete!e noastre t+n#esc sa "nvete aceste !ectii va!oroase& E ca3u! sa "ncetam sa mai #udecam ca!atoria su !ete!or noastre si sa avem "ncredere "n p!anu! construit pentru conditia noastra de oameni si "n $unatatea eterna& E2ista o 3ica!a vec(e- .Totu! tre$uie sa evo!ue3e, pentru ca, a!t e!, moare0& Scopu! nostru ce! mai "na!t este sa "nvatam si sa evo!uam "n urma e2periente!or noastre si apoi sa mer'em mai departe& *n momentu! "n care primim $ene icii!e aduse de trasaturi!e noastre, suntem !i$eri sa a!e'em e2periente!e pe care !e dorim& EKERCITIU Faceti acest e2ercitiu atunci c+nd sunteti oarte re!a2ati, dupa o p!im$are sau dupa o $aie& Va veti "nt+!ni voci!e interioare, asa ca tre$uie ca minti!e voastre sa ie c+t mai !inistite cu putinta& Un moment potrivit este devreme dimineata, sau "nainte de a mer'e !a cu!care& Puneti o mu3ica $!+nda si aprindeti o !um+nare pentru aromoterapie, care sa va a#ute sa va creati o stare de spirit re!a2ata& *nc(ideti oc(ii si "ncepeti sa va urmariti respiratia& Respirati pre!un'it, rar si pro und, retin+nd aeru! "n piept timp de cinci secunde sau mai mu!t si apoi e2pir+nd "ncet& Faceti aceasta de patru sau de cinci ori, p+na c+nd mintea vi se !inisteste& Ima'inati,va acum ca intrati "ntr,un auto$u3 mare si 'a!$en& Ase3ati,va "n mi#!ocu! auto$u3u!ui& Sunteti emotionati, pentru ca veti ace o ca!atorie pe care o asteptati de mu!ta vreme& Ima'inati,va ca mer'eti de,a !un'u! stra3ii, "ntr,o 3i rumoasa si senina& Iata,va se3+nd aco!o, '+ndindu,

va !a tre$uri!e voastre, c+nd cineva va $ate pe umar& Va uitati "n sus si persoana spune- .Cei, eu sunt una dintre su$,persona!itati!e ta!e si toti cei!a!ti oameni de aici sunt, de asemenea, su$,persona!itati a!e ta!e& De ce nu te ridici ca sa mer'i prin auto$u3 si sa ve3i cine este pe,aici)0 P!ecati de !a !ocu! vostru si mer'eti prin "ntre'u! auto$u3, uit+ndu,va !a toti acei oameni at+t de di eriti, care stau #os &&& Vedeti "n ata voastra tot e!u! de persoane , oameni "na!ti, oameni scun3i, ado!escenti si $atr+ni& Ar putea i si circari, anima!e si $osc(etari& *mpreuna cu voi sunt oameni de toate rase!e, cu!ori!e si credinte!e& C+tiva dintre ei va ac cu m+na ca sa va atra'a atentia, a!tii se ascund !inistiti "ntrun co!t& Continuati sa mer'eti pe coridoru! dintre r+nduri, vi3ua!i3+nd "ncet toate persona#e!e din auto$u3& Acum, so eru! va spune sa,i permiteti uneia dintre su$,persona!itati!e voastre sa va ia !a o p!im$are "n parcu! din apropiere& ;u va 'ra$iti si permiteti,i sa vina, sa va ia de m+na si sa va "nsoteasca "n parc& Ase3ati,va !+n'a aceasta persoana si "ntre$ati,o cum o c(eama& Ru'ati,o sa va spuna ce trasatura repre3inta ea, !+n'a nume!e pe care,! poarta& Daca nu au3iti un nume, dati,i voi unu!& De e2emp!u, daca "nt+!niti pe cineva urios, puteti sa,i spuneti A! red ce! Furios sau Ana cea Furioasa& Stati c+t timp e nevoie& Priviti cum este "m$racata acea persoana si cum arata ea& Cum miroase) /$servati,i starea de spirit si !im$a#u! trupu!ui& Mai respirati o data ad+nc si "ntrea$ati- .Care este daru! tau pentru mine)0 Dupa ce ati primit daru!, "ntre$ati- .De ce anume ai nevoie ca sa ii "ntrea'a)0, sau- .Ce anume "ti tre$uie ca sa te inte're3i "n psi(icu! meu)0 Dupa ce ati au3it iecare raspuns, "ntrea$ati,o .Vrei sa,mi mai spui si a!tceva)0 C+nd ati terminat, neaparat sa o conduceti "napoi !a auto$u3& C+nd sunteti pre'atiti, desc(ideti oc(ii si scrieti pe (+rtie mesa#u! pe care !,ati primit de !a su$,persona!itatea voastra& Apoi, scoateti #urna!u! si scrieti ce! putin 3ece minute despre e2perienta pe care ati avut,o& ;u va aceti pro$!eme daca nu o$tineti de !a su$,persona!itatea voastra toate raspunsuri!e care va tre$uie& E nevoie de timp si ra$dare pentru a au3i toate mesa#e!e !or& Faceti un !e'am+nt cu voi "nsiva ca veti repeta acest e2ercitiu& E! cere din partea voastra dedicare tota!a, pentru ca sa creati un mediu si'ur "n care e2perienta sa se des asoare& Capito!u! G Reinterpret+ndu,te pe tine "nsuti Atunci c+nd nu este vindecat, trecutu! ne distru'e viata& E! ne "nmorm+ntea3a daruri!e neasemuite pe care !e avem, creativitatea si ta!entu!& Atunci c+nd aceste parti din noi "nsine sunt nerecuperate, e!e sta'nea3a "nauntru! nostru- !e o!osim "mpotriva !umii noastre, "n !oc de a !e o!osi "n armonie cu ea& Credem ca suntem uriosi pe !umea "ntrea'a, ca vrem sa sc(im$am !umea , ca daca !umea ar i a!t e!, noi ne,am putea "mp!ini vise!e& Dar cei care tre$uie sa se sc(im$e suntem noi "nsine& Suntem m+niosi pe noi "nsine ca nu acem sa dainuie si nu acordam onoruri!e cuvenite ortei dumne3eiesti dinauntru! nostru, pentru ca nu ne acordam permisiunea de a ne e2prima asa cum dorim cu adevarat& Credem ca suntem uriosi pe parintii nostri, pentru ca ne,au oprimat "n copi!arie& De apt, suntem uriosi pe noi "nsine, pentru ca am perpetuat aceasta oprimare& Este ca si c+nd, cu mu!t timp "n urma, cineva ne,ar i pus "ntr,o cusca si , desi cusca nu mai e aco!o de ani de 3i!e , noi "nca ne !uptam sa dar+mam 3iduri!e ei ima'inare& Cusca este !imitarea pe care ne,am impus,o noi "nsine, ne"ncrederea "n sine si rica noastra& Am ost "nvatati ca e 'reu sa ne urmam vise!e& E posi$i! sa nu i "nte!es ca e mu!t mai 'reu sa traim 3i de 3i, stiind ca nu ni !e urmam& ;i s,a !uat dorinta, care este c(eia pentru rea!i3area pe dep!in a potentia!u!ui nostru spiritua!& ;i s,a !asat disperarea, care creste "ncet si se e2prima "n trupuri!e noastre ca $o!i si "n psi(icu! nostru ca m+nie& Daca nu vrem sa cadem !a pace cu trecutu!, nu acem a!tceva dec+t sa tra'em disperarea si uria "nspre viitor& Puterea de a va privi cu discernam+nt trecutu! si de a !ua "napoi aspecte din voi "nsiva pe care !e,ati a!un'at se a !a "n voi& Tot ceea ce aveti de acut este sa "nc(ideti oc(ii, sa mer'eti "nauntru! vostru si sa puneti "ntre$ari& Puterea de care aveti nevoie se a !a aco!o, dar ea va iesi numai atunci c+nd dorinta de a va sc(im$a viata este mai puternica dec+t dorinta de a ram+ne aceiasi& *ntotdeauna, este mai usor sa,i acu3am pe a!tii pentru starea "n care se a !a viata noastra& C+nd pierdem !e'atura cu noi "nsine, pierdem !e'atura cu divinitatea si, deoarece nu mai avem "ncredere "n noi, a#un'em sa credem ca a!ti oameni nu sunt demni de "ncredere& Pentru unii oameni, durerea trecutu!ui este at+t de mare, "nc+t ei cred ca sin'uru! mod prin care pot ace ata este sa acu3e si sa ne'e& Daca vreti sa va sc(im$ati pre3entu!, tre$uie sa va acceptati cu dra'oste trecutu!& Daca vreti sa va mani estati dorinte!e, tre$uie sa iti raspun3atori de tot ceea ce are !oc "n !umea voastra& Adesea, daca vreti sa vedeti viitoru! cuiva, tot ceea ce aveti de acut este sa,i priviti trecutu!& Trecutu! ne duce !a conc!u3ia ca tot ceea ce putem spera "n viitor este o varianta a ceea ce avem de#a& Aceasta "i opreste din drumu! !or pe cea mai mare parte dintre oameni& *i "mpiedica sa vada mai departe si ace ca vise!e sa !e dispara& Uitati,va "n #uru! vostru si veti vedea ca ma#oritatea oameni!or ram+n nesc(im$ati& Priviti viata !or de acum @A de ani si, "n cea de acum, veti vedea numai o varianta oarte putin di erita de tema ori'ina!a& Pro$!eme!e de $a3a, ie ca e vor$a de se2, $o'atie, re!atii, sanatate sau cariera, adesea ram+n dominante pe tot parcursu! vietii noastre& Trecutu! mode!ea3a tot ceea ce spunem, cum vedem !ucruri!e si cum traim& Unii t+r+m nu numai trecutu! nostru dupa noi, ci si pe ce! a! parinti!or nostri& Durerea este transmisa de !a o 'eneratie !a a!ta si, daca nu este privita "n ata, cic!u! nu se va "nc(eia niciodata& *ncepem sa nu ne asumam parti din noi "nsine, din cau3a convin'eri!or noastre de $a3a , care sunt "ntotdeauna !e'ate de ami!ia noastra si de copi!aria timpurie& Ce anume au acut parintii nostri si ce nu au acut a avut un impact enorm asupra vieti!or noastre& Si cei care ne,au "n'ri#it, ca si pro esorii nostri, au contri$uit !a cine suntem noi acum& Durerea pe care ati trait,o ca e2perienta c+nd aveati doi ani, sau sase, sau opt, se a !a su$ supra ata constientei voastre& Ea e2ista "n permanenta aco!o si va conduce viata, p+na "n c!ipa "n care este modi icata& Ma#oritatea oameni!or nu,si e2p!orea3a niciodata convin'eri!e pro unde, pentru a vedea daca !e,au a!es "n mod constient& *n iecare saptam+na, "nt+!nesc oameni care vor sa ie artisti, sau sa scrie carti, dar care sunt si'uri ca nu pot sa,si "ndep!ineasca dorinte!e& C+nd "i "ntre$ de ce, ei "mi raspund ca nu sunt su icient de ta!entati

sau educati& Ei au "ncredere "n modu! !or de a '+ndi, dar nu "n vise!e !or& Atunci c+nd e2p!oram ori'inea convin'eri!or !or, a !am ca, ce! mai adesea, cineva pe care "! iu$esc !e,a spus, ver$a! sau nonver$a!, ca nu erau capa$i!i de a,si "ndep!ini vise!e& Din cau3a aptu!ui ca nu au pus niciodata !a "ndoia!a acest !ucru, ei au ca3ut "n capcana& ;ici macar nu au "ncercat vreodata sa,si "ndep!ineasca dorinta inimii& Convin'eri!e de $a3a care ne conduc viata suna cam asa- .;u pot sa ac asta& Asa ceva nu mi se va "nt+mp!a mie niciodata& ;u merit& ;u sunt destu! de $un&0 De cur+nd, o t+nara pe nume Ca!!ie a venit !a unu! dintre cursuri!e me!e& Avea @7 de ani& Din cau3a aptu!ui ca su erea de depresie si nu era "n stare sa ai$a 'ri#a de ea "nsasi, !ocuia "mpreuna cu mama ei& C+nd a "nceput cursu!, Ca!!ie statea !inistita, privind "n #os si evit+nd contactu! vi3ua! cu cei!a!ti& Avea un tic nervos de a $ate cu m+na "n masa, !ucru suparator pentru oricine care sedea !+n'a ea& *n timpu! pau3e!or de odi(na, Ca!!ie putea i 'asita adesea pe podea, "n po3itie de etus& Eu !e ceream tuturor sa ia masa "mpreuna cu cei!a!ti, dar Ca!!ie statea sin'ura& *n 3iua a doua, am mers catre ea si am "ntre$at,o daca se considera, .$iata de mine0%& M,a privit cu un 3+m$et uimit si a "ntre$at- .Cine, eu)0 ;u m,am putut a$tine sa nu r+d& Mesa#u! tacut a! !ui Ca!!ie se au3ea at+t de tare, de parca tipa catre noi& M,am ase3at !+n'a ea si am "ntre$at,o ce anume credea ca "i comunica ea !umii& Ca!!ie a spus ca nu se considera pe ea "nsasi ca iind .$iata de mine0& De apt, "i ura pe oamenii de 'enu! .$iata de mine0, mama ei iind una dintre acestia& Atunci c+nd asistenta mea Rac(e! si cu mine i,am e2pus !ui Ca!!ie comportamente!e ei, $ucati!e "ntre'u!ui pu33!e a! vietii ei pareau ca se asea3a !a !ocu! !or& Ca!!ie ne,a spus ca, "n ad+ncu! iintei ei, credea ca este de neiu$it& .1iata de mine0 era un mod de a atra'e atentia, "ntruc+t crescuse "ntr,o casa unde mama ei se comporta ca un copi! c(iar vor$ea ca un copi! , Ca!!ie a "nvatat sa o depaseasca pe mama ei "n comportament, pentru a atra'e atentia& Convin'erea de $a3a ca nu merita sa ie iu$ita era $ine ascunsa de perceptia !ui Ca!!ie, deoarece o proiectase asupra mamei ei& Ea nu putea sa se vada pe ea "nsasi cu discernam+nt& Toata ener'ia "i era a$sor$ita de con vin'erea ca nu era ca mama ei& Atunci c+nd i,am aratat modu! "n care aparea %sinta'ma o!osita in cartea !ui 6ames Red ie!d Pro etii!e de !a Ce!estine, Ed& Mi2 ;&T ea "n ata noastra, Ca!!ie si,a dat seama ca acest comportament era un re3u!tat direct a! aptu!ui ca "si imita mama& *nsusindu,si,o cu dra'oste pe .$iata de mine0 si devenind constienta de comportamentu! ei de etita, Ca!!ie a permis opusuri!or acestor trasaturi sa iasa !a supra ata& *n ea s,a de3vo!tat .sunt o emeie responsa$i!a0& *n decurs de c+teva !uni, Ca!!ie si,a !uat un serviciu si s,a mutat "n propriu! ei apartament, p!ec+nd din casa mamei ei& Simtindu,se p!ina de "ncredere "n ea "nsasi, Ca!!ie a cunoscut un $ar$at si a "nceput pentru prima data o re!atie intima& De "ndata ce Ca!!ie a vrut sa vada convin'erea de $a3a care o conducea , si sa o e2amine3e "n mod cinstit , ea a capatat !i$ertatea de a a!e'e o noua ca!e "n viata& ;oi adoptam "n mod su$constient mu!te convin'eri de !a ami!ii!e noastre, iar toate a!e'eri!e de viata pe care !e acem sunt marcate de aceste convin'eri, ara macar sa ne punem vreodata "ntre$area- ./are aceasta convin'ere "mi da orta)0 Adesea, nu acem a!tceva dec+t sa mer'em pe urme!e mem$ri!or ami!iei noastre& Acest !ucru este "n re'u!a, daca rea!itatea pe care o adoptati va ace ericiti& Dar daca nu este asa, atunci puneti,o !a "ndoia!a& Pre#udiciu! este trecut de !a unu mem$ru !a a!tu!& Durerea este trecuta de !a un mem$ru !a a!tu!& Vinovatia este trecuta de !a un mem$ru !a a!tu!& Rusinea este trecuta de !a un mem$ru !a a!tu!& Pro$!eme!e pe care !e aveti sunt, oare, a!e voastre proprii, sau !e,ati mostenit de !a 'eneratii!e anterioare) 1unica mea este o persoana care,si ace 'ri#i "n permanenta& Convin'erea ei de $a3a este- .Urmea3a sa se "nt+mp!e ceva rau0& Mama mea nu,si ace 'ri#i c+tusi de putin, dar eu am adoptat sti!u! $unicii& Adesea am ace!asi 'en de '+nduri ca si ea& *mpartasim aceeasi "n'ri#orare c+nd e vor$a de si'uranta iu!ui meu& /ric+t de c!are par !ucruri!e acum, mi,au tre$uit ani de 3i!e sa,mi dau seama ca am adoptat aceasta trasatura de !a $unica mea, care a adoptat,o de !a tata! ei& Acum, c+nd ma descopar ac+nd,mi 'ri#i, tre$uie sa ma opresc si sa,mi pun "ntre$area daca sunt cu adevarat "n'ri#orata, sau daca actione3 doar su$ imperiu! convin'eri!or me!e de $a3a& De "ndata ce "mi dau seama ca nu am de ce sa,mi ac 'ri#i si recunosc ca ma 'asesc "n tiparu! ami!iei, "mi pot a irma propriu! meu adevar& De iecare data c+nd "ntrerup reactii!e automate, privindu,ma cu atentie , "mi ridic constiinta& Atunci ma pot scutura si e!i$era de trecutu! meu& Mu!ti oameni au (otar+t ca ei nu vor semana cu parintii !or& Dar tre$uie sa recunoastem cu totii ca am petrecut ani de 3i!e a$sor$ind trasaturi!e po3itive si ne'ative a!e parinti!or nostri& Daca !uam "n considerare propriu! !or trecut, parintii nostri au acut tot ce au putut ei mai $ine& ;u putem modi ica modu! "n care am ost crescuti, iar atunci c+nd vrem sa cautam !ectii!e care se a !a "n proprii!e noastre e2periente, putem vedea ca iecare incident ne,a o erit o oportunitate pentru a "nvata si a evo!ua& Una dintre prietene!e me!e ce!e mai $une, care a ost mo!estata se2ua! de catre $unicu! ei timp de ani de 3i!e, mi, a spus odata- .*i mu!tumesc !ui Dumne3eu pentru tot rau! care mi s,a "nt+mp!at "n trecut, deoarece am devenit una dintre persoane!e de pe p!aneta care are ce!e mai mu!te resurse& Am a#uns "n aceasta situatie, dupa ce am "nvatat cum sa a$orde3 toata durerea si a$u3uri!e din trecutu! meu0& Toate evenimente!e ne'ative sunt $inecuv+ntari de'(i3ate& Unii dintre noi a!e' sa traiasca cu i!u3ia ca ni se "nt+mp!a !ucruri re!e, a$so!ut ara nici un motiv "ntemeiat& Dar durerea are un scop& Ea ne "nvata si ne "ndruma spre nive!uri mai "na!te de constienta& *ntr, o noapte, "n timp ce meditam dupa ce am va3ut cinci sau sase tineri arestati si pusi "n catuse pe p!a#a, !,am "ntre$at pe Dumne3eu.De ce a tre$uit ca acesti $aieti sa aprinda un oc pe p!a#a "n aceasta minunata noapte de vara)0 / voce din mine a spus ca acesta a ost Spiritu!IDu(u! care i,a "ndrumat pe acei tineri sa vina "napoi acasa& Faptu! ca au intrat "n neca3 a ost un "ndemn !a tre3ire din partea ortei !ui Dumne3eu a !ata "n ei& Vei vedea adesea "n "nc(isoare sute de tineri duri care citesc 1i$!ia si mer' !a s!u#$e re!i'ioase& 1ar$ati care nici macar o ora din viata !or de adu!ti nu au stat sa se '+ndeasca !a Dumne3eu , "si cercetea3a acum su !ete!e, "n cautarea unor raspunsuri& Provocari!e din viata noastra pot sa ne o ere intuitii care ne a#uta sa ne e!i$eram de un trecut ce ne su'ruma pasiunea si ne tine departe de centru! nostru spiritua!& / "nvatatura stravec(e spune- .Lumea este un "nvatator pentru "nte!ept si un dusman pentru prost0& ;ici un eveniment nu este dureros "n si prin e! "nsusi& Totu! este o pro$!ema de cum anume ve3i !ucruri!e& Este important sa "nte!e'em ca, tot ceea ce se "nt+mp!a "n !ume, se "nt+mp!a "n iecare c!ipa , e2act asa cum tre$uie& ;u e2ista 'rese!i& ;u e2ista accidente& Lumea este un rai si un iad ara und& C+nd "nte!e'em ca nu putem sa,! avem pe unu! ara ce!a!a!t, devine mai usor sa acceptam !umea asa cum e ea& Ma uit "n urma !a propriu! meu trecut p!in de minciuni si "nse!aciune, de su erinta si durere, de dro'uri si se2& Dar vad ca, ara toate aceste e2periente si ara tot "ntunericu! pe care !,am dus cu mine at+t de mu!t timp, nu as i "n stare sa,i "nvat pe a!tii, asa cum ac acum& Fiecare incident din trecutu! meu, iecare noapte ara somn, iecare !acrima, ma duc putin mai aproape de "mp!inirea ca!atoriei su !etu!ui meu& ;imeni a!tcineva nu spune ce spun eu , "n modu! "n care "! spun eu& ;imeni a!tcineva nu ace !ucruri!e pe care !e ac, e2act "n modu! "n care !e ac eu& Eu sunt eu si tu esti tu& Fiecare dintre noi este unic si cu totii avem o ca!atorie a noastra, a$so!ut specia!a&

Aveam treispre3ece ani c+nd parintii mei au divortat& Acest eveniment m,a tu!$urat emotiona! timp de mu!ti ani& Pe perioada vacante!or, eram trista si deprimata, dorindu,mi ca Anu! ;ou sa vina c+t mai repede, pentru ca !ucruri!e sa intre iarasi "n norma!& Apoi, "ntr,o seara, am avut o intuitie deose$ita si am "nte!es de ce ma simteam at+t de rau& *ntotdeauna "mi petreceam vacante!e cu mama mea si '+ndu! ca tata! meu era ara copiii !ui de sar$atori ma "ntrista oarte tare& Si "nca si mai "ntristator era aptu! ca si eu eram ara tata& Ram+neam "n aceasta stare mo(or+ta de spirit, stiind ca nu puteam sa ac nimic ca sa "ndrept !ucruri!e& Simtindu,ma ara va!oare si ara putere, am dec!arat ca trecutu! meu s,a "nc(eiat& Am spus cu voce tare- .Mi,am acut,o cu m+na mea0& L,am creat pentru ca sa pot evo!ua si , daca nu,mi p!ace rea!itatea ce,mi sta "n ata, va tre$ui sa cree3 una di erita& Am "nceput sa,mi ima'ine3 tot e!u! de scenarii& Ca mer'eam cu tata sa iau masa mai devreme si apoi !uam cina cu mama& *mi ima'inam ca mer'eam !a tata si nu !a mama& Toate aceste scenarii erau !a e! de deprimante, dar apoi mi,a venit o idee& I,am te!e onat mamei, care "ntotdeauna 'a3duia petrecerea de Niua Recunostintei si i,am su'erat ca anu! acesta as vrea sa iu eu 'a3da& A ost oarte entu3iasmata si mi,a spus ca e o idee 'ro3ava& Apoi, i,am su'erat cu ca!m ca as vrea sa,! invit pe tata! meu cu ami!ia !ui& I,am spus ca ar "nsemna oarte mu!t pentru mine, daca i, as avea pe toti "mpreuna& La "nceput s,a acut !iniste& Am cre3ut ca s,a "ntrerupt !e'atura, ca apoi sa o aud pe mama spun+nd.Daca asta vrei, asa sa aci0& 1ucuroasa, i,am te!e onat tatei si !,am invitat cu "ntrea'a !ui ami!ie !a mine acasa pentru a sar$atori Niua Recunostintei& A ost surprins si m,a "ntre$at ce va ace mama& I,am spus ca si ea va veni cu "ntrea'a ei ami!ie& A acceptat si asta a ost tot& *ntr,o c!ipa, creasem o situatie care niciodata nu am cre3ut ca va i posi$i!a& C+nd !e,am te!e onat surorii si rate!ui meu si !e,am spus ca toata !umea va veni !a mine acasa de sar$atori, au ost socati si sceptici, dar au venit cu totii& Evenimentu! a ost un succes& Am invitat c+tiva prieteni cu ami!ii!e !or pentru a detensiona atmos era si am pus mai mu!te mese mari, care sa,i cuprinda pe toti& Au venit 99 de oameni, iecare si,a adus m+ncarea pre erata, "mpreuna cu o stare de adevarata sar$atoare& Urmatorii trei ani, p+na mi,am v+ndut casa si m,am mutat "n vest, am 'a3duit aceste mese de sar$atoare !a care am c(emat am$e!e parti a!e ami!iei me!e& Asum+ndu,mi responsa$i!itatea, am putut vedea cum apare o noua rea!itate, o rea!itate care, p+na "n 3iua de asta3i, pare a i un miraco!& Pentru a c+sti'a "nte!epciune din trecutu! tau si pentru a te e!i$era de e!, tre$uie sa,ti asumi responsa$i!itatea pentru toate evenimente!e care ti s,au "nt+mp!at "n viata& A,ti asuma responsa$i!itatea "nseamna a i "n stare sa,ti spui tie "nsuti- .Mi,am acut,o cu m+na mea0& E o mare di erenta "ntre ceea ce "ti ace !umea si ceea ce "ti aci tu, tie "nsuti& C+nd "ti asumi responsa$i!itatea pentru evenimente!e din viata ta si pentru interpretarea pe care o dai acestor evenimente, iesi din !umea copi!u!ui si intri "n !umea adu!tu!ui& Pre!u+ndu,ti responsa$i!itatea pentru actiuni!e si ne,actiuni!e ta!e, renunti !a vec(ea poveste cu- .De ce mi s,a "nt+mp!at tocmai mie)0, pe care o trans ormi "n- .Toate acestea mi s,au "nt+mp!at, pentru ca e nevoie sa "nvat o !ectie& Face parte din ca!atoria mea0& Potrivit !ui ;iet3sc(e, a dori sa ne uitam trecutu!, "nseamna a dori sa ne parasim propria noastra e2istenta& E aproape imposi$i! sa ne diri#am vieti!e "nspre o anumita directie, p+na ce nu ne "mpacam cu trecutu! nostru& Fiecare eveniment semni icativ din viata modi ica e!u! "n care vedem !umea si pe noi "nsine& 5+ndu! de a ne trece "n revista "ntre'u! trecut este adesea cop!esitor& Dar aceasta este o parte esentia!a a procesu!ui& Trecutu! nostru este o $inecuv+ntare care ne "ndruma si ne "nvata , si "n e! se a !a tot at+t de mu!te mesa#e po3itive c+t si ne'ative& *ntr,o 3i, o prietena mi,a te!e onat ca sa se p!+n'a de viata ei& De iecare data c+nd ;anc? se uita "n o'!inda, "si vedea trupu! cum se modi ica si ata care semana din ce "n ce mai mu!t cu a! mamei ei& Spunea ca,si putea vedea tot stresu!, 'ri#i!e si de3ama'iri!e "ntiparite pe ata& ;anc? m,a "ntre$at ce putea sa aca "n privinta $u euri!or si a etei ei triste si ca3ute& Mi,a spus ca si,a dat seama ca se "n'rasa pentru ca sa para 'ravida, ca un mod de a,si aduce "napoi tineretea pierduta& *mpreuna, ;anc? si cu mine am ima'inat un pro'ram "n care ea urma sa tina un #urna!, sa medite3e si sa aca o activitate de re!a2are a uriei, "n iecare 3i timp de @G de 3i!e& Era nevoie sa,si comp!ete3e trecutu! si sa e!i$ere3e toate emotii!e "nma'a3inate& De $una voie, ;anc? s,a desc(is si s,a !uptat, concentr+ndu,se pe cuvinte!e $atr+na, 'rasa, patetica si ur+ta , cuvinte care numeau trasaturi pe care ea nu dorea sa !e ai$a& Dupa @G de 3i!e de actiune "n scopu! e!i$erarii, ;anc? s,a simtit "ntrea'a& Pe parcurs, "i aparusera si a!te pro$!eme, asa ca a petrecut c+t timp era necesar pentru a nota "n #urna! si a inventa noi interpretari pentru iecare eveniment& A ost o !una !un'a, dar, !a s +rsit, s,a simtit a$so!ut pre'atita sa se iu$easca si sa se "n'ri#easca& Urmatoare!e @G de 3i!e ;anc? si !e,a petrecut iu$ind iecare parte din cine era& Mi,a spus ca simtea nevoia sa ie "m$ratisata si sarutata, asa ca s,a "m$ratisat si s,a sarutat sin'ura& S,a iertat comp!et& *n ce!e din urma, si,a capatat pacea& De cur+nd, ;anc? m,a c(emat ca sa,mi spuna ca se (otar+se sa,si aca o operatie estetica !a ata& Spunea ca, daca a putut sa accepte .$atr+na0, acum putea sa accepte .t+nara0 , !a un nive! cu totu! nou& Voia sa stie daca parerea mea era ca ea "nca u'ea de .$atr+na0& Am vor$it o vreme si a devenit c!ar ca ;anc? nu avea nevoie de operatie, dar ca aceasta era o deci3ie ce i,ar i dat orta "n viata ei persona!a si "n pro esie& ;anc? este cosmeticiana si ace mac(ia# artistic& I,am e2p!icat ca mu!ti oameni se iu$esc asa cum sunt, dar ca a!e' sa se rada !a su$rat sau sa,si epi!e3e mustata cu ceara& ;oi acem toate aceste !ucruri pentru a arata mai $ine si nu,i nimic rau "n asta, at+ta timp c+t noi suntem cei care a!e'em si at+ta timp c+t nu u'im de noi "nsine& ;anc? mi,a e2p!icat ca toate s,au ase3at !a !ocu! !or, de parca s,a petrecut o minune& *ntr,o 3i, surori!e de !a ca$inetu! unui c(irur' p!astician, unde !ucra cu #umatate de norma, au "ntre$at,o daca i,ar p!ace sa,si cree3e o ata pe computer& ;anc? s,a '+ndit ca asta ar amu3a,o& ;oua ima'ine pe care si,a creat,o a "nc+ntat,o, dar tot nu a !uat "n serios '+ndu! de a,si ace operatie estetica& C+teva !uni mai t+r3iu, ;anc? i,a vor$it sotu!ui ei despre aceasta e2perienta& Fara ca macar sa i se ceara, e! i,a spus ca, daca ea voia sa aca un !i tin', e! va p!ati operatia& ;anc? spunea ca o erta a picat !a tanc& Si,a acut operatia si este u!tra"nc+ntata de re3u!tat& Mi,a spus ca nu s,a putut '+ndi sa aca o operatie estetica, dec+t "n momentu! "n care s,a "mpacat cu cine era si s,a simtit $ine asa& Durerea o ca!au3ise pe ;anc? "nspre !ucrarea interioara& Trans orm+ndu,si sine!e interior, ea a ost "n stare sa,si trans orme sine!e e2terior& Durerea noastra poate i ce! mai mare "nvatator& Ea ne duce spre !ocuri din noi unde nu am i mers niciodata de $una voie& C+ti oameni ar a!e'e sa,si petreaca @A de ani "n su erinta, numai pentru ca sa poata 'asi si duce !a $un s +rsit ca!atoria su !etu!ui !or) Daca nu as i su erit at+t de

mu!t, "nca as i 3acut dro'ata pe puntea unei $arci "n Miami, vor$ind despre mine "nsami& Partea po3itiva si cea ne'ativa m,au dus unde sunt asta3i& /are as mai a!e'e sa trec iarasi prin toata durerea, pentru a avea ceea ce am acum) Raspunsu! este, da= *mi $inecuv+nte3 trecutu! si durerea& Dar, "nainte sa,mi "nsusesc cu dra'oste partea "ntunecata, am ur+t,o& Mi,am detestat durerea si am detestat pe a!tii care pareau ca traiesc ara ea& Mi,a tre$uit mu!t timp sa,mi asum responsa$i!itatea pentru actiuni!e me!e& Ma straduisem oarte tare sa nu,mi asum nici un e! de responsa$i!itate& ;umai atunci c+nd am ost 'ata sa privesc "n ata o versiune mai "na!ta a vietii me!e, mi,am dat seama ca Dumne3eu "ncerca sa ma "nvete ceva si ca aveam un dar specia!, pe care,! puteam 'asi numai daca treceam prin "ntuneric& Asta3i ma straduiesc sa,mi asum dep!ina responsa$i!itate pentru iecare incident din trecutu! meu, ca sa "nvat ceea ce este necesar pentru a a#un'e aco!o unde vreau sa a#un'& A,ti asuma responsa$i!itatea este o sarcina uriasa& Cea mai mare parte dintre noi vrem sa ne asumam responsa$i!itatea pentru $ine!e pe care,! cream "n viata noastra, dar, ce! mai adesea, ne "mpotrivim sa ne asumam responsa$i!itatea pentru ceea ce este rau& C+nd ne asumam responsa$i!itatea, a$so!ut orice ne da orta& C(iar daca ne simtim raniti sau rusinati de ceva ce se "nt+mp!a, putem 'asi pacea "n aptu! ca stim ca, "ntr,un e! sau a!tu!, aceasta ne a#uta pe iecare dintre noi sa ne "ndep!inim vise!e sau sa directionam ca!atoria su !etu!ui& Putem sa ne uitam !a noi "nsine si sa spunem- .Lumea este o p+n3a si am desenat acest eveniment "n viata mea pentru a "nvata o !ectie va!oroasa0& Am devenit raspun3atori pentru orice se "nt+mp!a& *i spunem universu!ui- .Eu sunt sursa propriei me!e rea!itati0& Aceasta va da puterea da a va modi ica viata& P+na c+nd nu va priviti trecutu! direct "n oc(i, e! va i "ntotdeauna aco!o, aduc+nd mereu ace!asi !ucru "n viata voastra& Psi(o!o'u! Ro!!o Ma? de inea ne$unia ca- .a ace ace!asi !ucru iarasi si iarasi, astept+nd re3u!tate di erite0& Tre$uie sa "nvatam din trecutu! nostru si sa ne recuperam parti!e din noi "nsine pe care nu ni !e,am asumat& *n e!u! acesta putem rupe cercu! vicios& Cei care au "nvatat dintr,o e2perienta rea, si,au asumat responsa$i!itatea pentru sentimente!e !or si s,au an'a#at "n mod constient sa,si sc(im$e viata, rareori vor crea din nou aceeasi situatie& Daca ne a$ordam viata cu !uciditate, putem "ncepe sa !uam deci3ii noi si di erite "n privinta a ceea ce vrem sa cream& ;u avem nevoie de a!tceva dec+t de o modi icare de perceptie& Pentru a ne modi ica perceptia, tre$uie sa cercetam iecare moment din trecutu! nostru, p+na c+nd descoperim o interpretare puternica ce ne permite sa ne asumam responsa$i!itatea& Risipim ener'ie va!oroasa, cre+nd motive care sa e2p!ice de ce anumite !ucruri nu sunt acute din vina noastra& *ntotdeauna e mai usor sa acu3i pe a!tcineva pentru ceea ce nu,ti p!ace "n !umea ta, dar aceasta ca!e este o undatura& E2ista "ntotdeauna durere, atunci c+nd esti victima circumstante!or- durerea disperarii si a neputintei& Dar voi traiti "ntr,un univers "n care totu! se "nt+mp!a dintr,un anumit motiv& 5asiti $inecuv+ntare pentru toate evenimente!e care au avut !oc "n viata voastra si veti 'asi recunostinta& Veti trai e2perienta a ceea ce "nseamna sa ii $inecuv+ntat& Fiecare cuv+nt, incident si persoana care "nca poarta o "ncarcatura emotiona!a tre$uie sa ie reva3ut, privit "n ata, "n!ocuit si "nsusit cu dra'oste& Tre$uie sa mer'em "napoi pe urma pasi!or nostri, p+na !a 'ene3a "ncarcaturii noastre emotiona!e& Atunci stam ata "n ata cu incidentu! respectiv, "nsusindu,ne rea!itatea !ui, ca pe o parte din trecutu! nostru& Tre$uie sa devenim pe dep!in constienti de in !uenta pe care e! a avut,o asupra vietii noastre& Apoi, privim incidentu! dintr,o perspectiva di erita, care ne permite sa ne "n!ocuim sentimente!e ne'ative cu une!e po3itive& Re!uam contro!u! asupra vieti!or noastre, a!e'+ndu,ne proprii!e interpretari& Aceasta ne da posi$i!itatea sa ne "nsusim cu dra'oste trecutu! pe care nu ni !,am asumat si sa ne de$ransam de !a a!ti oameni& Tre$uie sa a!e'em interpretari care ne duc viata "nainte, mai de'ra$a dec+t une!e care ne !asa sin'uri si nea#utorati& Convin'erea mea este ca a inventa o noua interpretare este modu! ce! mai simp!u de a trans orma ceva ne'ativ "n ceva po3itiv& Tot ceea ce apare "n !umea noastra este un eveniment o$iectiv& E! nu are un "nte!es "n sine& Fiecare dintre noi vedem !umea prin !enti!e di erite, ast e! "nc+t, iecare dintre noi percepem "n mod di erit un anumit incident& Perceptii!e si interpretari!e noastre sunt ce!e care ne a ectea3a emotii!e , si nu incidentu! "nsusi& Perceptii!e si interpretari!e noastre sunt ce!e care nea'a responsa$i!itatea si aduc acu3e& Pe cine acu3i tu pentru e'oismu! tau) Pentru dependente!e ta!e) Pentru esecuri!e ta!e) Acum e momentu! de a nu mai i o victima& Accepta responsa$i!itatea , si "ti vei accepta e'oismu!, dependente!e si esecuri!e& Totodata, vei !asa sa iasa 'enero3itatea, $!+ndetea si dreptu! tau divin de a avea totu!& Fiecare dintre noi tre$uie sa a#un'a sa "nte!ea'a modu! "n care este a ectat de cramponarea de un e! "nvec(it si neevo!uat de a ne vedea at+t pe noi "nsine, c+t si vieti!e noastre& Fiecare dintre noi tre$uie sa ia o deci3ie constienta, modi ic+ndu,ne interpretari!e, pentru a modi ica !umea noastra& Interpretati a!t e! un cuv+nt si acesta nu numai ca,si va pierde "ncarcatura ne'ativa, ci va va da "napoi propria voastra putere& Iata un e2ercitiu care va va a#uta sa va modi icati interpretari!e& Voi !ua un cuv+nt care are o "ncarcatura emotiona!a ce repre3inta o trasatura pe care "nca nu mi,o doresc& Cuv+ntu! pentru care vreau sa cree3 o noua interpretare este .ur+ta0& Ma "ntorc "n amintiri si 'asesc un incident "nt+mp!at oarte timpuriu "n viata mea, care mi,a provocat durere si mi,a ormat o pre#udecata "n privinta ur+teniei& C+nd mer' "napoi si revad totu!, "mi amintesc ca, etita iind, tata o$isnuia sa ma tac(ine3e, spun+ndu,mi .nasuc de purce!us0 si .'o'osica0& Interpretarea mea- tata nu ma iu$este si crede ca sunt ur+ta& Stiu ca acest sentiment m,a o$sedat, asa ca acum tre$uie sa privesc incidentu! "n ata& *mi dau voie sa traiesc e2perienta sentimente!or de durere, umi!inta si rusine, pe care "nca !e atase3 ace!ui moment si ace!ui cuv+nt& Apoi, "ncep sa cree3 o noua interpretare a evenimentu!ui, pentru a "nsusi cu dra'oste .ur+ta0& ;/I I;TERPRETARI Po3itive 7& Sunt rumoasa, asa ca tata! meu devenea nervos c+nd se a !a "n prea#ma mea& Sin'uru! mod prin care "si putea ascunde nervo3itatea era sa,mi dea nume pe care e! !e considera dra'ute& @& Tata credea ca aceste nume erau dra'ute si !e o!osea cu a ectiune& 9& Tata ma iu$ea at+t de mu!t, "nc+t voia sa ma pre'ateasca pentru !umea rea!a& E! credea ca ma putea prote#a, r+3+nd de rumusetea mea&

;e'ative 7& Tata ma ura si "ncerca sa,mi aca un rau care ma va a ecta pe viata& @& Tata credea ca eram cu adevarat "n'ro3itor de ur+ta si ca sin'uru! mod prin care putea re3o!va aceasta pro$!ema era prin a ma tac(ina& Acum pot sa privesc toate interpretari!e si sa vad care dintre e!e ma ace sa ma simt $ine si care ma ace sa ma simt rau& De asemenea, pot a!e'e sa "n!ocuiesc vec(ea mea interpretare ne'ativa cu una po3itiva& *ntotdeauna "mi pun "ntre$area- ./are aceasta interpretare "mi da putere, sau mi,o ia) Ma ace sa ma simt s!a$a, sau puternica)0 Daca porti un dia!o' interior care,ti ia puterea, acesta nu se modi ica p+na c+nd nu "! "n!ocuiesti tu "nsuti cu o conversatie interioara puternica si po3itiva& Dar unii dintre noi au o vointa oarte puternica, iar dependenta de durere si su erinta nu ne permite o noua interpretare& De aceea este at+t de important sa !e punem pe (+rtie si sa privim separat iecare moda!itate prin care putem percepe un anumit incident& *nsusi 'estu! de a scrie cuvinte!e e!i$erea3a emotii!e care sunt !e'ate de e!& C+nd vrem sa ne distram si sa ne #ucam cu interpretari!e, putem sa ree2aminam variante!e& Atunci c+nd !e aducem !a !umina, scot+ndu,!e din "ntuneric, e!e pot i vindecate& ;oua interpretare pe care am a!es,o "n aceasta situatie a ost ca- .Tata ma iu$ea at+t de mu!t, "nc+t voia sa ma pre'ateasca pentru !umea rea!a& E! credea ca ma putea prote#a, r+3+nd de rumusetea mea0& Am a!es,o pe aceasta, deoarece ma acea sa r+d& Atunci c+nd am scris,o parea oarecum ridico!a, dar c+nd am "nc(is oc(ii si mi,am pus "ntre$area- ,care dintre interpretari "mi m+n'+ie su !etu!O, am a!es,o pe aceasta& *n momentu! "n care am a!es sa "n!ocuiesc vec(ea interpretare, am ost capa$i!a sa,mi "nsusesc cu dra'oste .ur+ta0, ara sa mai simt durerea din trecut& *ntre'u! meu punct de re erinta s,a modi icat& Acum, vec(iu! o$icei a! tata!ui meu pare aproape du!ce si p!acut& Indi erent de motivatii!e rea!e, acum am ca3ut !a pace cu acea e2perienta& ;u mai mer' printre oameni, cu teama ca cineva va crede ca sunt ur+ta& ;ici nu mai proiecte3 asupra a!tor oameni ur+tenia care am cre3ut ca ma caracteri3ea3a& Daru! aspectu!ui .ur+ta0 este !i$ertatea de a iesi din casa ara a ma pieptana si ara a ma mac(ia , si, cu toate acestea, sa ma simt 'ro3av& Puteti o!osi e2ercitiu! pe care tocmai !,am acut, !u"nd orice incident sau cuv+nt cu care aveti pro$!eme, oric+t de trivia! sau puternic ar i e!& / emeie cu care am !ucrat avea oarte mari pro$!eme , usor de "nte!es de a!t e! , "n a 'asi $inecuv+ntare "n aptu! ca usese amenintata cu pisto!u! si vio!ata& Din aceasta e2perienta, ea a ramas cu un sentiment ca era o t+r a de3'ustatoare si demna de dispret si ca a meritat totu!& Timp de mai mu!t de cincispre3ece ani a dus "n ea aceasta interpretare& I,am cerut sa "ncerce sa invente3e trei interpretari po3itive si "nca doua ne'ative& A putut sa,si dea seama oarte c!ar ca interpretarea pe care,o a!esese era dureroasa si o acea sa,si piarda orte!e4 asa ca, ea !e,a inventat "nt+i pe ce!e ne'ative& ;e'ative 7& Deoarece eram o ra3vratita si,mi uram parintii, ma "m$racam provocator , si am capatat ce am meritat& @& Sunt un 'unoi ara nici o va!oare& Merit sa iu vio!entata si sa mi se aca un rau& Po3itive 7& Eram o t+nara naiva si pierduta, care "ncercam sa iu cu cineva& Acest eveniment m,a a#utat sa ma "ndrept spre a deveni o persoana mai constienta, mai atenta, mai !ucida& @& Acest incident a ost o $inecuv+ntare mascata& Ca urmare, am "nvatat cum sa ma respect pe mine "nsami si sa,mi respect trupu!& 9& Am "nvatat ca, de atunci "nainte, nu tre$uia sa mai iu niciodata o victima& Acest incident a ost un semna! sa ma tre3esc4 e! a acut parte din p!anu! divin de a,mi tre3i sine!e meu spiritua!& De "ndata ce Canna( a emis toate aceste interpretari, si,a dat seama ca avea o posi$i!itate de a!e'ere& Mai "nt+i, am trecut prin interpretari!e ne'ative, deoarece ea credea ca era imposi$i! sa invente3e une!e po3itive& *n c!ipa "n care am terminat, a ost capa$i!a sa 'aseasca mu!te interpretari di erite care puteau sa,i dea orta& A admis c(iar ca cea pe care a a!es,o parea a i adevaru!& Ea a a!es o a doua a irmatie po3itiva- Acest incident a ost o $inecuv+ntare mascata& Ca urmare, am "nvatat cum sa ma respect pe mine "nsami si sa,mi respect trupu!& De "ndata ce Canna( a !uat (otar+rea de si modi ica interpretarea, a ost "n stare sa,si "nsuseasca cu dra'oste.de3'ustatoare0 si .demna de dispret0, doua cuvinte care "i dominasera viata timp de mai mu!t de cincispre3ece ani& Permit+nd acestor aspecte sa,i o ere daruri!e !or, ea a acut posi$i!a aparitia opusuri!or !or po!are& .M+ndra0 si . rumoasa0 erau aspecte!e dupa care Canna( t+n#ea, iar acum avea acces !a aceste parti "ntre'i din ea "nsasi& Pe masura ce deveniti mai constienti, este din ce "n ce mai evident aptu! ca responsa$i!itatea voastra e sa a!e'eti interpretari care va dau orta& Uneori, este mai usor sa ii victima, dar o perspectiva ne'ativa nu,ti o era dec+t 'arantia ca vei ram+ne ast e!& Cu c+t sunteti mai constienti de daruri!e pe care viata vi !e da, cu at+t mai rapid veti a!e'e propria voastra perspectiva asupra oricarui !ucru care vi se "nt+mp!a& Mu!tora dintre noi !i se "nt+mp!a evenimente tra'ice& E!e ac parte din viata& E nevoie de cura# sa,ti impui sa treci prin asemenea evenimente& Dar atunci c+nd !e o!ositi pentru a evo!ua, e!e devin $inecuv+ntari& Un a!t e2emp!u cura#os este viata unei tinere rumoase, pe nume 6u!ia& Timp de doi ani de 3i!e, 6u!ia "si dorise cu disperare sa ai$a un copi!& C+nd a ramas, "n s +rsit, "nsarcinata, at+t ea c+t si sotu! ei erau "ntr,a! nou!ea cer& *n a paispre3ecea saptam+na de sarcina, 6u!ia a o$servat ca s+n'era& Speriata, s,a dus imediat !a doctor& Pentru ca nu puteau sa auda $atai!e inimii, i,au acut o sono'rama& Inima tot nu se au3ea , copi!asu! era mort& 6u!ia era disperata& A p!+ns 3i!e "ntre'i, #e!indu,si pierderea& C(iar "n perioada "n care etusu! mort era "nca "n ea, am avut privi!e'iu! sa !ucre3 cu 6u!ia& I,am cerut sa,mi dea interpretarea ei pentru ace! eveniment tra'ic& 6u!ia a "nceput sa p!+n'a& A spus- .;u sunt destu! de $una ca sa dau nastere unui copi!& Cred ca a!coo!u! pe care !,am $aut, "nainte de a sti ca sunt "nsarcinata, i,a acut rau copi!u!ui0& Durerii norma!e provocate de #a!ea ei, 6u!ia "i adau'a acu3e!e pe care si !e aducea& Pe masura ce vor$ea, "mi devenea c!ar ca 6u!ia voia sa aca din acesta un eveniment sacru , si nu doar un a!t !ucru rau care i se "nt+mp!a& C+nd am "nceput sa !ucram, 6u!ia a vrut sa cree3e mai "nt+i interpretari!e ne'ative&

;e'ative 7& ;iciodata nu voi i "n stare sa duc o sarcina p+na !a capat, deoarece am o pro$!ema 'enetica& @& Sunt pedepsita pentru toate avorturi!e prietene!or me!e si a!e persoane!or din ami!ie& Po3itive 7& Acesta a ost un e2ercitiu pentru trupu! meu, care !,a pre'atit sa poarte copi!asu! pe care,! voi iu$i si,! voi "n'ri#i& @& Aceasta con irma ca dorinta mea de a avea un copi! este rea!a& ;u mai am nici un du$iu& 9& Durerea pierderii si separarii de copi! mi,a o erit e2perienta care sa ma a#ute sa devin o mama mai $una& 6u!ia a a!es a treia propo3itie po3itiva- Durerea pierderii si separarii de copi! mi,a o erit e2perienta care sa ma a#ute sa devin o mama mai $una& Putea simti "n propriu! ei trup puterea acestei interpretari& Stiind ca nimic nu este "nt+mp!ator, 6u!ia a vrut sa,si aminteasca de acest copi! pentru daru! pe care e! i 7,a o erit, mai de'ra$a dec+t pentru durere& Acesta a ost cu adevarat un act de dra'oste si cura#& E! i,a dat 6u!iei puterea de a,si continua viata si de a se pre'ati pentru minunatu! copi! pe care, "n ce!e din urma, "! va avea& Fiecare dintre noi tre$uie sa avem "ncredere ca, daca acem ceea ce este necesar pentru a ne c!ari ica trecutu! si a ne "nsusi cu dra'oste durerea, vom 'asi daruri!e unice, auru! care se a !a "n "ntuneric& Daca permitem ca acest !ucru sa se "nt+mp!e, universu! ne va da mai mu!t dec+t ne putem noi ima'ina& Cu totii a#un'em "n aceasta !ume cu o misiune di erita si depinde de noi sa o "ndep!inim& Privind din aceasta perspectiva, veti vedea ca toate evenimente!e din trecut va o era oportunitatea de a "nvata, de a evo!ua, de a va sc(im$a si de a e2p!ora& C+nd ne reconci!iem cu trecutu! nostru, procesu! de recuperare a! proiectii!or devine mu!t mai usor& Aceste emotii si comportamente neasumate ne iau orta si capacitatea de a i mareti& C+nd "ti ne'i un sin'ur aspect din tine "nsuti, ne'i o parte din ceea ce ai nevoie pentru a i "ntre'& Fara sa ne dam seama, !e dam cea mai mare parte din aspecte!e noastre oarte pretioase at+t ce!or pe care,i ur+m, c+t si ce!or pe care,i iu$im& ;u putem accepta cu dra'oste anumite !ucruri, deoarece am investit at+t de mu!t "n #udecati!e si critici!e noastre& ;e !ipseste cura#u! de a accepta ca am 'resit, de a i responsa$i!i& ;e e teama sa im imper ecti, sa ne dam seama ca !ucruri!e pe care !e detestam ce! mai mu!t "n a!tii sunt, "n rea!itate, doar !ucruri pe care !e ur+m "n noi "nsine& ;e este teama ca orta si inte!i'enta noastra ne vor i3o!a, deoarece tot ceea ce vedem "n #uru! nostru este doar mediocritate& ;e este at+t de rica sa nu im respinsi, "nc+t ne vindem daruri!e ce!e mai pretioase, doar ca sa ne "ncadram cerinte!or& Suntem "nvatati sa acem acest !ucru ca mi#!oc de supravietuire si "! acem p+na c+nd, !a un moment dat, nu ne mai putem suporta pe noi "nsine& Atunci, emotii!e to2ice devin at+t de dureroase, "nc+t noi cream situatii "n viata care sa continue sa ne pre3inte ca iind nevrednici, sa dovedeasca ca nu ne meritam vise!e& ;umai voi sunteti aceia care puteti opri cercu! vicios& ;umai voi puteti spune- .5ata= *mi vreau maretia, "mi merit stra!ucirea, creativitatea si divinitatea0& Ani de 3i!e am trait e2perienta unei dureroase !ipse de "ncredere c+nd era vor$a de partenerii mei intimi& Credeam ca nu se poate avea "ncredere "n $ar$ati si ca, ori de c+te ori au o oca3ie, ei sunt in ide!i& ;iciodata nu mi,a dat prin cap ca aceasta parere avea o !e'atura cu mine& Prin urmare, eram vesnic pe urma prieteni!or mei, amenint+ndu,i ca pun capat re!atiei, daca aceau ceva care sa a ecte3e !e'atura dintre noi& La un moment dat, unu! dintre $ar$ati a su'erat ca eu proiectam asupra !ui aptu! ca "n mine nu se putea avea "ncredere& Imediat am respins aceasta idee& ;ici nu se punea "n discutie aptu! ca eu nu as i !oaia!a si demna de "ncredere& Mai t+r3iu, dupa ce am avut o discutie mai aprinsa, am o$servat ca primu! !ucru pe care !,am acut a ost sa ma '+ndesc !a urmatoru! $ar$at cu care voi avea o re!atie, !a urmatoru! 1ar$at Idea!& ;ici macar nu discutaseram sa ne despartim si eu de#a visam !a un a!t $ar$at& Dar, datorita aptu!ui ca "mi spuneam ca era doar un vis, am ost "n stare sa ne' aceasta parte din mine "nsami& De "ndata ce am putut recunoaste propria mea caracteristica , aptu! ca nu se poate avea "ncredere "n mine , am putut sa "ncete3 de a mai proiecta aceasta !ipsa de "ncredere asupra ce!or din #uru! meu& Descoperirea ca eu nu aceam a!tceva dec+t sa cree3 o stare nep!acuta "n cadru! re!atii!or me!e era oarte deprimanta& Prima mea reactie a ost sa,mi detest aceasta parte din mine pe care o percepeam ca pe o $oa!a& Am "nc(is oc(ii sa vad daca puteam vor$i cu su$,persona!itatea mea "n care nu se putea avea "ncredere& Prima ima'ine care mi,a aparut a ost aceea a unei ete su$tiri si ra'i!e, care tremura c+nd vedea un $ar$at& ;ume!e ei era Speriata Sue& C+nd am "ntre$at,o de ce anume avea nevoie ca sa se vindece, ea a spus ca de compasiune& C+nd am au3it aceste cuvinte si i,am va3ut rica, inima mea s,a desc(is& Mi,am dat voie sa,mi simt propria rica si, cu oc(ii "nc(isi, am tinut,o pe Speriata Sue "n $rate& Compasiunea ata de noi "nsine este esentia!a& Atunci c+nd ea este a$senta, simtim rica si auto,detestare& Dat iind ca nu putem suporta sa ne ur+m pe noi "nsine, proiectam aceasta ura asupra !umii& Pre eram sa im victime!e !umii, dec+t victime!e noastre "nsine si, $!am+nd !umea, putem evita durerea de a sta ata "n ata cu noi "nsine& Acum este momentu! sa privesti cu onestitate iecare persoana din viata ta pentru care ai o reactie puternica , mama, tata!, parteneru!, se u!, ce! mai $un prieten& Fa o !ista cu acestia toti si cu trasaturi!e care,ti provoaca o anumita reactie& Acesta este un proces de descoperire continua& *n momentu! "n care "ti asumi trasaturi !a un anumit nive!, un a!t nive! "si ace aparitia& /rice resentiment pe care,! ai e ca un ste'u!et rosu care semna!i3ea3a ca, din punct de vedere ener'etic, "nca mai esti $ransat& *n cartea Un Curse "n Iu$ire, 6oan 5attuso% e2pune un e2ercitiu usor, pe care !,a "nvatat de !a Een Ee?es%%& Scrieti pe o oaie de (+rtie nume!e unei persoane care va deran#ea3a& Tra'eti o !inie "n #os "n centru! pa'inii si scrieti pe o parte tot ceea ce va p!ace !a acea persoana si pe o parte tot ceea ce nu va p!ace& C(iar si atunci c+nd nu va p!ace de cineva, puteti 'asi ceva a'rea$i! !a persoana respectiva& Lista voastra ar putea arata cam asa% Preot si con erentiar cu audienta nationa!a, "i "nvata pe oameni cum sa cree3e re!atii sanatoase si p!ine de iu$ire, urm+nd principii!e dra'ostei si iertarii a !ate "n Un Curs "n Miraco!e& %% Fondatoru! Stiintei Fericirii& A scris carti tiparite "n mi!ioane de e2emp!are, prin care ni se de3va!uie puterea dra'ostei neconditionate si accesu! !a constienta noastra superioara& ;&T& MARTA Po3itive $un 'ust ;e'ative !enesa

pasiune pentru ceea ce ace emotiva

ne"n'ri#ita 3'omotoasa

Acum, "n ata iecarui cuv+nt din co!oana din st+n'a scrieti- .Ma iu$esc c+nd &&&0& Ma iu$esc c+nd am $un 'ust& Ma iu$esc c+nd pun pasiune "n ceea ce ac& Apoi, scrieti "n ata iecarui cuv+nt din co!oana din dreapta- .;u ma iu$esc c+nd &&&0& ;u ma iu$esc c+nd sunt !enesa& ;u ma iu$esc c+nd sunt ne"n'ri#ita& ;u ma iu$esc c+nd sunt emotiva& ;u ma iu$esc c+nd sunt 3'omotoasa& Acesta este un mod simp!u de a admite ca ceea ce ve3i !a a!ta persoana este rea! si "n ceea ce te priveste& *ntr,o 3i, am primit un te!e on de !a prietena mea Laurie, care urmase cursu! meu& Era oarte "ntoarsa pe dos& Fosta ei co!e'a de camera din !iceu, C(ristina, era o persoana pe care o admirase de ani de 3i!e& *n u!tima c!ipa, C(ristina renuntase !a niste p!anuri pe care !e acuse "mpreuna cu Laurie si Laurie era consternata de comportamentu! prietenei ei& Mi,a spus ca aceasta era o tipa ra3'+iata, e'oista, aro'anta, care 3icea ca !e stie pe toate& I,am amintit cu $!+ndete ca, atunci c+nd suntem a ectati de comportamentu! cuiva, aceasta este o proiectie a propriei noastre trasaturi pe care nu ne,o asumam& Laurie a insistat ca asta n,avea nici o !e'atura cu ea& Era si'ura de aptu! ca C(ristina "si arata, "n s +rsit, adevarata ata& I,am cerut sa scrie !ucruri!e care,i p!aceau si ce!e care nu,i p!aceau !a C(ristina& Iata !istaCCRISTI;A Po3itive Conducatoare E!e'anta spiritua!a p!ina de succes rumoasa ;e'ative e'ocentrica e'oista aro'anta a,toate,stiutoare nepasatoare

Laurie a trecut prin iecare trasatura po3itiva si a scris- .*mi p!ace de mine c+nd sunt conducatoare, c+nd sunt e!e'anta, c+nd sunt spiritua!a, c+nd sunt p!ina de succes, c+nd sunt rumoasa0& A scris- .;u,mi p!ace de mine c+nd sunt e'ocentrica, c+nd sunt e'oista, c+nd sunt aro'anta, c+nd pretind ca sunt a,toate,stiutoare, c+nd sunt nepasatoare0& Laurie a o$servat ca ea nu,si asuma aspecte!e ne'ative a!e C(ristinei si nici pe ce!e po3itive& *i daduse C(ristinei toata orta ei, proiect+nd asupra acesteia toate aspecte!e po3itive !a care nu era conectata& Atunci c+nd ea a de3ama'it,o, ar+t+ndu, si imper ectiuni!e, Laurie s,a simtit "nse!ata& Descoperirea ca aceasta emeie per ecta, spiritua!a, rumoasa, e!e'anta avea de ecte i, a su$!iniat proprii!e ei de ecte& Laurie proiectase at+t de mu!t din sine!e ei neasumat asupra C(ristinei, "nc+t s,a simtit pierduta si urioasa, atunci c+nd C(ristina a ost ea "nsasi& Pentru a se de$ransa, Laurie tre$uia sa ia "napoi parti!e din ea "nsasi pe care !e proiectase asupra C(ristinei& I,am spus !ui Laurie sa "ncerce sa,i scrie C(ristinei o scrisoare prin care sa,si e2prime sentimente!e& C(iar daca nu va trimite niciodata acea scrisoare, era important ca Laurie sa ie "n stare sa e2prime toata m+nia si resentimente!e pe care !e simtea& *n momentu! "n care a terminat de scris scrisoarea, Laurie a decis ca nu voia sa,i mai dea C(ristinei, sau oricui a!tcuiva, nimic din orta ei& Laurie era 'ata sa,si "nsuseasca propria ei rumusete, succes, e!e'anta, spiritua!itate si ca!itati de conducator& A identi icat "n interioru! ei aceste aspecte, unu! c+te unu!& A recuperat toate proiectii!e ei po3itive si apoi pe ce!e ne'ative& Pentru ea era mai 'reu sa,si "nsuseasca trasaturi!e po3itive, dec+t pe ce!e ne'ative& De apt, de "ndata ce !e,a "nsusit cu dra'oste pe ce!e po3itive, n,a mai simtit nici o "ncarcatura "n privinta ce!or ne'ative& Atunci c+nd ne asumam ceva pe dep!in pe un ta!'er a! $a!antei, aceasta aduce adesea, pe ce!a!a!t ta!'er, trasaturi!e opuse& C(ristina s,a dovedit a i pentru Laurie un cata!i3ator prin care sa,si 'aseasca rumusetea si !umina& /amenii apar "n viata noastra pentru a ne a#uta sa ne re acem "ntre'imea& Limita pe care ma#oritatea dintre noi o impunem c+nd ne #udecam pe noi "nsine este oarte "n'usta& Daca tot ceea ce este $un e pe o parte si ceea ce este rau e pe cea!a!ta, cei mai mu!ti dintre noi vom trai "n mi#!oc, asum+ndu,ne o mica parte din ce e $un si o mica parte din ce e rau& Tre$uie sa "nvatam cum sa traim "n "ntrea'a 'ama a capacitatii umane si sa nu ne simtim prost "n privinta asta& Fiecare emotie si iecare impu!s sunt per ect omenesti& Pentru a ne "nsusi cu dra'oste !umina, tre$uie sa ne "nsusim pe dep!in si cu dra'oste "ntunericu!& Dumne3eu, su !et, dra'oste , pentru mine toate "nseamna ace!asi !ucru& E!e sunt "ntotdeauna aco!o, c(iar daca nu !e putem vedea& E!e asteapta sa !e invitam sa intre& Usa se a !a "n inimi!e noastre& C+nd vrem sa ne desc(idem inimi!e catre tot ceea ce e2ista si "ncepem sa cautam "n toate $ine!e , mai de'ra$a dec+t rau! , atunci "! vedem pe Dumne3eu& Vedem dra'ostea& Este esentia! sa ne amintim ca noi suntem cei ce a!e'em ce anume vedem& La un anumit nive!, noi cerem toate !ectii!e pe care !e "nvatam "n aceasta viata& Fiecare incident, oric+t ar i e! de 'roa3nic, are un dar pentru noi& Iar daca voi o$tineti daru! vostru, atunci si eu o$tin daru! meu, deoarece, "n !umea spiritu!ui, eu sunt voi si voi sunteti eu& EKERCITII 7& Timp de c+teva minute, straduiti,va sa creati un mediu re!a2ant& *nc(ideti oc(ii si respirati "ncet si ad+nc de cinci ori& Ima'inati,va ca intrati "n ascensoru! vostru interior si co$or+ti sapte eta#e& C+nd se desc(ide usa, intrati "n 'radina voastra sacra& *ndreptati,va catre !ocu! vostru de meditatie, "n timp ce savurati rumusetea 'radinii& Puneti,va "ntre$area- .Care sunt convin'eri!e de $a3a care, mi conduc viata)0 Stati c+teva minute si apoi aceti o !ista cu convin'eri!e voastre de $a3a& Dupa aceea, "nc(ideti usor oc(ii si ima'inati,va prima propo3itie de pe !ista& Puneti,va urmatoare!e "ntre$ari& Stati putin ca sa ascu!tati raspunsuri!e care vin din pro un3imea voastra !auntrica&

a& Este aceasta cu adevarat ideea mea, sau am adoptat,o) $& De ce am eu aceasta convin'ere) c& *mi da ea orta) d& La ce ar tre$ui sa renunt ca sa o modi ic& Dupa ce ati raspuns !a toate "ntre$ari!e, notati,va ara 'ra$a totu! "n #urna!& @& Scrieti o scrisoare scurta catre iecare dintre convin'eri!e de pe !ista, mu!tumindu,i ca v,a ost de o!os& Apoi, inventati o noua convin'ere care sa o "n!ocuiasca pe cea vec(e& An'a#ati,va ver$a! sa cinstiti aceasta noua convin'ere& Desc(ideti apoi oc(ii si scrieti noua convin'ere care va da orta& 9& Scrieti un cuv+nt pe care "nca nu,! puteti accepta sau iu$i pe dep!in, "nc(ideti oc(ii si 'asiti "n viata voastra un incident de mai demu!t care v,a a ectat "n asa mod, "nc+t a acut din acest aspect o a'resiune& Scrieti apoi interpretarea pe care o dati ace!ui incident& Dedesu$t, scrieti cinci noi interpretari pe care i !e dati- trei po3itive si doua ne'ative& Daca nu va puteti '+ndi !a nici una, "ntre$ati,i pe prieteni sau pe cei din ami!ie& 5asirea unor interpretari noi e un act creator, pentru care este nevoie de e2ercitiu& Ca sa nu va "mpiedicati de o sin'ura interpretare, "ncercati mai mu!te ca sa re!a2ati interpretarea care v,a provocat durere& Daca aveti vreo "ntre$are, cititi pa'ina 778& Capito!u! 8 A,ti !asa propria !umina sa stra!uceasca *n Re"ntoarcere spre dra'oste, Marianne Fi!!iamson% spune- .Frica noastra cea mai pro unda nu este ca suntem imper ecti& Frica noastra cea mai pro unda este ca suntem e2traordinar de puternici0& Ceea ce ne "nspaim+nta ce! mai tare este !umina noastra si nu "ntunericu!& ;e punem "ntre$area- . Cine sunt eu ca sa iu stra!ucitor, super$, ta!entat, e2traordinar) 0 De apt, cine esti tu ca sa nu ii asa) Esti un copi! a! !ui Dumne3eu& Daca te minima!i3e3i, nu,i aci un serviciu !umii& ;u e2ista nimic !auda$i! "n a te micsora si minima!i3a "n asa masura, "nc+t a!ti oameni sa se simta "n si'uranta !+n'a tine& Te,ai nascut ca sa mani esti '!oria !ui Dumne3eu care se a !a "nauntru! tau& Ea nu se a !a doar "n unii dintre noi& Se a !a "n toata !umea& Si, pe masura ce !asam propria noastra !umina sa stra!uceasca, "n mod su$constient !e dam a!tor oameni permisiunea de a ace ace!asi !ucru& Pe masura ce ne e!i$eram de propria noastra rica, pre3enta noastra "i e!i$erea3a, "n mod automat, pe cei!a!ti& Acest capito! va va arata cum sa !asati sa stra!uceasca "ntrea'a voastra !umina& Cum sa va "nsusiti, cu dra'oste, toata sp!endoarea si maretia pe care o vedeti "n cei!a!ti& Aceasta "nseamna sa va asumati si sa va "nsusiti cu dra'oste nu numai um$ra voastra "ntunecata, ci si um$ra !uminoasa, toate aspecte!e po3itive pe care !e,ati ne'at si !e,ati proiectat asupra a!tora& Traim "ntr,o epoca noua& E momentu! sa ne desc(idem, sa ne vinde cam si sa evo!uam& % scriitoare si viitoro!o'a, autoare a cartii Vindecarea su !etu!ui Americii& *mpreuna cu ;& D& Fa!sc( si a!tii a ondat A!ianta pentru Renastere 5!o$a!a& Pentru amanunte, recomandam consu!tarea tri!o'iei Conversatii cu Dumne3eu si Prietenie cu Dumne3eu, Editura For You& ;&T& ;u este o activitate pasiva, dar ea cere capitu!are , capitu!area e'o,uri!or noastre si a vec(i!or noastre tipare& Dupa cum spunea odata C(ar!es Du$ois- .Ce! mai important !ucru este ca, "n orice moment, sa sacri icati ceea ce sunteti, pentru ceea ce ati putea i0& Sin'uru! !ucru ce ne "mpiedica sa im sine!e nostru "ntre' si autentic este rica& Frica ne spune ca nu ne putem "mp!ini vise!e& Frica ne spune sa nu riscam& Ea ne "mpiedica de !a a ne $ucura de ce!e mai mari averi a!e noastre& Frica ne tine "n mi#!ocu! spectru!ui, "n !oc de a ne $ucura de "ntrea'a 'ama de cu!ori& Frica ne para!i3ea3a& ;e $!oc(ea3a, pentru a nu a#un'e !a e2u$eranta si "nc+ntare "n viata& P!ini de rica, cream situatii "n viata noastra pentru a ne dovedi noua "nsine ca !imitari!e pe care ni !e auto,impunem sunt ceea ce tre$uie& Pentru a ne depasi rica, tre$uie sa o privim "n ata si sa o "n!ocuim cu dra'oste& Atunci o putem "m$ratisa cu dra'oste& *n c!ipa "n care ne putem "m$ratisa si "nsusi rica, putem a!e'e sa nu ne mai ie rica niciodata& Dra'ostea ne permite sa taiem acest cordon& ;e este rica de propria noastra maretie, deoarece ea arunca o provocare convin'eri!or noastre de $a3a& Ea contra3ice tot ceea ce ni s,a spus& Unii dintre noi recunosc mu!te dintre daruri!e pe care !e avem, "n timp ce a!tii pot vedea numai c+teva, dar rareori se "nt+mp!a sa "nt+!nesc pe cineva care sa se simta con orta$i! "n dep!ina stra!ucire a !uminii sa!e& Fiecare dintre noi are "ntiparite trasaturi po3itive pe care "i este 'reu sa !e "m$ratise3e si sa !e "nsuseasca& *ntruc+t ma#oritatii dintre noi ni s,a spus sa nu acem pe ne$unii, sau sa nu im "ncre3uti, am "n'ropat c+teva dintre ce!e mai pretioase daruri a!e noastre& Aceste daruri au devenit um$ra noastra !uminoasa& Purtam cu noi um$ra !uminoasa, "n ace!asi sac "n care avem si um$ra "ntunecata& Este tot at+t de di ici! sa ne recuperam toate aspecte!e !uminoase din noi "nsine, pe c+t este sa ni !e recuperam pe ce!e "ntunecate& Pe c+nd eram !a un centru de de3into2icare, a venit o doamna care ne,a tinut o con erinta& Ea a "nceput prin a ne spune ca a a$so!vit acu!tatea pe primu! !oc& Era casatorita de 79 ani si avea o re!atie e2traordinara cu sotu! ei& Era o mama minunata si o con erentiara e2ce!enta& Pe masura ce continua sa ne spuna despre toate !ucruri!e pe care !e acea $ine, eu '+ndeam- .Ce sc+r$a "ncre3uta= Cine,si "nc(ipuie ca e) /are de ce tre$uie s,o ascu!tam)0 Apoi s,a oprit, ne,a privit pe iecare i2 "n oc(i si a spus- .Am venit aici ca sa va vor$esc despre dra'ostea de sine&

Despre importanta de a va recunoaste toate ca!itati!e si de a i "n stare sa !e "mpartiti cu oamenii din viata voastra0& ;e,a e2p!icat ca, pentru a ne iu$i pe noi "nsine, tre$uie sa vrem sa !asam propria noastra !umina sa stra!uceasca puternic& Tre$uie ca, "n iecare 3i, sa recunoastem tot $ine!e pe care !,am acut si sa ne pretuim pentru asta& Tre$uie sa acem un inventar a! vietii noastre si sa ne ap!audam rea!i3ari!e& Atunci c+nd !asam sa stra!uceasca !umina din noi, demonstram ce!or!a!ti ca este a$so!ut "n re'u!a ca si ei sa stra!uceasca& Sedeam pe scaun "ntr,o stare de soc& Uneori ma mai !audam cu ta!ente!e me!e, dar nu am cre3ut niciodata ca era "n re'u!a sa ma aprecie3 si sa "mi o er pretuire& Laudarosenia mea provenea din nesi'uranta de sine, din aptu! ca niciodata nu m,am simtit destu! de "n !ar'u! meu& Parado2u! situatiei era ca, dupa parerea con erentiarei, eu nu ma simteam "n !ar'u! meu c+nd era vor$a de mine "nsami, deoarece nu voiam sa,mi asum daruri!e pe care mi !e,a dat Dumne3eu& ;u voiam sa,mi aprecie3 ta!ente!e& Dintr,un motiv sau a!tu!, "ntotdeauna am cre3ut ca, a,mi minima!i3a parti!e ce!e mai $une din mine "nsami, ma acea sa iu o persoana mai $una& *n dupa,amia3a aceea, am "nvatat una dintre ce!e mai va!oroase !ectii din viata mea- nu numai ca este "n re'u!a sa spunem !ucruri rumoase despre noi "nsine, dar este c(iar o$!i'atoriu& Tre$uie sa ne recunoastem daruri!e si ta!ente!e& Tre$uie sa "nvatam sa apreciem si sa cinstim tot ceea ce acem $ine& Tre$uie sa ne cautam unicitatea& Mu!ti oameni nu pot sa,si asume succesu!, ericirea, sanatatea, rumusetea si divinitatea& Le este teama sa vada ca sunt puternici, p!ini de succes, creativi si se2i& Frica !or "i "mpiedica sa e2p!ore3e aceste parti din ei "nsisi& Dar, pentru a ne iu$i cu adevarat pe noi "nsine, tre$uie sa,! "m$ratisam si sa,! asumam pe cine suntem "n tota!itatea !ui , nu numai partea "ntunecata, ci si cea !uminoasa& A "nvata sa ne recunoastem proprii!e noastre ta!ente ne permite sa apreciem si sa iu$im daruri!e unice a!e ce!or!a!ti& Stai un moment si !iniste,ti mintea& Respira de c+teva ori rar si ad+nc si citeste "ncet !ista de mai #os& Dupa ce te uiti !a iecare cuv+nt, spune,ti tie "nsuti- .Eu sunt&&&0, o!osindu,! pe iecare dintre e!e& De e2emp!u- ,Eu sunt sanatos4 eu sunt rumos4 eu sunt stra!ucitor4 eu sunt ta!entat4 eu sunt $o'at& Scrie pe o oaie de (+rtie orice cuv+nt care te ace sa nu te simti "n !ar'u! tau& Inc!ude cuvinte!e care repre3inta trasaturi pe care !e admiri !a a!tcineva, dar pe care nu ti !e asumi& Mu!tumit, "n si'uranta, iu$it, inspirat, sen3ua!, stra!ucitor, de!icios, pasionat, vese!, $ucuros, se2i, iertator, viuIvie, "mp!init, ener'ic, "ncre3ator, !e2i$i!, "n'aduitor, "ntre', sanatos, ta!entat, capa$i!, "nte!ept, preamarit, s +nt, care !e da orta ce!or!a!ti, care "m$ratisea3a cu dra'oste, divin, puternic, !i$er, nostim, care stie mu!te, care vor$este rumos, i!uminat, rea!i3at, ec(i!i$rat, !uminos, p!in de succes, va!oros, desc(is, p!in de compasiune, p!in de orta, creativ, pasnic, aimos, discip!inat, responsa$i!, ericit, dra'ut, dorit, $inecuv+ntat, entu3iast, cura#os, oarte va!oros, norocos, matur, cu simt artistic, vu!nera$i!, constient, ide!, darnic, (a3!iu, atra'ator, "mp!init, ec(i!i$rat, admirat, romantic, cu su !et ca!d, norocos, recunoscator, $!+nd, !inistit, ca!in, dorit, e2trava'ant, (otar+t, sucu!ent, tandru, dornic, punctua!, ire3isti$i!, 'eneros, aratos, ca!m, ara 'ri#i, care ia !ucruri!e usor, ra$dator, "n'aduitor, cu s+n'e rece, cu capu! pe umeri, spiritua!, !oaia!, "ntotdeauna pre3ent, spontan, or'ani3at, re3ona$i!, p!in de umor, caruia i se recunosc merite!e, mu!tumit, adorat, #ucaus, curat, p!in de resurse, amu3ant, "nte!e'ator, si'ur pe sine, dedicat, optimist, "ndra3net, inte!i'ent, credi$i!, activ, oarte e!e'ant, ara rica, vioi, p!in de ca!dura, cu putere de concentrare, cu spirit inovator, 'ri#u!iu, superstar, minunat, cu ca!itati de conducator, pe care te poti $a3a, campion, $o'at, cu $un 'ust, simp!u, neso isticat, $un, $ine "m$racat, pro!i ic, productiv, cura#os, sensi$i!& Voi aveti toate aceste ca!itati& Tot ceea ce va ram+ne de acut pentru a !e mani esta este sa !e scoateti !a !umina, sa vi !e asumati si sa !e "nsusiti cu dra'oste& Daca puteti vedea c+nd anume "n viata voastra ati mani estat o anumita caracteristica, sau "n ce situatie va ima'inati ca ati putea,o mani esta, atunci puteti sa vi,o "nsusiti& Tre$uie sa vreti sa spuneti- .Eu sunt acesta0& Pasu! urmator este sa 'asiti daru! care se a !a "n aceasta caracteristica& Spre deose$ire de um$ra noastra "ntunecata, "n ca3u! acesta, daru! este adesea evident& ;umai ca mu!ti dintre noi tre$uie sa ne "nvin'em rica si "mpotrivirea& Mu!ti dintre noi am de3vo!tat mecanisme de aparare so isticate, pentru a ne "ntari convin'erea ca nu suntem tot at+t de ta!entati sau creativi ca si cei!a!ti& Este de o importanta vita!a sa iti tot at+t de (otar+ti sa va "nsusiti trasaturi!e ne'ative, pe c+t vreti sa !e "nsusiti pe ce!e po3itive& De o$icei, este deose$it de 'reu sa,ti "nsusesti anumite trasaturi care contra3ic rea!itatea e2terioara& E di ici! de "nsusit cuv+ntu! .$o'at0, daca esti somer si ai datorii& *ntr,un ca3 ca acesta, este important sa,ti poti ima'ina situatii prin care ai putea deveni $o'atun serviciu nou sau o a!ta cariera& Daca nu,ti poti "nsusi un anumit cuv+nt, e 'reu de cre3ut ca vei trai e2perienta e2primata de e!& C+nd te uiti "n o'!inda si ve3i o persoana suprapondera!a, poate sa ie destu! de comp!icat sa,ti "nsusesti cuv+ntu! .s!a$ano'0& Dar daca nu,ti asumi persoana s!a$anoa'a care se a !a "nauntru! tau, e! sau ea nu vor putea niciodata sa iasa& Daca esti necasatorit si vrei sa te casatoresti, va tre$ui sa,ti "nsusesti aspectu! tau de persoana casatorita& Pentru iecare dintre noi, !ucruri!e carora !e opunem re3istenta sunt di erite& Une!e dintre e!e vor aduce mu!te dove3i "n spri#inu! convin'erii ca nu,ti apartin, dar, daca cercetam "n amanuntime, putem 'asi aceste aspecte "n noi "nsine& Mar!ene era o emeie trecuta de LA de ani, care a venit !a unu! dintre cursuri!e me!e& Era rumoasa, dar arata o$osita si trista& Am parcurs "mpreuna cu 'rupu! !ista de trasaturi po3itive si i,am cerut iecaruia sa scrie cuvinte!e pe care nu si !e putea "nsusi& Mariene a scris cam @A de cuvinte& Am "nceput cu ace!asi 'en de e2ercitiu ca si ce! pe care !,am o!osit pentru trasaturi!e ne'ative, numai ca, acum, Mariene sedea pe un scaun, "n timp ce doua persoane erau ase3ate "n ata ei& Mariene a "nceput prin a spune- .Am succes0, iar ce!e doua persoane i, au trimis cuv+ntu! "napoi, ca o o'!inda, spun+nd- .Ai succes0& *n timpu! acestui e2ercitiu, am urmarit,o pe Mariene cum "si asuma c+teva trasaturi& Apoi, m,am uitat !a !ista ei si i,am spus sa,si asume cuvinte!e se2i0 si .atra'atoare0& Mariene a acut o pau3a si a dat din cap& A spus ca nu era nici o sansa ca ea sa,si poata "nsusi aceste cuvinte& S,a dovedit ca Mariene "ncerca cu disperare sa,si vindece re!atia pe care o avea cu sotu! ei& Cu c+teva !uni "n urma, a descoperit ca e! avea o !e'atura si ea simtea ca nu este atra'atoare& C+nd, "n ce!e din urma, a "nceput sa !ucre3e asupra cuv+ntu!ui .se2i0, !a "nceput de, a$ia !,a putut rosti& Apoi, dupa ce si,a impus oarte tare, a spus- .Sunt se2i0, dar ara nici un e! de emotie& Timp de aproape 3ece minute de e2ercitiu, Mariene era si'ura ca se2i nu era trasatura care sa,i apartina, deoarece credea ca, daca ar i ost se2i, sotu! ei n,ar i "nse!at,o&

Mar!ene acea acest e2ercitiu cu doua partenere& Am (otar+t ca !ocu! !or sa ie !uat de un t+nar oarte atra'ator& Mar!ene a devenit oarte nervoasa c+nd i,am spus ca Tom urma sa,i ie partener& C+nd e! si,a tras scaunu! "n ata ei si a spus- .Esti se2i0, ea a ramas tintuita !ocu!ui, privindu,! i2& Am "n'enunc(iat !+n'a Mar!ene si am "ndemnat,o sa repete cuvinte!e, adres+ndu,i,se !ui Tom& Cu !acrimi cur'+ndu,i pe ata, Mar!ene a spus "n ce!e din urma- .Sunt se2i0& Tom a privit,o i2 "n oc(i si a spus- .Da, estise2i0& *nca o data, Mar!ene a rostit- .Sunt se2i0& Totu! s,a repetat cam de doua3eci de ori, p+na ce Mar!ene a putut sa spuna, "n ce!e din urma- .Sunt se2i0, ara sa se crispe3e sau sa p!+n'a& Apoi, i,am cerut !ui Tom sa o a#ute pe Mar!ene sa,si "nsuseasca cuv+ntu! .atra'atoare0& *nca o data, Tom s,a ap!ecat "n ata si, cu mu!ta si'uranta "n '!as, a spus- .Mar!ene, esti atra'atoare0& Mar!ene a "nceput imediat sa p!+n'a, ara sa se poata contro!a& De ani de 3i!e, a$so!ut nimeni nici macar ea "nsasi , nu i,a spus ca era atra'atoare& Am !ucrat cu Mar!ene, p+na ce a ost pre'atita sa spuna- .Sunt atra'atoare0& A "nceput, practic, "n soapta& Tom a apucat,o de m+ini si i,a spus din nou- .Mar!ene, esti atra'atoare0& Mar!ene a repetat cuvinte!e- .Sunt atra'atoare0, simtind "n permanenta o tristete pro unda !e'ata de re!atia cu sotu! ei& I,a tre$uit cam o #umatate de ora, "nainte de a putea accepta cuv+ntu! 0atra'atoare0, dar o data ce !,a spus cu voce tare de su icient de mu!te ori, a ost "n stare sa,si aduca aminte de un moment c+nd s,a simtit atra'atoare& Am putut vedea pe ata ei c!ipa "n care si, a amintit de aceasta parte din ea "nsasi& S,a aprins o !umina si s,a reconectat cu partea sacra din iinta ei& C+nd, "n ce!e din urma, a reusit, i,am cerut sa se ridice "n picioare si sa tipe- .Sunt atra'atoare=0 A acut,o cu mare $ucurie "n oc(i si toata !umea a ap!audat,o& Cu totii trecuseram printr,un proces u!uitor& Aveam sentimentu! ca am dat nastere unei persoane noi& *n cadru! acestui proces, este esentia! sa simtiti durerea pe care v,o da "nsusirea cu dra'oste a anumitor !ucruri pe care !e,ati ne'at& ;u toate aspecte!e neasumate produc asemenea emotii puternice, dar, atunci c+nd descoperiti unu! care o ace, ram+neti conectati !a e!, p+na ce distru'eti puterea pe care o are asupra voastra& 5estu! de a repeta un cuv+nt, iarasi si iarasi, "n sinea voastra, poate aduce o varietate de raspunsuri& E posi$i! sa simtiti m+nie, resemnare, rica, rusine, stare de vinovatie, $ucurie, e2u$eranta si orice a!te emotii& ;u e2ista un mod corect de a simti& *nsa, ce! mai important !ucru este sa ram+neti aco!o& Indi erent de ce anume simtiti, nu o !uati !a u'a, deoarece , (otar+ndu,va sa continuati procesu! de a va !ua "napoi parti!e neasumate din voi "nsiva , anuntati universu! ca sunteti pre'atiti sa redeveniti "ntre'i& A va asuma o trasatura po3itiva pe care ati ne'at,o "nainte este un !ucru "nspaim+ntator, deoarece va cere sa renuntati !a toate povesti!e si scu3e!e& Tre$uie sa renuntati !a toate motive!e care v,au acut sa nu o$tineti ceea ce v,ati dorit "n viata& La unu! dintre cursuri!e me!e, a e2istat o emeie pe nume Patt?, care nu era "n stare sa,si asume trasatura .am succes0& *si petrecuse "ntrea'a ei viata de adu!t av+nd 'ri#a de sot si de copii& Pe c+nd era mica, i s,a spus sa renunte !a visu! de a deveni vio!once!ista& A ost "nvatata ca o emeie $una tre$uie sa se marite si sa ai$a copii& / data sau de doua ori, i,a mentionat sotu!ui ei ca i,ar p!acea sa ia !ectii de vio!once!, dar e! a raspuns "ntotdeauna ca erau $ani irositi& Acum, Patt? avea aproape MA de ani, iar copiii ei aveau si ei copii& C+nd a scris nume!e oameni!or pe care,i admira, pe !ista erau numai emei care reusisera "n arta& C+nd a venit r+ndu! !ui Patt? sa aca e2ercitiu!, nu a putut sa spuna .am succes0& Pe #umatate r+dea si pe #umatate p!+n'ea& Patt? decisese ca succesu! "nseamna a avea o cariera& Atunci c+nd am "ntre$at,o daca a avut succes ca mama, ea mi,a raspuns ca da, ca toti copiii ei o duceau $ine& Apoi, am "ntre$at,o daca a avut succes "n casnicie& N+m$ind, Patt? a raspuns ca da si ca era casatorita de mai mu!t de trei3eci de ani& Am "ntre$at,o daca a acut vreodata o m+ncare ce a avut succes si ea a r+s, spun+nd ca era o $ucatareasa oarte $una& *ncetu! cu "ncetu!, a "nceput sa vada ca avea succes& I,au tre$uit aproape doua3eci de minute ca sa rosteasca sinta'ma, dar "n ce!e din urma si,a asumat,o& A parasit cursu! cu capu! sus& Dupa 3ece !uni, am primit o scrisoare de !a Patt?, prin care,mi spunea ca a "nceput sa c+nte din nou !a vio!once!, "ntr,un mic teatru de !+n'a casa& Ea spunea ca aptu! ca si,a asumat succesu! o acea acum sa se simta destu! de "ncre3atoare pentru a,si e2prima dorinte!e& Suntem "nvatati sa nu ne recunoastem maretia& Cei mai mu!ti dintre noi credem ca avem anumite trasaturi po3itive, dar ca nu !e avem pe a!te!e& Dar noi suntem totu!- si ceea ce ne ace sa r+dem , si ceea ce ne ace sa p!+n'em& ;oi suntem iecare trasatura rumoasa si iecare trasatura ur+ta "n asurate "ntr,una sin'ura& E momentu! sa ne mani estam toate trasaturi!e& C+nd va puteti asuma "ntrea'a !ista, veti i cu adevarat "n pre3enta !ui Dumne3eu& Carr? avea :D de ani si, de aproape 3ece ani, era "ntr,un pro'ram de recuperare pentru co,dependenta& A venit !a curs cu sotia !ui, ca sa vada daca putea sa vindece re!atia !or p!ina de pro$!eme& *nca din c!ipa "n care !,am cunoscut, Carr? mi,a spus c+t de $o!nav era e! din punct de vedere emotiona!& Urmase un tratament "nde!un'at, asa ca acum putea sa vor$easca despre starea !ui emotiona!a nesanatoasa, ara sa i se aca rau& Am "nceput prin a ne asuma trasaturi!e po3itive, iar atunci c+nd am va3ut !ista !ui Carr?, am constatat ca !ipseau doua cuvinte-,sanatosO si ,"ntre'O& Carr? nu credea ca era posi$i! ca e! sa ie sanatos din punct de vedere emotiona!& Prin urmare, i,am dat un e2ercitiu& Tot restu! 3i!ei, ori de c+te ori voia sa spuna ca este $o!nav, tre$uia sa spuna ca este sanatos si "ntre'& Era c!ar ca Carr? avea pro$!eme sa accepte aceste trasaturi& *n mi#!ocu! 3i!ei, c+nd am "nceput sa e2ersam aspecte!e po3itive, Carr? a "nceput sa spuna- .Sunt sanatos0, cu o pro unda resemnare "n voce& A ost "n stare sa,si "nsuseasca acest cuv+nt si sa treaca !a.Sunt "ntre'0& Cu totii eram miscati de cura#u! si (otar+rea de care dadea dovada& *n mi#!ocu! e2ercitiu!ui, e! ne,a spus ca, "n s +rsit, a acceptat si ca aceasta era prima data c+nd "si "nsusea partea din e! care era sanatoasa si "ntrea'a& Niua a continuat cu mu!te desc(ideri pentru Carr?, p+na c+nd am a#uns !a un e2ercitiu de iertare "n 'rup& Dupa ce si,a asumat toate trasaturi!e po3itive si ne'ative, Carr? a ost capa$i! sa se de$ranse3e de !a proiectii!e ne'ative pe care !e trimisese asupra sotiei !ui& Aceasta i,a permis sa o vada pe C(ar!otte ca pe o emeie puternica, rumoasa si iu$itoare, care tinea oarte mu!t !a e! , "n !oc de emeia $o!nava, imp!icata "ntr,o re!atie de co,dependenta& Apoi& Carr? si C(ar!otte au ost "n stare sa aca e2ercitiu! "mpreuna si a avut !oc o vindecare e2traordinara& Am+ndoi au e2primat oarte mu!t din ceea ce tinusera pentru sine& *m$ratis+ndu,si propria !umina, iecare a putut "m$ratisa !umina ce!ui!a!t& Cur+nd dupa seminar, Carr? a avut un atac de inima si a murit& Sotia !ui mi,a te!e onat ca sa,mi mu!tumeasca pentru modu! "n care am !ucrat cu sotu! ei& C(ar!otte mi,a spus ca, atunci c+nd Carr? s,a acceptat pe sine "nsusi "n tota!itate, "n e! s,a produs o vindecare pro unda& Pentru prima data

de ani de 3i!e, e! a permis maria#u!ui !or sa ie puternic si e2traordinar de p!acut& Ea mi,a mai spus ca Carr? stia ca va muri si ca, dupa ce a citit #urna!u! pe care sotu! ei "! tinuse "n timpu! cursu!ui, ea a stiut ca e! a murit "mpacat, iu$indu,si si accept+ndu,si sine!e "n "ntre'imea !ui& E! nu a va3ut divinitatea numai "n e! "nsusi, ci si "n sotia !ui& C(ar!otte a varsat !acrimi de $ucurie pentru ca, "nainte ca Carr? sa paraseasca acest pam+nt, ei au avut sansa de a trai e2perienta rumusetii ce!ui!a!t& Din c!ipa "n care ne !uam "napoi proiectii!e po3itive, traim e2perienta pacii interioare , pacea pro unda care ne permite sa stim ca noi suntem per ecti, e2act asa cum suntem& Pacea vine "n c!ipa "n care "ncetam de a ne mai pre ace ca suntem a!tceva dec+t sine!e nostru adevarat& Mu!ti dintre noi nici macar nu ne dam seama ca ne pre acem ca suntem oameni de ca!itate mai #oasa dec+t suntem cu adevarat& *ntr,un e!, ne,am autoconvins ca cine suntem nu este su icient& Permite,ti !umii dinauntru! vostru sa se mani este si ea va va arata drumu! spre !i$ertate , !i$ertatea de a i se2i, atra'atori, ta!entati, $o'ati si p!ini de succes& Atunci c+nd nu va recunoasteti "ntre'u! potentia!, voi nu permiteti universu!ui sa va dea daruri!e voastre divine& Su !etu! vostru t+n#este sa,si cunoasca potentia!u! dep!in& ;umai voi sunteti cei care puteti ace ca acest !ucru sa se "nt+mp!e& Voi puteti a!e'e sa va desc(ideti inima si sa va asumati cu dra'oste "ntre'imea, sau puteti a!e'e sa traiti cu i!u3ia a cine sunteti asta3i& De,a !un'u! acestei carari "nspre dra'oste de sine, ce! mai important pas este iertarea& Tre$uie sa ne privim pe noi "nsine cu inocenta copi!u!ui si sa ne acceptam cu dra'oste si compasiune apte!e re!e si ne!inisti!e& Tre$uie sa !asam de,o parte #udecati!e aspre si sa a#un'em !a pace cu 'rese!i!e pe care !e,am acut& Tre$uie sa stim ca meritam sa im iertati& Acest dar divin ne "nvata ca o caracteristica a iintei umane este ca ace 'rese!i& Iertarea vine din inima si nu din e'o& Iertarea este o a!e'ere& *n orice moment, putem renunta !a resentimente!e si #udecati!e noastre si putem a!e'e sa ne iertam pe noi "nsine si pe cei!a!ti& Atunci c+nd ne !uam "napoi proiectii!e si ne descoperim daruri!e, putem 'asi compasiune pentru noi "nsine& *n ace! moment, a simti compasiune pentru cei ata de care am avut resentimente devine ceva natura!& Atunci c+nd vedem "n noi "nsine ceea ce am ur+t "n a!tii, putem sa ne asumam responsa$i!itatea pentru ceea ce e2ista "ntre noi si ei& Ri!He a scris ca- .Pesemne ca toti $a!aurii din viata noastra sunt printese care asteapta sa ne vada, macar o data, rumosi si cura#osi& Pesemne ca, "n pro un3imi!e iintei noastre, se a !a ceva 'roa3nic, ceva ce are nevoie de dra'ostea noastra0& Dra'ostea care nu cuprinde o acceptare tota!a a iintei voastre este incomp!eta& Cei mai mu!ti dintre noi suntem "nvatati sa cautam "n a ara noastra dra'ostea de care avem nevoie& Dar, atunci c+nd renuntam !a nevoia noastra de a primi dra'oste din partea !umii e2terioare, nu ne 'asim m+n'+iere dec+t daca intram "nauntru! nostru, pentru a descoperi ceea ce ne straduim sa primim de !a a!tii si sa ni,! dam noua "nsine& *! meritam cu totii& Tre$uie sa permitem universu!ui !auntric , mamei si tata!ui nostru divin , sa ne iu$easca si sa ai$a 'ri#a de noi& C+nd prietena mea Am? era "n divort si "ncerca sa,si vindece re!atia cu sotu! ei, parea ca nu e "n stare sa scape de uria care o macina& *n iecare 3i, aparea ceva care s,o dea peste cap& *n cursu! acestui proces emotiona!, Am? "ncerca cu disperare sa se iu$easca, dar, adesea, acest !ucru parea imposi$i!& *n ce!e din urma, "ntr,o "ncercare de a,si e!imina sentimente!e ne'ative, Am? a scris o !ista cu toate !ucruri!e care,i p!aceau !a Ed, c+t si ce!e pe care !e detesta& 1ine"nte!es ca am$e!e co!oane a!e !istei erau destu! de !un'i, dar, "ncetu! cu "ncetu!, ea a putut sa,si ia "napoi proiectii!e po3itive si mare parte din ce!e ne'ative& Dar, "n permanenta, "n ata !ui Am? aparea un cuv+nt pe care nu,! putea accepta& Acest cuv+nt era ,mortO& Atunci c+nd era urioasa, ea "! vedea pe Ed mort din punct de vedere emotiona!& A "ncercat sa accepte ca ea "nsasi era moarta, dar nu putea sa,si dea seama "n ce e! semana cu e!& Avea toate dove3i!e din !ume care sa demonstre3e ca era c+t se poate de vie emotiona!& Putea, cu mare usurinta, sa tipe si sa p!+n'a& Traia e2perienta "ntre'ii 'ame de emotii& Cu toate acestea, cuv+ntu! care o a ecta era 0mort0& Prin urmare, a continuat sa caute partea moarta din ea "nsasi& Au trecut !uni!e, divortu! !ui Am? s,a "nc(eiat si ea se simtea $ine& Dar, ori de c+te ori se supara, aparea ace!asi cuv+nt , ,mortO& Apoi, Am? a "nceput sa se "nt+!neasca cu C(ar!es, care era mu!t mai t+nar dec+t ea& "ntr,o 3i, ea si iu! ei, 1o$$?, au p!ecat "ntr,o e2cursie "mpreuna cu C(ar!es& C+nd C(ar!es a intrat "n masina, a scos caseta Sesame Street, pe care o ascu!tau de o$icei si a pus "n !oc Aaron ;evi!!e& A "nceput sa c+nte tare si sa se "ntoarca r+3+nd spre 1o$$?, care stra!ucea de at+ta vese!ie& Dintr,o data, !ui Am? au "nceput sa,i cur'a !acrimi pe o$ra#i& ;u se mai putea opri& Era un moment at+t de minunat4 nu "nte!e'ea de ce era suparata& *n c!ipa aceea, si,a dat seama ca se simtea moarta& *! privea pe C(ar!es , t+nar, p!in de ener'ie, "ndra'ostit de viata , si,si dadea seama ca o parte din ea era moarta& / parte din ea "ncetase de a mai topai, de a mai c+nta si de a mai dansa& Partea $una a ost ca, dupa ce si,a "nsusit cu dra'oste acest aspect mort din ea "nsasi, Ed nu s,a mai $ransat !a ea& Iu$indu,si si "n'ri#indu,si acest aspect neasumat, Am? a ost capa$i!a sa,! ierte at+t pe Ed c+t si pe ea "nsasi& M+nia ei "ndreptata "mpotriva !ui Ed a ost cea care a dus,o "nspre aceasta cautare de comori, pentru ca sa,si 'aseasca o parte ascunsa din ea "nsasi& Fara ea, Am? nu si,ar i descoperit aceasta parte care tre$uia tre3ita& *nsusindu,si cu dra'oste aspectu! ,moartaO, a ost capa$i!a sa,si ia "napoi aspectu! ,vieO& Cautati m+nia "nma'a3inata "n voi& Daca va este teama sa o descoperiti, amintiti,va ca puterea voastra este "n'ropata a!aturi de ea& Atunci c+nd este "na$usita sau tratata "n mod 'resit, m+nia este doar o emotie nesanatoasa& C+nd simtiti compasiune pentru voi "nsiva, puteti !asa cu usurinta sa coe2iste "nauntru! vostru toate aspecte!e din voi "nsiva , si dra'ostea si m+nia& /ri de c+te ori ma #udec pe mine "nsami sau pe a!tii, stiu ca ma a'at de o interpretare ne'ativa a unei trasaturi sau a unui eveniment& *n momente ca acestea, este esentia! sa,mi dau voie sa,mi e2prim emotii!e "ntr,un mod sanatos& / emeie, pe nume Car!a, a venit !a unu! din cursuri!e me!e cu un 3+m$et mare pe ata si cu o stra!ucire super$a de #ur "mpre#uru! ei& Pe tot parcursu! seminaru!ui de o saptam+na, Caria a !ucrat din 'reu, dar c+nd a venit momentu! e2ercitii!or pentru ,m+nieO, a "n'(etat& Spunea ca ea nu era urioasa& Lucram !a un e2ercitiu care presupunea sa !ovim perne!e cu un $atator din p!astic& E2ercitii de 'enu! acesta, de o$icei, e!i$erea3a oarte mu!ta ener'ie $!ocata& Caria, o emeie so!ida, cu aproape doua3eci de Hi!o'rame peste 'reutatea norma!a, ar i tre$uit sa poata !ovi pernute!e a!ea, dar de,a$ia a 'asit puterea sa ridice $atatoru! deasupra capu!ui&

Dupa seminar, am p!ecat !a p!im$are cu ea si am "nceput sa vor$esc !e#er despre puterea uriei& Am su'erat ca uria noastra detine adesea c(eia care sa ne desc(ida inimi!e, iar atunci c+nd este e!i$erata, permite "ntre'ii ener'ii vita!e sa iasa ca un suvoi& Totusi, Car!a nu a putut sa admita ca "nma'a3inase urie "n ea& Am "ntre$at,o de ce era at+t de 'reu sa scape de 'rasimea nedorita& Mi,a spus ca era doar o pro$!ema de moment& I,am su'erat sa aca timp de trei3eci de 3i!e e2ercitii de e!i$erare a uriei, c(iar daca nu se simtea urioasa& I,am spus ca, daca "n iecare 3i $atea perne!e timp de cinci sau 3ece minute, aceasta putea sa e!i$ere3e niste !ucruri u!uitoare care erau "n'ropate "nauntru! ei& C+nd Car!a m,a "ntre$at !a ce anume ar tre$ui sa se '+ndeasca "n timp ce !e !ovea, i,am su'erat ca, daca nu putea 'asi a$so!ut nimic care sa o "n urie, ar tre$ui sa $ata 'rasimea& Au trecut !uni de 3i!e "nainte sa vor$esc iarasi cu Car!a& C+nd, "n ce!e din urma, mi,a dat un te!e on, "nca "i era 'reu sa s!a$easca, sa aca $ani si sa 'aseasca re!atia intima pe care si,o dorea& Prima mea "ntre$are a ost !e,'ata de e2ercitii!e de e!i$erare de urie pe care i !e su'erasem& Mi,a spus ca nu !e,a acut, deoarece- .Eu nu sunt urioasa nici pe mine, nici pe a!tcineva0& I,am spus ca, daca nu avem tot ceea ce ne dorim, aceasta se "nt+mp!a deoarece !e tinem departe de noi , simtim ca nu !e meritam& C+nd simtim ca nu meritam , ca nu suntem vrednici , acest !ucru se "nt+mp!a adesea, deoarece credem ca ceva nu e "n re'u!a cu noi& Iar atunci c+nd simtim ca ceva este undamenta! rau "n ceea ce ne priveste, de o$icei ne simtim uriosi& Car!a a insistat, spun+nd "n continuare ca nu avea nici un resentiment ata de ea "nsasi si ata de cei!a!ti& A mai trecut un an, "nainte ca ea sa,mi mai dea un te!e on& Prime!e ei cuvinte au ost- .Stii ce) Sunt o persoana dusmanoasa=0 Am tipat de $ucurie& Caria "si descoperise trasaturi!e ascunse& Spunea ca tot anu! a simtit ca s,a "mpotmo!it undeva& ;imic nu,i mer'ea $ine "n viata& *n ce!e din urma, din !ipsa de $ani, Caria a !uat o co!e'a sa !ocuiasca cu ea& Cam dupa o saptam+na, a "nceput sa ie urioasa si dusmanoasa ata de acea emeie& Indi erent de c+t de tare "ncerca sa,si ascunda aceste sentimente, de iecare data c+nd co!e'a de camera intra "n casa, se simtea "ntoarsa pe dos& A decis ca acuse o mare 'resea!a si i,a spus emeii sa se mute de aco!o& ;eav+nd unde sa mear'a, aceasta i,a spus Car!ei ca se va muta, atunci c+nd va 'asi unde& Caria si,a iesit din ire si i,a cerut sa se mute imediat& S,a tre3it ca acea ceea ce ea numea .!ucruri re!e0 ca sa scape de co!e'a& *n ce!e din urma, Car!a a amenintat,o, spun+ndu,i ca, daca nu se muta "n trei 3i!e, o sa,i arunce toate !ucruri!e "n strada& *n s +rsit, partea "ntunecata, ad+nc ascunsa "n ea, si,a aratat ata si nu a mai putut sa ne'e aceste aspecte a!e um$rei sa!e& A putut sa,si vada m+nia, sa si,o asume si sa si,o "nsuseasca cu dra'oste& Mi,a spus ca, !a "nceput, totu! a ost at+t de socant, "nc+t nu stia ce sa aca& Asa ca, a o!osit instrumente!e care i,au ost date !a curs si a intrat "nauntru! ei ca sa descopere daru! pe care i,! acea Carriet cea Dusmanoasa& Ca raspuns !a "ntre$area- .Ce dar "mi aci tu)0, Carriet cea Dusmanoasa a spus ca daru! ei era ener'ia vietii& I,a spus Cariei ca, daca ar iu$i,o si ar respecta,o, ea i,ar da toata ener'ia de care are nevoie pentru a,si "mp!ini vise!e& Car!a a ost capa$i!a sa ia $atatoru! care 3acea ne o!osit "n casa de aproape un an si sa $ata perne!e, p+na a scos u!'i din e!e& Mi,a spus c+t de $ine s,a simtit c+nd a !asat sa iasa toata m+nia si uria& Dupa c+teva !uni, Caria s,a simtit mai $ine dec+t se simtise vreodata "n u!timii ani& Ea acceptase un a!t aspect din ea "nsasi si se iertase pentru sentimente!e ei de urie& A acerea i s,a trip!at si a "nceput un e2ercitiu si un p!an de re'im a!imentar ca sa scape de 'rasimea nedorita& Adesea durea3a un timp p+na c+nd suntem capa$i!i sa vedem anumite aspecte din noi "nsine& C(iar si atunci c+nd avem toata cunoasterea si toate instrumente!e pentru a ne asuma pe noi "nsine "n tota!itate, sunt momente c+nd nu suntem pre'atiti sa vedem ceva dureros "n noi "nsine& Adevaru! este ca vindecarea pe care o cautati "n re!atii!e voastre nu va veni de !a a!ta persoana& Ea tre$uie sa vina mai "nt+i de ta voi& Ea va veni de !a comuniunea cu toate trasaturi!e care traiesc "nauntru! vostru& Disperarea vine din prapastia "ntre Dumne3eu si sine& A ne reaminti ca suntem una cu totu!, "nseamna a retre3i Dumne3eu! din noi& Divinitatea si pasiunea noastra se "ntrepatrund& C+nd ne tre3im pasiunea, ne tre3im divinitatea& Am "nvatat ca pasiunea este pentru tot ceea ce este e2terior, pentru a!ti oameni, a!te !ocuri, a!te !ucruri& Este timpu! sa e!i$erati pasiunea pentru voi "nsiva& A descoperi dra'ostea pentru cine sunteti voi "n "ntre'ime este o sarcina comp!e2a& Ar tre$ui sa ie usoara si natura!a, dar pentru ma#oritatea dintre voi este cea mai di ici!a trea$a pe care o aveti vreodata de acut& Daca !ucrati de mu!ta vreme si "nca nu ati ost "n stare sa va iu$iti si sa va "nsusiti cu dra'oste pe cine sunteti, "n "ntre'imea !ui, nu iti descura#ati& Aceasta este sarcina noastra cea mai importanta& Este sarcina pentru "ndep!inirea careia am ost trimisi aici& *n acest moment, va su'ere3 ca, "n ca3u! "n care sunteti seriosi "n !ucrarea pe care o aceti de a avea 'ri#a de voi "nsiva, sa va creati niste ritua!uri& C+nd !e spun oameni!or sa mear'a acasa si sa se "n'ri#easca pe ei "nsisi, sunt adesea uimiti& *ntotdeauna "ntrea$a.Cum sa ac asta)0& Este o trea$a di erita pentru iecare dintre voi, dar ce! mai important !ucru este sa aveti intentia de a avea 'ri#a de voi& / data ce aveti aceasta intentie, puteti !ucra asupra amanunte!or& *ncepeti prin a !ua o po3a de,a voastra de c+nd erati $e$e!usi si puneti,o undeva unde sa o puteti vedea de doua ori pe 3i& Daca mer'eti !a serviciu "n iecare 3i, puneti si aco!o una& Acest $e$e!us este un aspect a! vostru care, daca este "n'ri#it, va va aduce toata $ucuria si ericirea pe care ati dorit,o vreodata& S,ar putea ca acum sa aratati di erit de ce! din po3a, dar "nca sunteti o iinta rumoasa& C+nd vedem $e$e!usi, inimi!e noastre se desc(id spre dra'oste& Proiectam asupra !or toata dra'ostea si inocenta noastra& C+nd s,a nascut iu! meu, eram u!uita ca oameni necunoscuti veneau !a mine, oriunde ma a !am& *mi spuneau c+t de rumos era copi!asu! meu, c+t de du!ce era, ce sanatos arata, c+t de specia! era& ;ici unu! dintre acesti oameni nu ne va3usera "nainte& Si, cu toate acestea, toti erau si'uri ca e! avea aceste trasaturi deose$ite& Proiectau asupra !ui c+teva aspecte din ei "nsisi si !e "mpartaseau cu mine& C(iar daca copi!u! meu ar i ost o iinta cump!ita, nimeni nu ar i o$servat asta& 5+nditi,va !a ceea ce proiectati asupra $e$e!usi!or& Va '+nditi !a rumusetea !or, !a nevinovatia !or, !a per ectiunea !or, sau !a c+t sunt de du!ci) Va '+nditi ca sunt a!intati, scapati din m+na, e'oisti, rai) Va '+nditi ca au parinti rai, care nu stiu cum sa,i "n'ri#easca) /ricare ar i '+nduri!e voastre, amintiti,va ca e!e sunt aspecte din voi pe care !e proiectati& At+ta timp c+t nu ai petrecut ceva timp cu un copi! ca sa,! poti eva!ua "n mod o$iectiv, pro$a$i! ca ve3i "n e! un anumit aspect din tine "nsuti& E2punerea po3ei unui $e$e!us "i ace adesea pe oameni sa se '+ndeasca !a inocenta a !ata "n ei "nsisi& Cei mai mu!ti dintre noi avem mai mu!ta compasiune ata de $e$e!usi, dec+t ata de adu!ti sau de noi "nsine& Daca un copi!as varsa un pa(ar cu apa !+n'a

computeru! vostru, ce aceti- va uitati !a e! cu de3'ust, sau vedeti inocenta copi!u!ui si curatati !ocu!) Pe copi!asi "i #udecam mu!t mai putin& 5+nditi,va !a voi "nsiva ca !a un copi! nevinovat care nu are nevoie dec+t de dra'oste, 'ri#a si apro$are& Permiteti,i acestui copi! sa va primeasca dra'ostea& Ima'inati,va d+ndu,i ace!ui copi! dra'oste "n iecare 3i& *nc(ideti oc(ii si permiteti ca "n ata sa va apara o ima'ine a voastra de c+nd erati mic& *ntre$ati- .Ce pot ace eu asta3i pentru acest copi!) Cum sa ac ca e!Iea sa se simta iu$it si "n'ri#it)0 Ascu!tati,va vocea interioara& Au3iti ce vrea si de ce anume are nevoie aceasta iinta dinauntru! vostru& S,ar putea ca ea sa vrea sa va auda spun+nd- .Te iu$esc, te accept0, sau .Te aprecie30& S,ar putea ca ea sa doreasca sa,ti iei !i$er o seara, renunt+nd !a pro'ramu! tau "ncarcat, sa mer'i !a un i!m sau sa motai dupa,amia3a& Ce! mai adesea, oamenii par a avea nevoie de odi(na si apreciere& Suntem at+t de ocupati iind ocupati, "nc+t am uitat cum sa avem 'ri#a de noi "nsine& Dimineata este un moment sacru pentru iecare dintre noi, moment "n care sa ne conectam !a divinitatea noastra& *ntruc+t !inistea noptii !asa !ocu! unei 3i!e noi, '+nduri!e si sentimente!e diminetii pot pune undamentu! "ntre'ii 3i!e care urmea3a& A va acorda c+teva minute dimineata "nainte de a "ncepe a'itatia, "nseamna a aran#a decoru! pentru o 3i minunata& *ncercati ca, "nainte de dus, sa va masati cu u!ei aromat, mu!tumindu,i !ui Dumne3eu pentru iecare parte din trupu! vostru& *ncep+nd cu capu!, masati,va si mu!tumiti,i !ui Dumne3eu pentru trasaturi!e pe care !e aveti, pentru simturi!e voastre, pentru voce, urec(i si creier4 apoi continuati cu '+tu! vostru rumos, cu umerii, a#un'+nd !a $rate si !a m+ini si apoi !a piept si stomac& Mu!tumiti,i trupu!ui vostru pentru ca e aco!o cu voi, pentru ca va 'a3duieste su !etu! si pentru ca e un e!ement de $a3a& Treceti apoi !a spate si "n #os, pe picioare, straduindu,va sa va concentrati atentia asupra iecarei parti pe care o masati& C+nd a#un'eti !a picioare, amintiti,va ca e!e v,au purtat mu!ti ani, asa ca acordati,!e un timp pentru a !e $inecuv+nta si a !e aprecia& Cu oc(ii "nc(isi, scanati,va "ntre'u! trup si simtiti daca e2ista vreun !oc unde mai este stres sau stare nep!acuta& Concentrati,va atentia p!ina de dra'oste asupra acestor puncte& Mu!tumiti,!e ca au comunicat cu voi si !asati tensiunea sa p!ece& Daca nu aveti timp pentru un masa#, "n timp ce aceti dus puteti o!osi o a!ta varianta& Spa!ati cu dra'oste a$so!ut iecare parte din trupu! vostru si e2primati,i recunostinta pentru ca,si ace trea$a si spri#ina restu! corpu!ui& Acest procedeu nu tre$uie sa dure3e mai mu!t de cinci minute& *n ca3u! "n care aveti mai mu!t timp, atunci stati mai mu!t& Ceea ce este important e sa va acordati respect si cinstire& Transmiteti,va voua "nsiva mesa#u! ca sunteti important& Cinstiti,va si respectati, va 'eniu!& Prin aptu! ca va cinstiti si va respectati "n mod autentic, veti i "n stare sa aceti ace!asi !ucru pentru cei!a!ti, atra'+nd catre voi at+t oameni care '+ndesc !a e!, c+t si situatii po3itive "n viata& De asemenea, "n iecare seara ati putea acorda un timp pentru a ace ceva specia! pentru voi "nsiva& / $aie "n cada este un mod minunat de a va re!a2a si de a va desprinde de 3iua care a trecut& Aprindeti !um+nari, stin'eti !umini!e si scu undati,va "ntr,o cada p!ina de apa ca!da, pentru ca acesta este un mod minunat de avea 'ri#a de voi "nsiva& Puteti medita, puteti sta "n !iniste, sau puteti ascu!ta mu3ica ce va (raneste su !etu!& Daca nu va p!ac $ai!e, va puteti crea "n iecare seara, "nainte de a mer'e !a cu!care, un mediu am$iant care sa dovedeasca 'ri#a pe care o aveti pentru voi "nsiva& Lum+nari aprinse, aromoterapie sau $etisoare par umate care sa va "m$unatateasca starea de spirit , toate acestea sunt moduri minunate de a "nc(eia o 3i& Puneti mu3ica sau meditati "n !iniste, dar permiteti,i am$iantei p!acute pe care ati creat,o numai pentru voi sa va patrunda "ntrea'a iinta& C+nd am "nceput pentru prima data propriu! meu proces de vindecare, am "ntocmit o !ista cu toate !ucruri!e pe care !e,as putea ace pentru mine "nsami& Mi,a tre$uit un timp ca sa,mi dau seama ca a mer'e !a sa!a de 'imnastica nu era un mod de a,mi "n'ri#i su !etu!& Mer'+nd aco!o, aveam un scop , si anume de a arata mai $ine si de a,mi pastra sanatatea iar acest !ucru era $un pentru e'o,u! meu, dar nu,mi (ranea spiritu!& Este important sa acem distinctie "ntre ce e $un pentru respectu! de sine si ce e $un pentru su !et& La vremea aceea, tocmai rupsesem re!atia cu un $ar$at si ma simteam destu! de sin'ura& *n !oc de a ma cu unda "n propria mea tristete, am (otar+t sa "ncep un proiect de a ma "ndra'osti de mine "nsami& *n iecare seara "mi aceam o cina minunata, desi nu prea stiam sa 'atesc& C+nd mer'eam !a ma'a3in, "mi puneam "ntre$area- .Ce anume as putea m+nca asta seara, ceva care sa arate ca am 'ri#a de mine)0 *n timp ce m+ncam, ascu!tam mu3ica si aprindeam tam+ie sau esente par umate& Dupa masa, aceam ocu! si aprindeam !um+nari "n toata casa& *mi cream un decor pentru o stare $una de spirit& Dupa apro2imativ doua saptam+ni, a$ia asteptam sa mer' acasa ca sa iu cu mine "nsami& *n !oc de a astepta sa 'asesc pe cineva cu care sa am o !e'atura romantica, mi,am creat aceasta !e'atura cu mine "nsami , si trea$a a mers& Ritua!u! de seara a sc(im$at totu! "n viata mea& *n iecare 3i ma tre3eam mu!tumita, re!a2ata si "mpacata cu mine "nsami& *n iecare 3i "nvatam mai mu!t despre cum sa am 'ri#a de su !etu! meu& Faceti pentru voi "nsiva ceea ce ati vrea sa aca a!tii pentru voi& Daca va p!ac !ori!e, cumparati,va !ori& Ascu!tati mu3ica p!acuta, aprindeti !um+nari& Mer'eti !a un ma'a3in unde se 'asesc esente par umate care va p!ac si "ncepeti sa !e o!ositi "n iecare 3i& Deveniti importanti "n propriii vostri oc(i& Daca nu dati de o$icei atentie e!u!ui "n care aratati, "m$racatu! pentru cina , c(iar daca cinati sin'uri , poate i o e2perienta prin care aveti 'ri#a de voi& C(iar daca nu iesiti din casa, puneti,va "m$racamintea care va ace sa va simtiti $ine& Tratati,va ca pe niste re'i& Asta si sunteti= Lumea re !ecta ca o o'!inda ima'inea voastra despre voi& Daca va iu$iti, va "n'ri#iti si va apreciati !auntric, aceasta se va mani esta "n viata voastra e2terioara& Daca doriti si mai mu!ta dra'oste, dati,va voua "nsiva mai mu!ta dra'oste& Daca doriti sa iti acceptati, acceptati,va pe voi "nsiva& Va asi'ur ca, daca va iu$iti si va respectati din stra undu! iintei voastre, veti aduce catre voi din univers aceeasi cantitate de dra'oste si respect& *n ca3u! "n care credeti ca aceti acest !ucru si !umea din a ara voastra nu arata asa cum credeti voi ca ar tre$ui sa arate, va cer sa mai aruncati "nca o privire "nauntru! vostru& Descoperiti minciuna& Descoperiti ce anume nu va dati voie sa aveti , din ceea ce doriti ce! mai mu!t& EKERCITII 7& Acest e2ercitiu are menirea de a identi ica si de a scoate "n a ara ener'ia emotiona!a to2ica& ;e vom concentra asupra iertarii& Intentia noastra este de a !asa sa iasa orice emotie care va $!oc(ea3a, m+nie, resentiment, re'ret sau vinovatie, sentimente care va "mpiedica sa va iertati pe voi "nsiva sau pe a!tcineva&

A tine un #urna! este un instrument $un, care sa a#ute procesarea emotii!or voastre& E! "ncura#ea3a sa iasa si sa se astearna pe (+rtie orice '+nd care va vine "n minte& E! permite to2icitatii emotiona!e din trupuri!e si minti!e noastre sa se e2prime "n mod !i$er& Ea va i e!iminata, de "ndata ce "i permiteti sa e2iste si sa se mani este ara sa o #udecati& *ncepeti prin a !amuri !ucruri!e "n privinta a tot ceea ce se a !a oarte aproape de voi, sau va sta "n ca!e& ;u aveti nevoie de a!tceva dec+t de un #urna! si un sti!ou care sa va stea !a "ndem+na& S,ar putea sa doriti sa puneti o mu3ica $!+nda, sa aprindeti !um+nari sau tam+ie, care sa va a#ute sa va re!a2ati& Acum "nc(ideti oc(ii& Fo!ositi respiratia pentru a va !inisti mintea si a va dedica acestui e2ercitiu& Respirati rar si ad+nc de cinci ori& Cu oc(ii "nc(isi, ima'inati,va ca sunteti "ntr,un ascensor si ca apasati pe $utonu! care va va duce !a eta#u! a! cinci!ea& C+nd usi!e se desc(id, vedeti ca va a !ati "ntr,o 'radina rumoasa& Privind "n #ur !a verdeata si !a !ori, o$servati un scaun rumos, un !oc per ect "n care sa sedeti si sa va re!a2ati& *n timp ce sedeti con orta$i! "n acest scaun, mai respirati o data ad+nc si "ncet& Puneti,va urmatoare!e "ntre$ari si !asati raspunsuri!e sa vina catre voi& Dupa aceea, desc(ideti oc(ii si scrieti,!e& Repetati acest procedeu pentru iecare dintre ce!e patru "ntre$ari, iind atenti sa "nc(ideti oc(ii si sa respirati de c+teva ori "ncet si pro und, ast e! "nc+t sa va e!i$erati mintea si sa au3iti raspunsuri!e care va vin din inima& a& Ce poveste am creat eu "n !e'atura cu cine sunt eu cu adevarat, care e2p!ica "nt+mp!ari!e actua!e din viata mea) 6urna! $& Ce resentimente, rani vec(i, urii sau re'rete port eu "n inima mea) 6urna! c& Pe cine anume din viata mea nu vreau sa iert) 6urna! d& Ce anume tre$uie sa mi se "nt+mp!e, ca sa ma iert pe mine "nsumi si pe cei!a!ti) e& Acum aceti o !ista cu oamenii pe care tre$uie sa,i iertati si scrieti,!e o scrisoare scurta& Daca !ista e !un'a, scrieti c+te scrisori puteti& Ceea ce nu terminati acum, veti ace mai t+r3iu& & Ce anume tre$uie sa,ti spui tie "nsuti pentru a cadea !a pace cu viata ta de p+na acum& @& Scrie o scrisoare de iertare adresata tie "nsuti& Fa o !ista cu trei oameni pe care,i admiri ce! mai mu!t& Scrie trei caracteristici care te inspira !a iecare dintre ei& Fa apoi o !ista principa!a cu noua ca!itati& Reciteste !ista cu trasaturi po3itive de !a pa'ina 79L si scrie,!e pe ce!e pe care nu !e poti "nsusi& Adau'a aceste cuvinte !a !ista ta de noua ca!itati& Acum, ia !ista cu cuvinte!e si mer'i "n ata o'!in3ii& Lu+nd iecare cuv+nt "n mod individua!, priveste,te "n oc(i si repeta urmatoarea propo3itie.Sunt&&& 0& Continua sa repeti propo3itia, p+na ce nu mai simti ca opui vreo re3istenta cuv+ntu!ui respectiv& A!e'e un moment pe 3i "n care sa,ti asumi unu! sau doua dintre cuvinte!e de pe !ista& Daca ram+i "ntepenit !a un cuv+nt , sau nu vrei, ori nu esti "n stare sa ti,! "nsusesti , treci mai de, parte si "ntoarce,te !a e! mai t+r3iu& Capito!u! 7A / viata care merita sa ie traita Mani estarea visuri!or voastre "ncepe cu sarcina di ici!a de a descoperi care sunt e!e cu adevarat& C+nd suntem copii, mer'em pe urme!e parinti!or si pro esori!or nostri& Ma#oritatea dintre noi acceptam "ndrumari!e si "nte!epciunea !or, c+nd e vor$a de ce anume sa acem !a scoa!a& Ei ne in !uentea3a a!e'erea "n privinta (o$$?,uri!or, sporturi!or si modu!ui "n care sa ne petrecem timpu! !i$er& Pe masura ce ne maturi3am, adesea ne a!e'em cariera si re!atii!e pe $a3a unor idea!uri i2ate de cei mai "n v+rsta dec+t noi& Care este momentu! "n care "ncetam de a mai ascu!ta aceste voci e2terioare si "n care ne acordam !a '(i3ii nostri !auntrici) C+nd (otar+m ca drumu! pe care mer'em nu ni se potriveste cu adevarat) /are asta sa ie motivu! pentru care simtim ca "n viata noastra !ipseste ceva) Acesta este 'enu! de "ntre$ari de care ne este ce! mai teama, deoarece e!e ne cer sa ne '+ndim din nou !a !ucruri pe care !e,am "nvatat de#a& V,ati pus vreodata "ntre$ari "n privinta credintei voastre "n Dumne3eu) Pentru unii dintre voi, a pune !a "ndoia!a doctrina s +nta este un pacat de moarte& Dar daca nu !ansam provocari catre convin'eri!e noastre ce!e mai importante, nu evo!uam ca iinte spiritua!e& Vieti!e noastre se vor des asura, pur si simp!u, de,a !un'u! unor 'ranite sta$i!ite de catre parintii nostri, iar noi nu vom trece niciodata dinco!o de !imitari!e care ne,au ost impuse c+nd eram copii& Acest capito! se re era !a pasii pe care tre$uie sa,i acem "ntr,un teritoriu necunoscut& E! va va "ndruma spre posi$i!itatea de a trai o viata p!ina de maretie si seninatate& *n !oc de a spune- .;u pot sa ac acest !ucru0, tre$uie sa "ntre$i- .De ce sa nu ac asta) De ce anume mi,e rica)0 Aceste "ntre$ari sunt o provocare trimisa catre !e'aturi!e care va "n!antuie& Capito!u! de ata este dedicat 'asirii scopu!ui vostru "n viata& Pare usor sa te "ndoiesti daca esti pe cararea cea $una& Partea di ici!a este sa au3i raspunsu! care,ti vine din inima& Capu! tau "ti poate da un raspuns, dar inima poate avea a!tu!& Frica te "ndeamna sa,ti pastre3i directia pe care ai pornit, "n timp ce dra'ostea te "ndeamna sa o iei pe a!t drum& Pentru a au3i c(emarea mai "na!ta, tre$uie sa,ti !inistesti mintea& Tre$uie sa,ti desc(i3i inima pentru a descoperi unde sa!as!uieste dra'ostea& Daca a!e'i sa "ti urme3i pasiuni!e si dorinte!e, atunci tre$uie sa stai oarte !inistit, pentru a au3i raspunsuri!e care vin de !a su !et& *naintea3a doar at+t c+t poti ram+ne cu capu! deasupra apei, dar atunci peisa#u! arata "ntotdeauna !a e!& *ndra3neste sa te aventure3i "n ape mai ad+nci , si o !ume ma'ica te va "nt+mpina& Dar noua ne este teama sa nu ne "necam& ;e este teama sa nu 'resim& ;e este teama sa nu avem un esec& /are dorinte!e ta!e sunt destu! de importante pentru ca sa te determine sa vrei sa,ti privesti rici!e "n ata) Doresti tu oarte tare acest !ucru) A!e'erea "ti apartine& Tu poti sa a!e'i sa,ti

sc(im$i atitudinea , de !a resemnare !a (otar+re, de !a o stare a ricii !a o stare a dra'ostei& Primu! pas este sa,ti pui "ntre$ari , !itera!mente sa,ti trans ormi a irmatii!e interioare "n "ntre$ari& Sc(im$a,7 pe- .Sunt un ratat0 "n .As putea sa am succes)0 Sc(im$a,7 pe- .Sunt p!ictisit de viata mea0 "n .As putea i p!in de voie $una)0 Sc(im$a,7 pe- .Viata mea e tot timpu! aceeasi0 "n .As putea ace ca mereu sa se sc(im$e ceva)0 ;evoia noastra de a avea dreptate, de a ne simti "n si'uranta, sta "n ca!ea (otar+rii de a ne dedica vietii& ;e simtim "n nesi'uranta, daca ne "ndoim de motivatia noastra& /are pre eri sa ai dreptate, c+nd e vor$a de a i !ipsit de orta , sau sa 'resesti, c+nd e vor$a de capacitatea ta de a i maret) Pre eri sa ai contro! tota! asupra unei sume mici de $ani, sau sa ii nesi'ur "n privinta modu!ui "n care sa manipu!e3i un cont mare "n $anca) Pre eri sa ram+i "ntr,un serviciu care,ti disp!ace, sau sa risti, cre+ndu,ti o a acere pe care sa o iu$esti) Esti ericit) *ti urme3i dorinta inimii) Daca ai sti ca nu mai ai dec+t un an de trait, oare ai ace ceea ce aci acum) Ai a!e'e ace!easi !ucruri "n viata) *nc(ide oc(ii si concentrea3a,te asupra unui spatiu a !at ad+nc "nauntru! tau, unde sa te simti "n si'uranta si con orta$i!& *ntrea$a,te ce ai vrea sa aci "n viata, c(iar "n c!ipa asta& *ntrea$a,te de ce nu,ti urme3i visu!& De ce anume ti,e teama) Pune,ti "ntre$ari!e pe care tocmai ti !e,am e2pus- Ce ai ace, daca ai mai avea numai un an de trait) Ce anume ai sc(im$a) Pastr+nd raspunsuri!e "n !inistea inimii ta!e, ia (otar+rea de a,ti modi ica viata, ast e! "nc+t sa,ti mani esti vise!e& Ia (otar+rea sa,ti ascu!ti si sa,ti au3i "ntotdeauna propriu! adevar& Cotaraste sa !asi universu! sa te conduca "nspre dorinta inimii ta!e& *nsusi aptu! ca iei aceste (otar+ri, "ti va sc(im$a viata& Fac+nd acest !ucru, "ti spui at+t tie "nsuti, c+t si "ntre'u!ui univers- .Sunt vrednic de a avea ceea ce,mi doresc si intentione3 sa ac tot ceea ce e nevoie pentru a,mi "ndep!ini dorinta0& F&C& Murra? a scrisP+na c+nd nu !uam o (otar+re, ne a !am permanent "ntr,o stare de e3itare, putem "ntotdeauna sa dam "napoi, suntem "ntotdeauna ine icienti& *n ceea ce priveste tot ce este !e'at de initiativa <si creatie>, e2ista un adevar e!ementar pe care, daca "! i'noram, omor+m nenumarate idei si p!anuri sp!endide- "n momentu! "n care cineva se (otaraste cate'oric si se imp!ica, atunci si Providenta se pune "n miscare& Apar tot e!u! de !ucruri care ne a#uta si care, a!t e!, nu ar i aparut& Din aceasta deci3ie porneste un "ntre' suvoi de evenimente, aduc+nd "n avoarea noastra tot e!u! de incidente, "nt+!niri si a#utoare materia!e nepreva3ute, !a care nimeni nu ar i visat vreodata& *ncepe orice poti ace si orice !ucru !a care ai visat& *ndra3nea!a are "n ea 'eniu, putere si ma'ie& Fara (otar+re si imp!icare, universu! nu ne poate aduce evenimente!e de care avem nevoie pentru a ne "mp!ini dorinte!e& Din ne ericire, cei mai mu!ti dintre noi nu ne dedicam si nu ne (otar+m sa acem ceea ce dorim cu adevarat& ;oaptea stam "ntinsi "n pat si ne ru'am pentru o viata mai $una, pentru un trup mai $un, pentru un serviciu mai $un, dar nimic nu se sc(im$a& Asta, deoarece ne mintim pe noi "nsine& Lucru! pentru care ne ru'am si ce! caruia ne dedicam cu (otar+re sunt adesea comp!et di erite& ;e ru'am pentru un sti! de viata sanatos, dar suntem (otar+ti sa im sedentari& ;e ru'am pentru re!atii care sa ne aduca satis actie, dar suntem (otar+ti sa stam "n casa& Ce! mai con orta$i! pentru noi este sa ram+nem "n status Puo& Dar, c+nd ne dam seama ca nimeni nu vine sa ne sa!ve3e sau sa aca ceva "n !ocu! nostru si ca vec(i!e noastre rani sunt tot aco!o , ie ca !e iu$im, ie ca !e ur+m , atunci ne dam seama ca noi suntem cei care tre$uie sa ne o!osim potentia!u!& E mai usor sa "i acu3i pe a!tii, dec+t sa "ti asumi responsa$i!itatea& .Ce se "nt+mp!a daca nu reusesc) Dar daca ma doare) Ce,or sa creada a!tii despre mine)0 Prima data am renuntat !a dro'uri cu doua saptam+ni "nainte de aniversarea ce!ei de a doua3eci si una 3i de nastere& De aproape cincispre3ece ani a!esesem ca!ea dro'uri!or& Viata mea era p!ina de durere si deprimare& Pe dina ara aratam ca si c+nd totu! era "n re'u!a, dar pe dinauntru eram pe moarte& Dupa ce am iesit din a! patru!ea centru de tratament, m,am (otar+t, "n s +rsit, sa,mi vindec viata& *naintea ace!ui moment , ori de c+te ori nu,mi era $ine, sau eram putin nervoasa, sau ma simteam putin sin'ura ma aruncam cu capu! "nainte pe drumu! care nu m, a dus nicaieri& *n acea 3i rumoasa, mer'eam "ntr,o masina decapota$i!a prin Miami, simtind cum $ri3a "mi m+n'+ie ata& Eram a$so!ut pre3enta "n ace! moment, p!ina de recunostinta pentru ca eram "n viata si pe drumu! ce! $un& Mi,a aparut o vi3iune care "mi arata ca puteam cu adevarat sa ma vindec de toate dependente!e- de ti'ari, de dro'uri, de m+ncare, de mers !a cumparaturi si de $ar$ati& M,am va3ut pe mine "nsami mer'+nd prin tara, rasp+ndind mesa#u! meu de sanatate& M,am au3it spun+nd- .Puteti s,o aceti, puteti sa aveti tot ce vreti& Puteti sa va vindecati comp!et0& Trupu! "mi tremura de emotie& Ma simtea "ntr,o stare de spirit 'ro3ava si, "n ace!asi timp, eram speriata& Simteam o nevoie cop!esitoare de a da "napoi toata dra'ostea si spri#inu! ce,mi usesera acordate& *n ace! moment, st+nd !a un stop "n ata ma'a3inu!ui Aventura de pe p!a#a din nordu! orasu!ui, am stiut ca viata mea se putea sc(im$a si ca, rea!mente, se va sc(im$a cu adevarat& Stiam ca, daca ma (otaram sa ac tot ce era nevoie ca sa,mi re3o!v pro$!eme!e , cu m+nia, uria, "ncapat+narea si dorinta mea de a avea mereu dreptate , sa ma con runt cu e'o,u! meu si cu toate pretentii!e !ui de 'randoare, stiam ca eu, De$ora( Sue Ford, puteam sa dau ceva acestei !umi& Aceasta este vi3iunea care m,a adus "n momentu! de ata a! vietii me!e& /ri de c+te ori am vrut sa ma opresc, sa renunt de a mai actiona asupra vietii me!e emotiona!e, o mica voce din mine spunea- .;u& ;,ai terminat& ;u esti vindecata0& /ri de c+te ori voiam sa arat cu de'etu! si sa acu3 o a!ta iinta umana, o mica voce din mine ma "ntre$a- .Care este ro!u! tau "n aceasta "nt+mp!are) De ce ti, ai adus,o "n viata ta)0 Fiecare ce!u!a din trupu! meu era impre'nata cu (otar+rea de a ma vindeca pe dep!in& Asa ca, ori de c+te ori nu voiam sa mer' !a terapie, sau sa urme3 un seminar, sau sa ma ocup de urmatoru! nive! a! durerii din mine, o aceam totusi, deoarece eram deose$it de (otar+ta sa ma vindec , c(iar daca, uneori, aceasta nu era o trea$a prea p!acuta& Am mers !a "ntruniri!e 5urman3i!or Anonimi, nu pentru ca eram suprapondera!a, ci deoarece ma tre3eam ca m+neam un "ntre' tort de cioco!ata o data& Luasem dro'uri pentru a sc(im$a modu! "n care simteam , si am "nceput sa,mi dau seama ca, oarte usor, puteam ace ace!asi !ucru si cu m+ncarea& Deoarece eram a$so!ut (otar+ta, am a!es sa nu "n!ocuiesc o dependenta cu a!ta& Puteam oarte $ine sa man+nc p+na pocneam, dar am a!es sa ma ocup de aceasta pro$!ema& Stiam ca, pentru a,mi sc(im$a cu adevarat viata, tre$uia sa nu ma simt "n !ar'u! meu pentru o perioada de timp&

Aceasta (otar+re de a ma vindeca a ost cata!i3atoru! "n cadru! trans ormarii me!e& Fara e!, as i continuat sa,mi poto!esc durerea prin comportamente de dependenta& Vreau sa stiti cu totii ca eu sunt departe de ceea ce ati numi o persoana per ecta& Dar misiunea mea nu mai este sa iu per ecta& Acum, misiunea mea este sa iu "ntrea'a, sa iu comp!eta, sa iu, "n ace!asi timp, si per ecta si imper ecta& Acum, misiunea mea este sa ascu!t "nte!epciunea mea !auntrica si sa,mi traiesc viata pe c+t de dep!in cu putinta& Cotar+rea mea de acum este sa ma iu$esc c+t de mu!t este omeneste posi$i!, deoarece stiu ca , atunci c+nd ac acest !ucru , va voi putea iu$i pe voi toti& Procedee!e pe care vi !e "mpartasesc sunt ce!e care mi,au pus capat su erintei si mi,au dat cunoasterea si cura#u! de a ma vindeca pe dep!in& Daca nu as i trait urm+nd aceasta (otar+re pro unda, nu as i scris acum cartea de ata& Aceasta (otar+re m,a dus !a e2p!orarea a sute de metode di erite de vindecare& Aceasta (otar+re m,a condus, "n mod intuitiv, "nspre oameni, !ocuri si e2periente care m,au "nvatat !ectii!e de care aveam nevoie& ;u,ti ie teama, daca nu stii ce vrei& Pur si simp!u, (otaraste sa traiesti !a nive!u! potentia!u!ui tau ma2im& Traieste "n acest moment, iar universu! "ti va arata daruri!e ta!e unice& Cotar+rea ta te va conduce "nspre !ocuri!e unde tre$uie sa mer'i, "nspre carti!e pe care tre$uie sa !e citesti si "nspre oamenii care te vor a#uta si te vor "nvata& E2ista o vec(e vor$a $udista- .C+nd e!evu! este pre'atit, pro esoru! apare0& *n u!timii paispre3ece ani, "n viata mea au aparut sute de pro esori& Ei au !uat orma prietene!or, iu$iti!or si parteneri!or de a aceri& Unii au aparut su$ orma de (oti si mincinosi& Fiecare persoana cu care am !e'at o re, !atie , po3itiva sau ne'ativa , a aparut "n viata mea pentru a ma "nvata, a ma "ndruma si a ma a#uta sa,mi duc !a $un s +rsit (otar+rea& Prietena mea, AnnimiHa, spune- .Fiecare persoana care "ti vine !a usa, vine ca sa te vindece0& P+na si cei care vin !a seminarii!e me!e, se a !a aco!o ca sa ma vindece& *nte!e'erea acestui apt a sc(im$at iecare interactiune pe are o am cu a!ti oameni& Am un prieten care c+ntareste ce! putin DA de Hi!o'rame "n p!us& E! "mi spune tot timpu! c+t de $ine man+nca si ca pro$!ema nu e re'imu! !ui a!imentar& *ntr,un anumit sens, e! are dreptate& ;u m+ncarea e pro$!ema& Pro$!ema este ca e! se minte pe e! "nsusi "n privinta o$iceiuri!or !e'ate de m+ncare& E dependent de m+ncare , si nu vrea sa recunoasca acest apt si sa ceara a#utor& Dependenta este puternica& ;e'area este un uci'as& Ea ucide sansa oameni!or de a,si atin'e scopuri!e& C+nd !uam o (otar+re, tre$uie sa vrem sa sapam ad+nc, pentru a 'asi radacina situatiei respective& Daca esti cu adevarat (otar+t sa s!a$esti , atunci, a descoperi ca esti dependent de m+ncare, devine o adevarata $inecuv+ntare& Acesta este un pas necesar "n cadru! procesu!ui de a, ti atin'e scopu!& Dar, daca prima ta (otar+re este de a crede ca nu ai pro$!eme cu m+ncarea si ca ai doar un meta$o!ism prost, va i oarte 'reu sa,ti atin'i a doua dorinta , si anume, cea de a s!a$i& Cauta pro und ca sa descoperi cau3a adevarata a pro$!emei ta!e, ia o (otar+re si visuri!e ta!e se vor "ndep!ini& C+nd e vor$a sa,ti mani esti vise!e, ii un !uptator& Am "nt+!nit at+t de mu!ti oameni care vor$esc despre pasiuni!e !or, ca si c+nd acestea ar i comori ascunse "n !a3i de mu3eu& ;oaptea t+r3iu, se roa'a "n tacere ca toate vise!e sa !i se "ndep!ineasca, dar rici!e si resemnarea "i ac sa ram+na pasivi& Stii cine e ce! care capata comoara) Este ce! care ace un p!an de actiune, persoana care "si asuma misiunea& E cea care se (otaraste sa actione3e& Acesta este drumu! spre o viata i!uminata, spre a trai "n adevar& Prietenu! meu, 6o(n, are 9M de ani si e compo3itor si c+ntaret, cu un a!ent mu3ica! e2traordinar& C+nd am "nceput sa vor$esc cu e! despre daruri!e sa!e mu3ica!e, nici macar nu a vrut sa ma ascu!te& /$isnuia sa spuna- .Te ro' "ncetea3a, nici nu vreau sa ma '+ndesc !a asta=0 A durat mu!t p+na ce 6o(n a recunoscut ca visa de mu!t sa c+sti'e un premiu 5ramm? si sa c+nte "n ata a mi!ioane de oameni& Dar, dupa un timp, ori de c+te ori vor$ea despre mu3ica si despre vise!e !ui, "ntrea'a ata "ncepea sa i se !umine3e& C+nd "si c+nta c+ntece!e, pasiunea radia din stra unduri!e iintei sa!e& Era at+t de c!ar ca mu3ica era dorinta inimii !ui, iar c+nd a "nceput sa "nte!ea'a si e! acest !ucru, tot ceea ce a mai ramas de acut a ost sa o mani este& *ntr,o seara, ne,am ase3at am+ndoi si am "nceput sa ana!i3am care erau (otar+ri!e undamenta!e care,! "mpiedicau de !a a deveni c+ntaret si compo3itor de va3a& A !uat o oaie de (+rtie si, pe o parte a scris (otar+ri!e de a deveni cantautor ce!e$ru, iar pe cea!a!ta parte, a scris toate convin'eri!e care,! "mpiedicau de !a a,si "mp!ini vise!e& Iata cum aratauConvin'eri undamenta!e Eu, 6o(n Pa!mer, nu pot ace aceasta& ;u sunt destu! de ta!entat& ;u este un te! rea!ist& ;u este ceea ce ar ace un $un ita!ian& ;u am studiat destu!, pe c+nd !uam !ectii de pian& Am petrecut u!timii cinci ani "ncerc+nd sa ac ceva asemanator si nu am reusit, asa ca , de ce as reusi acum) Sunt "nca un pusti si nu sunt pre'atit sa dau piept cu asa ceva& ;,am timp pentru vise !ipsite de rea!ism& Tre$uie sa,mi iau un serviciu adevarat& Toate aceste convin'eri undamenta!e !,au "mpiedicat pe 6o(n sa ia serios "n considerare aptu! ca mu3ica ar putea i cariera !ui& *ntruc+t eu priveam din a ara, nu,mi puteam "nc(ipui de ce 6o(n nu era "n stare sa,si vada ta!entu!, asa cum "! vedeam eu& Atunci c+nd a dat '!as tuturor rici!or sa!e, a ost usor de va3ut de ce nu a urmat niciodata o cariera mu3ica!a& *n mod su$constient, 6o(n era mu!t mai (otar+t sa vada mai de'ra$a o$staco!e!e, dec+t sa a !e daca aceasta idee avea vreo va!iditate& Tre$uie sa ne dam !a ivea!a toate convin'eri!e care ne "mpiedica sa ne rea!i3am vise!e& Pe acestea eu !e numesc (otar+ri undamenta!e, deoarece e!e sunt "nte!e'eri pe care !e,am acut cu noi "nsine, pentru ca sa nu ne atin'em tinte!e rea!e&

Fie ca (otarasti sa,ti urme3i visu!, ie ca nu, important este sa,ti pui "ntre$ari, ca sa descoperi ce anume te "ndeamna "ntr,aco!o, c+t si ce anume sta "n ca!ea dorintei inimii ta!e& Daca nu ne punem aceste "ntre$ari, vom continua sa nu traim viata pe care o dorim& Fie ca te!u! tau este sa tii cura de s!a$ire, sa aci $ani, sau sa ai o re!atie mai $una, tre$uie sa mer'i "n urma si sa,ti descoperi (otar+ri!e si convin'eri!e undamenta!e& ;u e nevoie sa "na$usi aceste convin'eri& Tre$uie sa !e dai voie sa e2iste, ast e! "nc+t sa !e poti a!e'e pe ce!e care,ti dau orta si sa renunti !a restu!& Acorda,ti acum un ra'a3 si ia o oaie de (+rtie& Scrie un scop pe care nu ai putut sa,! atin'i& Scrie toate convin'eri!e si (otar+ri!e undamenta!e !e'ate de ace! scop& Scrie,!e repede, ara sa "ncerci sa te '+ndesti prea mu!t , "n e!u! acesta, e!e vor iesi ca un suvoi& Apoi, "ntoarce,te si pune o "ntre$are pentru iecare dintre e!e& Este aceasta convin'ere o rea!itate, sau o #udecata) Aceasta e o "ntre$are de importanta vita!a& C+nd am privit !ista !ui 6o(n, ea arata asaCotar+ri undamenta!e 6UDECATA- Eu 6o(n Pa!mer, nu pot sa ac aceasta, deoarece nu sunt destu! de ta!entat& 6UDECATA- ;u este un te! rea!ist& 6UDECATA- ;u este ceea ce ar ace un $un ita!ian& 6UDECATA- ;u am studiat destu!, pe c+nd !uam !ectii de pian& 6UDECATA- Am petrecut u!timii cinci ani "ncerc+nd sa ac ceva asemanator si nu am reusit, asa ca , de ce as reusi acum) 6UDECATA- Sunt "nca un pusti si nu sunt pre'atit sa dau piept cu asa ceva& 6UDECATA- ;,am timp pentru vise !ipsite de rea!ism& Tre$uie sa,mi iau un serviciu adevarat& Tot ceea ce "i statea !ui 6o(n "n ca!e era o #udecata, ie a !ui proprie, ie a unui prieten sau a unui mem$ru a! ami!iei& Toate aceste #udecati "i conduceau viata& Din ne ericire, cei mai mu!ti dintre noi suntem "n aceeasi situatie& Le permitem credinte!or noastre !auntrice sa ne contro!e3e viata& E interesant de descoperit ca prietenii si ami!ia noastra adesea repeta ace!easi convin'eri pe care !e,am adoptat si noi& Ei ne convin' pe noi, sau noi "i convin'em pe ei, ca aceste #udecati sunt adevarate& De cur+nd, am ost !a o petrecere "mpreuna cu c+tiva dintre prietenii !ui 6o(n& C+nd am adus vor$a despre mu3ica !ui, trei oameni di eriti au repetat , aproape cuv+nt cu cuv+nt , de ce 6o(n nu putea sa reuseasca "n cariera mu3ica!a& /are 6o(n a pre!uat de !a prietenii !ui #udecati!e care,! "mpiedicau, sau e! i,a convins pe ei sa creada "n proprii!e !ui #udecati) *n am$e!e ca3uri, 6o(n nu se (otara sa se dedice adevarate!or !ui dorinti&Deci3ia de a,ti modi ica viata este una serioasa& Dupa ani de 3i!e de !ucru cu oamenii, am descoperit ca mu!tora !e p!ace sa vor$easca despre sc(im$are, dar nu vor sa renunte !a comportamente!e care "i tin !e'ati de tipare ne'ative& Pune,ti "ntre$area daca aptu! ca tu cauti pace, ericire si "ntre'ime repre3inta o drama ara s +rsit, sau esti 'ata sa preiei contro!u! si sa ii ce! care "ti construiesti e2periente!e& ;imeni nu poate sa aca ceva pentru tine& Tu esti sin'uru! care poti& Tu esti ce! care ai puterea, raspunsuri!e si capacitatea de a,ti sc(im$a viata& Tu si numai tu& *n iecare an, c(e!tuim mi!ioane, "ncerc+nd sa ne sc(im$am tru,puri!e, sanatatea si re!atii!e, dar cei mai mu!ti dintre noi suntem "nca nemu!tumiti de anumite domenii din viata noastra& *n permanenta dorim ceva ce nu putem atin'e& Aceasta stare de dorinta, de vise niciodata "mp!inite, este re3u!tatu! aptu!ui ca ne pre acem ca ne "ndreptam "ntr,o anumita directie, c+nd, "n rea!itate, stam pe !oc& Cum poti avea o dorinta adevarata sau un te! adevarat, ara un p!an pentru a atin'e ace! te!) Fara (otar+rea de a ace tot ceea ce tre$uie pentru a,ti atin'e te!u!, acesta nu va i niciodata rea!i3at& Psi(o!o'ii numesc acest !ucru, '+ndire ma'ica& ;e paca!im pe noi "nsine, '+ndind ca, "ntr,o 3i, ne vom "mp!ini vise!e, ara sa acem practic nimic& Unii oameni meditea3a asupra dorinte!or !or& A!tii vor$esc cu prietenii, "si vi3itea3a 'uru, sau mer' !a $iserica& Unii oameni "si c(e!tuiesc $anii mer'+nd !a persoane cu puteri paranorma!e sau '(icitoare& Iar a!tii traiesc su$stituindu,se eroi!or de !a te!evi3or sau din i!me, "n timp ce vise!e !or ram+n de neatins& Toate acestea sunt, pur si simp!u, moda!itati de a evita sa privesti adevaru! "n ata& Ru'aciunea ara actiune nu este ru'aciune& Este doar un mod de a visa& Cum ne poate a#uta Dumne3eu, daca noi nu ne a#utam pe noi "nsine) Am au3it odata o poveste despre un om care avea credinta pro unda "n Dumne3eu& Adesea, !e spunea prieteni!or ca viata !ui (aotica se va re3o!va, deoarece Dumne3eu va avea 'ri#a de e!& *ntr,o 3i, o urtuna cump!ita a provocat inundatii uriase "n orasu! "n care !ocuia& *n timp ce a!ti mem$rii ai comunitatii si,au adunat !ucruri!e si au p!ecat "n 'ra$a, omu! a ramas nemiscat, cre3+nd ca Dumne3eu va avea 'ri#a de e!& Apa a "nceput sa patrunda pe su$ usi si prin erestre& / masina de pompieri a venit !a e! si oamenii au stri'at- .Caide, nu poti ram+ne aici=0 .;u0, !e,a raspuns e! .Dumne3eu va avea 'ri#a de mine=0 *n cur+nd, apa i,a a#uns p+na !a $r+u, iar stra3i!e s,au trans ormat "n r+uri& / $arca de sa!vare a venit p+na !a casa !ui& Ec(ipa#u! i,a stri'at- .*noata si vino !a noi=0 .;u0, a raspuns omu! .Dumne3eu va avea 'ri#a de mine=0 P!oaia a continuat sa cur'a, p+na c+nd "ntrea'a casa a ost inundata& Atunci, un (e!icopter a 3$urat deasupra si pi!otu! !,a 3arit pe omu! care se ru'a pe acoperis& Las+nd scara "n #os, pi!otu! a stri'at prin me'a on- .Cei, tu, ce! de co!o, apuca,te de scara sa te ducem "ntr,un !oc si'ur=0 "nca o data omu! si,a e2primat convin'erea.Dumne3eu va avea 'ri#a de mine=0

*n ce!e din urma, omu! s,a "necat& C+nd s,a a !at "n ata porti!or per!ate a!e ceru!ui, omu! s,a simtit e2traordinar de "nse!at& .Dumne3eu!e0, a spus e! .mi,am pus credinta "n Tine si Te,am ru'at sa ma sa!ve3i= Mi,ai spus ca vei avea "ntotdeauna 'ri#a de mine, dar atunci c+nd am avut cea mai mare nevoie de Tine, Tu nu ai ost aco!o0& .Ce vrei sa spui)0, a raspuns Dumne3eu& .Ti,am trimis o masina de pompieri, o $arca si un (e!icopter& Ce a!tceva mai voiai)0 ;imic nu e rau "n credinta& ;imic nu e rau "n a ace a irmatii& *nsa, !a un moment dat, tu esti ce! care tre$uie sa aci pasu! urmator& Cotaraste sa ai ceea ce vrei "n viata si apoi a un p!an cum sa o$tii acest !ucru& E! te asteapta, dar nu,ti cade "n poa!a& Daca vrei sa stii "n ce masura esti serios "n privinta dorintei de a sc(im$a ceva "n viata, "ntrea$a,te daca ai un p!an de actiune& Daca raspunsu! este nu, "ntoarce,te si ve3i daca esti cu adevarat (otar+t sa,ti atin'i scopu!& Un p!an de actiune tre$uie sa ie scris pe (+rtie& Daca e doar "n mintea ta, e! e mai mu!t un vis, dec+t un p!an& P!anuri!e din mintea noastra au tendinta de a i pierdute, sau uitate, sau "mpinse deoparte de viata de 3i cu 3i& Spune,ti tie "nsuti ca vei avea o sansa mai mare de a,ti atin'e scopu!, daca scrii totu! pe (+rtie si ai p!anu! !a "ndemna& Fara un p!an, dorinte!e noastre doar ne tac(inea3a si ne parasesc, !as+ndu,ne 'oi pe dinauntru& /data, 5and(i spunea.;u am nici macar um$ra unui du$iu ca orice $ar$at sau emeie pot rea!i3a ceea ce am rea!i3at eu, daca e! sau ea ar ace ace!asi e ort si ar avea aceeasi speranta si credinta& Ce va!oare are credinta, daca nu este transpusa "n actiune) Mare parte din su erinta pe care o vad !a oameni este re3u!tatu! aptu!ui ca nu "si "mp!inesc vise!e& *si petrec 3i!e!e, '+ndindu,se !a aptu! ca sunt imp!icati "ntr,o re!atie nepotrivita sau ca nu au serviciu! dorit, iar c+nd "i "ntre$ ce p!anuri au pentru a sc(im$a aceste aspecte din viata !or, se uita !a mine de parca as '!umi& Ei cred ca atunci c+nd, "n s +rsit, ."si vor aran#a viata0, "si vor "mp!ini cu usurinta toate dorinte!e& Puneti !a "ndoia!a aceasta convin'ere& E usor sa aci un p!an de actiune& Cea mai di ici!a parte din e2ecutarea "ntre'u!ui proces este sa,ti a!oci timpu! pentru a,! ace& *ti su'ere3 sa a!e'i o tinta pe care ai "ncercat sa o atin'i , tinta care te sperie ce! mai putin& Apoi, "mparte p!anu! "n patru& Un p!an pe 3i!e, un p!an pe saptam+ni, un p!an pe !uni si un p!an pe ani& Pune,ti "ntre$area4 ce pot ace eu 3i de 3i, pentru a,mi atin'e aceasta tinta) Ce pot ace saptam+na de saptam+na, pentru a,mi atin'e aceasta tinta) Si, apoi, continua cu !uni!e si anii& *ntocmeste un ca!endar cu proiecte di erite, care te vor aduce c+t mai aproape de a atin'e re3u!tatu! dorit& *n momentu! "n care ti,ai terminat de "ntocmit p!anu!, ti,ai or'ani3at drumu! care te va duce spre a,ti rea!i3a cu adevarat visu!& De cur+nd, am !ucrat cu o persoana pe nume ;icH, care dorea ca eu sa,mi dau seama de ce nu putea e! atin'e un nive! mai "na!t de succes "n a aceri& *mi spunea mereu ca simtea ca e2ista ceva care,! tra'e "napoi si,! "mpiedica sa a#un'a "n v+r & Dupa mu!te ore de conversatii, !,am "ntre$at c+ti $ani c+sti'ase compania !ui, ca medie anua!a& Mi,a spus ca "ntre M si : mi!ioane de do!ari& Socata, !,am "ntre$at de ce nu era mu!tumit cu aceasta uriasa suma de $ani& Raspunsu! !ui ;icH a ost ca, daca ar mai putea scoate "nca patru mi!ioane de do!ari pe an ca venit, e! n,ar mai tre$ui sa munceasca at+t de mu!t& C+nd !,am "ntre$at c+ti $ani o$tinea e! din M sau : mi!ioane de do!ari, ;icH a spus ca a$ia acoperea sa!arii!e& I,am su'erat ca, poate, nu era vor$a de a c+sti'a ceva mai mu!ti $ani, ci de a ace niste reduceri, ast e! "nc+t sa poata avea un pro it mai mare& Lui ;icH nu i,a p!acut ce au3ea& De#a se (otar+se ca sin'uru! mod prin care putea sa dea !ovitura era prin a,si e2tinde a aceri!e& 5!uma a$so!ut uriasa consta "n aptu! ca ;icH era consu!tant si "i s atuia pe oamenii de a aceri cum sa aca $ani& Dupa mu!te discutii, ;icH a mentionat ca tata! !ui i,a spus, cu doua3eci de ani "n urma, ca nu o sa aca niciodata $ani si ca "ntotdeauna va c(e!tui mai mu!t dec+t c+sti'a& Este c!ar ca ;icH si,a cre3ut tata! si a !uat o (otar+re su$constienta de a accepta aceste cuvinte& Acum, avea nevoie sa ia o noua (otar+re& Pentru a avea succes, e! avea nevoie de un pro it de "nca 9AT, indi erent de unde proveneau acesti $ani& / data ce a !uat aceasta (otar+re, a "nceput sa vada 3eci de !ocuri de unde i,ar i putut o$tine, dar pentru asta tre$uia sa se con runte cu mu!te pro$!eme& Totdeauna i,a p!acut sa ie 'enu! de se care niciodata nu veri ica c(e!tuie!i!e sa!ariati!or si care nu tre$uia sa micsore3e sa!arii!e, atunci c+nd !ucruri!e nu mer'eau $ine& *i p!acea sa aca pe ,ne$unu!O si s,a paca!it pe sine, autoconvin'+ndu,se ca acest !ucru "nsemna ca este un om de a aceri p!in de succes& Prin urmare, ;icH a acut o sedinta cu toti se ii de departament din irma sa si !e,a spus ca avea nevoie de a#utoru! !or, pentru ca a acerea sa ie mai pro ita$i!a& I,a "ntre$at cum ar putea reduce c(e!tuie!i!e companiei, cu scopu! de a c+sti'a un procent de 9AT& Pentru prima data, e! a permis tuturor an'a#ati!or din companie sa,si e2prime cu adevarat pareri!e& Pentru a,si atin'e scopu!, ;icH a tre$uit, !itera!mente, sa se reinvente3e pe e! "nsusi ca om de a aceri& A tre$uit sa,si asume responsa$i!itatea pentru starea companiei si pentru te(nici!e de mana'ement ine iciente& ;u a ost un proces usor& Dupa oarte mu!ta su erinta, si,a dat seama ca (otar+rea !ui de a avea o a acere de succes urias "i venea din minte si nu din inima& *n decursu! procesu!ui de reor'ani3are a a acerii, e! a "nceput sa,si puna "ntre$area daca dorea cu adevarat sa !ocuiasca "n America Centra!a, unde p!ecase cu mu!ti ani "n urma pentru a porni compania& De asemenea, si,a pus "ntre$area daca dorea cu adevarat sa continue sa ca!atoreasca "n #uru! !umii timp de doua3eci de 3i!e pe !una& *n c!ipa "n care ;icH si,a dat voie sa,si puna "ntre$ari "n !e'atura cu viata !ui de a aceri, a descoperit ca era mu!t mai nemu!tumit de viata sa persona!a dec+t credea !a "nceput& Dar, datorita aptu!ui ca ;icH a !uat (otar+rea de a depasi o$staco!e!e care,! "mpiedicau sa a#un'a !a satis actie si ericire, universu! i,a adus "n viata mu!te evenimente care au dar+mat 3iduri!e& Aceste evenimente !,au acut sa descopere ca prima sa (otar+re nu repre3enta dorinta inimii !ui& ;icH era desc(is si pre'atit sa primeasca aceasta in ormatie, iar acum a 'asit o noua ca!e "n viata, care,i ump!e su !etu! de pace& Si, a dat seama ca niciodata nu a dorit o a acere uriasa, cu oarte mu!ti an'a#ati& Si,a dat seama ca tot ceea ce a dorit a ost o sotie si o ami!ie si ca, pentru avea acest !ucru, tre$uia sa stea "ntr,un sin'ur !oc& ;icH a !uat o (otar+re si mai pro unda si anume sa se dedice evo!utiei !ui spiritua!e si sa,si orme3e prietenii de durata, care acum sunt de importanta vita!a pentru "mp!inirea !ui persona!a& Asemeni mu!tora dintre noi, ;icH a tre$uit sa treaca prin mu!ta durere pentru a,si descoperi dorinta inimii& Daca ati !uat o (otar+re sa va modi icati o parte din viata si nu reusiti sa rea!i3ati acest o$iectiv, priviti ce a!te (otar+ri undamenta!e "mp!initi "n sc(im$& Tre$uie sa vreti sa descoperiti ca e posi$i! ca une!e dintre dorinte!e voastre sa vina din cap si nu din inima& Capu! va va paca!i, ac+ndu,va sa credeti ca doriti ceva mai mu!t, mai $un si di erit de ceea ce aveti de#a& Tre$uie sa aratam aceste dorinte e2primate de e'o asa cum sunt e!e cu adevarat si sa !e "n!ocuim cu dorinte a!e inimii& Treceti dinco!o de stra!ucirea inte!ectu!ui vostru& Ca si ;icH, cei mai mu!ti dintre noi cred ca, "mp!inindu,ne dorinte!e mintii, ne ump!em 'o!u! interior& Dar nu ne putem 'asi rea!i3area dep!ina, dec+t atunci c+nd urmam c(emarea noastra cea mai pro unda& Ce anume "ti va aduce satis actie si

ec(i!i$ru "n viata) Cine esti tu "n aceasta viata si ce anume "ti este dat sa aduci acestei p!anete) Cei mu!ti dintre noi nu am va3ut dec+t "n u'a ceea ce su !ete!e noastre t+n#esc sa e2prime "n aceasta viata& Dar mu!ti dintre noi am a!es sa ne i'noram c(emarea& A!tii "nca asteptam, speram si ne ru'am, pentru a avea sansa de a ne e2prima daruri!e unice , ne"nte!e'+nd ca, sin'uru! moment care e2ista, este ce! de acum& A,ti tine cuv+ntu! este esentia! pentru p!anu! tau de sc(im$are& Contea3a oarte mu!t ce "ti spui tie "nsuti si ce !e spui ce!or!a!ti& Daca "ti spui tie "nsuti ca intentione3i sa man+nci (rana mai sanatoasa si nu o aci, trans,miti catre tine si catre univers ca nu esti o persoana demna de "ncredere& Daca spui ca intentione3i ca anu! viitor sa,ti iei un a!t serviciu si nu o aci , trimiti un mesa# ca nu se poate conta pe tine& C(iar daca este vor$a despre o sarcina minora, cum ar i a,ti tine ordine "n a'enda , daca nu o aci, "ti spui tie "nsuti si universu!ui ca nu "ti tii cuv+ntu!& Aceste promisiuni "nca!cate ne distru' respectu! de sine& Cu ani "n urma, am urmat un pro'ram numit Forum, un seminar de trei 3i!e pentru evo!utie si de3vo!tare persona!a& Aco!o am "nvatat c+t de va!oros este sa,ti tii cuv+ntu! si, ca re3u!tat, "ntrea'a mea viata s,a sc(im$at& Totu! este oarte simp!u& Fa ceea ce spui& Daca nu intentione3i s,o aci, nu spune ca vei ace& Fa "n asa e! "nc+t cuv+ntu! tau sa ie cea mai importanta comoara pe care o ai& Tratea3a,! ca pe aur& Daca,! trate3i ca pe aur, "ti va aduce aur si vei i "n stare sa cree3i ceea ce vrei "n aceasta !ume& De iecare data c+nd aci ceea ce spui ca intentione3i sa aci, te anunti pe tine "nsuti, c+t si universu! ca se poate conta pe tine& Apoi, c+nd "ncepi sa !ucre3i asupra unor scopuri mai e2tinse, c+nd spui- intentione3 sa ac mai mu!ti $ani, sa ma "ndra'ostesc, sa scriu o carte sau sa desc(id o c!inica , vei i "n stare sa o aci& Atunci c+nd ne mintim "n mod constant, e 'reu sa credem "n noi "nsine& Cotar+ri!e pe care !e iei !a Anu! ;ou si pe care nu !e urme3i niciodata sunt doar dorinte& Cuv+ntu! tau, daca nu este !uat "n serios, nu e a!tceva dec+t 3'omot& Comunicarea este un dar enorm, dar cuvinte!e ta!e au a,ti darui un dar si mai mare& E!e te pot a#uta "n a,ti construi viata& *ti pot da putere si !i$ertate& C+nd iei o (otar+re sa aci ceva pentru tine "nsuti sau pentru a!tcineva , si atunci c+nd stii ca o poti duce !a "ndep!inire , atunci ai putere& C+nd vrei sa sc(im$i ceva "n viata ta, sau sa atin'i un te! , si stii ca esti capa$i! sa o aci , atunci ai !i$ertate& *n Codu! su !etu!ui, 6ames Ci!!man% spune- .Te,ai nascut cu caracter, iar acesta "ti este dat ca dar, dupa cum spun $asme!e vec(i, de catre "n'erii care,ti pa3esc nasterea0& A,ti descoperi daru! cu care te,ai nascut , scopu! "n viata este un proces& E! necesita timp si tre$uie sa "ndeparte3i straturi!e care ascund ceea ce este a! tau de drept, amprenta ta unica& Fiecare dintre noi avem o c(emare& Tu ai ceva ce nu are nimeni a!tcineva de pe aceasta p!aneta& C(emarea ta poate i sa vindeci oameni, sa "nveti oameni, sa ai 'ri#a de oameni sau sa descoperi un remediu "mpotriva canceru!ui& Ar putea i modu! "n care interactione3i cu oamenii, ar putea i o e2primare a creativitatii sau ar putea i sa cresti copii& Indi erent care este acest scop, daca (otarasti sa,! 'asesti si sa,! duci !a "mp!inire, e! "ti va ump!e inima si te va inspira& Dr& David Simon 3iceConceptu! de d(arma, sau scop, spune ca nu e2ista piese de re3erva "n univers& Fiecare dintre noi intra "n !ume cu o perspectiva unica si cu un set de ta!ente care ne permit sa mani estam un aspect a! inte!i'entei natura!e, care nu a mai ost e2primat p+na acum& C+nd traim "n d(arma, noi ne a !am at+t "n serviciu! nostru propriu, c+t si a! ce!or care sunt a ectati de a!e'erea noastra& Putem sti ca ne a !am "n d(arma, atunci c+nd ne '+ndim ca nu am vrea sa acem nimic a!tceva cu viata noastra, dec+t ceea ce acem acum& Unu! dintre ce!e mai mari servicii pe care i,! putem ace a!tcuiva este sa,! spri#inim sa,si descopere d(arma& Acesta este unu! dintre ro!uri!e ce!e mai importante pe care parintii "! #oaca "n vieti!e copii!or !or& % nascut "n 78@M, a studiat !a Institutu! C& 5& 6un' din Nuric(, a! carui director de studii a devenit "n 78D8& *n 78:A a pre!uat editura Sprin' Pu$!ications si a !ansat, "n cadru! psi(o!o'iei !ui 6un', o miscare cu scopu! de a inc!ude "n cadru! terapiei, pe !+n'a pro$!eme!e individua!e, si tu!$urari!e co!ective& E! a introdus terapia idei!or si nu numai a!e persoane!or& Miscarea sa de '+ndire a ost numita .psi(o!o'ie ar(etipa!a0, pentru a se deose$i de psi(ana!i3a si de psi(o!o'ia ana!itica, care se ocupau "n specia! de ca3uri c!inice sau individua!e& *mpreuna cu Ro$ert 1!? si Mic(ae! Meade a editat o anto!o'ie de poe3ie& *n 788D a ost nomina!i3at "n ;eJ YorH Times Ma'a3ine pentru ro!u! sau "n .re"ntoarcerea catre su !et0O "n cadru! psi(o!o'iei americane, termenu! 0su !et0 iind reintrodus prin cartea sa din 78ML Sinuciderea si su !etu!& ;&T& ;u intra "n panica, daca nu stii care este d(arma sau scopu! tau "n c!ipa de ata4 "ncepe doar sa aci aceasta !ucrare si "ncrede,te "n raspunsuri!e pe care !e au3i dinauntru! tau& Voci!e ta!e !auntrice se a !a aco!o pentru a te "ndruma "nspre desav+rsire& Adeseori, oamenii "si i'nora intuitia si '(i3ii !auntrici at+t de mu!t timp, "nc+t reduc !a tacere acea parte din ei care,i poate a#uta ce! mai mu!t& Atunci c+nd stii ca ar tre$ui sa aci un anumit !ucru si, "n mod constant, aci a!tceva, "ti omori spiritu! si "ti ne'i esenta& Datorita acestui !ucru, descoperirea vi3iunii ta!e devine di ici!a& *ntr,un moment sau a!tu!, cei mai mu!ti dintre noi am va3ut ce! putin o sc!ipire din c(emarea noastra, dar, dintr,un motiv oarecare, am a!es sa nu o urmam& Acum, c+nd credem ca suntem 'ata sa o vedem si sa o traim, ea se ascunde& Tre$uie sa ascu!ti partea din tine "nsuti care a "ncercat sa te "ndrume "nspre scopu! tau mai "na!t& Cere,i acestui aspect sa te re, tre3easca si sa te "ndrume ca sa aci tot ce poti& Cere,!e '(i3i!or tai !auntrici sa,ti arate scopu! vietii , si ei o vor ace& Tre$uie sa,ti de3va!ui c(emarea persona!a si sa,ti amintesti ca e2ista un motiv pentru care tu te a !i "n viata& C+nd am renuntat pentru prima data !a dro'uri, !ucram "ntr,o "ntreprindere de "m$racaminte& Cu c+t munceam mai mu!t cu mine "nsami, cu at+t simteam mai mu!t ca aveam nevoie sa 'asesc ceva nou de acut cu viata mea& A$so!ut u!uita "n privinta a ce anume putea i acest !ucru, "n iecare dimineata ma ase3am "n coate si 'enunc(i si rosteam ru'aciunea pe care o "nvatasem din cartea pe care am primit,o de !a Societatea A!coo!ici!or Anonimi&

Dumne3eu!e, ma o er Tie ca sa construiesti cu mine si sa aci cu mine tot ceea ce vrei& E!i$erea3a,ma de !e'atura sine!ui, pentru ca sa pot ace si mai $ine voia Ta& Ia de !a mine 'reutati!e, iar victoria mea asupra !or sa ie marturie despre puterea Ta, dra'ostea Ta si modu! Tau de viata, "n ata ce!or pe care "i a#ut& Fie ca eu sa ac "ntotdeauna voia Ta= Ritua!u! ru'aciunii 3i!nice mi,a dat credinta ca, "ntr,o 3i, "mi voi descoperi scopu! vietii& Asa ca, dupa mu!te !uni, c+nd am avut acea vi3iune "n timp ce conduceam masina, am stiut ca Du(u! "mi arata drumu!& Mu!ti oameni "si nea'a c(emarea, de teama ca nu vor a#un'e !a ea& A!e' sa nu,si vada daru!, mai de'ra$a dec+t sa stea ata "n ata cu ceea ce pare a i un viitor de neatins& Mu!ti oameni s,au resemnat ca nu vor 'asi niciodata daru! !or unic& Cu toate acestea, descoperirea scopu!ui vietii noastre este "ntr,adevar ceva pentru care merita sa te 3$ati& Este dreptu! nostru din nastere& Mintea noastra este cea care ne pune proprii!e "n'radiri& Va su'ere3 sa va creati un set de propo3itii pentru misiunea voastra persona!a& Scrieti cinci p+na !a 3ece cuvinte care va inspira cu adevarat& Apoi, o!ositi cuvinte!e pentru a scrie o a irmatie puternica, ce va va "ndruma si va va a#uta pe drumu! de "mp!inire a scopu!ui su !etu!ui& Prima data c+nd am "ncercat acest !ucru a ost "n .Cursu! pentru Avansati0, o erit de Societatea de Educatie LandmarH& C+nd a ost r+ndu! meu sa,mi e2pun vi3iunea mea de viata, nu aveam nici o idee& Apoi, ara sa ma '+ndesc, iata ce mi,a iesit pe 'ura- .Eu sunt posi$i!itatea ca toti oamenii sa se poata inventa pe ei "nsisi din nimic0& La "nceput, n,am stiut ce voiam sa spun, dar, dupa ce m,am '+ndit putin, am va3ut ca eu credeam cu adevarat ca iecare dintre noi poate i orice "si doreste inima !ui& Eu cred, de asemenea, ca indi erent pe unde ati ost sau prin ce ati trecut, sunteti capa$i!i de a va reinventa pe voi "nsiva, iarasi si iarasi& Cred ca nu tre$uie sa ram+nem "ntepeniti "n tipare vec(i sau "n comportamente vec(i& Putem sa ne sc(im$am prietenii si pro esia, ori de c+te ori este necesar, p+na ce a#un'em "n ace! !oc care e2prima amprenta noastra unica& Aceasta a irmatie pe care am creat,o despre misiunea mea, "mi aminteste "n iecare 3i pentru ce anume am venit aici si ce am de acut& Ea ma o$!i'a sa devin tot ce pot sa iu mai $un si "mi o era desc(iderea "nspre reinventarea si e2primarea unui sine nou, oric+t de des doresc& 5asiti o a irmatie care are pentru voi un "nte!es persona!& ;imeni a!tcineva nu tre$uie sa va "nte!ea'a a irmatia si nici macar sa v,o cunoasca& Fo!ositi,o, pentru a va reaminti voua "nsiva "ncotro va "ndreptati si pentru a va tine "n momentu! pre3ent& 5and(i a spus- .Sin'urii diavo!i din !ume sunt cei care a!ear'a prin inimi!e voastre& Aco!o ar tre$ui dusa $ata!ia0& Lucrarea asupra um$rei se re era !a a va desc(ide inima si a cadea !a pace cu diavo!ii vostri !auntrici& Ea se re era !a asumarea cu dra'oste a rici!or si a s!a$iciuni!or si !a a 'asi compasiune pentru trasaturi!e voastre omenesti& Dati,va voua "nsiva daru! inimii voastre& De "ndata ce va desc(ideti inima catre voi "nsiva, va veti desc(ide inima catre toti cei!a!ti& Sunteti demni de a i iu$iti& Meritati totu!& Sunteti tot ceea ce tre$uie& Aveti "ncredere "n "nte!epciunea voastra !auntrica si aveti "ncredere ca "n esenta voastra se a !a $unatate& Treceti dinco!o de "n'radiri!e pe care vi !e,ati impus si !uati (otar+rea de a trai viata pe care o iu$iti& Cereti,i universu!ui dra'oste si spri#in& Cereti,I !ui Dumne3eu sa va ump!e de compasiune si orta& Priviti unde va a !ati "n acest moment si apoi treceti !a un nive! mai "na!t& Acordati,va permisiunea de a avea totu!, deoarece meritati totu!= EKERCITII 7& *n acest e2ercitiu as dori ca voi sa creati o a irmatie persona!a despre misiunea voastra, su$ orma unei propo3itii care sa va dea orta& Aceasta ar tre$ui sa ie o a irmatie puternica, re eritoare !a cine doriti sa iti "n viitor& Va puteti concentra pe sanatate, re!atii, cariera, evo!utie spiritua!a, sau toate !a un !oc& *nc(ideti oc(ii si intrati "n ascensoru! vostru !auntric& Respirati de c+teva ori rar si pro und si re!a2ati,va comp!et& C+nd veti desc(ide oc(ii veti i "n 'radina voastra sacra& Mer'eti "ncet catre !ocu! vostru de meditatie, "n momentu! "n care va simtiti !inistiti pe dinauntru, c(emati ima'inea sine!ui vostru sacru& Permiteti acestei ima'ini sa devina puternica, vie si sta!ucitoare& Cereti,i sine!ui vostru sacru sa iasa "n ata si sa va aduca un mesa# care sa va dea toata puterea si cura#u! de care aveti nevoie pentru a trai viata din vise!e voastre& Daca aveti pro$!eme si nu puteti au3i mesa#u!, creati unu! care sa va dea putere& Permiteti cuvinte!or sa apara "n constienta voastra si sa va aca sa va simtiti puternici& C+nd ati terminat, mu!tumiti,i sine!ui vostru sacru pentru a#utor si "ntoarceti,va usor "napoi "nspre constienta e2terioara& Luati #urna!u! si scrieti tot ceea ce ati va3ut "n vi3ua!i3area voastra& Aceasta a irmatie va va da puterea de a trece !a urmatoru! nive! de evo!utie persona!a "n toate domenii!e vietii voastre& Va su'ere3 ca a irmatia pe care o construiti sa ie c+t se poate de scurta si de simp!a& Cotar+ti,va Sa o o!ositi 3i!nic, ca pe un mod de a va aminti voua "nsiva de cea mai "na!ta ima'ine pe care o aveti "n privinta vietii voastre, !ata c+teva e2emp!e de propo3itii care dau orta, create de c+teva persoanea& Sunt o iinta spiritua!i3ata, demna de a primi din partea ce!or!a!ti dra'oste, "m$e!su'are si comportament onest& $& Universu! este prietenu! si iu$itu! meu, care "ntotdeauna "mi "mp!ineste toate voi!e& c& /riunde ma uit, vad rumusete, adevar si sansa& d& Sunt "nte!ept si a,toate,stiutor si "i permit universu!ui sa,mi "mp!ineasca dorinte!e& e& ;u e2ista dorinta adevarata pe care sa nu o pot e2prima asta3i& Tre$uie sa creati o propo3itie care, atunci c+nd o rostiti, sa va i!umine3e si sa va "n !acare3e& Aceasta este o propo3itie menita sa va dea putere "n viata de 3i cu 3i& Ea ar putea i simp!u- .E oarte important cine sunt0& Pentru a ne orma o$iceiuri noi este nevoie de timp, ast e! "nc+t an'a#ati,va sa repetati aceasta a irmatie timp de @G de 3i!e, indi erent de ce se "nt+mp!a& Repetati,o de "ndata ce va tre3iti dimineata, c(iar "nainte de a va da #os din pat& Daca acest !ucru nu e cu putinta, aceti,! "nainte de a mer'e !a cu!care& A,ti aminti ce!e mai "na!te (otar+ri pe care !e iei ata de tine "nsuti, este un mod minunat de a,ti "ncepe si de a,ti "nc(eia 3iua& Va recomand sa scrieti aceste a irmatii pe +sii de (+rtie pe care sa !e !ipiti "n toata casa, !a serviciu si "n masina& Cu c+t o aduceti mai puternic "n constienta, cu at+t aceasta a irmatie devine mai p!ina de "nte!es& Puneti,o !a un !oc vi3i$i!

si accesi$i!, pentru a i inte'rata pro und "n constiinta voastra, @& Un a!t procedeu puternic pentru a c(ema catre voi viitoru! este numit (arta pentru a,mi 'asi comoara , crearea unui co!a# pentru a va vi3ua!i3a vise!e& Este minunat daca aceti acest !ucru "mpreuna cu un 'rup de prieteni& ;u aveti nevoie de a!tceva dec+t de un p!aca#, c+teva reviste pre erate, o perec(e de oar eci si niste !ipici& Vi3ua!i3area (artii pentru a 'asi comoara& *nc(ideti oc(ii, "ntoarceti,va !a ascensor si co$or+ti : eta#e& C+nd iesiti, vedeti 'radina voastra cea rumoasa& P!im$ati,va prin ea si o$servati !ori!e si pomii& Admirati verdeata !u2urianta si mirositi par umuri!e tuturor !ori!or minunate& E o 3i rumoasa si pasari!e c+nta& /$servati cu!oarea ceru!ui& Ce temperatura e) Este racoare sau ca!d) Simtiti o adiere pe ata) In(a!ati rumusetea si par umu! 'radinii voastre& Acum, mer'eti catre !ocu! de meditatie& Ase3ati,va con orta$i!4 permiteti,va sa va re!a2ati& Ima'inati,va cum va i viata voastra peste un an& Aveti tot ceea ce v,ati dorit vreodata& Toate vise!e au devenit rea!itate4 sunteti p!ini de pace si mu!tumire& Aveti "ncredere "n voi "nsiva si "n univers& Ati "nc(eiat cautari!e si sunteti "ncre3atori "n viitor& Cum arata viata voastra) Stati un timp si ima'inati,o& Cum sunt re!atii!e voastre) Cum stati cu sanatatea) Ce aceti ca sa va distrati& Ce mai ace ami!ia voastra) Cum stati cu $anii) Ce aceti pentru evo!utia voastra spiritua!a) Apoi, avansati "nca cinci ani "n viitor& Cum arata acum re!atii!e voastre) Cum stati cu sanatatea) Ce aceti ca sa va distrati& Ce mai ace ami!ia voastra) Cum stati cu $anii) Ce aceti pentru evo!utia voastra spiritua!a) Dupa ce ati acut aceasta vi3ua!i3are, !uati reviste!e si taiati ima'ini!e care va p!ac ce! mai mu!t& *n tot acest timp, nu va '+nditi !a nimic& Parcur'eti doar reviste!e c+t de repede puteti si e2tra'eti ima'ini!e care au pentru voi "ncarcatura po3itiva& Faceti acest !ucru timp de 3ece sau cincispre3ece minute& Daca stati mai mu!t, veti "ncepe sa '+nditi& Lasati,va condusi doar de primu! impu!s& Dupa ce ati adunat un numar de po3e, aran#ati,!e& C+nd ati terminat co!a#u!, puneti,! "ntr,un !oc unde "! puteti vedea cu usurinta& Fo!ositi ima'ini!e pentru a va aminti dorinte!e inimii& 9& Vedeti, acum, "n ce masura viata voastra actua!a se compara cu ceea ce ati va3ut "n vi3ua!i3are& Luati o oaie de (+rtie si scrieti tot ceea ce "n viata voastra de acum , nu se potriveste cu viitoru! pe care !,ati va3ut "n vi3ua!i3are si "n co!a#& Scrieti apoi tot ceea ce aceti pentru a crea viitoru! pe care,! ima'inati& Daca nu ati acut pasii necesari pentru a crea viitoru!, puteti sc(im$a acest !ucru, accept+nd adevaru! si ac+nd un p!an de actiune& Cea mai importanta pro$!ema este sa va spuneti voua "nsiva adevaru!& Tre$uie sa notati toate !ucruri!e din viata care nu se potrivesc cu viitoru! pe care,! doriti, pentru ca sa puteti ace un p!an prin care sa !e e!iminati din viata voastra& Cuv+nt de "nc(eiere *nca o data, ana!i3am daca toate !ucruri!e acestea merita sa ie acute, daca merita sa va c(e!tuiti timpu! si ener'ia pentru a va re ace "ntre'imea, pentru a va trans orma '+nduri!e , din !ipsa de speranta, "n i!uminare& Atunci c+nd descoperiti ca ceea ce se a !a su$ supra ata constiintei voastre sunt doar '+nduri si sentimente nepre!ucrate, durerea voastra poate i vindecata& C+nd permiteti sa iasa !a supra ata toate parti!e din voi "nsiva pe care !e,ati "na$usit, puteti sa respirati usurati& Puteti sa respirati usurati "nca o data& Atunci c+nd smu!'eti masca ce va ascunde vu!nera$i!itatea si caracteristici!e omenesti, va veti a !a ata "n ata cu adevaratu! vostru sine& V,am condus printr,un proces !un' si pro und, pentru ca voi sa descoperiti ca , cine sunteti !a nive!u! ce! mai pro und , este .su icient0& Am e2p!orat !umea universu!ui (o!o'ra ic, unde suntem creati e'a!i si unde totu! este per ect ec(i!i$rat& Am descoperit u!uitoarea !ume a proiectiei, unde universu! ne trimite "napoi, ca o o'!inda , cu 'enero3itate toate aspecte!e noastre neasumate& Am "nvatat sa vedem ca, nu numai ca avem toate trasaturi!e pe care !e detestam ce! mai tare, dar si ca aceste trasaturi ne'ative cuprind "n e!e daruri po3itive& E!e se a !a aco!o pentru a ne "ndruma pe drumu! pe care t+n#este sa mear'a inima noastra, "nspre un !oc unde se a !a compasiunea& Asum+ndu,ne si "nsusindu,ne cu dra'oste !ucruri!e de care ne este ce! mai rica si pe care !e ur+m ce! mai tare, suntem "n stare sa ne resta$i!im ec(i!i$ru!& Dupa cum spune DeepaH C(opra- .;on,#udecarea creea3a !inistea mintii0& / minte !inistita este pre'atita sa auda cuvinte!e $ine!ui nostru ce! mai maret, cuvinte!e de !a SpiritIDu(& Cu totii avem oportunitatea de a ne curata caste!u!& De a desc(ide usi!e iecarei camere& Putem pasi "nauntru si curata pra u! care ascunde stra!ucirea si rumusetea iecarei camere& Putem vedea ca iecare "ncapere cere ceva speci ic pentru ca sa stra!uceasca& Une!e camere au nevoie de dra'oste si acceptare& A!te!e au nevoie de reamena#ari& A!te!e, doar de atentie& Indi erent de ce anume are nevoie iecare "ncapere, noi stim ca avem posi$i!itatea de a,i da ceea ce ea cere& Daca vrem sa traim !a ma2imum de maretie, tre$uie sa permitem tuturor parti!or din sine!e nostru ma'ni ic sa iasa "n ata si sa ie respectate& Tre$uie sa iesim din 'o'oasa perceptii!or a!se si sa ne "m$aiem "ntr,o noua puritate& Ca indivi3i, tre$uie sa ne e2tindem constienta !auntrica, pentru a inc!ude iecare parte din omenescu! din noi& Daca p+na acuma v,ati va3ut ca o casuta mititica, tre$uie sa creati spatiu! !auntric necesar care sa cuprinda un "ntre' caste!& Vreti cu adevarat pace interioara) Daca da, va apartine= Predati,va& *ncetati de a va mai !upta& *ncetati de a va mai apara& *ncetati de a va mai pre ace& *ncetati de a mai ne'a& *ncetati de a va mai minti pe voi "nsiva& Asumati,va toate metode!e de aparare, toate 3iduri!e, "ntrea'a co!ivie care va "ncon#oara& ;u va straduiti sa atin'eti per ectiunea, deoarece aceasta dorinta spre per ectiune este cea care ne,a condus sa construim aceste 3iduri& Luptati sa capatati "ntre'ime, "n care !umina si "ntunericu! sa e2iste "n mod e'a!& Tot asa cum iecare !ucru are o parte !uminoasa si o parte "ntunecata, !a e! se "nt+mp!a cu iecare persoana , deoarece, a i om "nseamna a i "ntre'& Am au3it o poveste e2traordinara spusa de 5uru Ma?i, conducatoru! undatiei Sidd(a Yo'a& Conducatoru! unei "mparatii prospere c(eama un mesa'er& C+nd acesta soseste, re'e!e "i spune sa mear'a si sa 'aseasca ce! mai rau !ucru care se a !a "n !umea "ntrea'a si sa,! aduca "n c+teva 3i!e& Mesa'eru! p!eaca si, dupa c+teva 3i!e, se "ntoarce cu m+na 'oa!a& U!uit, re'e!e "ntrea$a- .Ce,ai 'asit) ;u vad nimic0& Mesa'eru! spune- .C(iar aici este, maiestate=0 si scoate !im$a& Mirat, re'e!e "i cere t+naru!ui sa,i e2p!ice&

Mesa'eru! spune- .Lim$a mea este ce! mai rau !ucru din !ume& Ea poate ace mu!te !ucruri 'roa3nice& Lim$a mea spune mu!te re!e si minciuni& Prin ea "mi pot satis ace toate p!aceri!e , si apoi ram+n o$osit si $o!nav , si pot spune !ucruri care ac rau a!tor oameni& Lim$a mea este ce! mai rau !ucru din !ume0& Mu!tumit, re'e!e "i ordona mesa'eru!ui sa mear'a si sa 'aseasca ce! mai $un !ucru din toata !umea& Mesa'eru! p!eaca "n 'ra$a si, dupa c+teva 3i!e, se "ntoarce tot cu m+ini!e 'oa!e& .Unde e)0 racneste re'e!e& Si, iarasi, mesa'eru! scoate !im$a& .E2p!ica,mi=0, spune re'e!e& Mesa'eru! raspunde- .Lim$a mea este ce! mai $un !ucru din !ume& Ea este un mesa'er a! dra'ostei& ;umai prin ea poti sa e2primi rumusetea cop!esitoare a poe3iei, ea ma "nvata ra inamente!e 'ustu!ui si ma "ndruma sa a!e' (rana care,mi (raneste trupu!& Lim$a mea este ce! mai $un !ucru din !ume, deoarece "mi permite sa incante3 nume!e !ui Dumne3eu0& Re'e!e este oarte mu!tumit si "! numeste pe mesa'er primu! dintre consi!ierii sai persona!i& Cu totii avem tendinta de a vedea !ucruri!e ie a!$e, ie ne're& Dar "n toate se 'aseste si ceva $un si ceva rau, si "ntuneric si !umina& A ne'a acest !ucru "ntr,o privinta, "nsemna a,! ne'a "n toate& ;u e2ista nimic din ceea ce vedem care sa nu ie Dumne3eu, iar atunci c+nd vedem acest !ucru "n noi "nsine, suntem capa$i!i de a,! vedea "n toti cei!a!ti& Ceea ce dorim noi ce! mai mu!t este pace, dra'oste si armonie& Viata noastra este o ca!atorie scurta si pretioasa si suntem o$!i'ati sa ne mani estam daruri!e noastre unice& A ne e2prima individua!itatea "nsemna a ne !ua "napoi divinitatea& Este usor sa pier3i din vedere ceea ce este ce! mai pretios !ucru& ;u va retineti dra'ostea sau iertarea& ;u va ascundeti compasiunea sau $unatatea& Cea mai importanta re!atie pe care o avem este cu noi "nsine, cu "ntrea'a noastra iinta, inc!usiv cu um$ra noastra& Este important sa ne amintim ca toate re!atii!e $une sunt continui& Tre$uie sa evo!uam "n mod continuu si sa "nvin'em "n permanenta o$staco!e!e care ne stau "n ca!e& Re!atii!e $une ne provoaca sa devenim mai mu!t dec+t credem noi ca suntem& E!e ne o$!i'a sa ne e2tindem si sa ne acem inimi!e mai cuprin3atoare& Tre$uie sa devenim prieteni intimi cu sine!e nostru de um$ra4 e! este o parte s +nta si sacra din iecare dintre noi& Tre$uie doar sa iti (otar+ti de a ram+ne "n cadru! procesu!ui de a va vedea pe voi "nsiva, de a va iu$i , c+t si de a va desc(ide inima& Apreciati divinitatea din voi si veti aprecia daru! vietii& A !ati "n aceasta stare, veti "ncepe sa va inte'rati "n e2perienta minunata si mistica de a i o iinta umana& & ,

Pentru a a#un'e direct !a De$$ie Ford va ro' sa va adresati !aIata si pre3entarea acestor carti deose$iteConversatia pe care ;ea!e Dona!d Fa!sc( o poarta cu Dumne3eu este inc!usa in noua vo!ume si "nca nu s,a terminat= Acestea sunt- Conversatii cu Dumne,3eu, vo!&I, II, III, Prietenie cu Dumne3eu, Comuniune cu Dumne3eu, Momente de 'ratie, Cei ce aduc !umina, Conversatii cu Dumne3eu pentru tineret si parinti si Conversatii cu Dumne3eu, "ntre$ari si raspunsuri& Din toate carti!e se revarsa asupra noastra, a cititori!or, o dra'oste ne!imitata si neconditionata cu care Dumne3eu ne "nva!uie in permanenta& si care ne ace sa "nte!e'em ca nu suntem sin'uri, e2emp!i ic+nd, mai mu!t dec+t orice, vor$e!e spuse in ;ou! Testament <!oan K, 9D>- .Cu totii Una suntem0& IU1IRE FARA C/;DITII, LI;ISTEA I;IMII, MIRAC/LUL IU1IRII si *;T/ARCEREA I; 5RADI;A, de Pau! Ferrini aduc mesa#u! iu$irii !ui Dumne3eu ata de noi, transmis prin mintea C(ristica& PARTEA *;TU;ECATA A CAUTAT/RIL/R DE LUMI;A, scrisa de De$$ie Ford, psi(iatru si psi(o!o', scoate !a !umina aspecte!e "ntunecate a!e irii noastre, pe care !e ascundem sau !e ne'am si ne "nvata cum sa !e cunoastem si sa !e iu$im& FERCVE;TA 5E;IU, de 6o(n Fa!!one, o carte de mare e2ceptie, care pre3inta stiinti ic modu! nostru de a unctiona ca entitati pam+ntene si cosmice& ;UMAI SIMPLA LECTURA A CARTII RIDICA oarte mu!t coe icientu! de inte!i'enta, prin racordarea !a FRECVE;TA 5E;IU& E&T& 7A7, MA;UAL C/SMIC DE I;STRUCTIU;I PE;TRU EV/LUTIE PLA;ETARA& Citind aceasta carte, veti descoperi sin'uri daca este vor$a de S&F& sau

de ceva mu!t mai serios si important pentru noi toti& A TRAI CU LUMI;A, I; REN/;A;TA, CRA;A NEIL/R, de 6asmu,(een, o doamna din Austra!ia, care este vi3ionara si c!arva3atoare si se (raneste de unspre3ece ani numai cu !umina& E2perienta ei este deose$ita si de mare interes pentru oamenii din !umea "ntrea'a& MATEI, V/R1ESTE,MI DESPRE RAI, REVELATII PE;TRU / ;/UA ERA, si ILUMI;ARI PE;TRU / ;/UA ERA, de Su3anne Fard contin mesa#e!e pe care doamna Su3anne Fard !e,a primit de !a iu! ei, Matei, care a murit de cur+nd si care ace o pre3entare oarte deta!iata a vietii de dupa moarte si a !umii de dinco!o& C/PIII I;DI5/, de Lee Carro!! si 6an To$er, pre3inta copiii de e2ceptie care s, au nascut dupa anu! 78GA si care sunt at+t de deose$iti de cei!a!ti copii de p+na acum, "nc+t parintii, pro esorii si medicii tre$uie sa se adapte3e si sa "nvete cum sa se comporte cu ei si cum sa,i "nte!ea'a& Aceasta carte este un a#utor nepre,tuit pentru orice persoana care are, "ntr,un e! sau a!tu!, cu un asemenea copi!& CAMI;/ este u!tima carte scrisa de S(ir!e? MacLaine, renumita actrita, care, pe !+n'a ta!ent, are si o mare cunoastere si desc(idere spiritua!a& Camino este una dintre ce!e mai importante carti a!e mi!eniu!ui III, "n care ne este pre3entat pe!erina#u! acut de S(ir!e? !a Santia'o de Composte!!a, Spania& Pe parcursu! ce!or DAA de Hm& c+t durea3a acesta, autoarea are oca3ia sa,si cunoasca vieti!e trecute si sa a !e cine este ea cu adevarat& Sti!u! deose$it a! cartii si in ormatii!e inedite pe care !e contine, "! ac pe cititor sa o considere drept carte de capat+i si sa nu o poata !asa din m+na& RU;DURI PE;TRU SUFLET, de Ram Dass, este u!tima carte scrisa de acest mare autor, una dintre ce!e mai iu$ite persona!itati spiritua!e a!e Americii& Dupa ce sia "nt+!nit 'uru! "n India , pe Ma(ara##i , si a primit initiere si cunoastere "n practicarea meditatiei, devotiunii si Cat(a Yo'a, e! a transmis pu$!icu!ui occidenta! aceste "nvataturi, prin con erinte, ate!iere si carti& EMISARII LUMI;II, de 6ames F& TJ?man este prima dintr,o serie de carti scrise de 6ames F& TJ?man, care este re!atarea unei aventuri spiritua!e , iind deci un roman initiatic care re!atea3a despre o comunitate de "na!ta spiritua!itate, cunoscuta su$ nume!e de Emisarii Luminii& Cuvinte!e pe care 6ames TJ?man !e,a scris pentru noi sunt pro etice si pro unde& Prin e!e, putem "nvata cum sa devenirn Emisari ai Luminii si sa sc(im$am !umea "n $ine& EMISARII IU1IRII descrie "nt+!nirea !ui 6ames TJ?man cu copii cu capac itati paranorma!e si mesa#u! pe care ei "! transmit omenirii& INV/RUL VI;DECARII E IU1IREA, de 1ruce Davis, este o carte initiatica, scrisa de doi vindecatori care au descoperit, "n decursu! ca!atoriei !or de spiritua!itate, ca nici un vindecator nu poate vindeca dec+t cu iu$ire si cu credinta tota!a si a$so!uta "n Dumne3eu& I3voru! vindecarii e iu$irea este povestea adevarata a doi oameni care se "nt+!nesc "n vis si "ntreprind o ca!atorie cu un saman din A!asHa si apoi traiesc cu vindecatorii mediumi din Insu!e!e Fi!ipine, "ntr,o !ume a credintei si a miraco!e!or& IU1IRE MA5ICA, de Marianne Fi!!iamson, este una dintre ce!e mai rumoase carti despre re!atia de cup!u, despre cum sa ne "nte!e'em parteneru! de viata& C/PIII DE CRISTAL, de dr& Doreen Virtue, pre3inta copiii p+na !a sase ani, care sunt niste iinte minunate, venite pentru a ne sa!va& C/;STIE;TA, de Ant(on? de Me!!o, cuprinde o serie de con erinte tinute de acest mare "nvatator, care ne a#uta sa ne tre3im !a starea de spiritua!itate de care avem nevoie "n aceste momente a!e vietii noastre& Poate i considerata o carte de capat+i pentru iecare dintre noi& *;VATATURILE LUI T/1IAS este cartea "n care To$ias, un "n'er iu$itor si p!in de compasiune din 1i$!ia apocri a ne "mpartaseste "n douaspre3ece !ectii puternice, cum sa trecem "n ;oua Ener'ie& E! ne vor$este prin 5eo re? Coppe, care, "nainte de .c(emarea !a tre3ire0 din 788D, era om de a aceri si antreprenor, ara preocupari spiritua!e& Acum, e! si To$ias "mp!inesc o "nte!e'ere vec(e , aceea de a pre3enta, !a momentu! potrivit, in ormatii care sc(im$a viata& Iata ce spune To$ias- .;u mai mer'eti niciodata Acasa& *n sc(im$, Acasa va veni !a voi 0 Cu aceste cuvinte, e! o era un mod cu totu! nou de "nte!e'ere a e!u!ui "n care am venit pe P+m+nt si din ce motiv acum este un moment important pentru noi, c+nd ne a !am !a o rasp+ntie "n ca!atoria noastra spiritua!a& *nvataturi!e !ui To$ias au devenit, "n c+tiva ani, un enomen pe p!an internationa!, care sc(im$a vieti si o era noi sperante de "mp!inire spiritua!a&

CALEA SPRE IU1IRE, o a!ta carte scrisa de dr& DeepaH C(opra, ne poarta prin re!atii!e noastre cu cei!a!ti, "n specia! cu parteneru! de cup!u, "ntr,un mod romantic, p!acut si, "n ace!asi timp, p!in de "nvataminte& MA;ASTIRE FARA NIDURI este un eseu despre !inistea noastra interioara si despre pacea su !etu!ui, pe care !e putem 'asi "n noi "nsine& ;AIEA; este o metoda #apone3a de introspectie, oarte moderna, care ne ace viata mai rumoasa si ne aduce ericire "n cadru! re!atii!or cu cei!a!ti& Citind,o, a !am c+t de usor putem sa,i acem ericiti pe cei din #ur& RE*;T/ARCEREA LA SACRU, pre3inta ca!atoria spiritua!a a autoru!ui si "nt+!niri!e sa!e cu mari maestri si posi$i!itati de "na!ta "nvatatura de su !et&& EFECTUL ISAIA este o carte e2trem de importanta care ne o era reve!atia aptu!ui ca avem "n noi "nsine capacitatea de a ne sc(im$a viitoru!, prin modi icarea a!e'eri!or pe care !e,am acut "n trecut& Cartea ne arata cum sa ne ru'am, autoru! pre!u+nd "nvataturi!e a !ate "n Manuscrise!e de !a Marea Moarta, care sunt va!idate de descoperi!e i3icii cuantice si a!e medicinei moderne& *;TRE1ARILE P/TRIVITE, este cartea "n care De$$ie Ford ne a#uta sa punem "ntre$ari!e care ne vor sc(im$a modu! de a !ua deci3ii si, "n consecinta, ne o era puterea de a ne "mp!ini toate vise!e& Uneori, nu primim raspunsuri!e potrivite, pentru ca nu ne,am pus "ntre$ari!e potrivite& Acum, a !am care sunt acestea si "nvatam cum sa !e punem& SUCCESUL I; VIATA este o carte pe care ar tre$ui cu totii sa o citim de nenumarate ori, ca sa "nvatam modu! prin care putem o$tine succesu! "n tot ceea ce "ntreprindem , at+t "n viata persona!a, c+t si "n a aceri& Cartea este scrisa de o persoana care a reusit "n viata, pornind de !a o po3itie socia!a modesta, iar acum tine con erinte si seminarii "n !umea "ntrea'a, pentru ai "nvata pe oameni re'u!i!e simp!e si accesi$i!e pentru a reusi "n viata si a,si 'asi ericirea& VREMEA VI;DECARII, pre3inta ca3u! unei doamne din An'!ia, care, "n urma cu doua3eci si patru de ani, s,a vindecat de cancer <me!anom>, ap!ic+nd terapia 5erson& Autoarea povesteste e2perienta prin care a trecut, si ast e! cartea este un "ndemn spre speranta si $ucurie de a trai& Lectura cartii este ascinanta si ne "m$o'ateste cu o cunoastere e2trem de pretioasa, de ap!icat "n viata de 3i cu 3i& Carti!e noastre pot i 'asite "n 1ucuresti !a Li$raria /r eu, str& Covaci Li$raria Ce!estina, str& R+u! Doamnei nr& MA4 Li$raria ;oi, sa!a Da!es4 puncte!e& Miraco!, c+t si "n puncte de des acere de carte din 1ucuresti si din tara&