Tema 1 Forma cea mai sintetica de concretizare a mediului artificial o reprezinta localitatile, optimizate ca marime, structura, inzestrare i infatisare,

, astfel incat sa poata raspunde exigentelor sociale

Satul: numar relativ limitat de locuitori, suprafata redusa si ocupare extensive; inzestrare restrinsa cu dotari de interes colectiv

Aglomeratia urbana: preocuparea deosebita pentru calitatea fondului consruit si pentru aspectul spatiilor libere; prezenta si dezvoltarea unei retele de cominicatie cu mijloace perfectionate de transport pentru categorii de trafic diferentiate dezvoltarea suprafetelor spatiilor verzi si a zonelor pentru sport si recreere.

Definirea oraului : numrul locuitorilor; dotarea cu echipament tehnico-edilitar,( dotrile social-culturale care trebuie s asigure satisfacerea intereselor publice de odihna i recreere; importana n teritoriu; criterii administrative.

In lumea contemporana problema asezarilor umane sta sub semnul a doua mari fenomene: explozia demografica explozia urbanistica

Evolutia sociala pe plan tehnologic,economic si comportamental, a conditionat aparitia si dezvoltarea unui nou domeniu al stiintelor economice- Economie Urbana. subsistemul urbanistic -cuprinde totalitatea elementelor materiale ale oraului, inclusiv factorii naturali ce formeaz structura lui teritorial oraul este un sistem spaial-constructiv i social. subsistemul social este constituit de numrul locuitorilor, ca beneficiari ai ntregului sistem. Localizarea functiunilor in spatiul urban: Zonele functionale cu profil dominant dintr-o localitate urbana sunt: * Zona industriala care cuprinde totalitatea firmelor i regiilor industriale i de depozitare, iar n localitatile rurale, unitatil agricole, agro-industriale sau industriale. * Zona de locuit care cuprinde terenurile destinate cladirilor de locuit, a dotarilor i a cailor de circulatie aferente * Zona dotarilor social-culturale care include terenurile pe care sunt amplasate dotarile aflate n folosinta intregii populatii din localitatea respectiva. * Zona centrala a localitatii, denumita n literatura de specialitate i centrul civic, contine cele mai importante dotari orasenesti. Zona de spatii verzi care este formata din terenurile destinate parcurilor, gradinilor, scuarurilor, zonelor plantate de protective sanitara, etc

Zona de circulatie si transport care include terenurile destinate principalelor artere de circulatie, parcajele i garajele publice, spatiile destinate transportului n comun, constructiile i instalatiile destinate transportului exterior

Legea lui Reilly: un ora atrage clientela n raport direct cu populaia sa aglomerat i n raport invers cu ptratul distanei Tema 2 Prin urbanizare intelegem procesul prin care o populatie in evolutia sa se concentreaza si se structureaza in ansamblul de tip urban, studiul stiintific al acestui proces si raporturile intre indivizi si functiile urbane specifice Teoria aprrii emis de istoricul german Ludwig Maurer i economistul Karl Bucher care susin ca oraele au aprut ca urmare a necesitilor de aprare ale oamenilor mpotriva nvlitorilor, cetile fortificate devenind astfel nucleele viitoarelor orae. Teoria condiiilor geoclimatice elaborat de geografi, care explic apariia oraelor ca urmare a mediului natural favorabil: condiiile geoclimatice, configuraia terenului etc. Wolf Schneider susine c primele orae au aprut n zona terenurilor agricole cele mai fertile (ex: Mesopotamia, Valea Nilului). Teoria deciziei administrative emis de istoricii G. Below, K. Hegel i T. Wright, care consider c oraele au luat natere ca urmare a deciziei puterii de stat, factorul determinant fiind organizarea politico-juridic Teoria schimbului de mrfuri consider c principalul factor de dezvoltare a oraelor l-a constituit plasarea acestora la intersecia unor artere comerciale, terestre sau maritime Teoria oraelor-necropol care aparine lui Lewis Mamford i care susine c oraul celor mori a precedat celor vii i ca multe orae din Egipt, China sau Grecia au aprut n apropierea marilor necropole i complexe religioase. Urbanism- un ansamblu de masuri tehnice, administrative, economice i sociale care trebuie sa permita o dezvoltare armonioasa, rationala i uman a aglomeratiilor. Obiective: -ameliorarea conditiilor de viaa prin eliminarea disfunctionalitatilor, asigurarea accesului la servicii publice i locuinte convenabile pentru toti locuitorii; - crearea conditiilor pentru satisfacerea cerintelor speciale ale copiilor, varstnicilor i ale persoanelor cu handicap; - utilizarea eficienta a terenurilor n acord cu functiile urbanistice adecvate; - extinderea controlata a zonelor construite; - protejarea i punerea n valoare a patrimoniului cultural construit i natural; - asigurarea calitatii cadrului construit, amenajat i plantat din toate localitatile; - protejarea localitatilor impotriva dezastrelor naturale i a riscurilor tehnologice.

Conceptul de urbanism priveste: cadrul natural, functiile economice ale teritoriului, reteaua generala de localitati echiparea tehnica a teritoriului Tema 3 Etapa Biocenotica= s-a stabilit un echilibru spontan ntre om i natur, prin adaptarea i resemnarea continu a omului fa de natur. Faza conflictuala= omul se detaeaz de natur i, narmat cu mijloace materiale din ce n ce mai puternice, agreseaz natura Faza reconcilierii= omul realizeaz c el nu este dect beneficiarul temporar al naturii i c el devine responsabil fa de descendenii si. Aceast faz este cea de trecere de la jefuire la gestionare, de la iresponsabilitate la responsabilitate. Cauze ale degradarii mediului uman: * Agricultura agresiva- afecteaza mediul natural prin:lucrarile de imbunatatiri funciare,pesticidele si fertilizantii utilizati in exces,dezvoltarea sectorului zootehnic,preindustrializarea si industrializarea produselor agricole * Activitatea industrial- polueaza absolut toate mediile (aer, apa, sol), provocand prejudicii sanatatii oamenilor, vietuitoarelor, agriculturii, transporturilor, constructiilor, culturii si chiar ei insisi. * aezrile umane- concentrarea populaiei ca numr i densitate n formatiuni urbane ce depasesc scara uman, dezvoltarea haotica a retelelor de comunicatii i transport care irosesc imense suprafete de teren,etc. Consecinte ale orasului: consumul de spatiu cu impact asupra ecosistemului prin defrisari, desecari, eroziuni, modificari ale raportului intre populatie i habitat; exploatarea fr restrictii a resurselor naturale, n special a celor neregenerabile, a materiilor prime, a apei, a masei lemnoase; efectele poluante ale marilor orae care se refera la problema deseurilor urbane, poluarea i degradarea spatiilor verzi, modificari n climat, influente asupra faunei, etc; efecte asupra starii de sanatate a oamenilor prin creterea numrului de imbolnaviri mintale, sporirea maladiilor cardiovasculare, etc Fenomenul de hipertrofie a oraelor: *deformarea zonelor rezidentiale i a celor industriale prin concentrarea activitilor bancare, a societatilor de asigurari i imobiliare, a intregului sector tertiar n marile metropole ceea ce antreneaza puternice disproportii regionale. *degradarea mediului inconjurator are loc ca urmare a supraconcentrarii locuitorilor dar i a activitilor economice ceea ce antreneaza dezechilibre ecologice att n interiorul metropolelor ct i n afara acestora, cantitatile mari de poluanti din apa, aer i sol determinand un grad ridicat de imbolnaviri n randul locuitorilor. * supraaglomerarea continua sa fie prezenta n marile orae n conditiile cresterii demografice i a presiunilor care se exercita asupra utilizarii terenurilor. * expansiunea spatiala are loc odata cu creterea populaiei metropolelor i deplasarea acestora ctre marginea oraelor. Ca urmare, scade densitatea urbana dar apar probleme

legate de asigurarea locuintelor, gestionarea traficului interurban, managementul deseurilor, creterea surselor de poluare, etc. Tema 4 Structura sist urban. Orice sistem urban se constituie din componente i relaii, care au intensiti, se ordoneaz i se intercondiioneaz dup legi geografice, economice i social-istorice. Trama urban reprezint simpla distribuie a oraelor ntr-un teritoriu. Reeaua urban este conceput nu numai ca o structur format din linii i noduri, dar avnd i relaii ntre oraele componente. armatura urbana include reteaua sau ansamblu de orase ale unei arii geografice date raporturile dintre aceste orase, raporturile intre oras si zona rurala inconjuratoare, ca si raporturile dintre orase cu alte centre urbane din afara zonei. Puterea de influen a unui ora tinde ctre 0 cnd distana tinde ctre infinit. zona aglomerata-comune suburbane si limitrofe care sunt legate intre ele prin continuitatea zonei urbane, reprezentand practic o continuare a acesteia. zona de interdependenta-comune limitrofe care fara a aavea continuitate au caracteristici ce decurg din activitati ale centrului urban(instalatii urbane, echipament de interes general). zona marginala-comune in care majoritatea populatiei desfasoara activitati si gen de viata rural, fond construit predominant rural, care se deplaseaza curent pentru cumparaturi, distractii si pentru munca, in centrul urban cel mai aporopiat. Teoria locurilor centrale explic organizarea spaial i ierarhic n acelai timp a sistemelor de aezri, prin funcia economic a acestora, care este de a distribui bunuri i servicii unei populaii repartizate ntr-un teritoriu W. Reilly ajunge la concluzia c dou orae atrag cumprtorii dintr-un spaiu, direct proporional cu mrimea lor i invers proporional cu ptratul distanei dintre acestea. Tema 5 Localizarea functiei comerciale: Stadiul I-formarea centrelor traditionale si ierarhizarea amplasamentelor in raport de frecventa cererii si de distanta fata de centrul traditional ;-evolutia orasului si dezvoltarea policentrica a activitatii comerciale. Stadiul II-corespunde urbanizarii in retea, dezvoltarii zonelor periferice si a transportului colectiv. Stadiul III-inspirat de urbanizarea in cascada, care leaga amplasarea comertului de traectoria si infrastructura rutiera ; echiparea zonelor suburbane si realizarea echipamentului extraurban, pe marile axe rutiere de penetratie.

prin urbanism commercial se nelege ansamblul eforturilor i mijloacelor puse n lucru de ctre arhiteci, urbaniti, economiti pentru a adapta comerul noilor condiii de locuit, noilor concentrri de populaie.

Urbanismul comercial poate fi sintetizat in urmatoarele planuri: * imbunatatirea sistemului de distributie pentru a face fata cerintelor n continua crestere manifestate de consumatori reglarea structurilor geografice ale distributiei i asigurarea unei amplasari corespunzatoare a unitatilor sau centrelor comerciale Solutionarea problematicii programelor de urbanism comercial presupune: a)identificarea si masurarea factorilor socio-economici si demografici care influentiaza volumul, structura si evolutia pietei bunurilor si serviciilor b)studierea tipologiei si comportamentului menagelor, volumul si structura cererii de marfuri si servicii, factorii emotionali, care pot influenta comportamentul spatial al cererii, adica: -gradul de mobilitate - atractia zonei centrale asupra populatiei din alte zone urbane c) determinarea indicilor de mobilitate a cererii de marfuri a populatiei

Tema 6 Reguli generale de urbanism commercial: Reeaua comercial a unui mare ansamblul de locuine sau a unui nou cartier ar trebui astfel implantat nct magazinele s se afle n apropierea consumatorilor. In funcie de dimensiunea ansamblului i densitatea locuitorilor exist fie posibilitatea regruprii magazinelor ntr-un punct unic, Echipamentul comercial al centrului oraului va trebui astfel considerat pentru a susine coexistena marilor i micilor suprafee de vnzare, a comerului integrat i comerului independent, n aa msur nct s nu existe condiii de monopol din partea nici unei firme. Echipamentul comercial al centrului oraului ar trebui s cuprind un numr important de magazine, pentru a putea s constituie un ansamblu atractiv, s ofere clientelei o diversitate de bunuri i servicii i s asigure comercianilor o rentabilitate bun. Ansamblul arhitectural al reelei comerciale trebuie s constituie un tot armonios, dar nu i uniform Centrele comerciale vor trebui s fie dotate cu o suprafa corespunztoare parcrilor. Centrele comerciale vor trebui s funcioneze n conformitate cu obiceiurile de via i comportamentele de cumprare ale populaiei-inta. niveluri ierarhice:

Schematic trama comercial are mai multe

Un centru de proximitate limitat la a deservi nevoile cele mai frecvente, Un comer de cartier sau specific micilor orae, regrupnd un numr mai mare de magazine,

Un comer de grup de cartiere sau specific centrului de ora mediu, oferind n plus fa de nivelul de dotare anterior i posibilitatea de cumprare a bunurilor destinate s satisfac cereri ocazionale a populaiei de servit. La nivelul marilor aglomeraii urbane, ansambluri comerciale echipate pentru o zon de atracie foarte ntins, peste limitele perimetrului urban, acoperind o ntreag regiune geografic

Puterea de atracie a unui ansamblu de puncte de vnzare depinde de: parametri economici i raionali elemente simbolice i afective

Un centru comercial este un ansamblu de magazine i uniti de prestri de servicii, astfel profilate, dimensionate i localizate nct s corespund nevoitor i resurselor financiare ale populaiei interesate. Clasificare: - centre comerciale aprute ca urmare a programelor de reconstrucie i remodelare a centrelor istorice ale oraelor; - centre comerciale amplasate n zone de intersectare a curenilor de circulaie (gri, aeroporturi etc); - centre comerciale, cu caracter pronunat sezonier, amplasate n zone de agrement sau de mare trafic turistic; - centre comerciale care includ galerii i pasaje (ntre 3-8 mii mp.); - centre comerciale regionale - presupun o pia potenial de minimum 250 mii locuitori pe o raz de aproximativ 20 minute deplasare;

Comertul electronic implic: relaiile inter-ntreprinderi; - relaiile dintre ntreprinderi i administraiile publice; - relaiile ntre ntreprinderi i consumatori. Tema 7 cerinele unui amplasament ideal: - regimul de proprietate asupra terenului (statutul juridic al terenului); - suprafa acoperitoare pentru execuia si funcionarea (eventual extinderea viitoare) a obiectivului propus; -...... (poziia n ansamblul urban) ,- structura socio-demografic i dinamismul zonei de influen; - accesibilitate i vecinti; - forma terenului i gradul de planeitate; - caracteristici tipo i gen ct mai corespunztoare sau care s impun adaptri cu costuri ct mai reduse; - grad de echipare a zonei (energie, ap, gaze, salubritate etc.); - preul terenului i a lucrrilor de amenajare exterioare, infrastructur etc.). Amplasarea punctului de vnzare va respecta urmatoarele principii:

- principiul capacitatii de interceptare a unitatii: capacitatea de interceptare se masoara prin volumul de trafic existent n vecinatatea locului de amplasare a punctului de vnzare respectiv; - principiul atractiei cumulate: gruparea mai multor puncte de vnzare genereaza o atractie cumulata, superioara sumei atractiilor individuale ale punctelor de vnzare localizate izolat; - principiul de compatibilitate: magazinele care ofera marfuri complementare exercita o atractie comerciala mai mare; - principiul de accesibilitate: consumatorul trebuie sa poata intra, traversa si iesi usor din perimetrul care delimiteaza locul de amplasare a punctului de vnzare n cauza.

Stabilirea amplasamentului comporta urmatoarele etape -identificarea amplasamentelor posibile; -evaluarea acestora; -alegerea amplasamentului optim; -organizarea expluatarii. Factori de care se tine seama in alegerea amplasamentului unui hotel. -Factori de distanare a sitului - Factori economici - Factori de mediu - Reglementarea urbanistic i potenialul sitului - Potenial de extindere - Vizibilitatea i accesibilitatea sitului comportament spatial al populatiei - mobilitatea acesteia in teritoriu, mobilitate provocata si alimentata de o multitudine de factori de natura socio-economica si psihologica Factori - Extinderea teritoriului oraselor; - Aparitia noilor zone de locuit - Dezvoltarea mijloacelor de transport public sau personal/reducerea timpului de deplasare; - Cresterea puterii de cumparare si diversificarea cererii de bunuri si servicii; - Cresterea exigentei pentru marfuri de calitate si grad de confort in efectuarea cumparaturilor; - Gradul de concentrare a dotarilor comerciale - Prestigiul si imaginea dotarilor comerciale - Posibilitatea de conjugare a actului de cumparare cu alte functii(petrecerea timpului liber, contact social) Mobilitatea puterii de cumparare inregistreaza diferentieri sensibile in functie de natura marfurilor: -marfuri pentru satisfacerea consumurilor primare, cu precadere produse agroalimentare si marfuri gospodaresti de consum zilnic si cerere de masa; - marfuri pentru satisfacerea nevoilor secundare, echipament electro-menajer, unele marfuri de folosinta indelungata, articole vestimentare de cerere larga - marfuri de cerere ocazionala, in general articole si produse de prezentare(de marca), Metodele de determinare empiric a vadului comercial sunt urmtoarele: - reperarea clientelei (customer spotting): presupun colectarea

informaiilor privind adresele clienilor i obiceiurile de cumprare ale acestora - metode bazate de msurarea distanei sau a timpului parcurs: se bazeaz pe evaluri privind traficul autovehiculelor. Tema 8 investitie - Totalitatea cheltuielilor care se fac pentru cumpararea bunurilor de capital. investitiile se impart in: - investitii de inlocuire - investitii pentru dezvoltare Structura investitiilor: 1.dupa caracterul lucrarilor -constructii noi -reconstructii-cu sau fara modificarea profilului tehnologic; -dezvoltari extinderi sau completari; -reutilari-cu sau fara modificari de spatii

2. dupa importanta luctarilor -directe, -colaterale -conexe

3. dupa finantare -din fondiri private -din fonduri publice

initiatorii proiectelor investitionale in activitatea comerciala: - societati comerciale-firme - promotori profesionisti, posesori de terenuri - institutii posesoare de suprafete de teren, inclusive administratia locala, grupuri industriale etc - promotori in sistematizarea teritoriala, personae fizice sau juridice, organizatii care investesc in sistematizarea noilor zone de locuinte. 6 etape principale ale proiectului investitional: - Studiul de fezabilitate - Planificarea - Proiectarea - Construcia - Punerea n funciune - Exploatarea Gestiunea investiiei cu recurgere la soluia concepere-realizare aceast tehnic de promovare a proiectului este prevzut atunci cand este vorba de operaiuni a cror finalitate major este o producie al crei proces determin conceperea, realizarea i punerea sa n funciune,

Gestiunea investiiei cu recurgere la managementul de proiect: n soluia numit managementul de proiect, purttorul operaiunii (beneficiarul) ncredineaz managerului de proiect (primul contract), apoi unuia sau unor antreprenori realizarea acesteia (al doilea volet de contracte), desigur sub controlul proiectantului. Certificatul de urbanism este actul de informare cu caracter obligatoriu prin care autoritatea public face cunoscute regimul juridic, economic i tehnic al imobilelor i condiiile necesare n vederea realizrii unor investiii, tranzacii imobiliare ori a altor operaiuni imobiliare, potrivit legii. Tema 9 tipologia oraselor turistice Orase muzeu Centre de pelerinaj Orase universitare Orasele festival orase congrese urbanismul turistic cuprinde un ansamblu de solutii si actiuni specifice care vizeaza organizarea, amenajarea sau reabilitarea spatiului urban menite sa contribuie la cresterea rolului turismului in economiile locale. Actiuni specifice urbanismului turistic amenajarea peisajului natural, dezvoltarea si diversificarea infrastructurii turistice, promovarea evenimentelor, fundamentarea design-ului urban pe principii estetice, reabilitarea patrimoniului construit si a centrelor istorice.