Curs Foc-Partea 2 - Calculul Elementelor Compozite

Conf. dr. ing. Raul Zaharia Curs Master: Calculul structurilor la actiunea focului.
________________________________________________________________________________

II-1
UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII
CURS MASTER AN I SEM.II

CALCULUL STRUCTURILOR LA ACTIUNEA FOCULUI
PARTEA II
REGULI DE CALCUL SPECIFICE PENTRU ELEMENTE
COMPOZITE OTEL-BETON

Titular disciplina: Conf. Dr. Ing. Raul ZAHARIA

________________________________________________________________________________

II-2

CAPITOLUL 7 - REGULI DE CALCUL SPECIFICE PENTRU
ELEMENTE COMPOZITE OTEL-BETON

7.1 Scopul EN 1994-1-2

EN 1994-1-2 acoper o varietate de elemente compozite otel-beton. Cteva exemple sunt
date in figura 7.1.
In funcie de natura lor, in situaia de incendiu, elementele compozite pot avea un rol de
rezisten mecanica i/ sau de compartimentare. Astfel, toate cele 3 criterii de rezisten la
foc pot fi relevante:
Capacitatea portant ;
Izolarea termica ;
Etaneitatea.

Betonul este parte integranta a seciunii transversale a unui element compozit. Ipoteza unei
temperaturi uniforme in seciunea transversal (la fel ca in cazul modelelor simplificate de
calcul pentru oel) nu mai este realist pentru astfel de elemente, fapt ce complic
semnificativ procedura de calcul. Astfel, in EN 1994-1-2 exist prevederi pentru modele de
calcul simplificate sau avansate, dar, spre deosebire de EN 1993-1-2, apare si metoda
tabelara.

(a) grinzi i plci (b) stlpi
Figura 7.1: Exemple de elemente compozite conform EN 1994.1.2

In metoda tabelara pentru determinarea capacitatii portante nu se fac referiri cu privire la
rspunsul termic, datele prezentate fiind bazate pe experiena cumulat de teste sub foc
standard. Cu privire la criteriul de izolare termica, pentru grinzi cu plac de beton la partea
superioar se face referire la reguli general acceptate pentru plci de beton, in timp ce
pentru plci din beton cu tabl cutat la partea inferioar nu sunt oferite date sub forma
tabelar.

Pentru modelele de calcul simplificate, rspunsul termic este in cele mai multe cazuri bazat
pe modele avansate de calcul, care presupun utilizarea unui program de calcul dedicat. In
principiu sunt folosite trei opiuni:

Modelul de calcul simplificat este bazat pe reguli semi-empirice, derivate din teste
sub foc standard; aceast abordare exista spre exemplu pentru stlpi compozii avnd
beton intre tlpile profilului -vezi figura 7.1.b(b);
________________________________________________________________________________

II-3
Rezultatele calculelor sistematice pe baza modelelor avansate sunt folosite intr-un
studiu parametric pentru a obine reguli simple de calcul; aceasta abordare este
folosita pentru planee compozite -vezi figura 7.1.a;
Se utilizeaz modelul avansat, iar simplificrile se refera la rspunsul mecanic;
aceast abordare a fost folosit pentru stlpii cu seciune nchisa circulara sau
rectangulara, umplui cu beton SHS - vezi figura 7.1.b(c).

7.2 Modele simplificate de calcul

In aceasta seciune se prezint cteva modele simplificate de calcul pentru:
rspunsul termic al stlpilor compozii avnd seciuni de oel parial nglobate (stlpi
din oel cu beton intre tlpi);
verificarea criteriului de izolare termic pentru plci din beton cu tabl cutat;
evaluarea temperaturii in armtura de la partea inferioar a plcii cu tabl cutat.

7.2.1 Rspunsul termic al stlpilor compozii, cu seciuni de oel parial nglobate

Pentru a ine cont de rspunsul termic al stlpilor compozii cu seciunea de oel parial
nglobat in beton, seciunea transversal este mprit in patru pri:

Tlpile profilului metalic
Inima profilului metalic
Betonul coninut de profilul metalic
Barele de armtura

Fiecare component este evaluat pe baza unei rezistene i rigiditi reduse (depinznd de
temperatura medie). Pentru betonul i pentru inima profilului, se ia in considerare o
seciune transversal redus, aa cum se arata in figura 7.2.
Regulile de calcul simplificate se aplic doar pentru condiii de foc standard i pentru
expunere pe patru fete.
Temperatura medie i reducerea seciunii de beton depind de timpul expunerii standard
(ex: 30, 60, 90 i 120 minute) i de geometria seciunii transversale. Aceast din urm este
reprezentat de factorul de seciune, care in acest caz se calculeaza cu formula (vezi figura
7.2):

2( )
m
A b h
V b h
+
=

Relaiile necesare sunt de natura semi-empiric i deriv din teste la foc standard. Anexa
IV prezint un exemplu de calcul la foc pentru un astfel de stlp.
________________________________________________________________________________

II-4
Z
Y
h
b
c,fi
e
f
h w,fi
b
c,fi
b
e
w
u
2
u
1

Figura 7.2: Seciune transversal redus pentru un stlp compozit
avnd seciune de oel parial nglobat

7.2.2 Verificarea criteriului de izolare termic a plcilor compozite din beton cu tabl
cutat

In modelele de calcul simplificate, criteriul de izolare termic este identic cu cel aplicat la
testele de foc standard, i anume: creterea de temperatur pe partea neexpus in mod
direct a elementelor, s nu fie mai mare dect 140 C in medie, sau mai mare dect 180 C
in orice punct (EN 1363-1, 1999). In cazul plcilor compozite, formate din beton armat i
tabl cutat la partea inferioar, temperatura de la partea neexpus in mod direct variaz in
funcie de poziia punctului in care se msoar, datorit formei profilate a seciunii
transversale (vezi figura 7.3). In modelul de calcul simplificat pentru evaluarea criteriului
de izolare, se ia n considerare acest efect.

Figura 7.3: Distribuia tipic a temperaturii pe partea neexpus a planeelor compozite

Au fost realizate calcule sistematice ale rspunsului termic pe planee, incluznd att
profile trapezoidale ct i profile cu intrnduri (la care golul este de forma unui trapez cu
baza mica orientata in jos). Datele disponibile la acest moment sunt pentru situaiile
prezentate in tabelul 7.1.

________________________________________________________________________________

II-5
Tabelul 7.1: Date disponibile
Tipul Adncimea
betonului H
B
[mm]
Tipul betonului
Profil cu intrnduri (6x)
Profil trapezoidal (49x)
50, 60, 70, 80,
90, 100, 110, 120
NCW si LWC
Eurocode 4, 1994

Calculele sunt realizate att pentru beton obinuit ct i pentru beton uor. Se presupun
urmtoarele:

Focul standard actioneaza la partea inferioar;
Condiiile de transfer termic pe partea expusa (i anume convecie i radiaie) in cont
de forma profilat i de stratul de zinc;
Conductivitatea termic (
c
) i capacitatea termic (
c
c
c
) a betonului sunt luate in
conformitate cu ipotezele din Eurocoduri;
Coninutul mediu de umezeal este de 4% pentru betonul obinuit i de 5% pentru
betonul uor.

Pentru fiecare caz analizat (vezi tabelul 7.1), s-a determinat timpul in care s-a obinut
criteriul de izolare. Rezultatele au fost apoi analizate folosind urmtorii parametrii:

geometria nervurii (A/L
r
)
factorul de form al tlpii superioare ()
nlimea plcii de beton (h
1
)
grosimea tlpii superioare (
3
l ).

Procedura de determinare a timpului este trecut in revist in figura 7.4, respectiv 7.5.

Figura 7.4: Izolarea termic a plcilor compozite

In formula prezentata in figura 7.4, termenii au urmtoarea semnificaie:

i
t rezistena la foc lund in considerare i izolarea termic [min];
A volumul de beton al nervurii pe unitatea de lungime [mm
3
/m];
Lr
aria expus a nervurii pentru lungimea de un metru [mm
2
/m];
r
A
L
factorul de seciune al nervurii [mm];
________________________________________________________________________________

II-6
factorul de form pentru talpa superioar [-];
3
l limea tlpii superioare [mm].

Coeficienii
i
a , pentru diferite valori ale adncimii betonului h
1
, pentru beton obinuit i
uor, sunt dai in tabelul 7.2. Pentru valori intermediare, este permis interpolarea liniar.

2
2 1
2
2 2
2 1
2
2
2
2
|
\
|
+ +
|
\
| +
=

h
. h
L
A
r

Figura 7.5: Definirea geometriei nervurii, factorul de seciune A/L
r
pentru nervuri ale
plcilor compozite.

Configuraia factorului de form pentru talpa superioar poate fi determinat astfel:
3
2
2 1 2
2
2
2 1
3
2
2
l
2
l l
h
2
l l
l h
|
|
\
|
|
\
|
+ |
\
|
+ + =

Tabelul 7.2: Coeficienii pentru determinarea rezistenei la foc lund in considerare
izolarea termic

a
0
[min]
a
1
[min/mm
]
a
2
[min]
a
3
[min/mm
]
a
4
[mm
min]
a
5
[min]
Beton obinuit -28,8 1,55 -12,6 0,33 -735 48,0
Beton uor -79,2 2,18 -2,44 0,56 -542 52,3

7.2.3 Temperatura in armtura de la partea inferioar a plcilor compozite (beton
armat + tabl cutat la partea inferioar)

Pentru a calcula momentul plastic capabil, este necesar cunoaterea distribuiei
temperaturii in seciunea transversal a unei plci compozite. Este fcut distincia intre
momentul capabil de la partea inferioar a plcii din mijlocul deschiderii, respectiv
momentul capabil de la partea superioar a plcii de pe reazeme. In aceast seciune se
pune accentul pe temperatura din armtura adiional, dispus pentru a mbunti
momentul de la partea inferioar a plcii in zona de cmp.

Temperatura din armtur, dac exist, dispus in mod obinuit in partea central a
nervurilor, are o importan deosebit pentru momentul ncovoietor capabil al plcii.

exposed surface: Lr

area: A 1
2
h
2
h
1

3
________________________________________________________________________________

II-7

Intr-un mod similar ca celui descris in paragraful 7.3 pentru criteriul de izolare, au fost
dezvoltate formule, din care rezult temperatura in armatura adiional (
r
) in funcie de
principalii parametrii, i anume (cu referire la figura 7.6):
Distana pn la talpa inferioar (u
3
)
Poziia barei in nervura (z), conform Anexei V
Unghiul inimii ()

Figura 7.6: poziia barei de armatura

Se determin temperatura barei de oel din nervura plcii, dac exista, conform figurii 7.6,
cu formula:
( ) ( )
|
|
\
|
+ +
|
|
\
|
+ +
|
|
\
|
+ =
3
5 4
r
3 2
2
3
1 0 s
1
c c
L
A
c z c
h
u
c c

unde:
R
temperatura armturii adiionale din nervur [C];
u
3
distana la talpa inferioar [mm];
z poziia din nervur [mm
-0.5
];
unghiul inimii [grade];

Factorul z, care indic poziia barei de armtur, se determina cu relatia:
3 2 1
u
1
u
1
u
1
Z
1
+ + =

Distanele u
1
, u
2
i u
3
sunt exprimate in mm i sunt definite dup cum urmeaz:
u
1
, u
2
: cea mai mica distan din centrul armturii la orice punct al inimii tablei;
u
3
: distana de la centrul armturii la talpa inferioar a tablei.

Plac
Tabl
profilat
Armtur

u
2
u
1
u
3
u
2
u
1
u
3

________________________________________________________________________________

II-8
Coeficienii c
i
depind de timpul de expunere standard i sunt date in tabelul 7.3, att pentru
betonul obinuit ct i pentru betonul uor.

Tabelul 7.3: Coeficienii pentru determinarea temperaturii barelor de armtur din nervuri
Beton Rezistena la
foc [min]
c
0
[
o
C]
c
1
[
o
C]
c
2
[
o
C/mm
0.5
]
c
3
[
o
C/mm]
c
4
[
o
C/
o
]
c
5
[
o
Cmm]
60 1191 -250 -240 -5.01 1.04 -925
90 1342 -256 -235 -5.30 1.39 -1267
Beton
obinuit
120 1387 -238 -227 -4.79 1.68 -1326
30 809 -135 -243 -0.70 0.48 -315
60 1336 -242 -292 -6.11 1.63 -900
90 1381 -240 -269 -5.46 2.24 -918
Beton
uor
120 1397 -230 -253 -4.44 2.47 -906

7.3 Metoda tabelara

Dup cum este prezentat in figura 7.7, acest tip de model de calcul poate fi aplicat
urmtoarelor elemente structurale:
Grinzi compozite cu o acoperire parial sau total a profilului de oel ;
Stlpi compozii cu profile nglobate parial sau total in beton ;
Stlpi compozii cu seciuni tubulare din oel umplute cu beton (CHS sau RHS).

Metoda de calcul folosete valori predefinite bazate in principal pe rezultatele testelor
standard la foc i mbuntite prin investigaii analitice. Asa cum se arata in exemplul din
figura 7.8, rezistenta la foc standard se poate verifica functie de nivelul de ncrcare,
dimensiunile minime ale seciunii elementului, aria necesar de armtur i acoperirea
minim cu beton,

Figura 7.7: Domeniul de aplicare al metodelor de calcul cu date tabelare

Cel mai important avantaj al acestei metode este uurina cu care se poate aplica, insa, in
comparaie cu alte modele de calcul simplificate sau avansate, conduce la obinerea unor
rezultate mai conservative. Ca o consecin, aceast metod se poate aplica in faza de
________________________________________________________________________________

II-9
predimensionare a unei cldiri pentru a obine dimensiunea minim a seciunii unui
element structural solicitat la foc standard.

Figura 7.8: Metoda de calcul cu date tabelare (exemplu de stlp compozit
cu profil metalic parial acoperit cu beton)

Aplicarea metodei de calcul simple folosind date tabelare poate fi fcut in dou situaii
diferite (vezi figura 7.9), una pentru cazul de verificare in care dimensiunile elementelor
structurale sunt cunoscute, respectiv in cazul predimensionarii, in care sunt definite doar
aciunile de calcul.
La verificare, cnd dimensiunile seciunii transversale ale elementelor structurale precum
i capacitatea portanta a elementului
d
R sunt cunoscute, poate fi calculat aciunea
mecanic pentru situaia de foc
, fi d
E pentru a determina nivelul de ncrcare
, , fi t fi d d
E R = .
Din valoarea nivelului de ncrcare i din dimensiunile i cerinele constructive ale
seciunii transversale ale elementului, datele tabelare dau rezistena la foc a elementului.
In predimensionare, dimensiunile seciunii transversale ale elementului structural nu sunt
definite. Se cunosc doar efectele aciunilor
d
E i
, fi d
E din combinaia de ncrcri pentru
temperatura camerei i calculele la foc. In acest caz, se poate considera c nivelul de
ncrcare este
, , fi t fi d d
E E = . Pe baza acestei valori i rezistena standard la foc, pot fi
determinate dimensiunile minime ale seciunii transversale precum i condiii constructive
ale elementului. Apoi, aceste valori definite ale seciunii transversale, vor fi verificate in
calculul la temperatura normala, adic
d d
R E .

________________________________________________________________________________

II-10

Figura 7.9: Aplicarea datelor tabelare in calculul la foc pentru dou situaii diferite

7.4 Detalii constructive

In calculul la foc al structurilor compozite trebuie considerate anumite detalii constructive
pentru mbinri, respectiv pentru legtura dintre beton i otel.
In mod evident, proiectarea la foc bazat pe analiza structural global presupune c
integritatea structural trebuie garantat si nu se accept colapsul global datorit cedrii
mbinrilor dintre elemente. Un alt aspect referitor la mbinri, care trebuie considerat, este
posibila cedare in timpul fazei de rcire. Aceast trstur este foarte important, nu doar
pentru analiza structural global in condiiile unui foc natural al unei pri a structurii cu o
temperatur ridicat, in timp ce alta parte intr in faza de rcire, dar i pentru calculul la
foc in condiii standard a structurilor din oel i a celor compozite, care trebuie s ia in
considerare comportarea real la foc in orice condiie.
Un exemplu tipic este detaliul de mbinare intre grind i stlp pentru o structura
compozit (vezi figura 7.10), in care se prevede un decalaj intre talpa inferioar a grinzii
din oel i stlpul din oel. La temperatura normala, mbinarea este considerat articulata
deoarece sgeata grinzii este limitat. In situaia de incendiu, datorit efectului de
ncovoiere din temperatur i a pierderii rezistenei, grinda va suferi o deformare
nsemnat, care conduce la dezvoltarea unei rotiri importante. In cazul existentei
decalajului intre talpa inferioara a grinzii i stlp, talpa grinzii va intra in contact cu stlpul
crend mpreun cu armturile de oel din placa de beton un moment ncovoietor capabil la
partea superioar a grinzii. Aceast capacitate portant suplimentar va crete rezistena la
foc a grinzii.

________________________________________________________________________________

II-11

Figura 7.10: Exemplu de detaliu constructiv pentru a obine moment ncovoietor capabil
la partea superioar in situaia de foc conform cu EN1994-1-2

Un alt exemplu tipic de detaliu constructiv specific este pentru legtura oel-beton in cazul
grinzilor cu profilul metalic parial nglobat in beton. Pentru a avea o rezisten suficient a
legturii astfel nct barele suplimentare de armtur s fie capabile s lucreze mpreun cu
profilul din oel, EN1994-1-2 recomanda detaliile constructive prezentate in figura 7.11.
Scopul acestor detalii constructive, pe lng crearea unei legturi mecanice intre diferitele
elemente ale grinzii, este de a asigura un sistem de protecie mpotriva fisurrii i zdrobirii
betonului, un comportament negativ al betonului din timpul expunerii la foc, care, in acest
caz, ar duce la o expunere direct a oelului armturilor.

Figura 7.11: Exemple de detalii constructive pentru a asigura o rezisten suficient a
legturii
dintre oel i beton in situaia de foc conform EN1994-1-2

________________________________________________________________________________

II-12
7.5 Proprietatile betonului la temperaturi ridicate

Relaia tensiune-deformaie a betonului la temperaturi ridicate

Proprietile mecanice ale betonului la temperaturi ridicate, sunt date in EN1994-1-2 (vezi
figura 7.12). Se poate observa uor faptul c rezistena la compresiune a betonului supus
temperaturilor ridicate, scade in mod treptat pn la 50% din rezistena sa la temperatura
obisnuita, cnd atinge o temperatur de 600C, deci aproape similar cu oelul.

Informaii mai detailate pentru stabilirea proprietilor mecanice ale betonului la
temperaturi ridicate, sunt date in tabelul 7.4 i in figura 7.13.

Figura 7.12: Proprietile mecanice ale betonului obinuit la temperaturi ridicate
I II
ce,
cu,

c,
c,
f
c,

ZONA I:
(
(
|
|
\
|
+
|
|
\
|
=
3
, cu
, c
, cu
, c
, c , c
2 3 f
, cu
c
c,
c,

f
f
=
k
and
se aleg conform valorilor din tabelul 3.3
ZONA II:
Pentru aplicaii numerice, se adopt o ramur descendent
Figura 7.13: Modelul matematic pentru relaia tensiune-deformaie a betonului comprimat
la temperaturi ridicate

________________________________________________________________________________

II-13
Tabelul 7.4 Valorile celor doi parametri ai relaiei tensiune-deformaie pentru
betonul normal (NC) i uor (LC) la temperaturi nalte
Temperatura betonului
c , c , c
f f k

=
3
, cu
10 .

c
[C]
NC LC NC
20 1 1 2,5
100 1 1 4,0
200 0,95 1 5,5
300 0,85 1 7,0
400 0,75 0,88 10,0
500 0,60 0,76 15,0
600 0,45 0,64 25,0
700 0,30 0,52 25,0
800 0,15 0,40 25,0
900 0,08 0,28 25,0
1000 0,04 0,16 25,0
1100 0,01 0,04 25,0
1200 0 0 -

Dilatarea termic a betonului

4 6 11 3
/ 1,8 10 9 10 2, 3 10
c c
l l

= + + pentru 20C
c
700C
3
/ 14 10 l l

= pentru 700C <
c

1200C

( )
6
/ 18 10 20
c
l l
=

unde: l este lungimea elementului de beton la 20C
l este alungirea termic a elementului de beton

a
,
c
este temperatura betonului

________________________________________________________________________________

II-14
ANEXA III - DATE TABELARE I MODELE SIMPLIFICATE PENTRU
ELEMENTE COMPOZITE CONFORM EN 1994-1-2

Tabelul III.1: date tabelare si analiza rspunsului termic in modele simplificate (elemente
orizontale)
tipul elementului date tabelare
disponibile
analiza rspunsului termic folosit
in modele simple

da nu
nu abordare semi-empiric
nu abordare semi-empiric

nu
generalizare a rezultatelor modelelor
de calcul avansate

conectori

Profile cu sau fr
protecie la foc

Conectori
Plac de beton sau
plac compozit cu
tabl profilat
Plac opional de beton

Etrieri

Armtur

________________________________________________________________________________

II-15

Tabelul III2: date tabelare si analiza rspunsului termic in modele simplificate (stalpi)
tipul elementului date tabelare
disponibile
analiza rspunsului termic folosit
in modele simple

da nu

da abordare semi-empiric

da aplicare direct a modelului termic avansat

________________________________________________________________________________

II-16
ANEXA IV EXEMPLU DE CALCUL PENTRU UN STLP COMPOZIT CU
SECIUNE DE OEL PARIAL NGLOBAT IN BETON

Se verifica la aciunea focului un stlp compozit realizat dintr-o seciune
din oel parial nglobat in beton, care face parte din structura de rezisten
a unei cldiri de birouri. Stlpul are o lungime de L = 4.0 m. Stlpul face
parte dintr-un cadru contravntuit, este ncastrat in stlpul superior i cel
inferior. In timpul expunerii la foc, lungimea de flambaj poate fi redusa
dup cum se prezint in figura IV.1. Rezistenta standard la foc ceruta este
R 60.

Figura IV.1. Lungimi de flambaj ale stlpilor in cadre contravntuite

Figura IV.2 Seciunea transversal a stlpului

Stlp din oel:
Profil: seciune laminata HE 300 B
Marca oelului: S 235
nlimea: h = 300 mm
Limea: b = 300 mm
Grosimea inimii: e
w
= 11 mm
Grosimea tlpii: e
f
= 19 mm
Aria seciunii transv.: A
a
= 14900 mm
Limita de curgere: f
y
= 235 N/mm
Modulul de elasticitate: E
a
= 210,000 N/mm
Momentul de inerie: I
z
= 8560 cm
4
(axa minima de inerie)
Armtura:
Marca oelului: S 500

________________________________________________________________________________

II-17
Diametrul: 4 25
s
= 1960 mm
Limita de curgere: f
s
= 500 N/mm
s
= 210,000 N/mm
s
= 4 4.9 (30.0 / 2 5.0)
2
= 1960 cm
4

Acoperire: u
s
= 50 mm
Betonul:
Clasa betonului: C 25/30
c
= 300 300 14900 1960 = 73,140 mm
Rez. la compresiune: f
c
= 25 N/mm
cm
= 30,500 N/mm
c
= 30 30
3
/ 12 8560 1960 = 56,980
cm
4

Sarcini:
Sarcini permanente: G
k
= 960 kN
Sarcini variabile: P
k
= 612.5 kN

Aciunile mecanice din timpul expunerii la foc

( ) 2, , dA k d i k i
E E G A Q = + +

Factorul de combinaie pentru aciunea variabila pentru o cldire de birouri
este
2,1
= 0.3. Fora axial de calcul in timpul expunerii la foc este:
,
1.0 960 0.3 612.5 1143.8 kN = + =
fi d
N

Verificarea utiliznd modelul simplificat de calcul

Trebuie verificat faptul c sarcina la temperaturi ridicate este mai mic
dect rezistena de calcul.

, ,
1
fi d fi Rd
N N
Se determin fora axiala capabila in situaia de incendiu cu luarea in
considerare a flambajului dup axa z (axa minima de inerie):
, , , , fi Rd z z fi pl Rd
N N =
unde:
z
factorul de reducere ce depinde de curba de flambaj c i de
zveltee
N
fi,pl,Rd
fora axiala capabila plastica in situaia de incendiu

Pentru utilizarea modelului simplificat de calcul, trebuiesc ndeplinite
diferite condiii, artate in tabelul IV.1.

Tabelul IV.1. Cerine pentru utilizarea modelului simplificat de calcul
Cerina Existent
max 13.5 13.5 0.3 4.05 m l b
= = = 0.5 4.0 2.0 m l
= =

230 mm 1100 mm h h = 300 mm
230 mm 500 mm b b = 300 mm
( ) 1% 6% +
s c s
A A A ( ) 19.6 731.4 19.6 0.03 3% + = =

________________________________________________________________________________

II-18
max R 120 R 60
230 300 or
10 if
3
b
l b
h b
<
<

>

300 mm
300 300 1
b
h b
=
= =

10 = 10 300 3 l b mm m
< = 0.5 4.0 2.0 m l
= =

Determinarea forei axiale capabile plastice i a rigiditii efective la
ncovoiere

Conform Anexei G din EN 1994-1-2, se reduce seciunea transversal a
stlpului compozit. Anumitor pari ale seciunii transversale li se reduce
aria iar altora limita de curgere i modulul de elasticitate.

Figura IV.3. Seciunea transversal redus pentru calculul la foc

Pentru tlpile profilului din oel se determina factorii de reducere pentru
limita de curgere i a modulul de elasticitate. Pentru aceasta, trebuie
calculat temperatura medie a tlpilor.

, ,
= +
f t o t t m
k A V

Temperatura
o,t
i factorul de reducere k
t
sunt dai in tabelul IV.2. Factorul
de seciune se calculeaz astfel:
( ) ( )
-1
2 2 0.3 0.3
13.3 m
0.3 0.3
m
h b A
V h b
+ +
= = =

Tabelul IV.2 Parametrii pentru calculul temperaturii medii a tlpilor (vezi
EN 1994 Partea 1-2, Anexa G, Tabelul G.1)
Clasa de rezisten
standard la foc
o,t
[C] k
t
[mC]
R 30 550 9.65
R 60 680 9.55
R 90 805 6.15
R 120 900 4.65

Pentru R 60, temperatura medie este:
,
680 9.55 13.3 807 C
f t
= + =

________________________________________________________________________________

II-19
Cu aceast temperatur, factorii de reducere k
y,
i k
E,
sunt dai in Tabelul
3.2 din EN 1994 Partea 1-2, unde se pot interpola liniar intre valori
intermediare:
,
,
0.107
0.088
y
E
k
k

=
=

Fora axiala capabila plastica i rigiditatea la ncovoiere pentru tlpi, se
determin astfel:
( ) ( )
, , , , , , ,
2 2 30 1.9 0.107 23.5 1.0
286.65 kN
= =
=
fi pl Rd f f y ay f M fi a
N b e k f

( ) ( ) ( )
3 3
, ,
, ,
7 2
6 0.088 21, 000 1.9 30 6
1.58 10 kNcm
= =
=
E a f f
fi f z
EI k E e b

Inima se reduce prin intermediul ariei seciunii transversale i prin limita de
curgere. Reducerea nlimii se face la ambele capete ale tlpii :
( ) ( )
( ) ,
0.5 2 1 1 0.16
w fi f t
h h e H h =

Parametrul H
t
este dat in tabelul IV.3.

Tabelul IV.3. Parametrul pentru reducerea inimii (vezi EN 1994 Partea 1-2,
Anexa G, Tabelul G.2)
Clasa de rezistenta
standard la foc
H
t
[mm]
R 30 350
R 60 770
R 90 1100
R 120 1250

Prin urmare, h
w,fi
este calculat:
( ) ( )
( ) ,
0.5 30 2 1.9 1 1 0.16 77 30 3.04 cm
w fi
h = =
Limita de curgere se reduce la valoarea:
( ) ( )
2
, , ,
1 0.16 23.5 1 0.16 77 30 18.04 kN/cm = = =
ay w t ay w t
f f H h
Fora axial capabil i rigiditatea la ncovoiere, pentru inima, in timpul
expunerii la foc sunt:
( )
( )
, , , , , , , ,
2 2
1.1 30 2 1.9 2 3.04 18.04 1.0
399.26 kN
fi pl Rd w w f w fi ay w t M fi a
N e h e h f
(
=

( =

=

( ) ( )
( )
3
, ,
, ,
3
7
2 2 12
21, 000 30 2 1.9 2 3.04 1.1 12
0.0047 10 kNcm
a w f w fi w
fi w z
EI E h e h e
(
=

(
=

=

Un strat exterior de beton cu o grosimea b
c,fi
se neglijeaz in calcul. Aceasta
grosime este dat in Tabelul IV.4.
b
c,fi
= 1.5 cm

________________________________________________________________________________

II-20

Tabelul IV.4. Reducerea grosimii betonului (vezi EN1994 Partea 1-2,
Anexa G, Tabelul G.3)
Clasa de rezistenta
standard la foc
b
c,fi
[mm]
R30 4.0
R 60 15.0
R 90 ( ) 0.5 22.5
m
A V +
R 120 ( ) 2.0 24.0
m
A V +

Restul betonului se reduce prin factorul de reducere k
c,
care depinde de
temperatura betonului. Temperatura medie a betonului dat Tabelul IV.5
depinde de factorul de forma A
m
/V.

Tabelul IV.5. Temperatura medie a betonului depinznd de factorul de
form
(vezi EN 1994 Partea 1-2, Anexa G, Tabelul G.4)
R 30 R 60 R 90 R 120
A
m
/V
[m
-1
]
c,t
[C]
A
m
/V
[m
-1
]
c,t
[C]
A
m
/V
[m
-1
]
c,t
[C]
A
m
/V
[m
-1
]
c,t
[C]
4 136 4 214 4 256 4 265
23 300 9 300 6 300 5 300
46 400 21 400 13 400 9 400
--- --- 50 600 33 600 23 600
--- --- --- --- 54 800 38 800
--- --- --- --- --- --- 41 900
--- --- --- --- --- --- 43 1000

( ) ( ) ( ) ( )
,
400 21 13.3 21 9 400 300 336 C = =
c t

unde:
-1
13.3 m =
m
A V ,

Factorul de reducere k
c,
i deformaia
cu,
corespunztoare lui f
c,
sunt date
in Tabelul 3.3 din EN 1994 Partea 1-2.
( ) ( ) ( ) ( )
( ) ( ) ( ) ( )
,
3 3
,
0.75 400 336 400 300 0.85 0.75 0.814
10 400 336 400 300 10 7 10 8.08 10

= + =
(
= =

c
cu
k

Modulul secant al betonului poate fi calculat cu:
( )
3 2
, ,
0.814 2.5 8.08 10 251.9 kN/cm
c,sec, c c cu
E k f

= = =
Se pot determina acum, fora axial capabil i rigiditatea la ncovoiere a
betonului:
________________________________________________________________________________

II-21
( ) ( ) ( ) ( )
( ) ( ) ( ) ( )
( )
, , , , ,
, , ,
0,86 2 2 2

0,86 30 2 1, 9 2 1, 5 30 1,1 2 1, 5 19, 6
0,814 2, 5 1, 0
1017, 3 kN
=
=

=
fi pl Rd c f c fi w c fi s
c M fi c
N h e b b e b A
f

( ) ( ) ( )
( )
( ) ( )
( ) ( ) ( )
3
3
, , , , ,
, ,
3
3
7 2
2 2 2 12
251,9 30 2 1,9 2 1,5 30 2 1,5 1,1 12 1960
0,909 10 kNcm
| | | |
=
| |
\ \
=
=
c sec f c fi c fi w s z
fi c z
EI E h e b b b e I

Barele de armatur se reduc prin limita de curgere i prin modulul de
elasticitate. Factorul de reducere al limitei de curgere k
y,t
este dat in tabelul
IV.6 iar factorul de reducere al modulului de elasticitate k
E,t
este dat in
tabelul IV.7. Ambii depind de clasa de rezisten la foc i de media
geometrica u a distanelor dintre axele barelor de armtur i marginea
betonului.

1 2
50 50 50 mm = = = u u u
unde:
u
1
distana dintre axa barei de armtur
marginal i muchia interioar a tlpii
u
2
distana dintre axa barei de armtur
marginal i suprafaa betonului

Tabelul IV.6. Factorul de reducere k
y,t
pentru limita de curgere f
sy
a barelor
de armtur (vezi EN 1994 Partea 1-2, Anexa G, Tabelul G.5)
u [mm] Clasa de
rezisten
standard la foc
40 45 50 55 60
R 30 1 1 1 1 1
R 60
0.78
9
0.88
3
0.97
6
1 1
R 90
0.31
4
0.43
4
0.57
2
0.69
6
0.82
2
R 120
0.17
0
0.22
3
0.28
8
0.36
7
0.43
6

Tabelul IV.7. Factorul de reducere k
E,t
pentru modulul de elasticitate E
s
a
barelor de armtur (vezi EN 1994 Partea 1-2, Anexa G, Tabelul
G.6)
u [mm] Clasa de
rezisten
standard la foc
40 45 50 55 60
R 30
0.83
0
0.86
5
0.88
8
0.91
4
0.93
5
R 60 0.60 0.64 0.68 0.72 0.76

________________________________________________________________________________

II-22
4 7 9 9 3
R 90
0.19
3
0.28
3
0.40
6
0.52
2
0.61
9
R 120
0.11
0
0.12
8
0.17
3
0.23
3
0.28
5

k
y,t
= 0,976 k
E,t
= 0,689

Fora capabila plastica i rigiditatea la ncovoiere a barelor de armtur sunt
calculate astfel:
, , , , , ,
19, 6 0,976 50, 0 1, 0 956,5 kN = = =
fi pl Rd s s y t sy M fi s
N A k f
( )
7 2
, ,
, ,
0, 689 21 000 1960 2,836 10 kNcm = = =
E t s s z
fi s z
EI k E I
Fora axiala capabila pentru ntreaga seciune transversal se determin cu:
, , , , , , , , , , , , , ,
286, 7 399, 3 1017, 3 956, 5
2659,8 kN
= + + +
= + + +
=
fi pl Rd fi pl Rd f fi pl Rd w fi pl Rd c fi pl Rd s
N N N N N

Pentru a calcula rigiditatea la ncovoiere efectiv a seciunii transversale,
trebuie determinai coeficienii de reducere
i,
. Acetia sunt dai in tabelul
IV.8.

Tabelul IV.8. Coeficienii de reducere pentru calculul rigiditii efective la
ncovoiere (vezi EN 1994 Partea 1-2, Anexa G, Tabelul G.7)
Clasa de
rezisten
standard la foc
f,
w,
c,
s,
R 30 1.0 1.0 0.8 1.0
R 60 0.9 1.0 0.8 0.9
R 90 0.8 1.0 0.8 0.8
R 120 1.0 1.0 0.8 1.0
( ) ( ) ( ) ( ) ( )
, , , ,
, , , , , , , , , ,
7 7 7 7
7 2
0, 9 1, 58 10 1, 0 0, 0047 10 0,8 0, 909 10 0, 9 2,836 10
4, 70 10 kNcm
= + + +
= + + +
=
f w c s
fi eff z fi f z fi w z fi c z fi s z
EI EI EI EI EI

Calculul forei critice de flambaj

Fora de flambaj a lui Euler sau fora critic elastic este:
( ) ( )
2
2 2 7
, ,
, ,
4, 70 10 0, 5 400 11610, 7 kN
2
= = =
fi cr z
fi eff z
N EI l

unde:
l
lungimea de flambaj a stlpului in situaia de

incendiu

Zvelteea adimensional se obine din :
, , , ,
2659,8 11610 0, 48 = = =
fi pl R fi cr z
N N

unde:
N
fi,pl,R
valoarea N
fi,pl,Rd
cu coeficienii pariali de siguran
M,fi,I
=

________________________________________________________________________________

II-23
1.0

Factorul de reducere
z
se determin folosind curba de flambaj c din
Tabelul 6.1
din EN 1993 Partea 1-1 i zvelteea adimensional in situaia de incendiu.
2 2 2 2
1 1
0,86
0, 68 0, 68 0, 48
= = =
+ +
z

unde:
( ) ( )
( ) ( )
2 2
0, 5 1 0, 2 0, 5 1 0, 49 0, 48 0, 2 0, 48
0, 68
= + + = + +
=

Fora axial capabil la flambaj se calculeaz astfel:
, , , ,
0,86 2659,8 2287, 4 kN = = =
fi Rd z z fi pl Rd
N N
Verificare:
, , ,
1143,8 2287, 4 0, 50 1 = = <
fi d fi Rd z
N N

Verificarea cu metoda tabelara

La determinarea nivelului de ncrcare
fi,t
procentul de armare trebuie s
fie intre 1% i 6%. Procente mai mari sau mai mici nu trebuie luate in
considerare.
1%
6%
1% 19.6
0.03 3%
6% 731.4 19.6
s
c s
A
A A

+

>
= =

< +

Se calculeaz nivelul de ncrcare:
, , , ,
1143.8 4130.4 0.28 = = = =
fi t fi d t d fi d Rd
E R N N
Parametrii dai in Tabelul 4.6 din EN 1994-1-2 pot fi interpolai in mod
liniar. In acest caz nu este necesar interpolarea.

Tabelul IV.9. Verificarea stlpului compozit cu seciune de oel parial
nglobat
Minim Existent
min 0.5
w f
e e = 1.1 1.9 0.58
w f
e e = =

min min 200 mm = = b h 300 mm = = b h
min 50 mm
s
u = 50 mm =
s
u

( ) min 4% + =
s c s
A A A ( ) 3% + =
s c s
A A A

Procentul de armare al stlpului compozit este prea mic. Pentru a crete
procentul, se pot alege bare de armtur cu diametru mai mare, sau mai
multe bare de armtur.
Totui, verificarea cu modelul simplificat de calcul a demonstrat ca stlpul
ndeplinete cerina de rezistenta la foc R60. Aceasta arata c metoda
tabelara este conservativa.

________________________________________________________________________________

II-24

REFERINE:

Both, C., Stark, J.W.B. and Twilt, L.: Numerical simulation of thermal and structural
response of composite steel/concrete structures to fire. Proceedings 4
th
Pacific
Structural Steel Conference, pp 171-178, Singapore, 1995
Both, C.: 3D analysis of fire exposed composite slabs. Proceedings 3
rd
CIB/W14
Workshop on Modelling, Delft, 1993
Calculul structurilor pentru construcii la aciunea focului Seminar organizat la
Universitatea Politehnica din Timisoara, in cadrul Programului UE RFCS
DIFISEK+, Decembrie 2008
EN 1991-1-2: Eurocode 1: Actions on Structures, part 1.2: General Actions Actions on
structures exposed to fire, 2005
EN 1363-1: Fire resistance tests Part 1: General requirements, CEN TC 127, 1999.
EN 1993-1-2: Eurocode 3: Design of Steel Structures, part 1.2: General Rules - Structural
fire design, 2004
EN 1994-1-2: Eurocode 4: Design of Composite Steel and Concrete Structures, part 1.2:
General Rules - Fire Design, 2004
Twilt, L. et al: Design Guide for Structural Hollow Section Columns Exposed to Fire.
CIDECT, Verlag TUV Rheinland,1994.

Curs Foc-Partea 2 - Calculul Elementelor Compozite

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs Foc-Partea 2 - Calculul Elementelor Compozite

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Conf. dr. ing. Raul Zaharia Curs Master: Calculul structurilor la actiunea focului.

= = = 0.5 4.0 2.0 m l

< = 0.5 4.0 2.0 m l

lungimea de flambaj a stlpului in situaia de

S-ar putea să vă placă și