Caracterizarea Meterului Manole din drama Meterul Manole de L.

Blaga Lucian Blaga se personalizeaz in contextul literaturii romne ca un scriitor de excepie deoarece prin el, literatura noastr regsete amploarea extraordinar a viziunii asupra naturii, spre Totul cosmic i spre sensul lui metafizic pe care le cucerise prin Eminescu. eterul anole! este o dram de idei, avnd la "az mitul estetic al creaiei, realizat prin #ertf i suferin. $ aprut la %i"iu in &'(), iar la * aprilie &'(' a avut loc premiera spectacolului. Tema dramei este destinul creatorului mcinat de patima creaiei. eterul anole este protagonistul dramei care evoluioneaz in oper fiind prezentat ca o individualitate. +elelalte persona#e se raporteaz la personlitatea sa, ca purttoare ale unor idei i concepii, mai puin sunt caractere distincte. anole, prin destinul su creator este un erou de tragedie antic i, in acelai timp, este un ,rometeu, un erou civilizator fiindc este nevoit s aleag intre pasiunea devastatoare pentru creaie i iu"ire, dragoste de via.,ortretul fizic al lui anole lipsete aproape cu desvrire, fiind menionat doar o singur trstur fizic de ctre ira- pr negru!. .n sc/im", el este caracterizat direct de alte persona#e, reliefndu0se astfel, alte trsturi ale lui. ira il vede ca pe o inim fr odi/n, gnd treaz, visare fr popas!. .ns atunci cnd afl c vrea s #ertfeasc pe cineva pentru a zidi "iserica, ea il numete uciga- nou ucigai, cu anole zece!. ,entru cei nou zidari el este eterul 1enoroc!, cel de0al aselea indrznind c/iar s0i mrturiseasc c Eu te0am urt i te0am iu"it cel mai tare!. .n sc/im", este considerat de ctre sol un mesager al adevrului. anole se autocaracterizeaz, recunoscnd c este stpnit de patima creaiei, care il mistuie pe zi ce trece- pentru "iseric zilnic mor!, e foc ce mistuie 234 i e pedeaps i e "lestem!. 5e asemenea, el se autocaracterizeaz ca o persoan "lnd, ins cu un suflet amar 6mpcat- "raul meu e "lnd. 7ite oc/ii mei astzi sunt "lnzi. 8i "lnd e i mersul meu, i statul in picioare 234. sufletul e aa de sfrit, c nu poate s fie dect amar impcat. Tot ce mi0a rmas e sl"ticia cuvntului.Lim"a#ul pe care anole il folosete pin la convor"irea cu solul este unul incrcat de metafore i sim"oluri. 5ar mai apoi, el alterneaz spre un lim"a# propriu, transparent, acesta modificndu0se in dependen de funcia lui. +nd misterul i iraionalul domin scena, lim"a#ul e metaforic i plin de sim"oluri, iar cnd luciditatea i #udecata raional e prezent, lim"a#ul e unul propriu. anole este un persona# complex prin frmntrile sale dramatice, prin intre"rile pe care i le pune, prin strile att de contradictorii prin care trece i evolueaz pe dou planuri fundamentale, aflate intr0 o strns condiionare reciproc- unul psi/ologic i unul al faptelor.+a persona# intr0o dram modern, anole evolueaz ca un caracter cu o puternic i pro"lematic personalitate, cu o individualitate discret. Toate acestea fac din el un persona# de tragedie antic ce0i triete intens i nea"tut destinul su de martir al frumosului.9ndurile lui reflect z"uciumul luntric i conflictul interior, acestea fiind sc/iate prin intermediul monologului interior i al introspeciei- +ine0mi drm zidurile:! ; exprim o stare de nedumerire i incertitudine< +are voin nu s0ar cltina:! ; sugereaz o stare de indoial< 5oamne, 5oamne, de ce m0ai prsit:! ; invoc sigurtatea tragic a omului prsit de creatorul su< =ertfa asta de neinc/ipuit cine o are:! ; exprim o stare de indignare< i0e aa de greu, printe>! ; sugereaz o stare de neputin i nea#utorare< $#ut0m cuvioase> ?, cte piedici, cte 6mpotriviri>! ; el cere a#utor fiind disperat. 5e asemenea, prin intermediul gndurilor, sunt relevate superioritatea i inteligena persona#ului- Luntric, un demon strig- cldete> ,mntul se imptorivete i strig- #ertfete>3! ; ceea ce sugereaz o stare de incontien i de lupt cu el insui, iar astfel, se relev c creaia inseamn pentru el patim i mistuire, iar prin sintagma "iserica se va inla>! se exprim contientizarea i /otrirea artistului. anole triete intr0un mediu care0l a#ut s se detaeze de lume, iar drama lui este ineleas doar de trei persona#e- ira, Bogumil i 9man.,ersona#ul triete o serie de conflicte- cu sine insui fiind forat s aleag intre cele dou #umti- ira sau "iserica, cu meterii care il imping spre #ertfire, astfel, relevndu0se fineea mecanismelor sufleteti, antrenate in trirea sa de ctre marele meter propriului su destin< i conflictul cu "oierii i clugrii care cer pedeapsa lui..n momentul zidirii irei, anole, prin sacrificiul fcut, e un erou civilzator care d oamenilor o nou valoare, etern0 dura"il, la fel cum ,rometeu, tot prin sacrificiu, le dduse focul. .n acest mod, el i0a depit condiia, cucerind eternitatea i atingnd a"solutul prin creaia sa zmislit din suferin.Bolnav de iu"irea lui pentru ira, muncit de inutilitatea sacrificrii celei mai de pre fiine, care0i aparinea cu timp i suflet, in gestul suprem al renunrii nemaigsind iari nici un sens, anole se rzvrtete impotriva propriei sale fapte i a celui care i0o ceruse i vrea s sparg zidul pentru a0i eli"era iu"ita, ins este oprit de zidari deoarece opera de art creat nu mai aparinea lui, ci eternitii i decide s se sinucid, aruncndu0se in vzdu/ de pe "iseric.Tragismul morii lui anole const in faptul c el era de#a mort in plan spiritual cnd a zidit0o pe ira i nu0i mai rmnea s moar dect in plan fizic. $stfel, are loc 6ntregirea cuplului primordial, ei fiind suflete0perec/e, unii in moarte aa cum au fost in via. itiznd spiritualitatea tradiiilor auto/tone, prin idei filosofice i lim"a# metaforic de sr"toare, Lucian Blaga, un eter anole al cuvntului, 6nfptuiete o creaie litarar naional i universal!.

+aracterizarea persona#ului 9rigore luga din opera @ascoala scrisa de Liviu @e"reanu ,ersona# principal, static, multidimensional, realist, exponential. odalitati de caracterizareA caracterizare directa- portretul facut de narator si de alte persona#e< autocaracterizarea< A caracterizare indirecta- prin propriile actiuni, simtiri si ganduri< prin mediul in care traieste< prin comentariul naratorial. ,ersona#ul este o alta ipostaza, mai umana, a proprietarului de pamant. 9rigore .uga e, su" aspect social, un descendent al parintelui sau, dar, spre deose"ire de acesta, se dovedeste a fi mai ingaduitor cu taranii, care ar putea capata unele drepturi asupra pamantului. Totul ramane insa in planul discutiilor si al intentiilor.Biul mosierului iron luga din $mara ofera, fata de tatal sau, o alta ipostaza, mai umana, a proprietarului de pamant. 9rigore .uga e,su" aspect social, un descendent al parintelui sau, dar, spre deose"ire de acesta, el se dovedeste a fi mai ingaduitor cu taranii, care ar putea capata unele drepturi asupra pamantului, intrand astfel in randul fiintelor omenesti.Totul ramane insa in planul discutiilor si al intentiilor. 5e altfel, procedeul o"isnuit de re0liefare a persona#ului este conversatia. 9eneratia noua de aristocrati rurali scoliti in ?ccident, ca si tanarul .uga, admite doar ca taranul e exploatat si de mosier, si de arendas, dar nu are vointa de a0si transpune in actiune punctele de vedere. Ciziunile democratice ale tinerilor proprietari se ciocnesc de pre#udecatile vec/ii aristocratii. iron .uga vede in ideile fiului sau simple utopii. +u toate acestea, 9rigore nu si0a pierdut definitiv simtul de proprietate personala. El ramane marele proprietar agricol, asa cum insusi se prezinta in fata avocatului Baloleanu- +um vrei tu sa ma convingi pe mine, proprietar, sa daruiesc taranilor pamantul pe care0l muncesc impreuna cu dansii din mosi0stramosi...D Tanarul mosier are numai pretentia ca intelege c/estia taraneascaD, insa esenta pro"lemei ii scapa si lui. 5esi conasul 9rigoritaD 0cum ii spun satenii cu simpatie 0 ramane de partea taranilor zdro"iti de actiunea "rutala a autoritatilor, acesta considera totusi revolta populara un incident regreta"il, ce putea fi evitat, si nu marturia unor nemultumiri legate c/iar de existenta monopolului mosierilor asupra terenurilor agricole.El il va convinge pe 9ogu .onescu sa vanda pamantul taranilor pentru ca au platit si ei cu destul sange macar dreptul de a cumpara pamantD. 5ar conflictul dintre "oieri si tarani nu s0a stins, din moment ce conceptia asupra proprietatii nu s0a sc/im"at- D10a sosit inca ceasul dreptatii, coane 9rigorita, dar tre"uie sa soseasca odata si odata, ca lume fara dreptate nu se poateD.5incolo de pro"lema pamantului, persona#ul e umanizat si prin iu"irea pentru sotia sa, 1adina. %entimentul dragostei ii da consistenta si il face mai real fata de celelalte persona#e ale cartii. ,entru 9rigore .uga, iu"irea nu poate fi decat unica si a"soluta. 7n cuplu se intemeiaza pe incredere si respect reciproc.+ompromisul nu are ce cauta intr0o dragoste adevarata, femeia frumoasa tre"uie sa infrumuseteze existenta, nu s0o intinezeD, spune el la un moment dat. Bemeia da sens vietii "ar"atului si, de aceea, el tre"uie sa0i satisfaca toate capriciile- 9rigore se sc/im"ase de cand sosise 1adina 0 spune naratorul. 1umai dupa ce a strans0o iar in "rate si0a dat seama ca fara ea viata lui ar fi zdro"ita. .i scuza toate greselile, acuzandu0 se pe sine pentru ele. ? femeie ca ea are dreptul si c/iar datoria sa traiasca, sa se "ucure de omagiile lumii, nu sa vegeteze in um"ra, cum ar fi vrut0o el dintr0un egoism mesc/inD. 5ar nu coc/etaria si ocupatiile mondene ale 1adinei sunt cauzele rupturii dintre cei doi, ci infidelitatea con#ugala, care nu poate fi iertata nicicum.Tragismul evenimentelor din finalul romanului, in urma carora isi pierd viata iron .uga si 1adina, nu0i spul"era eroului principiile de viata. El isi pastreaza ideile democratice, dar si dorinta de a0si reface proprietatea. Ciata insa merge mai departe pentru noul stapan al domeniului $mara, care spera sa0si faureasca o noua existenta alaturi de ?lga ,ostelnicu.

Duca Voda - personaj de roman istoric - personaj atestat istoric - despotul - antierou -

@omanul DEodia +ancerului sau Cremea 5ucai0CodaD de i/ail %adoveanu 2&FFG0&'*&4 a aparut in anul &'(' si constituie culmea prozei sadoveniene ce evoca perioada istorica de suferinta si de decadere a oldovei, urmand volumelor D1eamul soimarestilorD si DCremuri de "e#enieD. i/ail %adoveanu porneste in crearea romanului de la documentele cronicarilor, dar si din literatura populara care retine in creatiile folclorice cele mai importante evenimente istorice ale neamul ui romanesc. @omanul evoca imaginea oldovei din a doua #umatate a secolului al HC..0lea, aflata in decadere economica si saracia crunta in care se z"ate poporul in vremea domniei lui 5uca0Coda, evidentiind lupta acestuia pentru a0si pastra tronul in cea de a treia domnie si lacomia de Dda#diiD puse in spatele moldovenilor, pentru ca sa0si poata plati "irurile care0l tineau domn. 5uca0Coda, persona# atestat istoric si eponim 2care da titlul operei 0n.n.4 aflat la a treia domnie pe tronul oldovei de la sfarsitul secolului al HC.l0lea, este tipul domnitorului /ain, tiran, crud si despot, care duce tara intr0o saracie #alnica, marcand una dintre cele mai neguroase perioade de decadere materiala si spirituala din istoria ei, din care cauza este intruc/iparea antieroului. i/ail %adoveanu il prezinta pe voda 9eorgie 5uca in anul de domnie Dde la Iristos l*)'D, cand in oldova se instalase o atmosfera de suspiciune si teroare din cauza lacomiei sale, care marea da#diile poporului pentru Da plati mucaremeauaD 2taxa pe care tre"uia sa o plateasca turcilor pentru innoirea domniei 0 n.n.4, confisca averile "oierilor, ii c/inuia si Dii iz"ea cu "uzduganul de moarteD. ,ersona# negativ, antierou, domnitorul 5uca este conturat de catre naratorul omniscient din trasaturi morale malefice, reiesite, indirect, din comportamentul, faptele si mentalitatea persona#ului. 1ecrutator, rau, inuman, ducand o viata izolata din pricina firii sale inc/ise, rautacioase, 5uca0Coda inspira teama tuturor, pentru ca, suspicios si ursuz, este neinduplecat fata de sla"iciunile si pacatele omenesti. 7ra profunda pe care voda o are fata de "eizadeaua fostului domnitor @uset il determina sa0i faca reprosuri severe acestuia, care, avand cura#ul nestapanit al tineretii, ii raspunde cu franc/ete #ignitoare ca, pentru greselile comise, fusese de#a #udecat Dla %tam"ul de vizirD, dar mai ales ca si D5umnezeu le iarta. E adevarat ca oamenii cei prosti nu sunt atat de iertatori...D. 5omnitorul ramane complet impasi"il la suferintele moldovenilor, pe care i le semnaleaza sulgerul Lupu- D5uca0Coda nu parea nici miscat, nici manios. .si pastra stapanirea de sineD. Batranul Casile 9/enca, Dfirav, sla"anog si spanaticD, adus la #udecata in fata divanului, are cutezanta de a0i spune cu semetie si demnitate adevarul despre dezastrul in care voda conduce oldova- DCazand ca mi se pune in mana cutit ca sa "elesc tara, l0am lepadatD. 5uca stapaneste arta disimularii, pe care o exercita cu maiestrie in perioada domniei, pentru a prinde si pedepsi pe orice "oier care ar incerca sa iasa de su" tiranie- DCazandu0ma pe mine vesel si ne"anuind nimic, daca sunt langa noi, unii din vinovati nu vor scapaD, ori pentru a le confisca averile- D1u mi0ar parea rau sa fie acela amestecat, caci are atatea prisaci, /erg/elii, cirezi si /anuri si mai ales atatea pungi de aur, incat ar avea cu ce0si plati vicleniaD. .ute la manie si neiertator, 5uca infricoseaza pe D"oierii, slu#itorii si ro"iiD care asistau la #udecata lui mos Tudor %oimaru, nu prin iz"ucnirea lui voda, cat prin Dfapta pe care voia s0o savarseascaD, atunci cand taranul nu mai poate indura suferinta si0i spune cu o adanca amaraciune- D ultameste0te, maria ta, 0cu "anii nostri, cu vitele si cu rodurile pamantului si cu mierea stiu"eielor noastre< nu0ti incarca sufletul cu sange. +aci se suie pana la cer plangerile o"i#duitilor, iar mosnegii cei neintelepti si or"i te "lastama sa mori neiertat si singur>D. 5omnitorul le cruta viata celor adusi la #udecata, dar porunceste cu "estialitate, Dsa0i varati in "eciuri, sa steie in o"ezi pana ce satele lor vor plati de doua ori cat arata ta"elele vistierieiD, lacomia sa fiind fara limite. 5orinta de a ramane pe tronul oidovei costa foarte multi "ani, Dacel %tam"ul "lastamat e ca o gura a Tartorului. ,oti sa torni in el comorile lumii, nu se alina in veciD. 5uca0Coda este nesatul de putere si de stapanire, ocupa, pe langa tronul oldovei si pe cel al 7crainei turcesti, Dal carui tui 2iron 0 n.n.4 i. do"andise in ziua impacarii sale cu stefan "eizadea, de fata fiind %ultan e/metD. 1aratorul ilustreaza, indirect, aviditatea persona#ului, atunci cand descrie curtea domneasca de la .asi- D$ici stapanea 5uca0Coda cu topuzul sau si cu cele doua tuiuri in a treia a sa domnieD. ?rgoliul sau nemasurat reiese indirect din episodul nuntii fiicei sale, +atrina, a carei casatorie nu constituia o "ucurie parinteasca, ci un prile# de a arata lumii "ogatiile sale si de a0si satisface trufia fara margini. $sadar, acum ca era DCoievod si0n oldova si0n 7crainaD, tre"uia sa organizeze o nunta Dcu mare stralucire J...K, ca sa se pomeneasca si0n alte tari si la alte lim"i de marirea sa si sa ramaie insemnat si0n letopisetiD, insa calculele lui de a0si ac/ita c/eltuielile au in vedere numai granele, vitele si roadele pe care Dnada#duiesteD ca le0au facut taranii, carora sa le ia toata agoniseala prin "iruri exagerate- D1ada#duiesc de la 5omnul 5umnezeu J...K ca secerisurile s0au racut cu "ine in tara si /oldele dau fo"s. Banaturile au fost "une pentru vite si oi< J...K ?m avea de unde strange iar in vistierieD. Tirania domnitorului, placerea lui de a c/inui oamenii se apropie de sadism, atunci cand il #udeca pe spatarul ilescu- D%e poate ca in noaptea asta sa nu te gasesc vinovat J...K si soarele de maini sa0ti lumineze ziua cu pace. 5aca va fi asa sa te "ucuri< dar sa stii ca n0ai scapat cu desavarsire. 5easupra ta va urma sa atarne sa"ie, pana ce 5umnezeu va /otari sa nu0mi fie de folos si sa te pot deplin iertaD. +and /atmanul %andu Bu/us ti aduce vestea prinderii lui $lecu @uset, D5omnul avu un ras silnic J...K simti infiorarea "ucuriei J...K ran#indu0si din nou mania pe care o avea in gatle# ca pe o ragilaD si, desi era ziua nuntii fiicei sale, domnitei +atrina, isi pregati cu satisfactie D"uzduganul cel mic, cu care "atuse in a#un pe vornicii de targD pentru a0l ucide pe tanarul "eizadea. onstruozitatea persona#ului este reliefata, indirect, prin satisfactia dia"olica pe care o simte atunci cand il omoara pe tanarul @uset, silind0o pe fiica sa, care era indragostita de acesta, sa asiste la gestul "estial al tatalui, c/iar in ziua nuntii, care, oricum, era pentru ea o povara sufleteasca. +riticul literar 1icolae anolescu vede in 5uca0Coda Dun despot de tip turcesc, mac/iavelic prin natura si traditieD.

ALECU RUSET ,ersona#ul apare in capitolul al doilea al romanului, infatisat in costumul epocii- $paru un palc de opt ori zece calareti, in fruntea carora se vadea un "oier tanar moldovean pe0un ara"esc roi". ,urta cizme rosii, contas, cu guler si manicuti de #deri, si gugiuman de aceeasi pelcica. +alarea in sa nalta, cu scari scurte, dupa moda necredinciosilor ismailiteni, ceea ce nu placu deocamdata domnului a"ate de arenne. %traiul nu0i era stralucit, asa precum ar fi fost de asteptat de la un fecior de 5omn

descuiendat si fara frica, cum ii mersese numele lui "eizade $lecu. ,urta putine arme ca si capitanul Turculet- un #ung/i la cingatoare in dreapta, sa"ie in stanga si pistoale la co"uri. 5esi avea nume de "un ostean, se infatisa palid si su"tiratic< oc/ii priveau fara nici o strasnicie si avea pe o"raz un zam"et nesilit. %e confeseaza a"atelui de arenne si ii explica relatia sa cu 5uca0 Coda, pentru care este un spin pe care cu greu il sufere si pe care ar dori sa0l smulga si sa0l calce in picioare, aprecindu0l ca fiind ne"un si cu putina minte, pentru ca ii plac prea mult petrecerile si vinul. $lecu @uset este fiul fostului domn $ntonie0Coda, mazilit de 5uca0Coda. .ndepartat de la curte, el este tinut su" severa supraveg/ere, urmarindu0i0se toate miscarile. El este prigonit de domn pentru ca detinea secretul unei scrisori compromitatoare pentru 5uca0Coda, aflata in pastrare la niste prieteni din ,olonia. $lecu @uset este un om instruit studiase in ,olonia. +unoaste cultura Bizantului, ca si pe cea slava, ia contact cu cultura occidentala a secolului al HC..0lea, converseaza frantuzeste cu a"atele de arenne. %pirit aventurier specific unei "eizadele orientale , el il insoteste pe a"ate in drumul sau prin oldova si ii explica firea oamenilor, filosofia lor de viata, ra"darea si ec/ili"rul luate de la natura. .mpetuos si indraznet pana la inconstienta, el il santa#eaza pe 5uca0Coda cu niste scrisori pe care domnul le0ar fi scris impotiva necredinciosilor si aflate, spre pastrare, la Liov si Carsovia. $lecu @uset intuieste si stapaneste cu inteligenta su"tilitatea reactiilor omenesti, a psi/ologiei interlocutorului. %cena intalnirii cu 5uca0Coda, periculoasa si amenintatoare pentru propria0i viata, pune in evidenta stapanirea de sine, cura#ul si a"ilitatea persona#ului, trecand cu usurinta de la o stare afectiva la alta, conferind dramatism momentului trait. aria0ta, stii "ine ca in privinta asta sunt fara de nici o vina si n0ai nici o dovada. Eu imi cunosc mai "ine ale mele. Coi fi avand scaderi dar de prostie 5umnezeu a "inevoit sa ma lipsesaca. +azut si saracit cum sunt, avand oc/i de "anuiala asupra0mi, cuminte ar fi sa ma amestec in uneltiri: $fara de asta, zam"i el su"tire, induclindu0si glasul, socotinta cea fara de gres a mariei tale intelege ca nu0i nevoie sa ma misc si sa uneltesc eu. Bac altii asta. 1u0i nevoie nici de altii, caci asa0i o"iceiul tarigradenilor- lacomia lor nimene si nimic n0o poate istovi. +utezanta de a0l santa#a il face pe 5uca0Coda sa paleasca. El /ol"a oc/ii si privi lung la feciorul cel ne"un al lui $ntonie. .ncerca sa zam"easca 1umele pe care l0a purtat parintele tau ti s0ar potrivi mai "ine tie. Lui $ntgonie0Coda ii zicea inaintea domniei, +/irita 5racu. Beizade $lecu crezu potrivit sa zam"easca si el, insa cu mandria "iruintii. @uset se inc/ina si saruta mana 5omnului< apoi trecu mandru la iesire. 5uca0Coda insusi il caracterizeaza- il cunosc indraznet si in stare sa savarseasca orice fapta smintita. $lecu @uset o iu"este pe domnita +atrina, fata lui 5uca0Coda 2conflictul erotic4, /arazita de domnitor lui %tefan0"eizade, feciorul lui @adu0Coda un sc/ilod pe care fata nu0l putea suferi. 1esa"uitul indragostit va infrunta prime#dii numeroase pentru a0si intalni iu"ita, pentru ca 5uca0Coda il uraste si0l urmareste continuu. Cor"indu0i a"atelui de arenne despre necazurile sale, $lecu @uset isi cinsteste tatal si0si recunoaste greselile tineretii. .ntalnirile lui $lecu @uset cu domnita +atrina sunt inlesnite cu mare gri#a si teama de catre dadaca tiganca a domnitei. ,lecat la Tarigrad in cautarea iu"itei, navalnicul indragostit isi prime#duieste viata. El isi desc/ide inima suferinda de dragoste prietenului sau, a"atele- Cei intelege si mai "ine ca moartea mea eu n0o astept atat de la stralucitul .mparat0,adisa/, cat de la o um"ra care0mi zam"este in toate visurile noptilor mele. +azut, cum spune a"atele, intr0o sclavie iremedia"ila, @uset confirma suferinta pe care o indura- $m pe mine cameasa lui 1essus. $"atele de arenne are o vadita simpatie pentru tanarul sau prieten 2ca si autorul, de alfel4 mistuit de vapaia dragostei. El il prezinta ,adisa/ului in cuvinte pline de lauda si caldura proteguitoare. $cel prieten al meu e un "ar"at de "un neam, si, din cat am inteles, e un supus credincios al maiestatii voastre. .mpotriva lui s0au ridicat dusmanii si vor sa0l sugrume. 1evrand sa se marite cu %tefan0"eizade, +atrina este trimisa la manastire de 5uca0Coda, care pune la cale nunta. 1eascultand sfaturile intelepte ale a"atelui, @uset incearca sa0l rapesca pe mire in ziua nuntii, dar e prins de oamenii domnului si do"orat cu "uzduganul de catre acesta. ,asiunea inflacarata pentru domnita +atrina, devenita pustiitoare, il indeamna la acte necugetate, aventuroase, eroul avand o pasiune antieroica 2+. +alinescu4. ,ersona#ul radiaza farmecul tineretii inflacarate si nesa"uite, invaluit in du/ul legendei. 2 .,.4

Caracterizarea er!ona"elor #A$atele de Marenne% Duca&Voda' (( )odia Cancerului de Mi*ail SAD+VEA,U $"atele de arenne este persona#ul care slu#este drept procedeu literar, calatorul strain prin oc/ii caruia %adoveanu evoca un moment din istoria oldovei, modalitate cunoscuta in literatura ca motivul strainului. El este in acelasi timp o"servator si comentator

al aspectelor sociale si istorice din

oldova secolului al HC.l0lea.

$"atele de arenne apare in roman c/iar de la inceput, cand prozatorul prezinta faptul ca de curand trecuse /otarul din Tara Leseasca Dun strainD, care venea de departe si urma, impreuna cu insotitorii sai, Ddrumul cel mare din valea %iretuluiD. %adoveanu ii face inca din prima pagina portretul fizic- D%u" mantaua0i larga de postav intunecos se gacea un trup, desi scund, inca destul de voinic si destul de sprinten< iar de su" gluga privea o fata "landa cu trasaturi fine si spiritualeD. Iaina umila ascundea o inalta fata "isericeasca si nu un calugar de rand, pentru ca el Dpurta pinteni si se tinea ca un vec/i calaretD. ,aul de arenne, a"ate de =uvignL, provenea Ddintr0o familie vec/e frantuzeasca, scapatata si daruita de 5umnezeu cu prea multi copiiD, insa el a#unsese un Dcuvios personagiu ecleziastic din ordinul %fantului $ugustinD, care calatorea cu pretextul de a propovadui Dlumina cea adevaratD din $pus spre @asarit, Dla necredinciosiD. $devarata sa misiune era insa secreta, ii fusese incredintata de marc/izul de +roissL, Dsecretar al @egelui %oare la $facerile %traineD, iar a"atele, venind din Branta, se indrepta spre .stan"ul pentru a incerca o posi"ila alianta cu turcii impotriva nemtilor, care0i atacasera. ?m invatat si um"lat prin lume, o"isnuit cu eleganta de la curtea lui Ludovic al HlC0lea, supranumit de francezi @egele %oare, solul strain descopera cu mirare viata simpla a moldovenilor si constata cu incantare ca aici Doamenii sunt mai aproape de natura si de 5umnezeuD. inzestrat cu o curiozitate vie, o"servator atent, a"atele de arenne, insotit de doi oameni ai sai, Dde credinta si de casaD si de o stra#a condusa de capitanul .lie Turculet, este fermecat de natura sal"atica, de padurile nesfarsite, de maretia muntilor si de "ogatia vanatului si constata cu surprindere- DLa antipodul civilizatiei se gasesc uneori asemenea lucruri ramase nesc/im"ate dintru inceputul creatiei, pastrandu0si frumusetea lor misterioasaD. Toate aceste frumuseti impresionante le o"serva strainul in contrast iz"itor cu saracia asezarilor, cu nefericirea oamenilor- D5umnezeu a pus aici un paradisD. $"atele este intampinat de "eizade $lecu @uset, care ii fusese recomandat de un prieten comun, polonezul Cladislav si care0l insoteste indeaproape, vor"ind o "una lim"a franceza, avand .a randul sau interes sa fie ocrotit si a#utat de inaltul prelat, deoarece era urmarit de oamenii lui voda pentru ca o iu"ea pe fiica acestuia, +atrina. $#unsi la .asi, a"atele de arenne il cunoaste pe voda 5uca, pe cronicarul iron +ostin si pe mitropolitul 5osoftei. %trainul isi exprima admiratia pentru Tara oldovei, pentru frumusetile naturii sal"atice, Dpe care amicii sai ramasi in Branta nici n0o puteau "anui, ori de cata imaginatie ar fi fost inzestratiD, precum si de "ogatia locurilor, de Ddealurile cu podgorii si paduri, revarsari de ape, stoluri de gaste sal"atice, stu/arii si papurisuriD. $"atele de arenne este "onom, simpatic, instruit si fin, cu gesturi cumpatate si mare amator de mancare si "autura "una, deoareceDdesi calugar inc/is in mantie si randuieli aspre la manastirea sa, a"atele era un om de lume si, neuitand de 5umnezeu si nici de #uramantul mona/al, Dtinea socoteala de oameni. Tinea socoteala si de placerea saD. in calatoria lor, strainii poposesc la gospodaria taranului 9riga Lazarel, care pregatise un ospat specific romanesc, cu lautari, sarmale si cior"a de potroace, de care musafirul este extrem de incantat. $#unsi la +onstantinopol, a"atele, rafinat in arta conversatiei, este de mare a#utor tanarului $lecu @uset si, cu a"ilitate diplomatica, inteligenta si generozitate, #oaca sa/ cu sultanul, se lasa "atut de acesta, pentru a0l "inedispune, creand astfel atmosfera propice o"tinerii de favoruri. Bin diplomat, el expune necazul prietenului sau, $lecu @uset, apeland la o poveste alegorica de vanatoare, dovedind astfel loialitate si no"lete sufleteasca pentru tanarul "eizade. inclinat spre meditatie, a"atele il incura#eaza cu delicatete si0i ureaza sa depaseasca necazurile- Diti doresc sa0a#ungi cu "ine, prietene, in anii linistii mele. Ciata e un mare medic.D ?m trecut prin multe, a"atele este un fin cunoscator al psi/ologiei umane, are o "landete si o intelepciune parinteasca pe care o revarsa asupra tanarului @uset- Dintre ceasurile de fe"ra sa lasi insa si #udecatii loc< #udecata e mama intelepciuniiD, dupa care ii mangaie Dtampla infier"antataD. $lta data il linisteste cu simpatie si cu o intelegere superioara a vietii, im"iindu0& cu mancare "unaD$ceste lacrimi sunt "une, zise "land de arenne. 5upa ce le vei ing/iti, ai sa cugeti mai linistit ce ai de facut. indrazneste a incerca acest piept de fazan, pe care &0a fript destul de "ine "ucatarul nostruD. $"atele de arenne este constient de superioritatea sa, de valoarea sa spirituala- D,utini europeni au avut si au favoarea de care ma "ucur eu, putand sta singur de vor"a cu maiestatea sa, spunandu0i anecdote si fMcandu0l sa zam"eascaD, marturiseste el privind statutul de care se "ucura la curtea franceza. ,erpessicius considera fericita inspiratia lui elegantului a"ate ,aul de arenneD. i/ail %adoveanu Dde a fi implicat, in textura aceasta orientala, silueta de aur a

$lecu @uset este fiul fostului domnitor, $ntonie @uset, ce fusese inlaturat de la tron prin intrigile lui 5uca0Coda, care0i luase locul la conducerea oldovei. 1oul domnitor il alunga de la curte pe $lecu @uset, insa il tine su" o stricta supraveg/ere, urmarindu0i toate miscarile. El este prigonit de voda pentru ca detinea secretul unor scrisori compromitatoare pentru 5uca, pe care tanarul le avea in pastrare la niste prieteni in ,olonia. Batalitatea sortii facuse ca el sa se indragosteasca puternic de +atrina, fiica despotului 5uca. $lecu @uset apare in capitolul al doilea al romanului ca sa0& insoteasca pe a"atele de arenne in calatoria sa prin oldova pana la

.stan"ul, fiindu0i recomandat de un prieten comun, polonezul Cladislav. El vine sa0& intampine pe a"ate in fruntea unui palc de opt0 zece calareti si strainul vede Dun "oier tanar moldovean pe0un ara"esc roi"D. im"racamintea tanarului nu face o impresie "una asupra rafinatului a"ate, pentru ca Dstraiul nu0i era stralucit, asa precum ar fi fost de asteptat de la un fecior de 5omnD si nici faptul ca Ddesi avea nume de "un ostean, se infatisa cam palid si su"tiraticD, calarea dupa Dmoda necredinciosilor ismailiteniD, avand Dpe o"raz un zam"et nesilitD. Tanarul "eizade se confeseaza a"atelui de arenne, explicandu0i dusmania lui cu 5uca0Coda, despre care crede ca este Dne"un si cu putina minteD, ca0i plac peste masura petrecerile si vinul si care ii sta ca Dun spin pe care cu greu il sufere si pe care ar dori sa0& smulga si sa0& calce0n picioareD. $lecu @uset este un tanar instruit, poate prea evoluat pentru epoca, vizitase Branta, studiase in ,olonia, cunostea cultura Bizantului si pe cea slava, vor"este "ine lim"a franceza, fiind un fin o"servator al lumii prin meditatii su"tile asupra realitatilor vremii, explicandu0i strainului firea moldovenilor, mentalitatea lor de viata, ra"darea si ec/ili"rul lor interior luate de la natura. .mpetuos si indraznet pana .a inconstienta, el il santa#eaza pe 5uca0Coda cu scrisorile pe care le detinea ca marturie a tradarii domnitorului. @uset intuieste cu inteligenta psi/ologia oamenilor, reactiile lor, dovedind cura#, a"ilitate si stapanire de sine in situatii limita, cum este aceea a intalnirii tanarului cu 5uca0Coda- D aria0ta, stii "ine ca in privinta asta sunt fara de nici o vina si n0ai nici o dovada. 24 $fara de asta, zam"i el su"tire, indulcindu0si glasul, socotinta cea fara de gres a mariei tale intelege ca nu0i nevoie sa ma misc si sa uneltesc eu. Bac altii asta. 24 lacomia lor nimene si nimic n0o poate istoviD. Coda se cutremura de cutezanta tanarului de a0l santa#a, D/ol"a oc/ii si privi lung la feciorul cel ne"un al lui $ntonie. 24 1umele pe care &0a purtat parintele tau ti s0ar potrivi mai "ine tie. Lui $ntonie0Coda ii zicea inaintea domniei, +/irita 5racuD. @uset zam"i cu satisfactia victoriei, Dse inc/ina si saruta mana 5omnului< apoi trecu mandru la iesireD. +a urmare, 5uca0Coda il poate caracteriza pe dusmanul sau, spunand- .. cunosc indraznet si in stare sa savarseasca orice fapta smintitaD. $lecu @uset se indragostise de fiica lui Coda, +atrina si iu"irea este reciproca, dar domnitorul /otaraste s0o marite cu %tefan0 "eizade, fiul lui @adu0Coda, Dun sc/ilod pe care fata nu0& putea suferiD si fata de care Davea o respingere din fundul maruntaielor, ca pentru o mancare reaD. 5e aceea, nesa"uitul $lecu va infrunta prime#dii si pericole mari pentru a0si vedea iu"ita. +ei doi indragostiti se intalnesc prin complicitatea agdalinei, dadaca tiganca a domnitei +atrina si cu totii erau cuprinsi de teama si de gri#a de a nu fi descoperiti de tiranicul voda sau de slu#itorii lui. +asatoria pusa la cale de 5uca0voda avea la "aza importante interese politice, el urmarind tronul Tarii @omanesti pentru fiul sau, +onstantin. @uset se confeseaza a"atelui, marturisindu0i c/inurile si suferintele pe care le indura pentru ca nu0si poate implini iu"irea- D$m pe mine cameasa lui 1essusD. 5e arenne are pentru tanarul indragostit, pe care0& vede Dintr0o sclavie iremedia"ilaD, o simpatie deose"ita si o intelegere "landa, voind cu toata puterea si sinceritatea sa0& a#ute. il prezinta ,adisa/ului in cuvinte elogioase si cu o caldura protectoare- D$cel prieten al meu e un "ar"at din neam, si, din cate am inteles e un supus credincios al maiestatii voastre, impotriva lui s0au ridicat dusmanii si vor sa0& sugrumeD.

@efuzand sa se marite cu %tefan0"eizade, domnita +atrina este trimsa la manastire, timp in care 5uca0Coda planuieste nunta. Bara sa asculte sfaturile intelepte ale a"atelui, $lecu @uset pune la cale rapirea mirelui, c/iar in ziua nuntii, dar este prins de oamenii domnitorului si dus inaintea acestuia. Biind zi de mare sar"atoare pentru 5uca0Coda, pentru ca0si marita fata, vel0/atmanul %andu Bu/us, aducandu0& in fata domnului pe $iecu @uset, care era acum o DramasitaD, Do fiinta sla"a, palida, cu mustatile incurcate de ate de sangeD, isi exprima nade#dea ca Dar fi "ine sa0& primesti cu liniste, cum se cuvine intr0o zi ca astaD, mai ales ca Dmirele s0a intors la gazda lui fara nici o stricaciuneD. 5ar 5uca0Coda Dinalta de la spate in sus "uzduganul si pali in frunte, intre oc/i, pe @usetD, iar tanarul, Dsu" navala sangeluiD, Dse a"atu intr0o parte< dupa aceea inainte< si cazu cu fata in #os, lovind cu fruntea lespezileD.

$sistand la scena, doamnele de la curte fugira infricosate, doar mireasa, Dinvaluita in /o"otul ei stralucitD, ramase incremenita, apoi Disi incovoie fruntea pe genunc/i, lasandu0si manile al"e sa atarne intr0o parte, ca si cum ar fi fost straine de dansaD. .u"irea scurta si nefericita dintre $lecu @uset si domnita +atrina este menita a da romanului o insufletire sentimentala, care sa treaca dincolo de limitele descriptive ale unei epoci istorice. +atrina 5uca, fiica lui 5uca0voda, este o personalitate feminina "ine conturata in roman, prin firea autoritara, /otarata, asemanatoare cu a "unicii ei, 5afina05oamna. ,ortretul tinerei este conturat prin oc/ii a"atelui de arenne, care, cerand sa fie primit la curtea domneasca, remarca privirea suava, dar si energia si voluntarismul expresiv al vocii tinerei domnite. +atrina este indragostita profund de $lecu @uset, dusmanul de moarte al lui 5uca0voda, de aceea ei sunt considerati ca fiind D@omeo si =ulieta in spatiul medieval romanescD. intr0o lume plina de minciuna, ipocrizie si interese mesc/ine, rezistenta acer"a a +atrinei privind o"ligatia de a se casatori cu %tefan, fiul lui @adu0Coda denota un spirit modern, lipsit de pre#udecati. 1umai ca li"ertatea ei nu poate fi decat una interioara- D%ufletul meu, al meu fiind, nu vreau sa0& dau decat celui pe care0& aleg. 5ar sa fie vrednic de mine.D Eroina se lupta cu mult cura# si /otarare pentru dragostea ei, isi convinge tatal s0o ia in calatorie la Tarigrad, unde infrunta pre#udecatile ma/omedane despre conditia umila a femeii si0i cere sultanului sa0i anuleze logodna fortata. in final, ea va accepta totusi casatoria cu "eizade %tefan ca sa0si salveze familia de prigoana turcilor, indignati de cutezanta printesei de a0si revendica un drept pe care il au numai "ar"atii, anume acela de a0si alege partenerul de viata. in finalul romanului, +atrina este pusa intr0o situatie cutremuratoare. im"racata in roc/ia al"a de mireasa, ea asista 0neputincioasa si inmarmurita de suferinta 0 la uciderea iu"itului ei, $lecu @uset, de catre 5uca0voda. -ona & er!ona" de teatru modern& ara$ola & & er!ona"&!im$ol & & er!ona" alegoric & .-ona.% de Marin Sore!cu & teatru modern& ara$ola & .-ona.% !u$intitulata de Marin Sore!cu #/012&/002' .tragedie in atru ta$louri.% a 3o!t u$licata in /024 in re5i!ta .Lucea3arul. !i 3ace arte% alaturi de .6aracli!erul. !i .Matca.% dintr&o trilogie dramatica% intitulata !uge!ti5 .Setea muntelui de !are.. Titlul trilogiei e!te o meta3ora care !ugereaza ideea ca !etea de ade5ar% de cunoa!tere !i de comunicare e!te calea de care omul are ne5oie entru a ie!i din a$!urdul 5ietii% din automati!mul i!to5itor al e7i!tentei% iar cele trei drame care o com un !unt meditatii& ara$ole% realizate rin ironie arti!tica. -ntr&un inter5iu ri5ind !emni3icatia dramei% Marin Sore!cu a declarat( .-mi 5ine e lim$a !a ! un ca -ona !unt eu... Cel care traie!te in Tara de 8oc e!te tot -ona% omenirea intreaga e!te -ona% daca&mi ermite. -ona e!te omul in conditia lui umana% in 3ata 5ietii !i in 3ata mortii.. -ona e!te er!ona"ul rinci al !i e onim #care da numele o erei & n.n.' al dramei #omonime'% entru conturarea caruia Marin Sore!cu 3olo!e!te te*nica moderna a monologului dialogat !au !oliloc5iului #monolog ro!tit in rezenta !au a$!enta altui er!ona"% de care !e 3ace a$!tractie & n.n.'. -ona !e dedu$leaza e tot arcur!ul ie!ei% dialogand cu !ine in!u!i entru a une in 5aloare numeroa!e idei ri5ind e7i!tenta !i de!tinul uman% rin e7 rimarea ro riilor re3lectii% o inii !au conce tii. in!u!i dramaturgul recizeaza% in de!c*iderea ie!ei% acea!ta modalitate arti!tica% mentionand( .Ca orice om 3oarte !ingur% -ona 5or$e!te tare cu !ine in!u!i% i!i une intre$ari !i ra! unde% !e com orta ca !i cand in !cena ar 3i doua er!ona"e. Se dedu$leaza !i !e 9!trange:% du a cerintele 5ietii !ale interioare !i tre$uintele !cenice.. 8ormula literara a !oliloc5iului im letita cu in3luenta $i$lica in conturarea er!ona"ului !i cu tematica 3ilozo3ica% atri$uie dramei calitatea de te7t a3lat la granita% in!cri! in neomoderni!mul literar. Eroul lui Marin Sore!cu are la origine cuno!cutul er!ona" $i$lic -ona% 3iul lui Amitai% care 3u!e!e in!arcinat in taina !a ro o5aduia!ca% in cetatea ,ini5e% cu5antul Domnului% intrucat acatele omenirii a"un!e!era ana la cer. Du a ce acce ta mi!iunea% -ona !e razgande!te !i !e a!cunde e o cora$ie cu care 3uge la Tar!i!. Dumnezeu il ede !e!te entru ne!u unere% trimitand un 5ant cere!c care ro5oaca o 3urtuna e mare. Cora$ierii% $anuind ca -ona e!te cel care a atra! mania dumnezeia!ca% il arunca in 5aluri. Din orunca di5ina% -ona e!te ing*itit de un mon!tru marin !i% du a trei zile !i trei no ti etrecute in $urta e!telui in ocainta% .Domnul a oruncit e!telui !i e!tele a 5ar!at e -ona e u!cat.. -ona din ie!a !e deo!e$e!te de er!ona"ul $i$lic rin aceea ca ace!ta din urma e!te ing*itit de c*it ca edea !a% entru ca 5oia !a 3uga de o mi!iune% e cand eroul lui Sore!cu% de!i nu !a5ar!i!e niciun acat% !e a3la inca de la ince ut .in gura e!telui. !i nici nu are o!i$ilitatea eli$erarii in 3a t. + rima de3inire a lui -ona ar utea 3i data de titlu% inter retarea cu5antului 3ormat din articula .io. #domnul% !ta anul' !i .na.% cu !en!ul 3amiliar al lui .ia.% moti5and% e5entual% numele er!ona"ului. -ona e!te un er!ona" neomoderni!t% care e7 rima !trigatul tragic al indi5idului in!ingurat% care 3ace e3orturi di! erate de a&!i rega!i identitatea% ne utinta eroului de a inainta e calea li$ertiltii !i de a&!i a!uma ro riul de!tin% ra ortul dintre indi5id !i !ocietate% dintre -i$ertate !i nece!itate% dintre !en! !i non!en!% ca ro$lematica 3iiozo3ica e7i!tentiala. -n cele atru ta$louri ale dramei% -ona a are intr&o tri la i o!taza( e!car% calator !i auditoriu. Ta$loul - il la!eaza e -ona .in gura e!telui.% !tand total ne a!ator cu ! atele la ace!ta !i cu 3ata la imen!a intindere de a a% marea% care !ugereaza li$ertate% a! iratie% iluzie !au c*iar o o!i$ila de!c*idere ! re un orizont nelimitat. -ona e!te un e!car g*inioni!t% care% de!i i!i dore!te !a rinda e!tele cel mare% rinde numai .3ate.. 6entru a nu !e demoraliza din cauza ne utintei im u!e rin de!tin% atunci cand 5ede .ca e lata rau.% i!i ia cu el un ac5ariu ca !a e!cuia!ca e!tii care .au mai 3o!t rin!i o data.. Din ricina ne utintei% -ona !e !imte un ratat% un damnat. -ona incearca% !trigandu&!e% !a !e ga!ea!ca% !a !e identi3ice e !ine in!u!i% cugetand% rin !oliloc5iu% a!u ra relatiei intre 5iata care !e !curge 3oarte re ede !i moartea 5e!nica( .& Ce mare $ogata a5em; & <a$ar n&a5eti cati e!ti mi!una e aici. & Cam cati= & Dumnezeu !tie( multi. & #Cu uitnire' + !uta= &Mai multi. & Cam cat a numara toata 5iata= & Mai multi. & Atunci% cat a numara toata moartea= & 6oate% ca moartea e 3oarte lunga. &Ce moarte lunga a5em;. -ona e!te 3a!cinat de a a marii #ce ar utea !emni3ica 5iata' . lina de nade% tot 3elul de nade 3rumo! colorate.% care

!ugereaza ca canele !au tentatiile 5ietii% atragatoare% 3ermecatoare% dar ericuloa!e entru e7i!tenta umana. -ona i!i a!uma acea!ta e7i!ten3a% deoarece .noi% e!tii% inotam rintre ele #nade'% atat de re ede% meat arem galagio!i.. Vi!ul oricarui om e!te !a ing*ita una% e cea mai mare% dar entru -ona totul ramane la ni5el de ! eranta% entru ca .ni !&a terminat a a.. 8inalul ta$loului il rezinta e lona ing*itit de un e!te uria!% cu care incearca !a !e lu te% !trigand du a a"utor( .E*% de&ar 3i macar ecoul;.% !ugerand ornirea er!on a "ului intr&o a5entura a cunoa!terii% intr&o calatorie initiatica de rega!ire a !inelui. Ta$loul -- il ga!e!te in .interiorul 6e!telui -.% in intuneric% ca !emni3icatie a ne utintei de comunicare% ceea ce il determina e -ona !a con!tate ca .ince e !a 3ie tarziu in mine. Uite% !&a 3acut intuneric in maiia drea ta !i&n !alcamul din 3ata ca!ei.. -ona > 5or$e!te mult% logo!ul 3iind e7 re!ia !u ra5ietuirii% .!i&am la!at 5or$a in amintirea mea. ca .uni5er!ul intreg !a 3ie dat lumii de omana.. Monologul dialogat continua cu uternice accente 3ilozo3ice% e7 rimand cele mai 5ariate idei e7i!tentiale care un !ta anire e gandurile eroului &.de ce tre$uie !a !e culce toti oamenii la !3ar!itul 5ietii.& ori cugetari cu nuanta !ententioa!a .de ce oamenii i!i ierd tim ul cu lucruri ce nu le 3olo!e!c du a moarte=.. -ona dore!te !a !e !imta li$er% .3ac ce 5reau% 5or$e!c. Sa 5edem daca ot !a !i tac. Sa&mi tin gura. ,u mi&e 3rica.. Eroul i!i aminte!te o5e!tea $i$lica a c*itului% dar acea!ta nu&l intere!eaza decat in ma!ura in care ar 3i ancorata in real% entru ca nu cunoa!te !olutia ie!irii din !ituatia limita in care !e a3ia% re rezentata de .5e!nica mi!tuire. a antecelui de e!te. -ona ga!e!te un cutit% !emn al li$ertatii de actiune !i comenteaza li !a de 5igilenta a c*itului% de aceea con!idera ca .ar tre$ui !a !e una un gratar la intrarea in orice !u3let.. De aici% reie!e% indirect% ideea ca -ona e!te con!tient de 3a tul ca omul tre$uie !a rocedeze la o !electie lucida a intam larilor% e5enimentelor !au 3a telor im ortante entru el in 5iata. Cu o intelegere !u erioara data de e7 erienta de 5iata% eroul e7 rima un !anta" !entimental #.daca ma !inucid=.' cu "o5ialitate !i com re*en!iune # utere de atrundere in e!enta lucrurilor & n.n.' entru im rudenta c*itului% care e tanar% .3ara e7 erienta.% cutitul !ugerand o 5arianta% o cale de ie!ire din acea!ta !ituatie limita !i anormala( .!unt rimul e!car e!cuit de el.. -n 3inalul ta$loului% -ona de5ine 5i!ator !i !e !imte i! itit !a con!truia!ca .o $anca de lemn in mi"locul marii.% e care !a !e odi*nea!ca . e!caru!ii mai la!i. !i 5antul. .Con!tructia grandioa!a.% !ingurul lucru $un e care l&ar 3i 3acut in 5iata lui% ar 3i .acea!ta $anca de lemn. a5and .de "ur im re"ur marea.% com ara$ila cu .un laca! de !tat cu ca ul in maini in mi"locul !u3letului.. -n ta$loul ---% -ona !e a3la in .interiorul 6e!telui --.% care ing*iti!e% la randul !au% 6e!tele - !i in care e7i!ta o .mica moara de 5ant.% care oate !a !e in5artea!ca !au nu% !im$ol al zadarniciei% al don?ui"oti!mului. -deile a!u ra carora mediteaza iona in ace!t ta$lou !e re3era la 5iata% la conditia omului in lume% la ciclicitatea e7i!tentiala a 5ietii cu moartea( .daca intr&ade5ar !unt mort !i&acum !e une ro$lema !a 5in iar e lume=.. +amenii !unt co le!iti de ro$lemele 5ietii !i&!i uita .3ratii.% ierd din 5edere 3a tul ca !unt !emeni !i !unt !u u!i aceleia!i conditii de muritori% .negli"ezi azi% negli"ezi maine% a"ungi !a nu&ti mai 5ezi 3ratele.% ierzand a!t3el din 5edere !entimente ro3unde% relatiile 3ire!ti cu cei a ro iati etc. A ar doi 3iguranti care .nu !cot niciun cu5ant.% 6e!carul - !i 6e!carul --% 3iecare cu cate o $arna in ! ate% e care o cara 3ara o rire% !urzi !i muti #mitul Si!i3'% !im$olizand oamenii ce&!i duc o5ara data de de!tin% dar care nici nu !e 3ramanta entru ga!irea de moti5atii% 3und co le!iti de rutina. Dornic de comunicare% -ona 5or$e!te cu ei% 5rand !a le inteleaga acea!ta conditie umila a!umata ca o o$ligatie% .ati 3acut 5reo intelegere cat tre$uie !a ramaneti mancati=.. Viata aici% inauntru% in ! atiul re!tricti5% im u!% e!te lina de .umezeala.% nu e!te una !anatoa!a ! iritual% $ene3ica !i atunci !e intrea$a -ona de ce tre$uie !a duca oamenii un a!t3el de trai% .de ce&i mai mananca #c*itul'% daca n&are conditii=.. -ona de5ine increzator% .o !cot eu la ca intr&un 3el !i cu a!ta% nicio gri"a.% a oi !ca a cutitul !i !e inc*i uie o mare !i uternica ung*ie% .ca de la iciorul lui Dumnezeu.% cu care ince e !a ! intece $urtile e!tilor% de! artind .interiorul e!telui doi de interiorul e!telui trei.% cu intentia de a ie!i la lumina. -ona ramane !ingur cu ro ria con!tiinta% gandind #.!tateam ganduri intregi.' Si actionand !olitar in lumea incon"uratoare. A ar in ace!t ta$lou moti5e noi% cu o !im$oli!tica $ogata( gemenii% rezenta oc*ilor care ri5e!c !i cu care dialog*eaza interiorizat. -ona ii adre!eaza o !cri!oare mamei !ale% entru ca .in 5iata lumii. e7i!ta .o cli a cand toti oamenii !e gande!c la mama lor. C*iar !i mortii. 8ilca la mama% mama la mama% $unica la mama... ana !e a"unge la o !ingura mama% una imen!a..... De!i i .!&a intam lat o mare nenorocire.% -ona iu$e!te 5iata cu "o5ialitate !i tri!tete% ideea re eta$ilitatii e7i!tentiale a omului 3iind !ugerata rin rugamintea adre!ata mamei( .Tu nu te ! eria numai din atata !i na!te&ma mereu.% deoarece .ne !ca a mereu ce5a in 5iata.% totdeauna e!entialul. Re licile !e !ucced cu 5ioiciune !i amaraciune in acela!i tim % cu tonuri gra5e !au ironice. A!t3el% rimind multe !cri!ori% -ona remarca 3a tul ca .!criu nenorocitii% !criu.% cu ! eranta de!arta a nau3ragiatului% care nada"duie!te a 3i !al5at de cine5a( .Cat e amantul de mare% !a treaca !cri!oarea din mana in mana% toti or !a&ti dea dre tate% dar !a intre in mare du a tine & niciunul.. 8inalul ta$loului ilu!treaza o in3initate de oc*i care&l ri5e!c% !im$olizand nena!cutii e care c*itul !i&i a!uma!e !i care&/ in! aimanta e -ona( .Cei nena!cuti% e care&i urtain antece @...A !i acum cre!c de ! aima. @...A Vin ! re mine cu gurile ...!coa!e din teaca. Ma mananca;.. Ta$loul -V il rezinta e -ona in gura .ultimului e!te ! intecat.% 5azandu&!e la ince ut numai .$ar$a lui lunga !i a!cutita @...A care 3al3aie a3ara.. Eroul re! ira acum alt aer% .aer de&al no!tru & den!.% nu mai 5ede marea% ci ni!i ul ca e .na!turii 5alurilor.% dar nu e!te 3ericit% entru ca .3ericirea nu 5ine niciodata atunci cand tre$uie.. Singur in u!tietatea imen!a% dar dornic de comunicare !i de a !e 3ace auzit% -ona i!i !triga !emenii( .<ei% oameni $uni;.. A ar cei doi e!cari care au in ! inare $arnele !i -ona !e intrea$a de ce intalne!te mereu .aceea!i oameni.% !ugerand limita omenirii ca ti5e in lumea ingu!tata . ana intr&atata=.. +rizontul lui -ona !e reduce la o $urta de e!te% du a care !e zare!te .alt orizont.% care e!te .o $urta de e!te uria!.% a oi .un !ir ne!3ar!it de $urti. Ca ni!te geamuri u!e unul langa altul.% ilu!trand !imilitudinea er ecti5elor limitate ale oamenilor re!ati de im re"urarile 5ietii. Meditand a!u ra relatiei dintre om !i di5initate% -ona nu are nicio ! eranta de inaltare ! iritual a.% de!i .noi% oamenii% numai atata 5rem( un e7em lu de in5iere.% du a care 3iecare !e 5a duce aca!a ca .!a murim $ine% omene!te.% in!a .in5ierea !e amana.. Drama umana e!te aceea a 5ietii a a!atoare% !u3ocante% re!tricti5e% din care nimeni nu oate e5ada in li$ertatea intelectuala !i etica( .6ro$lema e daca mai reu!e!ti !a ie!i din ce5a% o data ce te&ai na!cut. Doamne% cati e!ti unul intr&

altul;.. Toti oamenii !unt !u u!i aceluia!i de!tin de muritori ne utincio!i% toate .lucrurile !unt e!ti. Traim !i noi cum utem inauntru.. -n nai5itatea lui% -ona 5oi!e !a&!i de a!ea!ca umila conditie% a! ira!e ! re o e7i!tenta !u erioara% de!i ar 3i tre$uit !a !e o rea!ca la un moment dat .ca toata lumea.% iar nu !a .tot mergi inainte% !a te ratace!ti inainte.. -ona incearca !a&!i rezica .trecutul.% amintirile !unt de arte% incetoe!ate !ugerand arintii% ca!a co ilarii% !coala% o5e!tile !i incearca !a&!i identi3ice ro ria 5iata% e care o 5ede .3rumoa!a !i minunata !i nenorocita !i carag*ioa!a% 3ormata de ani% e care &am trait&o eu=.. Du a acea!ta rememorare a re erelor uni5er!ului co ilariei% -ona i!i aminte!te !i numele &.Eu !unt -ona.& !im$olizand momentul de iluminare ! iritual im linita ca o con!ecinta a caiatoriei initiatice. Ca urmare% con!tata ca 5iata de ana acum a gre!it drumul% .totul e in5er!.% dar nu renunta% . lec din nou.. Solutia de ie!ire e care o ga!e!te -ona e!te aceea a ! intecarii ro riei $urti cu un ge!t rutinat% du a ce taia!e un !ir ne!3ar!it de $urti ale e!tilor care !e ing*iti!era unii e altii !i care ar !emni3ica e5adare din ro ria carcera% eli$erarea din ro riul de!tin% din ro ria ca ti5itate. Drama !e termina cu o re lica ce !ugereaza increderea e care i&o da rega!irea !inelui% entru ca .e greu !a 3ii !ingur.% !im$olizand un nou ince ut( .Raz$im noi cum5a la lumina.. Ace!t ultim ge!t al lui -ona% de a&!i ! inteca ro ria $urta% oate 3i un ge!t re3le7 !au o !inucidere% o ara!ire 5oita a lumii incon"uratoare !i o retragere in !ine in!u!i% acea!ta 3iind unica !al5are e care o ga!e!te. -ona% e!car a!ionat% il !im$olizeaza e omul ce a! ira ! re li$ertate% ! eranta !i iluzie% idealuri !ugerate de marea care&l 3a!cineaza. El incearca !a&!i controleze de!tinul% !a&l re3aca. 8iindca nu&!i oate im lini idealul # rinderea unui e!te mare'% el e!te ing*itit de un c*it% intrand a!t3el intr&un ! a"iu inc*i! la in3init% ace!ta 3iind !i unica ratiune de a lu ta entru !u ra5ietuire intr&o e7i!tenta in care e!tele eel mare il ing*ite e cel mic. Lumea e!te !im$olizata de ace!t uni5er! i!cicol% in care e!tii !e ing*it unii e altii% -ona in!u!i 3iind un a$domen de e!te. -ncercand !a !e eli$ereze% el ! inteca eretii antecelor mi!tuitori ai !irului ne!3ar!it de e!ti% intr&o !ucce!iune concentrica% !ugerand ca eli$erarea dintr&un cere al e7i!tentei e!te o!i$ila numai rin mc*iderea in altul% ie!irea din limitele 5ec*i in!eamna intrarea in limite noi #.toate lucrurile !unt e!ti.'. Meta3ora e!telui e!te 5iziunea centrala a ie!ei( in antecele c*itului% -ona !e de!co era e !ine% ca in! ca ti5 !i ratacit intr&un la$irint in care omul e!te 5anat !i 5anator% condamnat la eterna conditie de rizonier #al 5ietii% al !ocietatii% al 3amiliei% al ro riului caracter% a ro riei mentalitati etc.'. -ona e!te con!tran! la un e7il 3ortat in ! atiul !inguratatii a$!olute !i cauta mereu comunicarea cu ceilalti% 3iind reocu at de !olidaritatea umana% de rega!irea !inelui in !etea !a entru li$ertatea de e7 rimare !i de actiune. -m$atranit% in !en!ul intel ciunii% -ona ie!e la lumina du a ce ! inteca ultimul e!te% e o la"a u!tie% dar orizontul care i !e arata il in! aimanta% entru ca !i ace!ta e!te alcatuit dintr&un alt !ir ne!3ar!it de $urti de e!te% de!i crezu!e ca e li$er. -ntelege ca 5ino5at e!te .drumul% el a gre!it&o. !i gande!te o cale in5er!a entru a .ie!i la lumina.. -!i !triga numele !i% in loc de a mai taia $urti de e!te% in ! eranta unei li$ertati iluzorii% i!i ! inteca ro riul a$domen% cu !entimentul de a 3i ga!it% nu in a3ara% ci in !ine% !olutia 5ietuirii !i de lina li$ertate( .Raz$im noi cum5a la lumina.. Be!tul !inuciderii !i !im$olul luminii din 3inal !unt o incercare de im acare intre omul !ingur !i omenirea intreaga% o !al5are rin cunoa!terea de !ine% ca 3orta uri3icatoare a ! iritului% ca o rimenire !u3letea!ca. Criticul literar% ,icolae Manole!cu% in articolul intitulat !uge!ti5 .Trium3ul lui -ona.% inter reteaza ge!tul er!ona"ului% din 3inalul ie!ei% ca e o !al5are de !ine% ca e un alt ince ut( .Be!tul 3inal al eroului nu e o !inucidere #3iindca el nu !e da $atut( intoarcerea cutitului im otri5a&!i tre$uie inter retata !im$olic;'% ci o !al5are. Singura !al5are & care in!eamna ca lu ta continua !i du a ce conditia tragica a 3o!t a!umata. Sinucidere ar 3i 3o!t a!umarea e!ecului. Cum !a nu !e 5ada cat de imen!a% de co le!itoare% ca o iluminare na!cuta din miezul 3iintei% e!te $ucuria cu care -ona i!i ! une cele din urma cu5inte de incura"are% tnainte de a in3runta% inca o data% de!tinul=. .Bata% -ona= #-!i ! inteca $urta'. Raz$im noi cum5a la lumina.. Ade5arata maretie a lui -ona e!te de a 3i luat cuno!tinta de !ine% de 3orta !a( de aici inainte% el 5a utea 3i uci!% dar nu intrant.. %fntul prooroc .ona, cel ce a suferit prime#die preamare, nu s0a prpdit de 6nvlmirea valurilor mrii, de povara soartei i de apsarea coapselor fiarei de mare, ci striga- Iristoase, ridic la tine viaa mea.! Bocul cel dinluntru al c/itului nscut 6n luciul mrii a fost 6nc/ipuire a 6ngroprii Tale celei de trei zile, al creia %fnt prooroc .ona s0a artat. +, fiind iz"vit precum s0a i spus mai 6nainte, nevtmat striga- =ertfi0voi Nie cu glas de laud, 5oamne.!,ogortu0Te0 ai 6n cele mai de #os ale pmntului i ai srmat 6ncuietorile cele venice, care ineau pe cei legai, Iristoase< iar a treia zi, ca i %fntul .ona din c/it, ai 6nviat din mormnt.!

ara,protagonista complexa a romanului,un persona# eponim 2care da numele operei4,si rotund este reprezentativa pentru colectia artistica a lui %lavici.Bin psi/olog,o"servator atent al sufletului omenesc,romancierul contureaza un persona# realist,via"il,de o vigoare surprinzatoare,care0si da seama ca "anii sunt singura cale de a asigura,pentru ea si copii, o existenta linistita,o viata demna si respecta"ila. Eroina este un persona# realist traditional,deoarece este tipica pentru taranca Dde peste munti si in genere al vaduvei inteprinzatoare si aprigeD, o femeie puternica,energica si cu multa afectivitate pentru copiii ei. Titlul indica numele persona#ului principal ,intrucat aceasta creatie este,mai intai,Dromanul areiD,al carui destin constituie axa fundamentala a epicii,ea fiind considerata Dprima femeie0capitalist din literatura noastraD.,e ara n0o intereseaza averea, ci doar sa ai"a "ani,care sa0i aduca respectul celorlalti,impacarea cu sine si o siguranta constanta pentru viitorul copiilor. Eroina se incadreaza in vederile etice ale scriitorului ,al carui deziderat era acela ca oamenii tre"uie sa fi c/i"zuiti,/arnici si virtuosi,ea intruc/ipand un adevarat exemplu de moralitate. ara Barzovanu ramasese vaduva cu doi copii, saracutii de eiD, dar era inca Dtanara si voinica si /arnica si dumnezeu a mai lasat sa ai"a si norocD,asa cum o caracterizeaza direct naratorul omniscien. ara era precupeata ,deoarece isi castiga existenta din negustorie,Dvinde ce poate si cumpara ce gaseste D,de marti dimineata pana sam"ata noaptea ea alearga cu marfa de la @adna la Lipova,apoi la targul cel mare de la $rad. +a o adevarata femeie de afaceri, ara are un singur scop,acela de a face "ani,conducandu0se dupa o regula specifica economiei de piata si,ca un adevarat negustor ,Dvinde mai "ucuros cu castig putin decat sa0i cloceasca marfaD.,ortretul fizic,conturat de naratorul o"iectiv in mod direct prin detalii,trimite sugestiv la trasaturile morale.D uiere mare,spatoasa,greoaie si cu o"ra#ii "atuti de soare,de ploi si de vantD. ara sta toata ziua,neo"osita si energica,la te#g/eaua plina de poame,de turta dulce,de peste,in timp ce

copii se z"enguie Dprintre picioarele oamenilorD.Trasaturile morale definitorii ale arei decurg in mod indirect prin faptele ei,atitudinea,mentalitatea si aspiratiile eroinei.Bemeie apriga,avand un acut simt al demnitatii umane,se /otaraste sa stranga "ani ca sa scape de saracie si sa0si creasca cei doi copii,pe Trica si ,ersida,carora se straduieste sa le creeze o situatie materiala si sociala cat mai "una. ama iu"itoare , ara are modele de viata pentru copiii ei,pe fata vrea sa o vada preoteasa,iar pe Trica viseaza sa0l faca staretul co#ocarilor. ara este stapanita de un emotionant orgoliu matern,mai ales ca toata ziua vede copii si oameni pe care0i compara cu Dsaracutii mameiD si atunci gandeste cu satisfactie,prin monolog interior DTot n0are nimeni copii ca mineD.+/i"zuita pana la zgarcenie, ara face in fiecare seara socotelile,pune deoparte "anii pentru siguranta vietii cotidiene si pentru ziua de maine.La capataiul patului tine trei ciorapi,Dunul pentru zilele de "atranete si pentru inmormantare,altul pentru ,ersida si al treilea pentru TricaD,in care pune zilnic fie si numai un creitar si mai degra"a imprumuta "anii de tre"uinta pentru a doua zi,decat sa ia ceva din ciorapi. +a si Citoria Lipan, ara este o personalitate puternica,darza,ferma si tenace,urmarindu0si indeaproape scopul. +alculata si c/i"zuita,/arnica si inteligenta ,cu o mare vointa de stapanire de sine, ara intruneste toate virtutile ce compun viziunea etica a lui %lavici ,care construieste astfel o eroina demna de toata pretuirea si fata de care are simpatie si intelegere-D1ici ca se uitau insa oamenii ca mai inainte la dansa.LasO ca "anul te ridica si in sufletul tau si in gandul altora ,dar "anul agonsit e o dovada de vrednicie. ,ortretul fizic,conturat de naratorul o"iectiv in mod direct prin detalii,trimite sugestiv la trasaturile morale.D uiere mare,spatoasa,greoaie si cu o"ra#ii "atuti de soare,de ploi si de vantD. ara sta toata ziua,neo"osita si energica,la te#g/eaua plina de poame,de turta dulce,de peste,in timp ce copii se z"enguie Dprintre picioarele oamenilorD.Trasaturile morale definitorii ale arei decurg in mod indirect prin faptele ei,atitudinea,mentalitatea si aspiratiile eroinei.Bemeie apriga,avand un acut simt al demnitatii umane,se /otaraste sa stranga "ani ca sa scape de saracie si sa0si creasca cei doi copii,pe Trica si ,ersida,carora se straduieste sa le creeze o situatie materiala si sociala cat mai "una. ama iu"itoare , ara are modele de viata pentru copiii ei,pe fata vrea sa o vada preoteasa,iar pe Trica viseaza sa0l faca staretul co#ocarilor. ara este stapanita de un emotionant orgoliu matern,mai ales ca toata ziua vede copii si oameni pe care0i compara cu Dsaracutii mameiD si atunci gandeste cu satisfactie,prin monolog interior DTot n0 are nimeni copii ca mineD.+/i"zuita pana la zgarcenie, ara face in fiecare seara socotelile,pune deoparte "anii pentru siguranta vietii cotidiene si pentru ziua de maine.La capataiul patului tine trei ciorapi,Dunul pentru zilele de "atranete si pentru inmormantare,altul pentru ,ersida si al treilea pentru TricaD,in care pune zilnic fie si numai un creitar si mai degra"a imprumuta "anii de tre"uinta pentru a doua zi,decat sa ia ceva din ciorapi. +a si Citoria Lipan, ara este o personalitate puternica,darza,ferma si tenace,urmarindu0si indeaproape scopul. +alculata si c/i"zuita,/arnica si inteligenta ,cu o mare vointa de stapanire de sine, ara intruneste toate virtutile ce compun viziunea etica a lui %lavici ,care construieste astfel o eroina demna de toata pretuirea si fata de care are simpatie si intelegere-D1ici ca se uitau insa oamenii ca mai inainte la dansa.LasO ca "anul te ridica si in sufletul tau si in gandul altora ,dar "anul agonsit e o dovada de vrednicie. POPA TANDA 5e .oan %lavici CARACTER-)AREA 6ERS+,ACULU- 6R-,C-6AL COMPUNERE ,arintele Trandafir este persona#ul principal al nuvelei,fiind prezent in toate momentele actiunii si infatisat in evolutia sa.El este fiul dascalului ,intilie din satul Butucani,localitate unde mai tarziu a#unge preot. $ici isi intemeiaza o familie si isi profeseaza meseria in timp limitat. .nca din expozitiune naratorul apeleaza la caracterizarea directa evidentiind calitatile si c/iar defectele acestui persona#. El este-!om "un <a invatat multa carte si canta mai frumos decat c/iar raposatul tatal sau!.Este un om caruia ii place sa vor"easca drept si nu pe ocolite,spunand astfel lucrurilor pe nume -!si totdeauna vor"este drept si cumpanit ca si cand ar citi din carte!.,arintele Trandafir a fost invatat cu munca asa ca el este un "un gospodar,a"il,caci reuseste sa faca din nimica ceva,este un "un familist,ingri#indu0se sa nu lipseasca nimic celor dragi-!%i /arnic si gri#itor om este parintele Trandafir. $duna din multe si face din nimica ceva. %trange,drege si culege,ca sa ai"a pentru sine si pentru altii!.,entru ca isi priveste o"iectiv persona#ul,el ii reflescta si defectele,acele care s0au rasfrant intr0un mod neplecut asupra preotului. El era un om lipsit de diplomatie asa ca de multe ori a vor"it satenilor raspicat si fara ocolisuri,fapt care a tras dupa sine o reclamatie facuta de consateni si adresata protopopuluiP inunat om ar fi parintele Trandafif daca nu l0ar strica un lucru. Este cam greu la vor"a,cam aspru la #udecata-prea de0a dreptul verde0fatis!. .n urma reclamatiei preotul este transferat in satul %araceni,al carui nume,parca,este predenstinat. 5in acest moment naratorul prin caracterizarea indirecta lasa faptele sa vor"easca da la sine,adica se face oprezentare si prin atitudinea sau prin felul lui de a vor"i. $#uns in %araceni preotul analizeaza situatia cu luciditate si isi da seama ca tre"uie sa faca ceva astfel incat sa sc/im"e lucrurile in acest sat. 5in acest motiv,parintele Trandafir incearca mai intai sa0i surprinda pe sateni prin slu#"e deose"ite tinute la "iserica. 5e aceea in prima duminica el tine satenilor predica despre fiul risipitor- P.n cea dintai dumineca ,parintele Trandafir tine o predica oamenilor ce s0au adunat in numar mare ca sa vada pe popa cel nou3,arintele Trandafir se simtea norocit intr0acea zi. 1iciodata el n0a fost ascultat cu atata luare0aminte ca asta data!. 5ezamagirea nu se lasa mult asteptata,caci pe masura ce se scurgea timpul satenii parca au uitat de existenta preotului,asa ca acesta s0a trezit de multe ori,singur in "iserica..nzestrat cu tenacitate is energie de"ordanta,parintele nu renunta la telui propus si isi sc/im"a tactica de a"ordare a pro"lemei,astfel ca el porneste prin sat cu sfatul-!$steptati>grai el. 5aca nu veniti voi la mine,ma duc eu la voi>!. 1eo"tinand nici acum nici un rezultat,preotul isi diversifica strategiile si apeleaza la batjocura. Biind o"servator a ceea ce se intampla in #urul sau,neiertator,aspru cu cei lenesi,cu o lim"a ascutita si vor"a muscatoare,el ii ironizeaza pe satenii tandavi,fara mila-! ai>dar istet om mai esti tu>0graieste catre stapan0 si prin varful casei ai ferestre. Tare iu"esti lumina si sfantul soare>!.$lt mi#loc prin care parintele Trandafir incearca sa indrepte situatia noilor sai consateni,este ocara ,insa si aceasta se dovedeste a fi ineficienta avand c/iar un efect invers,deoarece satenii incep sa0l ocarasca si ei pe preot-!La inceput oamenii se lasau ocarati. ai tarziu,mai raspa2u4ndeau si ei cate ceva,asa,pe su" caciula. .n sfarsit,insa,vazand ca merge prea gros,incepura si ei sa ocarasca pe popo!.Toate aceste strategii nu au efectul sondat,intru0cat preotul este perceput de consateni ca o persoana din afara comunitatii lor,care prin pozitia sa nu face altceva decat sa le strice rosturile si o"iceiurile. 5aca la inceput satenii il privesc cu ingaduinta,mai tarziu datorita insistentelor o"ositoare ,oamenii ii raspund cu ostilitate considerand ca toata aceasta incercare a preotului este o

tandalitura,de unde de altfel persona#ul se alege cu numele de P,opa Tanda!. omentul in care enoriasii actioneaza impotriva0i, preotului nu0i ramane alta alternativa decat sa se dea pe sine drept exemplu. 5e aceea cu o aceeasi energie,tenacitate si vointa isi repara casa,isi impre#muieste curtea,isi cultiva pamantul,lucruri care ii uimesc pe sateni si al inceput il considera pe nedrept Pomul dracului!. .n final aceasta atitudine este urmata si de sateni astfel incat o parte dintre ei devin la randul lor persoane demne de urmat. .n sfarsit ,dupa o lunga perioada de c/in,preotul sc/im"a ceea ce si0a propus iar el din Pomul dracului! devine Pomul lui 5umnezeu!. $utorul isi prezinta persona#ul si dupa zece ani cand inafara de infatisare aproape nimic nu s0a sc/im"at din comportamentul parintelui-!Toate s0au sc/im"at<numai parintele Trandafir a ramas precum a fost- verde,vesel si /arnic!.