CURSUL 2

Controlul organoleptic , concentratie si solubilitate

Controlul organoleptic in analiza formei farmaceutice se efectueaza in scopul verificarii aspectului, culorii, mirosului , gustului unei substante. Poate da primele indicate privin calitatea si puritatea unei substante medicamentoase FRX si FE mentioneaza ca produsul trebuie sa corespunda prevederilor integral

Daca in urma verificarilor se constata inadvertente produsul este necorespunzator

Abaterile prezentei impuritatilor din materii prime - conservarii necorespunzatoare - interactiunilor nedorite intre excipient si substanta activa

Verificarea d.p.d.v. a aspectului -amorfa -cristalina - microcristalina Substanta cristalina = cristalele se pot observa cu ochiul liber sau cu o lupa (x6) Substanta microcristalina = cristalele se pot observa la microscop (x200) Substanta amorfa = cristalele nu se observa

Substanta lichida se verifica daca solutia este - limpede - transparenta - opalescenta - tulbure La substantele lichide se specifica daca sunt suspensii sau emulsii. Substante moi se verifica omogenitatea/ neomogenitatea.

Verificarea d.p.d.v a culorii

Se precizeaza daca este cazul nuanta si intensitatea culorii Nuanta expresii "galben-verzui" , "alb - verzui Intensitate intens/slab

Determinarea culorii
Substanta solida examinare cu ochiul liber (uneori FRX prevede dizolvarea unei anumite cantitati de substanta solida intr-un solvent examinarea culorii solutiei respective). Se specifica obtinerea unei solutii limpezi, opalescente. Transparente

Substanta lichida 10 ml intr-o eprubeta incolora ; se examineaza la lumina zilei transparenta. Eventuala coloratie se compara cu o solutie etalon de culoare Etaloane: pentru solutia de papaverina , insulina, isoniazida, morfina Culoarea si aspectul solutiilor se folosesc etaloane de transparenta; de opalescent sau de tulbureala

-Etalonul de transparenta pentru solutia unde farmacopeea precizeaza cel mult transparent. Etalonul de transparent se obtine prin dizolvarea a 0.01000 g caolin/ 1000 ml. intr-un balon cotatsolutia de analizat trebuie sa fie mai transparent ca solutia etalon. -Etalonul de opalescenta cel mult opalescent; se obtine prin dizolvarea a 0.0300g caolin /1000 ml H2O. FRX admite cel mult folosirea unui etalon. -Etalonul de tulbureala FRX prevede ca solutia noastra sa fie cel mult tulbure. Etalonul de tulbureala se obtine prin dizolvarea a 0.05000 g caolin/ 1000 ml solvent intr-un balon cotatsolutia de analizat trebuie sa fie mai putin tulbure ca etalonul ca solutia etalon.

Compararea solutiei noastre cu etaloanele se face utilizand eprubete incolore, cu acelasi diametru, luand spre analiza volume egale din ambele solutii si examinandu-le pe fond negru, in conditii identice. Solutia de analizat nu trebuie sa prezinte opalescenta, tulbureala mai intense ca etalonul. Trebuie sa fie limpede (in cazul solutiilor) se examineaza solutia noastra cu un volum egal cu solventul folosit la dizolvarea substantei. -Pentru examinarea culorii solutiei FRX prevede utilizarea unor etaloane de culoare; se obtin prin cantarirea exacta la balanta analitica a unor saruri colorate (FeCl3, clorura de cobalt, sulfat de cupru) -Aceste etaloane de culoare se pastreaza in vase inchise etans, ferrite de lumina si au un maxim de valabilitate de 3 luni de la preparare. -Daca examinam coloratia unei solutii comparative cu un etalon de culoare se folosesc eprubete incolore, de acelasi diametru pe fond alb. -Pentru a corespunde FRX solutia noastra nu trebuie sa fie mai intensa decat etalonul.

1.3. Determinarea mirosului miros puternic determinarea se face pe o sticla de ceas cu o cantitate mica de proba miros foarte slab se iau 2,00 g substanta, se pulverizeaza, se aduc pe o hartie de filtru de 20 cm 2 si se examineaza mirosul. In cazul substantei lichide se iau 2 ml solutie , se imbiba pe o hartie de filtru 10 cm2 si se examineaza mirosul.

1.4. Determinarea gustului

-o cantitate foarte mica de substanta se gusta ; -daca substanta este toxica , are gust acru sau amar se dizolva 0,1 g de substanta in 10 ml H2O; -se imbiba o hartie de filtru si se examineaza gustul. -daca substanta este netoxica (lichida) se imbiba cu solutia respectiva o hartie de filtru si se atinge varful limbii .

Solubilitatea
FRX prevede anumite expresii privind solubilitatea (rubrica caracteristici) -Au semnificatie la temperaturile de 15-25o C foarte usor solubil 1 g substanta se dizolva in mai putin de 1 ml solvent usor solubil 1 g substanta se dizolva in 1- 1o ml solvent solubil 1 g substanta se dizolva in 10- 30 ml solvent putin solubil 1g substanta se dizolva in 30- 100 ml solvent greu solubil 1 g substanta se dizolva in 100 -1000ml solvent foarte greu solubil 1 g substanta se dizolva in 1000-10000 ml solvent practice insolubil 1 g substanta se dizolva in mai mult de 10000 ml solvent

FRX aprecierea solubilitatii se face cu volume maxim prevazute. partial solubil- in produsele medicamentoase sunt mai multi component si numai unii sunt solubili miscibil 2 lichide care se amesteca in orice proportie

solubil in timp- substantele necesita pentru dizolvare un timp mai indelungat (in acest timp se agita eprubeta) Se iau in calcul asemenea cantitati incat se obtin 10-20 ml solutie
Daca FRX prevede ca nu este obligatorie examinarea solubilitatii substantei in toti solventii specificati in monografie atunci este obligatorie verificarea solubilitatii in cel putin 2 solventi si daca se constata inadvertente substanta nu corespunde FRX. O substanta este dizolvata daca nu mai prezinta particule in suspensie. In cazul prezentei unor impuritati mecanice, a unor filamente de hartie de filtru, vata, solutia se considera corespunzatoare daca corespunde etalonului de transparenta si daca dupa un repaus de 60 min solutia respectiva nu lasa un reziduu vizibil cu ochiul liber.

Concentratia solutiilor
Concentratia % (procentuala)
-m/m (procente de masa) 1g de substanta dizolvata in 100 g solutie . -

Ex. o sol 5% NaCl (100g sol.5g NaCl).

solutie.

- m/V (procente de volum) - volum de substanta dizolvata in 100 ml

Ex. o sol de 5 % in procente de volum5ml alcool+95ml apa

-g/V cantitatea in g de substanta dizolvata in 100ml solutie. Se utilizeaza la

solutiile perfuzabile, injectabile.

Ex: ser fiziologic 9 0,9 g NaCl in 100 ml solutie

- V/V

= m/V m= V V= m /

Titrul unei solutii (T) -cantitatea in grame de substanta care se gaseste intr-un ml de solutie -vorbim de titru cand exprimam concentratia unor solutii in molaritate Concentratia molara (M) 1M 2M 3M -0,1 M= 10 -1 M 0,01 M= 10 -2M 0,001=10 -3M Molaritate = nr de moli de substanta care se gasesc in 1 l de solutie.

Concentratia normal (N) nu este oficinala FRX

- nr de Eg continuti in 1 l solutie Solutie molara = 1 mol la litru Solutie dublu molara = 2 moli la 1 litru M HCl = 36,5 36,500 g/ 1000 ml solutie MNaOH = 40 T=0,0365000 g/ml o sol 0,1 mHCl------------------0,1 moli HCl /1000 ml (0,1 36,500 /1000ml) T=0,0036500 Pentru a afla exact titrul unei solutii folosim : Titrosubstanta S E

Pentru NaOH

pt o sol 0,1 M NaOH ar trebui sa cantaresc 0,1 40 =4 g NaOH si se dizolva in 1000 ml H2O 4 gNaOH/1000ml solvent O substanta titrimetrica = o substanta care permite obtinerea unei solutii cu titru cunoscut , prin cantarire exacta la balanta analitica. Conditii pentru ca o substanta sa fie titrimetrica: Sa aiba o formula chimica bine stabilita

Sa aiba o masa molecular mare erori mici la cantarire Sa fie stabile (NaOH nu este stabile, reactioneaza f. usor cu CO2 din aer se carbonateaza ) Sa nu reactioneze cu solventul Sa fie stabile in timp

Pentru a afla titrul folosim titrosubstanta: Pentru NaOH folosim acidul oxalic (stabil, masa molecular mare =90). Cantarim o cantitate de acid oxalic la balanta analitica HOOC-COOH + 2 NaOH +Na-OOC- COO-Na+ +H2O Treal = 0,0139625 g NaCl/ml solutie (determinat experimental) Tteoretic = 0,004000 g/ m F=TR/TT Factorul (F)= raportul intre titrul real si cel teoretic = factor de transformare F1 V F = V exacta molaritate factor de transformare Pp/m = parti pe million g/kg FRX prevede :-congelator (-15 oC) - la rece (2-8 oC) - la loc racoros (8-15 oC) - la temperature camerei (15-25 oC)

MARIMI FIZICE
DENSITATEA Densitatea relativa (d2020) a unei substanate este raportul dintre masa unui volum din acea substanta si masa unui volume egal de apa la temperatura de 20oC. Densitatea relative (d204) a unei substanate este raportul dintre masa unui volum din acea substanta la temperatura de 20oC si masa unui volume egal de apa la temperatura de 4oC. Masa volumica 20 este raportul dintre masa si volumul acelei substante la temperatura de 20oC. Determinarea densitatii in functie de sensibilitate (precizie) : -truse de densimetre (a doua zecimala) -balanta Mohr Westfahl (a treia zecimala) - picnometru (a patra zecimala)

DENSITATEA
Determinarea cu densimetru (precizie la a doua zecimala) 0,6-1,6 densimetru explorator (apa pura are =1,000) Picnometrul este cel mai utilizat m0 = masa picnometrului gol m1= masa cu solutia de determinat m = masa la temperature de 200C a unui volum din solutia de determinat m1-mo = m - se spala picnometrul, se aduce la temperatura de 200C , se umple cu apa (m2) - m2-m0 = m3 , m 3 = masa unui volum de apa la temp. 200C - 2020 = m/ m3 raportul intre masa unui volum de analizat si masa unui volum de apa la 200C

Calculul densitatii pentru grasimi solide si ceruri Se cantareste picnometrul uscat (m1) la temperatura de 20oC apoi se umple picnometrul cu apa si se cantareste din nou (m4). Se goleste picnometrul si cu ajutorul unei baghete se toarna in picnometru ceara sau grasime topita a.i. sa ocupe sai 1/3 din volumul picnometrului (m3), dupa care se tine fara dop in apa incalzita la 700C timp de o ora a.i., dupa racire la temperatura de 200C, sa fie foarte bine delimitata suprafata.

Se umple cu apa si se cantareste din nou (m2 = masa picnometru cu ceara si apa)
La suprafata de contact nu trebuie sa existe bule sau picaturi de aer - d 2020 = m2 - m1/(m4+m2) (m1+m3) = m/m1

Puterea rotatorie Proprietatea unei substante de a roti planul luminii polarizate cand substanta este strabatuta de un fascicul de lumina polarizata. Este o caracteristica a fiecarei substante optic active; serveste la identificarea substantei medicamentoas ( puritate, dozare). Nu toate substantele au aceasta proprietate doar cele optic active (daca au in molecula un atom de C asimetric sau un centru de asimetrie).

Factori de care depinde marimea unghiului de rotatie: Natura substantei Grosimea stratului strabatut de lumina Temperatura Lungimea de unda a radiatiei Concentratie Natura solventului