CAPITOLUL I INFORMAIA CONTABIL PRIVIND REZULTATUL

1.1.

Definirea i funda en!area re"u#!a!u#ui

In teorie, contabilitatea i fiscalitatea au ca obiectiv comun cercetarea rezultatului contabil. Preocuprile specifice ale celor dou discipline conduc adesea la aplicarea de reguli diferite i uneori contradictorii. Rezultatul contabil reprezint suma global a celor trei rezultate pariale evideniate prin profit inainte de impozitare sau pierdere. Re"u#!a!u# fi$%a# &i '("a)i#* + Ba"a de i '("i!are a i '("i!u#ui 'e 'r(fi!. Rezultatul contabil se calculeaz periodic, in Contul de profit i pierdere, ca diferena intre venituri i c eltuieli indiferent de natura activitii de unde provin sau care le!a generat, respectiv e"ploatare, financiar, e"cepional. #ceste venituri i c eltuieli sunt inregistrate pe baza regulilor contabile $continuitatea e"ploatrii, permanena metodelor, independena e"erciiilor, prudena, etc.% c iar dac acestea nu sunt impuse de fiscalitate, sau, de cele mai multe ori, sunt diferite de regulile fiscale. In cazul in care e"ist divergene intre regula contabil i cea fiscal, contabilitatea trebuie privilegiat, iar c eltuielile i veniturile retratate e"tracontabil, in &ituaia de calcul a rezultatului fiscal. 'ac, in scopul obinerii unor avanta(e fiscale, este privilegiat regul fiscal, acest fapt trebuie izolat in )ilan i Contul de profit i pierdere, i e"plicitat in #ne"a. Concluzia este c, doar in mod e"cepional e"ist egalitate intre rezultatul contabil i cel fiscal $impozabil%. #ceast neconcordan este determinat de diferenele fiscalo!contabile in materie de c eltuieli i, mai rar, venituri.

1.,.

De!er inarea re"u#!a!u#ui fi$%a#

Rezultatul fiscal este baza impozitrii, iar fiscalitatea caut, prin fi"area unor reguli stricte, s contrabalanseze tendina natural a contribuabililor, de a minimiza impozitul datorat.
1

*+ se calculeaz deci, plec,nd de la elementele furnizate de contabilitate, unele dintre ele fiind in continuare redimensionate potrivit regulilor fiscale, astfelRe"u#!a! fi$%a# + Re"u#!a! %(n!a)i# - Rein!e.r/ri & a0(r/ri* 1 Dedu%eri &di inu/ri* Ca deduceri fiscale sunt avute in vedere, conform O.2. nr. 70/1994 cu modificrile prevzute de .rdonana pentru modificarea i completarea ../. 0R. 123+ 445 privind impozitul pe profit, urmtoarele! dividendele primite de la o alt persoan (uridic rom,n6 ! sumele utilizate pentru alimentarea rezervei legale, in limita a 5% din profitul brut anual $rezultat inainte de impozitare%, p,n ce acesta atinge 728 din capitalul social6 ! veniturile din provizioanele considerate nedeductibile din punct de vedere fiscal6 alte deduceri fiscale, conform reglementrilor legale. In categoria c eltuielilor nedeductibile $neadmise a se deduce din rezultatul fiscal%, conform aceleiai ordonante, se includ! impozitul pe profitul din orice surs rom,n i strin $inclusiv impozitul pe venitul realizat in strintate%6 ! amenzile i penalitile datorate ctre autoriti rom,ne sau strine6 ! c eltuieli pentru protocol, reclam i publicitate care depaesc limitele prevzute de lege6 ! sumele utilizate pentru constituirea sau ma(orarea rezervelor i provizioanelor peste limita legal6 ! c eltuielile de sponsorizare peste limita legal6 ! c eltuielile inregistrate in contabilitate pe baza unor documente care nu indeplinesc condiiile legale de document (ustificativ6 ! orice c eltuieli fcute in favoarea acionarilor societii sau asociailor6 ! c eltuieli cu perisabilitile peste limitele legale6 ! alte c eltuieli nedeductibile din punct de vedere fiscal. Pentru sublinierea conturilor anuale trebuie s facem referire la regul contabil, aa cum rezult ea din planul contabil general. #ceast regul este obligatorie in plan contabil, c iar dac este diferit de regula fiscal. In plan fiscal, dimpotriv, sunt dispoziiile dreptului fiscal ce trebuie aplicate. 'ivergenele eventuale cu cele ale dreptului contabil implic corectarea corespunztoare a
2

rezultatului contabil. 'in contr, lipsa divergenelor sau in ipoteza ca aceasta a fost e"pres prevzut in planul fiscal, regulile contabile sunt cele care trebuie aplicate. *"ist inc, in actele noastre numeroase puncte de divergena intre dreptul fiscal i cel contabil. Conductorii de intreprindere sunt uneori nevoii s efectueze arbitra(e delicate intre obligaia de a prezenta conturile respect,nd principiul imaginii fidele i dorina de a optimiza costul fiscal al activitii lor. 'e fapt adoptarea unei soluii conform regulilor contabile poate duce la apariia unor erori din punct de vedere fiscal, ce pot atrage dup ele penalizri. &e pot evita aceste erori prin meniunile fcute in ane"e. #ceast procedur const in a atrage atenia administraiei fiscale asupra poziiei deinute de intreprindere, adic asupra alegerilor pe care le!a efectuat atunci c,nd i s!au oferit mai multe soluii, datorit divergenei analizelor fiscale i contabile. Concret, bilanul i contul de profit i pierdere sunt insoite de ane"e care indic poziia deinut de intreprindere i motivele care au condus la adoptarea unei astfel de soluii. Int,lnim aici informaii asupra regulilor i metodelor contabile folosite, modurile de evaluare aplicate, mai ales c,nd e"ist opiuni intre mai multe metode, indicarea i (ustificare derogrilor de la principiile generale. 9nul dintre obiectivele urmrite in legtura cu fiscalitatea este minimizarea impozitelor pltite de intreprindere. #legerile care rezult din aceasta pot fi compatibile cu gestiunea contabil, dar ele sunt uneori contradictorii in unele puncte. Intreprinderea se gsete, mai mult dec,t se crede, confruntat cu alegeri in materie fiscal. #stfel, ea poate s decid- utilizarea sau nu a avanta(elor fiscale propuse pentru ca o intreprindere poate sau nu sa refuze a constitui un provizion pentru creterea preurilor6 utilizarea sau nu a unor opiuni fiscale al cror impact trebuie s tie s!+ msoare. Rezultatul final poate fi privit din dou ung iuri- rezultatul contabil i rezultatul fiscal. #stfel, in domeniul deficitelor fiscale, posibilitile legale sunt numeroase, in timp ce un deficit contabil este o contraperforman pe care intreprinderea trebuie s o corecteze c,t mai repede posibil dac vrea s!i asigure perenitatea. 9n deficit fiscal, datorit posibilitii de raportare asupra beneficiilor ulterioare, poate constitui un atu care este convenabil de a fi folosit c,t mai bine in funcie de posibilitile oferite de legislaie. 'eficitul fiscal nu poate fi transmis unei alte societii dec,t in cazuri i condiii specifice cum ar fi fuziunea. . intreprindere urmrete, dup cum se tie ! beneficiul nu deficitul iar acest beneficiu este supus impozitrii. *ste important de a ne determina beneficiul servind drept baza de calcul pentru impozitare. 'e fapt, legea fiscal a trasat reguli diferite de cele ale planului contabil privitoare at,t la deductibilitatea anumitor c eltuieli c,t i la condiiile de impozitare a anumitor venituri. &e cuvine deci, pentru determinarea bazei impozabile, s aplicm aceste reguli fiscale.
3

In general, c eltuielile sunt deductibile in aceeai maniera, at,t pentru a calcula rezultatul contabil c,t i rezultatul fiscal. :egea fiscal interzice aceast deducere. C eltuielile neadmise a fi deduse din rezultatul fiscal sunt date de depiri ale c eltuielilor de protocol, amenzi i penaliti i alte c eltuieli nedeductibile. Pentru ca aceste c eltuieli nedeductibile au fost deduse la calculul rezultatului contabil trebuie apoi s le reintegrm pentru a obine rezultatul fiscal, plec,nd de la rezultatul contabil. Provizioanele pentru c eltuieli care privesc o c eltuial nedeductibil nu sunt nici ele deductibile. 1.2.2. Impozitarea profitului, tehnici i metode de impozitare Impozitul pe profit reprezinta pentru o unitate patrimonial o c eltuial determinat de remunerarea factorului macroeconomic ca participare la viaa economico!social a intreprinderii. 0orma contabil intemaional nr. ++7 aprobat sub numele de contabilizarea impozitului pe beneficiu prevede contabilizarea impozitului pe profit in categoria c eltuielilor fiscale in vederea determinrii profitului net al intreprinderii i prezentarea acestora in contul de rezultate. Impozitul pe profit se percepe asupra profitului impozabil. Conform normelor legale in vigoare, acesta se determina ca diferena intre veniturile incasate i c eltuielile aferente venitului incasat. Practicarea unei contabiliti de anga(amente presupune recunoaterea profitului impozabil funcie de veniturile i c eltuielile anga(ate aferente e"ercitiului, indiferent de data incasrii sau plii lui. Contabilitatea din Rom,nia este conectat la fiscalitate iar rezultatul e"erciiului este unul singur neintocmindu!se un bilan destinat fiscului pentru impunere i un bilan contabil destinat altor teri i nevoilor proprii de informare. Contabilitatea se bazeaz pe reguli care se subordoneaz prezentrii imaginii fidele a activitii intreprinderii. ;iscalitatea are in vedere reguli de stimulare sau in ibare a activitii intreprinderii in raport cu interesele statului. 'e aceea trebuie facut distincie intre rezultatul contabil i rezultatul fiscal. Ca urmare, pentru obinerea rezultatului impozabil sunt necesare calcule e"tracontabile impuse de regul fiscal. Plec,nd de la principiul independenei e"erciiului i respect,nd cerinele unei contabiliti de anga(amente se calculeaz rezultatul e"erciiului inainte de impozitare ca diferena intre veniturile e"erciiului i c eltuielile e"erciiului.
4

Rezultatul e"erciiului inainte de impozitare conectat cu c eltuielile nedeductibile fiscal i deductibile fiscal permit obinerea rezultatului fiscal. Re"u#!a!u# fi$%a# + Re"u#!a!u# %(n!a)i# 3 Diferen4e 'er anen!e 3 Diferen4e !e '(rare I '("i!u# 'e 'r(fi! + Re"u#!a!u# fi$%a# 5 C(!a de i '("i! 'aca din rezultatul contabil se scade impozitul pe profit se obine profitul net contabil, acesta fiind soldul contului +7+ Profit i pierdere inscris in documentele de sinteza. Contul care reflect relaia de decontare cu bugetul statului este 55+ Impozitul pe profit cu funcie dubl. &oldul creditor reflect impozitul pe profit datorat bugetului de stat i nevrsat in soldul debitor reprezint impozitul pe profit vrsat in plus fa de cel datorat. Problema contabilizrii impozitului pe profit este una de alegere a celei mai adecvate metode. 'ei practica diferitelor ri cu economie de pia a generat mai multe soluii, dou par a!i disputa intaietatea+. <etoda impozitului e"igibil6 7. <etoda impozitului am,nat. Pentru a intelege esena celor dou metode, trebuie cunoscut mai int,i natura diferenelor intre c eltuieli privind impozitul datorat statului i cea care rezult din beneficiul contabil. *le pot fi diferene permanente i3sau temporare. 'iferenele permanente sunt cele care antreneaz definitiv creterea !micorarea c eltuielii privind impozitul pe profit. #stfel, regulile fiscale nu admit deductibilitatea fiscal a c eltuielilor care nu concura la realizarea obiectivului activitii intreprinderii, fie datorit naturii lor $amenzi i penaliti%, fie caracterului lor e"cesiv $depairea c eltuielilor de sponsorizare sau protocol%. In mod simetric unele venituri au fost deduse din baza de impozitare $dividendele obinute de la o alt societate, rezerva legal%. #cesta este sensul ane"ei nr. = 'eterminarea rezultatului fiscal in care Rezultatul fiscal > Rezultatul e"erciiului inainte de impozitare ? C eltuieli neadmise a se deduce din rezultatul fiscal ! deduceri fiscale elementele de corectare sunt ma(oritatea diferenelor permanente.
5

'iferenele temporare corespund elementelor ce intr at,t in calculul rezultatului contabil c,t i in cel fiscal dar care privesc perioade diferite. #ceste diferene genereaz impozite am,nate. &ubveniile pentru investiii i provizioanele reglementate se inscriu in sfera impozitelor am,nate care pot fi active sau pasive. Cu alte cuvinte, diferenele temporare apar! atunci c,nd regulile fiscale solicit impozitarea sau deducerea unui element care nu a fost supus contabilizrii. ! c,nd regulile fiscale conduc la neimpozitarea sau nedeductibilitatea imediat a unui element de(a contabilizat. @ &ubveniile pentru investiii primite, pentru suma net rmas de integrat la rezultatul fiscal, impozitele am,nate ataate sunt pasive. @ Provizioanele reglementate care au fost constituite pentru a beneficia de dispoziii fiscale avanta(oase, la care se cunoate data reintegrrii in rezultat, impozitele am,nate ataate sunt pasive. . a doua clasificare opereaz cu categoriile de ;iscalitate am,nat i ;iscalitate latent. Fiscalitatea amnat se refer la operaiile pentru care faptul generator de impozit a intervenit. 'ata la care va interveni impozitarea sau scutirea de impozit este de(a determinat. Fiscalitatea latent corespunde operaiilor pentru care e"ist numai o eventualitate a impozitrii sau scutirii de impozit. *ventualitatea se produce fie in urma unei decizii de gestiune, fie ca urmare a interveniei unui factor e"terior aleatoriu. 'eosebirea intre cele dou fiscaliti este marcat- in timp ce elementele fiscalitii am,nate sunt contabilizate, deoarece realizarea lor este probabil, cele dou fiscalitaii latente sunt doar menionate in ane"a $realizarea lor este ipotetic%. #. <etoda impozitului e"igibi+, const in inregistrarea in contul de profit i pierdere a c eltuielilor privind impozitul care figureaz in 'eclaraia fiscal. #deptii acestei metode consider c este uor aplicabil, aparent obiectiv, deoarece evit o repartizare arbitrar a c eltuielilor privind impozitul. 'ar analiz,nd mai atent metoda nu putem admite influena negativ realizrii imaginii fidele datorit nerespectrii principiului conectrii c eltuielilor cu veniturile. 0eaplicarea acestui principiu duce la diferene temporare- o cretere a beneficiului perioadei pe termen scurt i o
6

scdere a beneficiului perioadei pe termen lung. *vident ca nici principiul independenei e"erciiului nu se respecta. #ceasta metoda are la baza acceptiunea conform creia impozitul este o form de distribuire a profitului sau o form de prelevare a rezultatului in favoarea statului. ). <etoda impozitului am,nat presupune contabilizarea impozitului pe profit in cursul aceluiai e"erciiu la care se raporteaz veniturile i c eltuielile. &unt luate in considerare numai diferenele temporare deoarece cele permanente nu creeaz un impozit pltibil in viitor. In ;rana, de e"emplu, calculul impozitului e"igibil se face conform principiilor i regulilor fiscale in vigoare in e"erciiul financiar in care s!a realizat profitul impozabil. Calculul impozitelor pe profit am,nat la plat se face pe baza cotelor de impunere fiscal oficiale sau in lipsa lor pe baza cotelor de impunere in care ele se inregistreaz in contabilitate ca atare. Reflectarea in contabilitate a impozitelor e"igibile i am,nate se poate realiza prin urmtoarele formule contabilea% inregistrarea impozitului pe profit e"igibil la inc iderea e"erciiului sub aspect de c eltuial i obligaii fa de bugetul de stat. ! c eltuieli cu impozitele e"igibile din activitatea curent ! impozit pe profit ! c eltuieli cu impozitele e"igibile din activitatea e"cepional b% inregistrarea impozitului pe profitul am,nat ! pasiv la plata aferent diferenelor temporare dintre rezultatul contabil i fiscal! c eltuieli cu impozite am,nate la plat6 ! impozitul datorat am,nat la plat6 i c eltuieli cu impozitul am,nat la plata din activitile e"cepionale6 impozitul datorat amnat la plat6 c% dac e"ist impozit pe profit am,nat ! activ atunci se inregistreaz! creane din impozitul am,nat la plata din activitatea curent6 si ! creane din impozitul am,nat la plat6 ! c eltuieli cu impozitul am,nat la plat din activitatea e"cepional6
7

d% inregistrarea impozitului pe profit am,nat la plata aferent subveniilor pentru investiii! subvenii pentru investiii am,nate la plat6 ! impozit datorat am,nat la plat6 e% provizioane privind impozitul am,nat la plat ! provizioane reglementate inscrise in impozite am,nate6 ! impozit datorat am,nat la plat6 'ei diferenele temporare genereaz in mod obinuit provizioane pentru impozite am,nate la plata in pasiv, e"ist i situaii c,nd anumite c eltuieli trebuie s fie inregistrate contabil inainte de putea fi deduse fiscal $cazul anumitor provizioane sau dob,nzi de pltit%. In acest caz, atunci c,nd se constat diferena temporar, va genera un activ de impozit am,nat care va fi acoperit printr!o deducere de c eltuieli fiscale viitoare. :a finele fiecrui e"erciiu financiar conturile in care s!au inregistrat c eltuielile cu impozite la plat se inc id, soldul prelu,ndu!se in contul de rezultate. In Rom,nia s!a aplicat metoda impozitului e"igibil, dar din analiza metodelor prezentate mai sus o intrebare care se ridic este aceea dac trebuie contabilizat numai impozitul e"igibil, care va fi pltit imediat statului, sau dac trebuie s se ina cont de efectele fiscale generate de decala(ele temporare intre rezultatul contabil inaintea impozitrii i baza impozabil. Considerm c rspunsul este favorabil celei de!a doua altemative $metoda raportului de impozit% in cazul conturilor consolidate $contabilitatea grupului de societii%. *+ se imparte intre cele dou metode in cazul conturilor individuale $contabilitatea societilor care nu se supun regulilor consolidrii%. P,n la aplicarea 'irectivelor a IA!a si a AII!a, rile *uropei Continentale au fost influenate de unul sau altul din urmtorii factori! legturile str,nse intre contabilitate i fiscalitate $;rana, /ermania i celelalte ri cu e"cepia .landei%6 ! solicitrile de informaii financiar!contabile ale investiiilor pe piaa capitalurilor $#nglia, .landa, Irlanda%. In trile cu o putemic inf+uena fiscal capitalurile sunt admise in mod tradiional de sistemul bancar, care atunci c,nd acord imprumuturi este mult mai sensibil la garaniile obinute dec,t la rezultatele contabile ale intreprinderilor beneficiare. 'ocumentele
8

sunt intocmite intr!o optic fiscal deoarece prin publicarea lor sunt utilizate i in scopuri fiscale. #legerea metodei de contabilizare a impozitului pe profit trebuie facut cu mare pruden, in,ndu!se cont de reglementrile in vigoare. #dministraiile fiscale din aceste ri nu admit in reducerea bazei de impozitare dec,t c eltuielile efectiv constatate in conturi i deci ta"eaz profiturile inregistrate contabil. 'e aici, dorina intreprinderilor de a minimiza rezultatul contabil, pentru a raporta in timp impozitul ce urmeaz a fi pltit. Regulile contabile fiind incorporate in legile sau reglementrile naionale, modificarea lor eventual devine mai dificil. ;iscalitatea conserv in aceast zon un rol important in fi"area regulilor. In conturile individuale se prefer metoda impozitului e"igibil dei sunt e"cepii de la aceast regul. In rile cu piee financiare puternice $cele anglo!sa"one% e"ist tendina de a ma"imiza rezultatele contabile publicate in vederea atragerii investiiilor. . astfel de politic este greu conciliabil cu o gestiune fiscal opional ceea ce a condus in aceste ri la sisteme de deconectare a rezultatelor contabile de cele fiscale. In mod tradiional te"tele de lege contabil au reinut principiile general admise. In conturile individuale ca i in cele consolidate este preferabil metoda impozitului am,nat. In rile anglo!sa"one regulile contabile sunt complet autonome fa de cele fiscale. In ara noastr, devine esenial necesitatea acordrii unei atenii sporite gestiunii fiscale la nivelul intreprinderii. #ceasta nu cade numai in sarcina managerului ci i a contabilului care este tras in mod direct la rspundere in caz de infraciune fiscal. In domeniul financiar!contabil puterea aparine fr indoial contabilului. Contabilul este cel care inregistreaz in conturi orice operaii derulat la nivelul intreprinderii. 'e moralitatea i etica sa profesional depinde bun desfurare a activitii contabil!financiare, determinarea corect a rezultatelor contabile i a celor fiscale. 'ar buna credin a contabilului nu este suficient, ci ea trebuie dublat de o temeinic cunoatere a regulilor i secretelor contabile nu numai in planul teoretic ci mai ales in planul aplicrii in practic. *rorile contabile pot aparea nu numai din rea voin dar i neintenionat, din cauza insuficienei cunoaterii in special la nivelul pragului dintre teorie i practic. 'in aceast cauz, alegerea unui bun contabil devine o problem de ma"im important, ea trebuind, s se fac in e"clusivitate pe criterii de eficien, sarcin dificil a alegerii contabilului ii revine managerului.
9

<anagerul ca i contabilul trebuie s aib studii corespunztoare domeniului de activitate al intreprinderii, dar s nu se reduc la acestea, pe l,ng studiile de specialitate fiind necesare cunotine de management, marBeting, contabilitate. 9n manager competent trebuie s fie deci un om multilateral pentru a putea urmri i analiza in mod eficient activitatea realizat la nivelul intregii intreprinderi. Putem concluziona ca o bun gestiune a rezultatului i implicit o bun gestiune fiscal, nu pot fi realizate dec,t cu a(utorul unei conduceri competene at,t din punct de vedere moral c,t i profesional. Pregtirea managerului c,t i a contabilului trebuie s le permit identificarea i adaptarea celor mai convenabile soluii pentru intreprindere, implic,nd o anumit limit a riscului care s se dovedeasc favorabil intreprinderii, dovedind abilitatea lor. In Rom,nia, in sistemul de contabilitate potrivit legislaiei i reglementrilor fiscale se utilizeaz numai metoda impozitului e"igibil recunosc,ndu!se numai diferenele permanente. 'ei sunt create structuri P.C./. pentru provizioane reglementate, acestea nu se constituie, nefiind admise de regulile fiscale. In ceea ce privete subveniile pentru investiii, implicarea lor fiscal nu se contabilizeaz. 0u pot fi negli(ate ins, posibilitatile legale certe de gestiune a rezultatului contabil i fiscal, dar acestea trebuie determinate in principiu de gri(a ref+ectrii unei imagini fidele a situaiei financiare a intreprinderii. /estiunea rezultatului contabil vizeaz determinarea unui rezultat care s respecte la ma"imum obiectivele financiare i sociale ale conducerii. /estiunea contabil poate avea consecine fiscale. <ar(a de aciune poate viza urmtoarele aspecte.piunea pentru metoda de amortizare- liniar, degresiv i accelerat raportat la regulile generale de amortizare prezentate, sistemul de amortizare adaptat in Rom,nia este dominat in bun parte de interesul fiscal i mai puin de interesul meninerii capacitii de finanare a capitalului. Interesul alegerii metodei de amortizare este cel investiional, interes care intr in competiie cu cel fiscal al statului. Considerm c este eficient pentru dezvoltarea investiiilor productive la renunarea amortizrii fiscale deductibile funcie de gradul de utilizare. Constituirea provizioanelor pentru deprecieri i a celor pentru riscuri i c eltuieli este obligatorie prin legea contabilitii dar fiscalitatea nu acord dreptul de deducere dec,t pentru trei tipuri de provizioane. Intreprinderile dispun de anumita f+e"ibilitate pentru evaluarea stocurilor la ieire. #ceste opiuni inf+ueneaz rezultatul e"erciiului i ca urmare, impozitul pe profit.
10

! normele de aplicare a regulilor fiscale, trebuie s fie simple i s nu creeze dificulti, deloc negli(abile astzi in interpretarea i aplicarea lor. ! confruntat cu un mediu economic af+at in continu transformare, contabilitatea nu reuete s!i indeplineasc dec,t parial funciile ce ii sunt atribuite. Consecina acestei nereuite este cunoscut sub denumirea de contabilitate creativ. <odelarea rezultatului presupune ma(orarea sau diminuarea lui in funcie de interesul intreprinderii. 9nele intreprinderi sunt interesate s prezinte un rezultat c,t mai mare, de acesta depinde sistemul de remunerare al conductorilor. #ltele care nu doresc s atrag concurena in sectorul respectiv de activitate utilizeaz o serie de te nici de minimizare a rezultatului prin care denatureaz imaginea patrimoniului lor i inclca legea. Aidul legislativ permite societilor s evite provizioanele pentru creanele incerte. Pentru a evita reducerea beneficiului prin contabilizarea c eltuielilor cu provizioanele, intreprinderea se adreseaz unei companii de asigurri care accept garantarea creanei contra sumei mediu ! mai mic evident dec,t creana incert. Problema care se pune este dac bilanul contabil intocmit prezint o imagine real. Practica rom,neasc leag constituirea provizioanelor de deductibilitatea lor fiscal. 'in acest motiv cea mai mare parte a deprecierilor r,mane neprovizionat. 0eprecizarea obligativitii constituirii provizioanelor aa cum o cere principiul prudenei, indiferent de deductibilitatea lor se incura(eaz ascunderea situaiei reale a intreprinderii i prezentarea unui rezultat contabil supradimensionat. *"istena unui suport legal pentru toate tipurile de provizioane ar permite folosirea resurselor proprii pentru reinvestire, dezvoltare i modemizare.

11