CODUL CULORILOR

Un nou mod de a te vedea pe tine, relatiile tale si viata ta

Taylor Hartman, Ph. D.

CUPRINS
Cuvant inainte de Jean Hartman Prefata Introdu ere Partea Intai" Personalitatea in perspe tiva Capitolul 1. #lementele personalitatii Capitolul %. Profilul de personalitate Hartman Capitolul 3. 'otivatiile Codului Culorilor Capitolul 4. Personalitatea in perspe tiva Partea a doua" Culorile Capitolul !. )osu Capitolul $. *l+astru Capitolul (. *l+ Capitolul ,. -al+en Capitolul &. Culorile se undare Partea a treia" )elatiile dintre ulori Introdu ere Capitolul 1.. /e0aturile lui )osu Capitolul 11. /e0aturile lui *l+astru Capitolul 1%. /e0aturile lui *l+ si -al+en Capitolul 13. /e0aturile Cur u+eu" Construirea relatiilor de su es Partea a patra " Construirea ara terului Capitolul 14. Cum sa devii ea mai +una forma a ulorii tale 14, (4 (! 1.4 13. 141 %! 3( 4( !, $& $ & 1( %! 3 4 !

Cuvant inainte
Cum as putea sa1l pre2int pe a est om3 Primele 0anduri despre a est om ma du la 0radele si la s risorile de a reditare profesionala, dar el avea u mult mai multa e4perienta in mult mai multe domenii si reusea sa u ereas a inima multor oameni. Iar a ele s risori de a reditare si 0rade nu1l puteau des rie pe adevaratul Taylor Hartman. Cand ma 0andes la formarea fa uta la Universitate Internationala U.5 din 5an Die0o, California, eea e imi amintes era modul de pastrare a o+li0atiilor fata de familie si fata de omunitate, in iuda pro0ramului in ar at al arierei si edu atiei. Taylor s1a +u urat de multa responsa+ilitate ivi a si profesionala si totusi ne1a asi0urat pe noi a suntem ei mai importanti oameni din viata lui. #l este un iu+itor de oameni si a luptat pentru de2voltarea alitatii vietii. In iuda arierei lui foarte o+ositoare de onsultant, sustine a el mai mare ompliment primit vreodata este el primit de la fata lui de noua ani, are spunea a el are intotdeauna timp pentru o onsultatie privata u ea. Intre+area are ma framanta in le0atura u Taylor este" 6Cum este sa traiesti u un om a el36 Un raspuns plau2i+il ar fi a el 6este un om e pune in pra ti a tot eea e spune.6 6C7DU/ CU/7)I/7)6 este un dar spe ial de la o persoana spe iala. * eata arte te a8uta sa des operi misterele tale, mira olele relatiilor si ma0ia vietii. Taylor Hartman iti va atin0e inima, a easta arte iti va s him+a viata.

Prefata
5e intampla ori ui dintre noi a in relatiile so iale, de afa eri si hiar in ele familiale ne intalnim u unele persoane despre are ne formam o parere instantaneu1ra2and in a elasi timp, la a eleasi lu ruri, interesati de a eleasi teme pro+a+il din au2a e4perientei vietii asemanatoare. *poi intalnim si persoane u are onversam, ine4pli a+il, ostil si in onforta+il. In artea 6Codul ulorilor6 se 0rupea2a aspe te variate a personalitatii si omportamentului u patru ate0orii de ulori" rosu, al+astru, al+, 0al+en. In timp e putini dintre noi apartin omplet unei sin0ure ulori, a este ate0orii repre2inta un 0hid folositor pentru tipurile de personalitate. 9oloses odul ulorii pentru personalitate deoare e uloarea este de8a o metafora sta+ilita pentru emotii si omportament. :oi vedem rosu and suntem suparati si ne simtim 6al+astru6 and suntem tristi. 9olosind 0hidul ulorii pentru personalitate, ititorii vor fi apa+ili sa vada motivatiile din spatele omportamentului lor si a elor din 8ur. ;or fi apa+ili sa1i a epte pe eilalti pentru eea e sunt si, el mai important, vor invata sa in orpore2e ulorile vietii.

Introducere
9e+ruarie 14 ,1&,$ *m+ulante si pompieri u 0irofare de uloare rosie. Ploua rau in a eea noapte. #u si sotia mea am iesit in oras de <iua Indra0ostitilor. #a mi1a amintit sa1mi pun entura de si0uranta la intoar ere. :1am fost ni i and mai feri it in viata mea. 5tiam ine sunt si unde ma du . 'a simteam implinit in fata vietii si apa+il sa1mi a8ut familia, prietenii. Cu trei luni inainte noi ne mutasem la tara. #ra asa visurilor noastre din 5udul Californiei. Copiii nostri erau feri iti si sanatosi. 5otia mea a de orat asa in mod reativ si si1a fa ut noi prieteni. Doua2e i si in i de minute mai tar2iu stateam in onstient in +ratele sotiei mele in timp e pompierii indepartau usa masinii u un foarte mare efort pentru a ne eli+era si a ne transporta la spital. :u stiam nimi despre mine si despre nimeni. :u m1am +u urat mult de se uritatea identitatii mele. 5in0ura dovada de are eram si0ur a eram in viata, erau durerile de ap. Timp de saptamani intre0i m1am hinuit sa ma re0ases . 'a sinteam furios si inutil. *u fost rupte toate relatiile emotionale atat u sotia mea at si u ei din memorie. *m pierdut primul si el mai mare dar al vietii, am pierdut sensul de a fi 6eu6. Pentru prima data in viata mi1am dat seama e important e sa fii ineva, sa te simti intr1adevar uni si in viata. In mod disperat aveam nevoie de sensul identitatii. 'a simteam disperat si pierdut, fara personalitatea mea. In saptamanile si lunile are tre eau pe lan0a mine am in eput sa1mi reamintes unele persoane din memorie, numeroase numere de telefon de la oamenii are m1au a8utat sa1mi amintes aldura prieteniei noastre. /a rimi imi vin in o hi de multe ori and reali2e2 a nu puteam sa1mi im+ratise2 sotia 6al+astru6 =trista> si sa simt dra0ostea ei. 5unetele opiilor mei in epusera sa1mi tre2eas a din nou amintiri" at de noro os eram a eram in viata a sa1i prives um res . In a o data am in eput sa1i vad at de uni e erau personalitatile lor. Cea mai mare fata a mea , 6rosie6, Terra, are s1a mutat sin0ura, a erut a eu sa o re onta te2 in timpul verii, 6al+6 a asteptat si a privit linistita reintoar erea mea, fata mea 60al+ena6, 'i?elle, m1a im+ratisat, mi1a spus a ma iu+este si s1a dus afara sa se 8oa e. 'i a mea 6rosie6, in varsta de trei ani, @re*nne, si1a ontinuat 8oa a independent, indiferenta la onfu2ia tatalui sau, identitatea mi1a fost returnata si u noul id mi1a revenit pofta sa traies din nou. * tualmente, identitatea nu este noua, eu m1am 0asit pe mine dupa atatea luni de depresie, mirare si o pierdere de memorie severa. 'a simteam nou. *m in eput sa rad si sa1mi ironi2e2 prietenii. *m in eput sa ma simt onforta+il u viata, mai mult de at un vi2itator are sta mai mult intr1o asa. *m in eput sa ma simt parte din familie. '1au onvins s opurile in redi+ile ale personalitatii noastre in timpul vietii. 'i1a adus aminte de puterea si limita ara terului. 5unt mult mai sensi+il asta2i de at inainte de a ident. *tun i eram prea o upat sa ma 8o , sa fa lu ruri pe are le pla eam in slu8+a mea, nu aveam timp sa1mi sun pa ientii, sa ree2 strate0ii de e hipe u lientii si sa livre2 dis ursuri in itante. * um am timp sa mer0 la pran2 u prietenii si sa rad pana tre+uie sa ple am. * um am timp sa1i sun pe prietenii mei in timpul 2ilei doar a sa le 2i a1i iu+es . * um am timp sa 8o +asse+all u opiii mei, a um am timp sa traies si sa iu+es . * easta apropiere de moarte mi1a improspatat perspe tiva despre viata. Tu, a ititor, nu tre+uie sa e4perimente2i un a ident serios a sa1ti des operi propria identitate, u un profil stru turat u mare 0ri8a. 9ie are personalitate u puterea si limitele sale vor fi e4pli ate omplet. Ti se vor oferi su0estii um sa1ti de2volti ara terul si personalitatea pentru a fi el mai +un, tu insuti. )elatiile dintre stilurile personalitatii vor fi de asemenea dis utate. ;ei fi 0hidat um sa1ti de2volti diferite relatii la mun a, a asa si u prietenii. :oi toti avem o personalitate si un ara ter, e nu este determinat la nasterea noastra, asa a, din pa ate, multi oameni im+atranes mai mult de at sa reas a. * easta este o oportunitate sa intele0i diferenta. #ste dorinta mea a a easta arte, 0hidul ulorilor, sa fie 0hidul dumneavoastra spre intele0erea si apre ierea tipurilor de personalitate.

Capitolul 1 ELEMENTELE PERSONALITATII

Fiecare femeie care a dat nastere La mai mult de un copil Iti va spune ca fiecare vine Cu o personalitate unica la nastere. Personalitatea este innascuta 9ie are opil este nas ut u un set uni de trairi ale personalitatii. Intre+ati ori e femeie are a dat nastere la mai mult de un opil si ea va fi de a ord a fie are din opiii ei arata diferite note de omportament. Unii psiholo0i teoreti2ea2a personalitatea opilului a fiind in omplet formata pana la varsta de in i ani, altii mer0 mai departe, spunand a personalitatea se de2volta in et in timpul vietii, in pro esul de des operire si de maturi2are. #u nu sunt de a ord. #u red a atun i and unul dintre ole0ii mei foloseste uvantul ApersonalitateB se refera la istoria personala. #u red a fie are personalitate este ompleta a si on eptie si vine din sufletul fie arui opil. #ste un adou ontinuu u trairi 0eneti variate, la fel a si uloarea parului si 0rupa san0uina. Personalitatea nu este s him+ata de mediu. 5tiinta nu a des operit in a toti fa torii are determina ma hia8ul nostru prenatal. Personalitatea noastra este o Esenta solida de retrairi Reflectand esenta unica A particularitatii omului. Personalitatea este esenta solida a trairilor, refle tand esenta uni a a parti ularitatii umane. 5o iolo0ii, pentru a e4pli a personalitatea in termeni 0eneti i sau din pun t de vedere al influentei mediului au limitat intotdeauna intele0erile noastre la adevarata natura a personalitatii noastre. Personalitatea nu este nea0ra si al+a. Putem intele0e personalitatea si pe noi insine numai prin des hiderea o hilor spre o noua vi2iune a intele0erii. Chiar de la in eputul timpurilor, oamenii au in er at sa invete eea e ii fa e sa se miste. 5u0estiile au aratat a oamenii aveau o putere uni a si limitata din au2a influentei 2eitatilor. *strolo0ii au des operit douaspre2e e semne ale 2odia ului a o determinare a fa torilor de personalitate su+stituind puterea planetelor u puterea 2eilor. Traditiile hine2e au aso iat personalitatea u anul nasterii opilului. 'ai tar2iu teoreti ienii s1au intors la mediul in on8urator pentru a e4pli a diferentele personale. #i au ate0orisit personalitatile in on ordanta u patru aspe te dominante ale naturii" pamant, aer, fo si apa. * easta teorie a elementelor ne asi0ura noua un start interesant de la are noi sa intele0em personalitatea. #ste simplu, este memora+il si este Brotit intr1un pamant istori fertil.B Personalitatea nu este neagra si alba. Personalitatea este un caleidoscop.

Personaliatea este o interpretare a vietii Unii oameni vad lumea prin o helari olorati in rosu, altii o vad prin o helari ne0ri, dar nu putem in er a personalitatile asa um in er am o helarii. Personalitatea se determina usor and esti suparat, in0ri8orat sau li+er, and esti pasiv sau asertiv. Personalitatea este mai mult de at o atitudine, este eea e noi numim au2a a tului de CDa rea tionaDD. Personalitatea este heia modului de a rea tiona la o situatie sau alta. Personalitatea este un cod al co!porta!entului Personalitatea este esenta 0andurilor si sentimentelor are1ti spun um sa te ondu i. #ste o lista de raspunsuri +a2ate pe valori sustinute puterni si re2ute. Personalitatea iti dire tionea2a emotiile la fel a si ratiunea, la fie are e4perienta de viata, determina hiar si e fel de tip de rea tie emotionala sau ere+rala ai. Personalitatea este un pro es a tiv in are inima si mintea di tea2a fie arui om um sa se simta, um sa se omporte si um sa 0andeas a. Niciodata nu ti poti sc!imba esenta culorii Invata sa ti alimente"i puterea #a ti cunosti limitele. Probabil cea mai mare strategie unama dintre toate Este privirea abandonului propriei personalitati #i simplu inlaturarea inlaturarea proprie $incolo de marginile drumului vietii. Personalitatea ta are 0ri8a si te prote8ea2a a un parinte. 9ara trairi lare de personalitate are sa1ti mar he2e viata, noi am fi pierduti. #ste eea e te fa e diferit de eilalti si de i ri0id si destul de re2istent la s him+ari. Personalitatea te prote8ea2a, te a epta si este mult mai fle4i+ila u altii. Personalitatea pun te2a fie aruia dintre noi dire tii parti ulare si ne fa e sa ne simtim in onforta+il atun i and deviem de la ea. In momentul in are noi stam in afara drumului vietii ne simtim de2orientati. Cand in er am sa ne0am sau sa e4pli am unele pro ese neo+isnuite ne simtim emotionati si simtim o va0a idee de teama a suferim o durere sufleteas a pe are noi nu o putem intele0e, ne simtim onfu2i de in apa+ilitatea de a ne da seama de omportamentul nostru irational. Eu cred ca viata este cea mai distractiva calatorie dintre toate Poate fi cea mai buna calatorie decat ai visat creodata $aca stii unde ai fost si unde esti. Pentru fie are dintre noi inima personalitatii noastre este vitala in e4pli area noastra. 9ie are dintre noi are nevoie de un od al omportamentului personal si, da a nu ne intele0em sufi ient pentru a ne stapani unele rea tii, atun i ni iodata nu vom reste sanatosi si feri iti. Personalitatea este un !ister Din pa ate doar putini dintre noi unos motivatia felului de a 0andi si de a a tiona 1 pro+a+il ni iunul dintre noi nu unoaste raspunsul omplet. Totusi putem in er a. Pentru ma8oritatea oamenilor, propria personalitate este el mai mare mister dintre toate. #i sunt foarte frustrati atun i and nu intele0 +a2a a tiunilor si rea tiilor lor. In er and sa intele0em personalitatea noastra, sin0ura ale este de a reste pas u pas a umuland destule unostiinte despre noi si in epand sa detinem ontrolul asupra vietii (

noastre. Cunoasterea este putere. Cunostiintele pe are le vei a umula din a easta arte, iti vor da puterea de a1ti s him+a omportamentul, da a ale0i sa intele0i omportamentul elorlalti. Personalitatea este un curcu"eu Cu mii de ani in urma, and elementele unos ute erau doar pamantul, erul, fo ul si apa, e4istau patru tipuri de personalitate diferite. In a easta arte voi imprumuta si voi e4tinde metafora anti a. In A-hidul ulorilor A, 9o ul devine uloarea rosie, *l+astrul refle ta Pamantul, *l+ul repre2inta *pa iar *erul este repre2entat de -al+en. 9ie are dintre a este ulori are un set de trairi, puteri si limite, dar nu departe de a este limite ele e4pli a si personalitati individuale. * este ulori sim+oli2ea2a laritatea diferentelor dintre oameni, dar si a relatiilor dintre ei. Pamantul fara apa este de2olant si nu ar e4ista fo fara aer. 5im+oli , fie are personalitate se poate defini el mai +ine prin relatiile u elelalte personalitati. *r tre+ui sa intele0em a a este ulori se potrives si hiar se identifi a foarte +ine u ele patru tipuri de personalitate, re0asite in fie are ultura din lume, in fie are reli0ie, rasa si se4. * easta influentea2a fie are a tiune si rea tie, desi0ur fie are personalitate isi de2volta puterea dar si sla+i iunea uni a. 9ara variatii si e4 eptii, putem identifi a in mod lar tipul de personalitate parti ular, fie are dintre noi ar putea sa1si 0aseas a uloarea personala, sa1i invete ara teristi ile, sa invete um sa1i a entue2e puterea si sa lu re2e u limitele ei. *stfel noi am putea fi mai +ine pre0atiti pentru a intele0e pro+lemele din viata de 2i u 2i.

Capitolul # PRO$ILUL DE PERSONALITATE %ARTMAN

$e vreme ce personalitatea ta este innascuta si vine odata cu tine la nastere% raspunde fiecarei intrebari posibile din amintirile tale cele mai vec!i. #ste timpul sa des operi propriul tip de personalitate, propria ta E uloareB. Poate a vei des operi lu ruri de are nu erai onstient, sau vei intele0e de e ai anumite tendinte sau rea tii pe are ni iodata nu le1ai putut intele0e. In timp, pro+a+il vei putea sa identifi i la fel de +ine ulorile altor oameni. * easta te va a8uta sa ii intele0i mai +ine si vei avea astfel mai multe relatii, mai multi prieteni. #ste putin pro+a+il a tu sa fii 1..F )osu, *l+astru, *l+ sau -al+en. :atura nu este atat de simpla. De fapt, hiar si a ei indivi2i u o afinitate foarte puterni a pentru o anume uloare vor avea urme ale elorlalte trei ulori. Cand re2ultatele testului vor indi a s oruri mari in mai mult de o uloare 1 pra ti , atun i and doua ulori au s oruri aproape e0ale 1, la in eput ti se va parea difi il sa o identifi i pe ea mai puterni a. :u1ti fa e 0ri8i. Pe masura e vei iti mai departe, motivatiile si ara teristi ile fie arui tip de personalitate vor deveni lare si vei avea din e in e mai putine pro+leme in determinarea ulorii primare =prin ipale>. Pe masura e iti vei auta adevarata identitate vei in epe sa te ve2i diferit 1 si u mai multa a uratete. ;ei deveni onstient de pun tele tale tari. 5i astfel, suspi iunile Ene0reB despre tine pot fi verifi ate, te vei simti +ine stiind a nu esti sin0ur" toti avem in +alanta personalitatii si pun te sla+e si pun te puterni e. :u fii des ura8at de ni i o sla+i iune pe are o ai. In ultimul apitol al artii te voi invata um sa transformi limitele in asti0uri. Cand vei fa e Profilul de Personalitate Hartman fii at mai sin er u putinta. :u are ni i un rost sa te minti sin0ur despre ine esti u adevarat. :esin eritatea nu va fa e de at sa limite2e unostintele tale despre tine si sa1ti in ur e relatiile u eilalti. *i ai i ateva su0estii are te vor a8uta in ompletarea profilului" 1. Da a nu este spe ifi at alt eva, raspunde fie arei intre+ari din ea mai ve he amintire pe are o ai de and erai opil. De vreme e personalitate e innas uta si vine odata u sufletul, a easta va oferi o perspe tiva mai fina despre um te1ai nas ut versus eea e ai devenit. %. In primul rand mar hea2a ale0erile are ti se par mai usoare. Tre i peste ele pe are le onsideri difi ile, dar intor e1te la ele mai tar2iu. 3. :u e2ita sa1i intre+i pe eilalti pentru a avea feed1+a ? 1 mai ales pe ei are nu sunt de a ord u tine. 7piniile lor te pot a8uta sa antaresti alitatile proprii. 4. 5traduieste1te sa ale0i raspunsurile are sunt de ele mai multe ori tipi e pentru 0andurile siGsau a tiunile tale. 5u+ onstient, s1ar putea sa vrei sa eviti identifi area 1 sau onfruntarea 1 u adevaratul #U, dar alun0a a est 0and. )e ompensele posi+ile pentru onestitate sunt prea mari. * um, +u ura1te de profil. #sti pe ale sa determini are este uloarea ta u adevarat. !. Unii vor in er a sa aute ai de a E+ateB profilul si sa aute de fapt paternuri pentru a interpreta profilul. *ltii pot per epe desi0nul profilului a fiind supersimplifi ant. 5per a nu va veti lasati pa aliti de a estea. Profilul a fost folosit u su es pe sute de mii de persoane, timp de peste 2e e ani pentru a produ e revelatii si0ure. )e2ultatele mi1au intarit in rederea a onestitatea ta si simplitatea profilului sunt o e hipa 0reu de +atut.

&

PRO$ILUL DE PERSONALITATE %ARTMAN Indi atii" 'ar hea2a u un H uvantul sau fra2a are des rie el mai +ine um esti in ea mai mare parte a timpului. *le0e un sin0ur raspuns din fie are 0rup. Dupa terminarea elor 3. de intre+ari, totali2ea2a s orul pentru fie are litera. Calitatile si li!itele personalitatii 1. a> I voluntar +> I mJn0Jietor > I inventiv d> I prietenos Mi Nn re2Ltor 3. a> I dominant +> 1 NnKele0Ltor > I tolerant d> I entu2iast !. a> I hotLrJt +> I loial > I mulKumit d> I 8u LuM (. a> I a0resiv +> I de Nn redere > I ama+il d> I so ia+il &. a> I orientat spre a Kiune +> I analiti > I omod d> I nepLsLtor 11. a> 1 ferm +> I tipi ar > I +un as ultLtor d> I petre LreK 13. a> I responsa+il +> I idealist > I atent d> I vesel 1!. a> I u voinKL puterni L +> I respe tuos > I rL+dLtor d> 1 pus pe Motii %. a> I orientat spre putere +> I perfe Kionist > I nehotLrJt d> 1 e0oist 4. a> I independent +> I suspi ios > I nesi0ur d> I naiv $. a> I aro0ant +> I 0ri8uliu > I Nn LpLKJnat Mi tL ut d> I apri ios ,. a> I autoritar +> I auto riti > I NndLrLtni d> I ta hinator 1.. a> I riti faKL de eilalKi +> I e4a0erat de sensi+il > I timid d> I antipati 1%. a> I pretenKios +> I neiertLtor > I nemotivat d> I Nn0Jmfat 14. a> I nerL+dLtor +> I apri ios > I pasiv d> I impulsiv 1$. a> I ertLreK +> I nerealist > I de2orientat d> I intervine neNntre+at

1.

1(. a> 1 independent +> 1 de Nn redere > I insta+il d> I Nn re2Ltor 1&. a> I puterni +> I hi+2uit > I +lJnd d> I optimist %1. a> I lo0i +> I emotiv > I a0rea+il d> I popular %3. a> I pra0mati +> I manierat > I tolerant d> I spontan %!. a> I orientat spre datorie +> I sin er > I diplomat d> I vioi %(. a> I dire t +> I reativ > I adapta+il d> I un performer %&. a> I Nn re2Ltor +> 1 dis iplinat > I plL ut d> I harismati Totalul alitatilor si limitelor OOOOO Total a OOOOO Total +

1,. a>1 a0resiv +>1 adesea depresiv >1 am+ivalent d> I iertLtor %.. a> I insensi+il +> I raKional > I pli tisitor d> I nedis iplinat %%. a> I 0ata Nntotdeauna +> I u sentimentul vinovLKiei > I neentu2iast d> Inu1Mi asumL o+li0aKiile %4. a> I fLrL milL +> I 0Jnditor > I des his d> I Nn re2ut %$. a> I lipsit de ta t +> I 0reu de mulKumit > I leneM d> I neor0ani2at %,. a> I al ulat +> I mulKumit de sine > I nemulKumit de sine d> I neor0ani2at 3.. a> I intimidant +> I 0ri8uliu > I neprodu tiv d> I se teme sL Nnfrunte realitatea

OOOOOO Total

OOOOOO Total d

Introdu eti totalurile dvs in spatiile orespun2atoare. Hai sa vedem a um da a raspun2i si la urmatoarele situatii la fel um ai raspuns la 0rupurile de uvinte des riptive. In a o data, ale0e doar un sin0ur raspuns si s rie totalul pentru fie are litera la sfarsitul se tiunii. Situatii 31. Da a eu andide2 pentru un post, un an0a8ator ar tre+ui sa ma an0a8e2e in primul rand pentru a sunt" a. am+iKios, dire t Mi de Nn redere. +. hi+2uit, e4a t si de nLde8de. 11

. rL+dLtor, adapta+il si u ta t. d. pus pe Motii, spiritual Mi alm. 3%. Cand ma impli intr1o relatie intima, da a ma simt amenintat de partener" a. )aspund u a eeasi moneda, u fapte si furie. +. Plan0, ma simt ranit si planuies ra2+unarea. . Devin ta ut, ma retra0 si de ele mai multe ori tin in mine furia pana e4plode2 de la un fapt +anal mai tar2iu. d. 'a distante2 si evit un onfli t viitor. 33. Pentru mine viata are mai mult sens and" a. #ste orientata spre un s op si este produ tiva. +. #ste plina de oameni si de s opuri. . #ste fara stresuri si fara presiuni. d. Imi permite sa fiu 8u aus, optimist si u sufletul usor. 34. Ca si opil am fost" a. In apatanat, stralu itor siGsau a0resiv. +. @ine res ut, 0ri8uliu siGsau depresiv. . Ta ut, pla ut siGsau timid. d. Prea vor+aret, feri it siGsau 8u aus. 3!. *dult fiind, sunt" a. voluntar, ferm, MiGsau autoritar. +. responsa+il, instit, MiGsau neiertLtor. . tolerant, mulKumit MiGsau motivat. d. harismati , po2itiv MiGsau antipati 3$. Ca parinte, sunt" a. *utoritar, ma enerve2 usor siGsau nu fa ompromisuri. +. In0ri8orat, sensi+il siGsau riti . . Permisiv, usor de pa alit siGsau deseori depasit de situatie. d. Ju aus, nepasator siGsau iresponsa+il. 3(. Intr1o earta u un prieten, de ele mai multe ori " a. Imi sustin u in apatanare vor+ele u fapte. +. 5unt preo upat de sentimentele si prin ipiile elorlalti. . 5unt in remenit in ta ere, ma simt prost siGsau onfu2. d. 5unt 20omotos, ma simt prost siGsau fa un ompromis. 3,. Da a am un prieten in ne a2, sunt" a. Prote tor, plin de resurse si re omand solutii. +. In0ri8orat, empati si loial indiferent de pro+lema. . 5aritor, ra+dator si un +un as ultator. d. 7ptimist, nu emit 8ude ati si minimali2e2 importanta pro+lemei. 3&. Cand am de luat o de i2ie, sunt" a. Insistent, arti ulat si lo0i . +. Pre is, pre aut si 8ude pro+lema pe toate fetele. . Inde is, timid si sovaielni . d. Impulsiv, nean0a8at si in onstant.

1%

4.. Cand 0reses , ma simt" a. *uto riti in interior, dar in apatanat ver+al si defensiv. +. ;inovat, auto riti si vulnera+il la depresie Istarui asupra ese ului, Nl anali2e2. . :elinistit si plin de fri a, dar tin totul pentru mine. d. Jenat si nervos I aut sa s ap de situatie. 41. Da a ineva ma inseala" a. 5unt suparat si planuies u vi lenie ai de a i1o plati. +. 'a simt ranit adan si nu pot uita ni iodata omplet. In 0eneral nu1i de1a8uns doar sa i1o plates . . 5ufar in ta ere si planuies sa i1o plates sauGsi sa evit total a ea persoana. d. ;reau sa evit onfruntarea, nu onsider situatia destul de importanta a sa ma supar siGsau aut alti prieteni. 4%. 'un a este" a. Cel mai produ tiv mod de a1si petre e ineva timpul. +. 7 a tivitate sanatoasa are ar tre+ui fa uta +ine, da a tot o fa i. 'un a ar tre+ui fa uta inainte de a te 8u a. . 7 a tivitate po2itiva atat timp at iti pla e si nu te simti presat s1o indeplinesti. d. Un rau ne esar, mult mai putin importanta de at 8oa a. 43. In situatii so iale, sunt mai de0ra+a" a. Temut de eilalti. +. *dmirat de eilalti. . Prote8at de eilalti. d. Invidiat de eilalti. 44. Intr1o relatie, sunt mai preo upat sa fiu" a. Inteles +ine si apro+at. +. Inteles, apre iat si apropiat. . )espe tat, va2ut a tolerant si impa iuitor. d. /audat, sa ma distre2 si sa ma simt li+er. 4!. Pentru a ma simti viu si po2itiv, aut" a. *ventura, sa fiu sef si sa am multa a tiune. +. 5e uritate, reativitate si sens. . * eptare si si0uranta. d. @u urie, noi moduri de a ma 8u a si ompania altora. Totalurile 5ituatiilor" OOOOO Total a OOOOO Total + OOOOOO Total OOOOOO Total d

* um adunati totalurile o+tinute la intre+arile 113. u totalurile o+tinute la intre+arile 3114! pentru a o+tine un total 0eneral. Cele patru tipuri de ulori orespun2atoare personalitatilor sunt sta+ilite pentru fie are litera astfel" Rosu pentru a, Al"astru pentru ", Al" pentru c si &al"en pentru d. Total 0eneral

13

)oMu =a>OOOOO

*l+astru =+>OOOOO

*l+ = >OOOOO

-al+en =d>OOOO

Interpretarea scorurilor /itera u totalul el mai mare refle ta personalitatea ta naturala. :umarul de raspunsuri din mai multe oloane su0erea2a insemnatatea ameste ului pe are1l repre2inta personalitatea ta. *i o sin0ura personalitate de +a2a, dar poti fi un ameste puterni = omportamental> a doua personalitati, depinde de raspunsurile tale. 7ri um, motivatia =nu omportamentul> determina personalitatea primara =vom vedea in Capitolul 3>. Da a totalurile de la se tiunea de ale0ere de uvinte nu on orda u totalurile de la se tiunea de situatii, vei 0asi lamuriri in apitolele urmatoare despre multele ulori si motivele lor. O noua identitate Cum te simti a um a ai o noua identitate si a esti mem+ru al unui 0rup de elita, oameni u a eeasi uloare3 Desi0ur, esti uni , dar este o le0atura puterni a de similaritate intre tine si ori ine impartaseste ara teristi ile distin te ale ulorii tale. Tre+uie sa te 0andesti la a est profil de uloare a la un 0hid, nu a la eva +atut in uie. 9oarte putini oameni sunt omplet repre2entati doar de o sin0ura uloare. Culoarea refle ta doar personalitatea primara, dar, a si ma8oritatea oamenilor, esti pro+a+il un ameste de tipuri. -radul in are ai ales anumite raspunsuri mai de0ra+a de at pe altele indi a e uloare te repre2inta. #sti, ori um, intotdeauna predominant o uloare, o personalitate. Chiar da a s orul tau e un mister a um, dupa e vei fi studiat intrea0a arte vei putea sa iti intre0esti uloare primara. Un prim re2ultat al faptului a ti1ai apli at Profilul de Personalitate Hartman este a ai des operit primul adevar important despre tine. #sti fie un EpurB =predominant o sin0ura uloare, totali2and 3. sau mai multe raspunsuri la o sin0ura litera>, fie o Epersonalitate mi4taB =doua sau mai multe ulori are au aproape a elasi total>. Deodata ai o noua identitate I poate una sperata. :u tu ai ales1o, nu ai studiat pentru ea, nu ai a hi2itionat1o printr1un efort onstient. :i i parintii nu pot fi fa uti raspun2atori pentru ea. Personalitatea ta este uni a si te repre2inta. Fa ceea ce ti vine natural sa faci. Este cel mai drept drum spre Pacea interioara. Culorile secundare In timp e EpuriiB se re0ases u usurinta in e4emplele are refle ta uloarea prin ipala, indivi2ii are au puterni e ulori se undare nu o fa . * estia sunt mai omple4i. Cara teristi ile lor motivationale si omportamentale sunt mai 0reu de identifi at. 7data e ai reva2ut fie are dintre ulori, Capitolul & va intra mai adan in ulorile se undare. * um as vrea sa va ofer o s urta introdu ere despre ele mai omune ameste uri de personalitate. Cea mai difi ila om+inatie de ulori pe are o poate avea un individ este )osu si *l+astru. Da a esti puterni in am+ele ate0orii, adesea te vei tre2i al and pe ineva pe +ataturi pentru a re2olva o pro+lema =)osu>, dar te vei simti vinovat imediat pentru a ai fa ut a ea persoana sa sufere =*l+astru>. Capitolul 3, despre motive, te va a8uta sa intele0i lupta ta ontinua dintre a auta puterea si a auta intimitatea intr1o relatie. Com+inatia )osu1*l+ este difi il de itit pentru a oamenii pot fi a0resivi si determinati un minut =)osu>, pentru a imediat sa fie ta uti si pasivi =*l+>. Da a te potrivesti a estei ate0orii, motivatia ta este puterea sau pa ea mai de0ra+a de at intimitatea, are te s uteste de lupta intensa a

14

om+inatiei )osu1*l+astru. 'ai de0ra+a esti prost inteles de eilalti, pentru a ai un omportament imprevi2i+il si nu le permiti elorlalti sa te iteas a u usurinta. Da a esti )osu1-al+en, esti un lider natural si ai o om+inatie onforta+ila. )osul iti dire tionea2a viata u dinamism, in timp e harisma lui -al+en invita oamenii sa1ti aute prietenia. Da a esti o om+inatie de *l+astru1*l+, te simti onforta+il. Te e4primi sin er si u ta t. 7amenii te vad determinat, dar fle4i+il. #sti un om u are aproape ori ine se poate intele0e. *l+astru1-al+en este distra tiv si ta hinant. Il denumes personalitatile mele duale, pentru a pot sa fie distra tivi si fara 0ri8i, pentru a in lipa urmatoare sa devina +rus serios. #i pot +a0a opiii ve inilor in masina intr1o 2i pentru a ple a intr1o ursa ne+una la pla8a pentru o +aie de soare si pentru distra tie. 7data a8unsi insa, in ep sa se in0ri8ore2e despre lu rurile pe are ar fi putut sa le fa a da a stateau a asa. Da a ai om+inatia de ulori *l+ si -al+en, ai ele mai +une indemanari dintre toate tipurile de personalitate. #sti rela4at si ale0i de o+i ei drumul re2istentei elei mai mi i. :u ai un onfli t puterni intre ulori, in iuda motivatiilor repre2entate de fie are. Te simti +ine u om+inatia ta si imprastii o atmosfera are invita pe toti in 8urul tau. 5i totusi, indiferent ine esti, esti ondus de o personalitate de +a2a. Tre+uie sa1ti 0asesti motivatia interioara, hiar da a este as unsa de un ameste de doua sau mai multe ulori. Toti oamenii au o sin0ura uloare primara, de a eea este esential sa1ti determini uloarea de +a2a. 7 persoana u un sin0ur eas stie at e easul, dar o persoana u mai multe easuri ni iodata nu e si0ura de at e easul. ;ei 0asi indi ii despre personalitatea ta primara Iindiferent de ameste ul pe are il ai1 in urmatoarele apitole despre motivatii. Pe masura e itesti, aminteste1ti a tre+uie sa a or2i respe t alitatilor personalitatii tale naturale. 9a e vine in mod natural. * esta este el mai drept drum atre pa ea ta interioara. * um sa ontinuam I a )osu, *l+astru, *l+ si -al+en. ;om in epe prin identifi area si e4plorarea nevoilor, dorintelor si motivelor fie arei ulori in ur u+eul omple4 si fas inant de personalitati. Date de!o'rafice si personalitatea 9ie are 0rup de persoane ofera date demo0rafi e diferite in fun tie de numarul de )osii, *l+astri, *l+i sau -al+eni are1l ompun. 9irmele de van2ari au mai multi oameni )osu si -al+en, in timp e departamentele finan iare au mai multi *l+astru si *l+. /a modul 0eneral, datele su0erea2a a 3!F din oameni sunt *l+astru, %!F )osu, %.F *l+ si %.F -al+en. In timp e identitatea se4uala si diversitatea ulturala modifi a aparenta unei ma8oritati mari de at a ori arei alte ulori, adevarul este a, nativ, sunt mai multe femei )osu de at +ar+ati )osu , dar so ietatea fa e in asa fel in at sa para a e4ista mai multi +ar+ati )osu si femei *l+astru. 'ulte tari in ura8ea2a diferentele dintre ulori prin tendintele ulturale, dar, la nivel individual, statisti a 0enerala ramane a eeasi in toata lumea. $iltre de personalitate 5unt adesea Nntre+at e rol au alKi fa tori Nn determinarea personalitLKii de +a2L. /a fel de des lumea se Nntrea+L um de pot sL Nn adre2 pe toatL lumea Nn doar patru personalitLKi de +a2L. Pnainte de a a8un0e la pun tul esenKial al lu rLrii mele am sL1Ki pun Jteva Nntre+Lri importante. :imi nu e4ista in vid. De vreme e personalitatea este fa torul heie in a determina um o persoana va fa e fata vietii, a easta este lar influentata de o multitudine de alti fa tori semnifi anti.

#4travertit

*+stra t

7rdinea nasterii 7rdinea nasterii

Inteli0enKL intele tual L Inteli0enKL emoKionlL

Introvertit

5e vential IntJmplato r

@Lr+at

Con ret

9emeie

1!

'ulti fa tori influentea2a personalitatea noastra. Insa, privind in perspe tiva, este mai important sa identifi am mie2ul are ne impulsionea2a, ne alau2este motivele, mai mult de at ori e alt fa tor. 7data e este identifi at u a uratete, in epem sa apre iem um alte influente loves in mie2ul motivelor noastre. * easta de asemenea spune multe despre um pot ate0ori2a masele in numai patru 0rupe de personalitate primara. :u e4ista doi oameni perfe t asemanatori. Cu toate a estea, va 0arante2 a fie are personalitate -al+en este ondusa de a elasi motiv intern, are este distra tia. * easta este ma0ia odului ulorilor. De e4emplu, unul din ei mai +uni prieteni de1ai mei e un -al+en. :oi impartasim multe atitudini similare drept multumire personalitatii noastre omune. Cu toate a estea, el este un introvert are isi tra0e ener0ia din interiorul sau. Prefera sa alareas a sin0ur, in timp e eu sunt un e4travert si1mi iau ener0ia de la altii I eu prefer intera tiunea u at mai multe persoane. Provin dintr1o familie u sapte opii, dintre are trei au personalitate -al+en. *m o sora si el mai mi frate -al+en si eu sunt un opil de la mi8lo . In vreme e ordinea nasterii si 0enul ne influentea2a u ertitudine, reea2a diferente in personalitatea noastra, toti impartasim a elasi motor intern, are este distra tia. 9ata omului, u numarul ei limitat de variante =e4. o hii, nasul, +ar+ia, ure hile, parul> ni iodata nu va produ e e4a t a eeasi infatisare. * elasi lu ru e vala+il si la personalitate. /imitata la patru motive alau2itoare, nu e4ista doi oameni are sa fie identi i datorita numeroaselor filtre de personalitate. 9iltrele sunt" 1 e4traversie G introversie 1 aleator G se vential 1 a+stra t G on ret 1 ordinea nasterii =in familiile u mai multi opii> 1 inteli0enta intele tuala G inteli0enta emotionala 1 mas ulin G feminin

1$

Capitolul ( MOTI)ATIILE CODULUI CULORILOR

Invata sa vorbesti fluent Patru limbi straine& To mai ati ompletat un profil are v1a relevat uloarea proprie de personalitate. Profilul impli a multe comportamente. Comportamentele sunt determinate de nevoi si dorinte. De e4emplu, da a un )osu are nevoie sa fie drept, omportamentul lui este mai urand a ela de a avea pareri. 5i da a un )osu vrea sa fie intr1o po2itie de lider, omportamentul lui este mai de0ra+a asertiv siGsau autoritar =nevoi si dorinteQ>. *sa um omportamentul este di tat de nevoi si dorinte, nevoile si dorintele sunt determinate de motive. 'otivele sunt dire tiile noastre ele mai adan i. #le e4pli a de e ne purtam si 0andim asa um o fa em. #le sunt fortele ondu atoare din spatele personalitatii noastre. 'otivele sunt pentru personalitatea noastra e sunt motoarele pentru masini. 'otivele sunt principala cale de identificare a culorii personalitatii. 9ie are uloare are o motivatie uni a si puterni a. Pentru )osu e puterea. Pentru *l+astru, intimitatea. Pentru *l+ e pa ea. Pentru -al+en e distra tia. Imi amintes de un pa ient +ar+at, *l+. =*mintiti1va, E*l+B este uloarea personalitatii, nu neaparat uloarea pielii. Cand e vor+a de uloarea pielii, toti ar tre+ui sa nu fa em deose+iri.> Timp de ! ani, a est pa ient a avut o relatie u o femeie pe are o iu+ea, in timp e era intepenit intr1o asatorie +a2ata numai pe o+li0atii so iale si presiuni. :u e4ista ni i dra0oste, ni i prietenie in a est maria8. 'ulti alti +ar+ati ar fi divortat si ar fi ple at u femeia pe are o iu+eau. Dar a est +ar+at, personalitate *l+, avea pa ea a motiv primar. #l nu vroia sa fa a valuri. #l nu putea I sau nu vroia 1 sa se onfrunte u sotia sa. *vea destule motive a sa se simta +ine in interior si o onfruntare ar fi fost dureroasa. * ales sa multumeas a si persoana sa =avand o relatie> si pe altii =stand asatorit u sotia>. In a el moment, motivele, nevoile si dorintele erau impinse de el in dire tii diferite. :u este delo surprin2ator a a folosit un patern omportamental nesanatos. #ra neferi it si1i fa ea si pe ei din 8ur neferi iti. 'otivele, nevoile si dorintele nu sunt ni i +une, ni i rele. 5unt neutre. Devin sanatoase sau nesanatoase, in fun tie de at de le0ate sunt de adevar. 'otivul pa ii de la *l+ poate fi sanatos da a nu sufera ni i o persoana impli ata. In a2ul +ar+atului de mai sus, motivul *l+ al pa ii era e0oist. In apa itatea sa de a fi instit u sotia si de a a epta onse intele omportamentului sau a tinut1o sa nu1si 0aseas a si ea pe ineva are sa o iu+eas a. * tinut1o pe prietena sa sa 0uste din plin frumusetea unei relatii des hise si alde. 5i l1a impiedi at pe el sa1si de2volte ara terul si sa1si urme2e nevoile si dorintele intr1un mod po2itiv. 'otivul sau I pa ea, era neutru dar a tiunile sale erau nesanatoase, e0oiste si ne instite. * fa ut o mi2erie din viata lui si din toate vietile impli ate in a sa. Povestea pa ientului meu *l+ a avut un sfarsit feri it. * invatat sa1si de2volte ara terul si sa1si urete motivele. * prins destul ura8 at sa fie instit u sotia. 51a mutat intr1un apartament I lu ru are era difi il si in onforta+il, mai ales pentru o persoana *l+, are iu+este asa de mult onfortul 1 si a ramas sin0ur pana a ales u are femeie vrea sa traias a. In ele din urma a ales1o pe prietena sa. Pe at de difi il a fost a est pro es, pe atat de implinita i1a fost viata dupa a eea. * easta de i2ie a fost primul pas spre a ordarea motivelor proprii u realitatile vietii. * est +ar+at a atins su esul indiferent de uloarea personalitatii sale. 5i1a e4aminat motivele, a reali2at um le folosea intr1o maniera nesanatoasa si le1a pus apoi intr1o perspe tiva noua, sanatoasa si po2itiva. 9iind *l+, avea in ontinuare nevoie de pa e, dar a re unos ut a nu poti 0asi pa ea adevarata de at dupa e te onfrunti u adevarul privind omportamentul tau. Confruntandu1se u adevarul, si1a infruntat limitele personalitatii sale innas ute =pasivitate, inde i2ie, si nevoia de a evita

1(

onfruntarile u ori e pret>, si a de2voltat o dire tie sanatoasa propriului ara ter. * avut apoi su es in toate relatiile personale, datorita noii sale a hi2itii" alinierea motivelor, nevoilor si dorintelor la adevar. * est s urt e4emplu ilustrea2a alitatile si limitele personalitatii *l+, dar fie are uloare are propriul set uni de dorinte, nevoi si modele omportamentale, toate aprinse de un set uni de motive. * um a stiti uloarea personalitatii voastre, are sunt motivele, nevoile si dorintele voastre parti ulare3 Ce va releva despre voi adevarata voastra uloare3 *mintiti1va a in timp e fie are individ are un sin0ur motiv alau2itor, ameste ul elei de1a doua ulori reea2a ameste uri in nevoile, dorintele si omportamentele uiva. Cauta a um sa asti0i o perspe tiva simpla si lara asupra motivului entral al ulorii tale asa um este definit de motivul alau2itor. In Capitolul & vom arata nuante mai omple4e ale ulorilor se undare si ameste ul de personalitati. ROSU Rosu este dornic de putere *nuntat simplu, )osu are propriul sau drum. Da a sunt res uti intr1un mediu unde ei sunt in stare sa1si manipule2e parintii, devin difi il de ondus and devin adulti. Cand sunt lasati de apul lor prea mult timp, le este aproape imposi+il sa renunte la propria putere si li+ertate atun i and intalnes autoritatea in so ietate =profesori, sefi, politie, ofiteri militari, et >, autoritate e refu2a sa le a orde ontrolul total pe are1l er. Rosu vrea sa fie productiv /ui )osu ii pla e sa mun eas a I la s oala, in ariera si in relatiile lui. :umai sa nu te astepti sa a orde a eeasi importanta lu rurilor de are le pasa altora I um ar fi situatia s olara a altora, ariera altuia si maria8ele lor. Dar da1le un motiv de a produ e eva si urmareste1i. /ui )osu ii pla e sa1si du a trea+a la +un sfarsit. *desea sunt dependenti de mun a. Cu toate a estea, nu vor a epta sa fa a eea e nu1i interesea2a pe ei. Rosu vrea sa fie apreciat de ceilalti )osu are nevoie sa para elorlalti atot unos ator. Tan8es dupa apro+area elorlalti in privinta inteli0entei si profun2imii lor. ;or sa fie respe tati mult mai mult de at vor sa fie iu+iti. ;or sa fie admirati pentru mintea lor lo0i a si pra ti a. Cand ai de1a fa e u un )osu, ai 0ri8a sa fii pre is si la o+ie t. )osu este ne lintit la vederea la rimilor sau a altor semne de Esla+i iuneB. Rosu nu tre"uie luat prea in serios *desea, )osu se limitea2a doar la fapte, asa um le intele0e el, in iuda omportamentului lui anta0onist. )areori spune Edupa parerea meaB inainte de a1si sustine u ardoare opiniile. *m va2ut prea multi *l+astru, *l+ sau -al+en devenind de1a dreptul in0ri8orati de ar0umentele aduse de )osu, doar pentru a des operi mai tar2iu a )osu era interesat doar de disputa in sine. )osu adora un +un 8o de putere. Dar odata e devii impli at emotional in ar0umentarea au2ei, s1ar putea sa fii de2ama0it si frustrat des operind a )osu nu mai este interesat de su+ie t. Rosu cauta oportunitatile de conducere. In iuda ri0iditatii militariei, foarte multi tineri )osu, +ar+ati si femei, ale0 o ariera militara pentru a le ofera oportunitatea de a deveni ondu atori. )osu este adeseori numit si E+olnav dupa ontrolB. Ii pla e sa se afle in s aunul de ondu ere. Copilul )osu este de multe ori frustrat in s oala 1,

din au2a profesorilor =adesea personalitati *l+astru>, are nu1i lasa sa preia ondu erea. )osu este 0ata sa plateas a ori e pret pentru oportunitatea de a ondu e. AL*ASTRU Al"astru este !otivat de altruis! *l+astru adora sa fa a lu ruri dra0ute pentru eilalti. Cauta o a2iile de a oferi un adou numai pentru a adu e feri irea pe fata unei persoane. 9ilosofia sa este Efii mai de0ra+a altruist, de at e0oistB. *l+astru se simte vinovat atun i and fa e lu ruri numai pentru el. #i tin usa des hisa pentru oameni, se ofera sa1i du a u masina atun i and au nevoie, ontri+uie la a tiuni arita+ile, uneori isi dedi a intrea0a viata in a8utorarea elorlalti. Al"astru are nevoie de prietenie 'ai mult de at ori e alt eva, *l+astru vrea sa fie iu+it. Un adevarat *l+astru va sa rifi a o ariera de su es pentru a im+unatati o relatie importanta. Desi era onsiderata o alitate eminamente feminina, Ea avea 0ri8a de eilaltiB este inteleasa a um u mai multa a uratete a o trasatura de personalitate a *l+astrului. Al"astru tan+este sa fie inteles *l+astru este multumit and este as ultat, and se simte inteles si apre iat. #ste re unos ut pentru destainuirile sale, pentru a pune a entul foarte tare pe a fi unos uti si intelesi. In o hii unui *l+astru, a fi vulnera+il este un pret mi de platit pentru o le0atura de suflet. *l+astru poate avea mai des de at eilalti inima 2dro+ita, dar investeste si el mai mult in dra0oste. Al"astru are nevoie sa fie apreciat si sa nu fie uitat *l+astru onsidera a o simpla palma pe spate pentru ineva in ne a2 nu e ni iodata de a8uns. *l+astru fa e atatea eforturi pentru a fa e din lume un lo mai +un, in at uneori are nevoie sa i se spuna at este de minunat. *re nevoie sa fie apre iat si, mai mult de at atat, sa nu fie uitat pentru faptele lui +une. Ii pla e a oamenii sa1l feli ite de 2iua sa de nastere, de sar+atori, mai ales da a a easta are un ara ter personal I o feli itare fa uta manual, o petre ere1surpri2a, o 2i spe iala are nu1i tre uta in alendar. *l+astru are nevoie de de dra0oste si tandrete. Al"astru este condus de o constiinta !orala foarte puternica *l+astru se omporta intr1o maniera ore ta si respe ta+ila, deoare e are un od moral dupa are se 0hidea2a in de i2iile pe are le ia, in 8ude atile de valoare, hiar si in timpul li+er. /ui *l+astru in fa e pla ere sa fie +un. Dintre toate ulorile de personalitate, *l+astru este el are are un puterni simt al inte0ritatii. Din pun t de vedere eti , *l+astru este el are ar tre+ui pus intr1o fun tie de ondu ere, dar are rareori este. Cel mai bun lucru in a ti sti limitele este ca% odata intelese% se pot transforma in puncte forte.

1&

AL* Al" este !otivat de pace *l+ va fa e aproape ori e pentru a evita onfruntarile. Ii pla e sa pluteas a prin viata fara si ane sau dis onfort. E* se simti +ineB este mult mai important de at Ea fi +ineB. Al" are nevoie de "unatate Cum *l+ raspunde frumos la ordialitate si ondes endenta, and este tratat nepla ut are o in apatanare ta uta, puterni a. Uraste sa fie ertat. :u ii pla uvintele urate. 5e des hide imediat in fata personelor +une si se da inapoi imediat in fata persoanelor ostile. 5unt motivati de +landete si nu pot sa intelea0a de e alti oameni nu sunt +uni. Al" prefera puterea data de tacere *l+ adora independenta ta uta. Ceea e altora li s1ar parea a fi disperare, la ei poate fi doar in apatanare. Cei are nu vor intele0e natura iu+itoare de pa e a lui *l+ si vor in er a sa1l su+8u0e se vor lovi de un 2id de re2istenta pasiva. *l+ este mult mai puterni de at ar putea unii rede. Lui Al" ii place sa treaca neva,ut Ii pla e sa i se eara parerea, dar nu se va oferi ni iodata voluntar. Ii pla e sa ai+a respe tul elorlalti, dar rareori il auta u tot dinadinsul. *re nevoie sa fie ointeresat pentru a vor+i despre a+ilitatile, alitatile si interesele lui. Al" este un independent. 5pre deose+ire de )osu si de *l+astru, are vor sa1i ontrole2e pe eilalti, *l+ nu vrea de at sa evite sa fie ontrolat. Pur si simplu refu2a sa fie su+ ondu erea alt uiva, mai ales and se simte tratat fara respe tul pe are simte a1l merita. *l+ vrea sa fa a e vrea, and vrea, nu ere prea mult de la eilalti si uraste a altii sa ii eara sa fa a eva. *desea insa se supune unor erinte nere2ona+ile doar pentru a mentine pa ea. Isi e4prima furia si frustrarea numai and nu vor mai suporta sa fie priviti de sus. *l+ nu suporta sa fie presat si sunt de temut and, in sfarsit, Ee4plodea2aB. Al" se si!te !otivat de dorintele altor persoane *l+ este des his atre re omandarile altora privind aile de re2olvare a situatiilor. /iderul *l+ valori2ea2a ideile noi de mana0ement ale an0a8atilor. Copiii *l+ a epta a8utorul altora si sunt elevi re eptivi. *l+ fa e intalnirile a0rea+ile. #ste interesat a elelalte persoane sa se distre2e si este 0ata sa fa a ori e pentru a easta. 7ri um, *l+ vrea su0estii, nu omen2i. &AL*EN Lui &al"en ii place +oaca -al+en onsidera a viata este o petre ere, iar el este 0a2da. Un tata =*l+astru> a fost de2ama0it and fiul sau =-al+en> prefera sa1si petrea a timpul u prietenii in lo sa stea u el. I1am reamintit tatalui a fiul sau era motivat de 8oa a si i1am su0erat a ar tre+ui sa in er e sa or0ani2e2e niste a tivitati de are fiul sa se simta atras. #ra Eprin ipiul elei mai +une oferteB, si a mers. -al+en nu vrea de at sa se distre2e.

%.

&al"en iu"este laudele -al+en are nevoie sa fie remar at. Prea putine lu ruri, in afara de laude, vor im+unatati relatiile u un -al+en. *re nevoie sa stie a este valori2at si apro+at de eilalti. -al+en a tionea2a adesea de par a ar avea lumea la pi ioare, dar are si el temerile si frustrarile lui, pe are rareori le impartaseste inainte de a se simti si0ur din pun t de vedere emotional. 5i0uranta ii este el mai +ine evidentiata prin lauda. &al"en are nevoie de le'aturi e!otionale -al+en, u nonsalanta lui, adesea este onsiderat a fiind unul aruia nu1i pasa de nimi . :imi nu poate fi insa mai departe de adevar. #l are nevoie de atentia elorlalti, de man0aierea lor. Ii pla e sa fie atins, pentru a el onsidera a ea mai dire ta le0atura se fa e prin onta tul fi2i . &al"en vrea sa fie popular -al+en vrea sa fie in entrul atentiei, pentru el este foarte important sa fie a eptat so ial. Prietenia o upa un lo de ma4ima prioritate in viata lui pentru a popularitatea raspunde unei nevoi de +a2a a sa" nevoia de a fi apro+at de toti din 8ur. -al+en are o mare pla ere in a dis uta, si poate avea atat dis utii elevate, at si dis utii minore, pentru a se poate lasa foarte usor dus de val. &al"en iu"este actiunea Usor de pli tisit, -al+en auta aventura. :u poate sta lo ului prea mult timp. Isi ale0e prieteni are, a si el, refu2a sa a orde prea mult timp Edetaliilor pli ti oaseB pentru a intra in el mai important lo din viata" 8o ul. In mod ironi , multi oameni dia0nosti ati u *DD = Defi it de *tentie> sunt, de fapt, personalitati vesele =de -al+en>, are se lupta u ina+ilitatea lor innas uta de a sta lo ului prea mult timp. Scurta privire asupra personalitatilor * um a sunteti familiari2ati u motivele, nevoile, dorintele si omportamentele fie arei ulori de personalitate, sa arun am o privire asupra lu rurilor de +a2a. ROSU
MOTI)E NE)OI

Putere 15a arate +ine =literalmente>. 15a fie drept. 15a fie respe tat. 15a ai+a apro+area unui 0rup sele t si restrans. 15a1si as unda nesi0uranta =in hi2andu1se in sine>. 1Produ tivitate. 1Condu ere. 1Infruntand aventura.

AL*ASTRU Intimitate 15a fie +un =moral>. 15a fie inteles. 15a fie apre iat. 15a fie a eptat.

AL* Pa e 15a se simta +ine =in interior>. 15a ii fie alo at un spatiu personal. 15a fie respe tat. 15a fie tolerat. 15a se a+tina de la a se simti nesi0ur. 1@unatate. 1Independenta. 1In redere.

&AL*EN Distra tie 15a arate +ine =so ial>. 15a fie ramar at. 15a fie laudat. 15a ai+a apro+area maselor. 15a1si as unda nesi0uranta =des hi2andu1se atre eilalti>. 19eri ire. 1/i+ertate. 1Ju andu1se u aventura.

DORINTE

15a1si de2valuie nesi0uranta. 1Calitate. 1*utonomie. 15e uritate.

%1

7data e am identifi at ele patru tipuri de personalitate, motivele din spatele lor si filtrele de personalitate, vom ontinua in apitolele e urmea2a sa definim pun tele tari si limitele fie arei ulori. *mintiti1va a toate ara teristi ile ulorii voastre prin ipale nu pot defini propria voastra personalitate, dar motivele, nevoile si dorintele din spatele a estor ara teristi i va influentea2a pre is. ;eti o+serva a, o a2ional, a eleasi ara teristi i apar la doua personalitati diferite. * easta se intampla pentru a e4ista diferente si similitudini intre personalitati. 7ri um, in 0eneral, veti des operi a o uloare anume se potriveste mai +ine de at ori are alta u personalitatea voastra. Pe masura e va veti identifi a pun tele tari le veti putea re unoaste si pe ele sla+e. /imitele nu sunt eva de are sa va fie fri a. 9ie are uloare are multe de invatat de la elelalte. Dar suntem mai efi ienti in a1i intele0e pe eilalti and ii vedem pe de1a1ntre0ul, and ii tratam a personalitati omplete, de at and le vedem doar pun tele sla+e sau limitele. Citind despre limitele unora poate fi dureros. Poate fi difi il sa identifi am ariile in are suntem defi itari =mai ales tu, )osuQ>, pentru a preferam sa ne prote8am de a estea. *sa a pre0atiti1va de un mi dis onfort. E;a durea numai un pi B, um spune do torul. -anditi1va a totusi tratamentul este mai +un de at +oala, si, in a est a2, tratamentul este unoasterea. Cel mai +un lu ru in privinta limitelor este a, odata unos ute, se pot transforma in pun te forte. #untem mult mai eficienti in a intelege alti oameni cand ii vedem ca intreg si i tratam ca pe niste personalitati complete% mai degraba decat atunci cand ne concentram pe limitele sau punctele lor forte.

%%

Capitolul PERSONALITATEA IN PERSPECTI)A

Pentru a e(perimenta pasiunea% cineva trebuie sa aiba un simt ascutit al celuilalt si sa simta congruenta intre cel care e si viata pe care o duce. Teoria Personalitatii Hartman identifi a trei dimensiuni esentiale are tre+uie sa lu re2e la unison pentru a un individ sa fie pe de1a1ntre0ul uman, plin de viata. Toate trei 8oa a roluri diferite in rearea unei personalitati omplete. Personalitatea Personalitatea 8oa a rolul entral intre ele trei elemente riti e. 9ie are personalitate este ondusa de un mie2 de motive, pe are l1ati identifi at atun i and ati ompletat Profilul de personalitate Hartman. )epre2inta nevoile, dorintele si omportamentul innas ut ale fie aruia. Chiar da a nimeni nu este oprit sa adopte pun tele tari sau sla+e ale tuturor personalitatilor, omul nu poate ni iodata sa renunte la mie2ul innas ut al personalitatii sale. Chiar da a ineva vrea sa se s him+e si sa a tione2e a o alta personalitate, in sufletul lui nu poate ne0a ine este de fapt. Condu eam un 0rup de team1+uildin0 in 74nard, California. 'oni a a as ultat impreuna u eilalti and am pre2entat lu rurile de +a2a din Codul Culorilor. /a un moment dat, a e4plodat"B 5unt eaQ :u pot sa red astaQ Dupa ate am fa ut a sa ma eli+ere2 de memoria ei, in final, am a8uns a eaQB. *m dis utat pro+lema ei si 'oni a mi1a e4pli at a EeaB era mama ei, de la are nu simtise ni iodata dra0oste si are nu avusese 0ri8a de ea. Jurase sa nu a8un0a ni iodata a femeia are1i distrusese opilaria si, pe de alta parte, isi adorase tatal si petre use ore nesfarsite imitandu1i pun tele tari si ale0and un stil de viata similar u al lui. * uratetea si simplitatea Codului Culorilor fa relativ usoara identifi area mie2ului propriu, adevarat, al personalitatii tale si al personalitatilor elor u are intera tione2i. 'oni a a identifi at rapid mie2ul *l+astru al personalitatii ei si al mamei sale, in timp e tatal ei fusese un )osu. In dorinta de a se distanta de mama, se distantase dureros de ea insasi. In er ase sa de2volte pun tele tari ale tatalui =)osu>, dar motivele fusesera ne0ative iar personalitatea sa *l+astru nu putuse fi inlo uita, i reprimata. *stfel, mie2ul ei o urmarise in permanenta, in iuda tuturor eforturilor sale, si isi re unos use propria personalitate in lipa in are1mi as ultase pre2entarea. Personalitatea noastra vine odata u sufletul nostru si tre+uie respe tata si in0ri8ita pentru a este vitala fiintei noastre. De,voltarea caracterului Cara terul adu e su+stanta personalitatii. Urmatoarea mea arte, ECodul Cara terelorB, adu e inte0ritatea Codului Culorilor. #ste esential sa te unosti, sa stii totul despre tine. Dupa ompletarea Profilului de Personalitate Hartman stii are sunt nevoile, dorintele, motivele si omportamentele tale, dar nu poti identifi a proportia de pun te sla+e si de limite pe are le ai. 9ara Codul Cara terului nu poti identifi a u usurinta e omportamente sa de2volti de la alte personalitati, nu poti stii are din limite iti reea2a difi ultati and intera tione2i u alte persoane. * easta ere un pro es numit ara teri2are si va fi introdus folosind un instrument numit Profil de Cara ter Hartman. Pentru a ontinua pro esul de ompletare a personalitatii tale tre+uie sa identifi i si sa de2volti trasaturile de personalitate tratate nenatural in raport u personalitatea innas uta, in timp e mentii si prote8e2i mie2ul ondu ator al tau personal.

%3

* ara teri2a inseamna a provo a aventura. #ste foarte difi il sa a epti ine esti si sa in er i in a elasi timp sa de2volti pun tele are te a8uta sa inlo uiesti defi ientele. * easta ere un efort are poate dura o viata. Deo amdata, o ilustrare simpla este sufi ienta. Te va a8uta sa ve2i orelatia puterni a dintre personalitate si ara ter. #4ista patru moduri 0enerale de a identifi a nivelele diferite la are operea2a oamenii. De ara ter . ara teristi i po2itive ale fie arei personalitati, alta de at ea innas uta 5anatos . ara teristi i po2itive ale propriei personalitati :esanatos / ara teristi i ne0ative ale propriei personalitati @olnav / ara teristi i ne0ative ale fie arei personalitati, alta de at ea innas uta

Prima dimensiune se refera la oamenii are foloses pun tele puterni e ale fie arei personalitati, altele de at ele innas ute. In timp e Codul Culorilor va ere sa va a eptati mie2ul ondu ator al motivelor a innas ute si de nes him+at, re unoaste de asemenea realitatea a puteti ale0e sa de2voltati ori e dar po2itiv al elorlalte personalitati. Dimensiunea 5anatatos identifi a oamenii are foloses a+ilitatile po2itive oferite de personalitatea lor de +a2a. #4perienta mea profesionala arata a ei mai multi oameni pot supravietui onforta+il toata viata +a2andu1se pe pun tele forte ale propriei personalitati. Dimensiunea :esanatos ara teri2ea2a oamenii are tre prin viata folosindu1se de limitele personalitatii lor de +a2a. Dimensiunea @olnav repre2inta ultima fa2a de sanatatea mintala. 7amenii are se foloses de limitele tuturor personalitatilor, altele de at ea de +a2a, pentru a trai sunt e4trem de 0reu de identifi at u a uratete. De ate ori ro0 la seminarii un parti ipant sa identifi e uloarea de +a2a a unui asemenea om, ma intrea+a EPot sa foloses uloarea :e0ru3BQ :u pot vedea u usurinta mie2ul de personalitate pentru a 0ases numai limitele, si a elea ale mai multor personalitati, nu doar a uneia. Cei mai multi oameni operea2a in una din urmatoarele dimensiuni duale" dimensiunea De ara ter 1 5anatos, dimensiunea 5anatos1:esanatos si dimensiunea :esanatos1@olnav. Una din dinami ile po2itive pentru a deveni om de ara ter este a da a te lupti u limitele unei personalitati =alta de at a ta>, te poti on entra pe pun tele puterni e ale altei ulori pentru a o invin0e. De2voltarea pun telor puterni e are nu1ti apartin nativ ere o mun a a er+a si multe umilinte pentru a reusi. Pasiunea creatoare In sfarsit, pasiunea insufla viata si in personalitate, si in ara ter. Cunos and personalitatea si ara terul, poti vedea lumina din asa, dar nu ai ni i o 0arantie a e ineva a asa. Pasiunea aprinde lumina and persoana este a asa, reand o siner0ie puterni a intre ele doua. Pasiunea nu poate fi fortata. Tre+uie sa fie ori0inala si sa porneas a din adan urile fiintei. #ste a respiratia. Tre+uie sa o fa i in felul tau sau sa mori. Din pa ate, traim intr1o so ietate in are oamenii mor u mult timp inainte de a fi in0ropati. Pasiunea fa e diferenta dintre um ne dam 8os din pat dimineata si um ne +a0am inapoi in pat seara. Pentru a e4perimenta pasiunea tre+uie sa stii si0ur ine esti si sa e4perimente2i on0ruenta dintre ine esti si e viata du i. Da a a est aspe t al metodei ulorii te interesea2a, tre+uie sa auti un e4emplar din Codul Cara terului and va fi la van2are. * um, a am pus personalitatea in perspe tiva intre0ului, hai sa ne on entram pe mie2ul de personalitate. *i i in epe totul si, la fel a in a2ul onstru tiei unei ladiri, da a nu punem fundatia ore t, nimi nu se va alinia mai tar2iu. Personalitatea este a operita de motive are ne ondu si ofera putere dorintelor, nevoilor, pun telor puterni e si limitelor noastre.

%4

Capitolul 0 ROSU1 MANUITORII PUTERII

)Rosii au cea mai dominanta% intimidanta personalitate. Pentru ei e(primarea emotionala este inconfortabila si creea"a vulnerabilitate% pe care ei o evita de obicei Activi si productivi Personalitatea rosie tre e prin viata u forta. *sa um spunea Helen Reller Eviata este ori o aventura, ori nimi .B E)osiiB sunt foarte dedi ati au2elor si sunt hotarati sa indeplineas a ori e asea2a viata in fata lor. De fapt, ei auta provo ari si u mi i e4 eptii, ei se ridi a la nivelul asteptarilor. Ca re2ultat al naturii lor tena e, ErosiiB adesea au su es. 5u esul lor vine mai intai din afa eri si a tivitati orientate atre un s op, in timp e Eal+astriiB,de e4emplu, e4perimentea2a su esul prin relatiile interpersonale puterni e sau prin a tivitati foarte reative. E)osiiB auta a tiune si re2ultate. #i isi dores produ tivitate. #i isi masoara su esul dupa at de mult =vs. at de +ine> si1au indeplinit sar inile. Pur si simplu stand, ErosiiB re2olva pro+lemele. )i,ionari Cu pla ere as urma un ErosuB sanatos pana la apatul pamantului. #l se uita in permanenta atre viitor si pune piesele de pu22le impreuna, in apul lui. 7amenii ii a u2a adesea pe ErosiiB pentru a pur si simplu a tionea2a fara sa se 0andeas a ma ar o se unda. De fapt, adevarul este opusQ E)osiiB uras sa esue2e. De a eea ei se intrea+a mereu EDa a am sa dau 0res3B )o+ este un ErosuB si este el mai mi frate dintr1o familie e detine o afa ere. Cei doi frati mai mari ai sai sunt Eal+astriiB si isi fa 0ri8i in permanenta in privinta detaliilor, um ar fi mi ile plan0eri ale an0a8atilor si situatia finan iara urenta. Intre timp )o+ este entrat pe viitor si reea2a noi ompanii a ramifi atii ale a tualei afa eri de su es si pre0ateste personalul pentru roluri puterni e de ondu ere, pe masura e ompania evoluea2a. E)osiiB vad instin tiv viitorul si fa pasii ne esari atre su es. In timp e ma8oritatea personalitatilor =Eal+astruB in parti ular> se opres u 0andul a pot esua, ErosiiB, instin tiv, au de2voltat de8a un plan alternativ, ei isi spun" E* um, da a planurile ori0inale au esuat, voi fa e asta sau hiar ealalta.B In timp e eilalti se opres de fri a, ErosiiB infrunta fri a u alternative rationale si pur si simplu fa eea e tre+uie fa ut. Insensi"ili si e'oisti E)osiiB sunt atat de +ine definiti in at este 0reu de re2ut a nu isi pot re unoaste pe lo uloarea personalitatii. 'ulti o fa . Dar adesea, el mai mare o+sta ol pentru ErosiiB in identifi area proprie, este ne0area, refu2ul. E)osiiB sunt mandri si stiu sa1si e4puna alitatile si opiniile in fata tuturor. 5e pot pre2enta pe ei insisi intr1o maniera distanta si insensi+ila. 7 mama a promis sa1si du a fii a adoles enta ErosieB la +i+liote a pentru a studia pentru o lu rare s olara. Chiar inainte sa ple e, mama si tatal s1au ertat, iar tatal a amenintat u divortul. 9ata a fost martora la intrea0a dis utie, are a durat o ora. 'ama era devastata si plan0ea in ontrola+il, and fii a sa i1a spus, fara ni i o le0atura" E'ama, putem a8un0e la +i+liote a inainte sa in hida3QB :umai ErosiiB pot fi atat de insensi+ili fata de sentimentele altora. * easta sla+i iune poate e4pli a de e ErosiiB au atata su es in de2voltarea si promovarea ideilor, evenimentelor, in afa eri ris ante, in omparatie u relatiile de alitate.

%!

Re'ele +un'lei /uand in onsiderare natura lor produ tiva si tena e, nu este de mirare a ErosiiB de+ordea2a de o in redi+ila in redere in sine. #i par a fi puterni i si si0uri pe ei insisi. De a eea putini oameni sunt dispusi sa ii onfrunte. * easta putere le a orda statutul de ea mai temuta dintre toate personalitatile. #i sunt Ere0ele 8un0leiB. Cand oamenii auta sfaturi sau indrumare, ei des opera a ErosiiB sunt de mare a8utor. E)osiiB au un simt al ore tului si adesea se e4prima intr1o maniera pe are putini oameni o pot respin0e. 'ulti ErosiiB sunt foarte inteli0enti si au a+ilitati in luarea +unelor de i2ii. Dupa a eea, eilalti ale0 sa1l urme2e. 5i, de e nu 3 Cand 0asesti un do tor +un, mai auti altul 3 *+ilitatea lor misterioasa si de invidiat de a avea adesea dreptate este ea are ii influentea2a pe eilalti sa1i ase2e in po2itii de lideri. Darul natural si dorinta de a ondu e a ErosiilorB este ea are ii ondu e atre sele tarea oportunitatilor e ii du atre varful multor or0ani2atii, afa eri, si alte afilieri. Condu% urmea"a sau da te la o parte. Poate el mai intri0ant omple4 al ErosilorB, aparent si0uri de sine si de o aro0anta frustranta, sta hiar in inse uritatea lor. #i auta a eptarea si intele0erea pe are ei, adesea, refu2a sa o a orde altora. Totusi, a easta nevoie este plasata atat de adan in inimile lor, unde este u di+a ie porte8ata, in at este adesea foarte +ine as unsa de o hii ratiunii. Tinand ont de lo0i a lor, ei refu2a sa re unoas a vulnera+ilitatea emotionala. Ca tineri, and sunt oare um sensi+ili la emotii, inse uritatea lor este mult mai lar o+servata. Din pa ate, u varsta ei isi pastrea2a inse uritatea emotionala de0hi2ata in fata elorlalti. Cu timpul, ei pierd adesea perspe tiva adevarata si hiar red a nu au nevoie de emotii. Ironia este a , pentru a ErosiiB sa poata e4perimenta o viata normala, intima, ei tre+uie sa se e4puna in fata elei mai mari temeri 1 propria inse uritate emotionala si nevoia de a fi iu+it si a eptat. Pretentiosi si critici E)osiiB sunt foarte riti i in privinta elorlalti. 'a8oritatea ErosilorB sunt riti i din pun t de vedere ver+al, in timp e ativa raman nesatisfa uti, in liniste, de performantele altora in viata. #i sunt mai de0ra+a nera+datori u insufi ienta umana si red a nu ar tre+ui tolerata. Chiar da a nu sunt atat de perfe tionisti a si Eal+astriiB, ErosiiB vor totusi a un lu ru sa fie +ine fa ut si at mai repede. :u tolerea2a prostia, lipsa simtului omun sau a nepre0atirii. #i asteapta re2ultate si isi a orda putin timp pentru a le reaminti elorlalti e asteapta de la ei. #i pot fi foarte ra2+unatori si rea tionari fata de eilalti. Ironia se 0aseste in modul in are a est omportament este +a2at emotional, and reali2ea2a ri0iditatea lo0i ii are permite o astfel de 0andire si un asemenea omportament din partea ErosilorB. Nesi'uri E)osiiB isi pot in0ropa propria inse uritate atat de adan in at sa nu simta onstient durerea provo ata de e4punerea lor. Dupa a eea, ei sunt adesea insensi+ili la nervii atinsi ai elorlalti are vor sau pot sa1si as unda vulnera+ilitatea mai 0reu. E)osiiB nu dores rau altora atata timp at produ tivitatea proprie ii in anta si demonstrea2a a au avut dreptate. E)osilorB nu le pla o+sta olele din alea pro0resului 1 fie ei an0a8ati, opii, soti sau prieteni. Tre"uie sa ai"a dreptate Condusi de nevoia de a1si as unde inse uritatea emotionala, ei au pretentia sa ai+a dreptate. #i nu se intrea+a da a sunt per eputi de eilalti a avand dreptate. #i de lara pur si simplu a au dreptate 1..F. Chiar si and sunt aduse dove2i are sustin 0reselile lor ei atalo0hea2a 0reseala proprie a fiind o neintele0ere sau o 0reseala de interpretare.

%$

)Rosii sunt atat de categorici. $aca iau *+, dintre deci"ii corect sunt fericiti pentru ca ei stiu ca celelalte -., ar fi fost si acelea corecte% dar tu ai gresit. 7 familie auta o ladire u +irouri dar nu stia adresa e4a ta. Un adoles ent a remar at" E red a este in apropiere de oltul 'oody u /in oln.B 5ora lui BrosieB mai mare, -inny, a raspuns E7, nu, nu este. :u poate fi a olo. Cunos toate ladirile de a olo.B -inny a ondus mai departe si a i0norat su0estia. 7 ora mai tar2iu, dupa mai multe telefoane, ei au par at in fata unei ladiri situata hiar pe oltul 'oody u /in oln. Cand au a8uns a asa mama lor i1a su0erat a in viitor sa ia in onsiderare toate su0estiile. /a a estea -inny a repli at E5tiu si0ur a nu a spus 'oody u /in oln. Tre+uie sa fi spus in alta parte. In definitiv, eu sunt ea are a 0asit adresa, nu1i asa3QB Co!petitivi si indra,neti E)osiiB sunt indra2neti si ura8osi 1 am+ele trasaturi indepartandu1i de lumea afa erilor sau de indatoririle asni e, e4 elea2a in aventuri um ar fi es aladarea muntilor sau onstruirea propriei ase. Totusi, ErosiiB pot 0asi o mare pla ere in promovarea unui on ept novator sau sa atin0a varful in lumea afa erilor. Com+inand alitatile lor, ura8ul si ompetitivitatea, ErosiiB sunt indra2neti atat in limita unei stru turi or0ani2ationale, at si in plan personal. In afa eri, a asa u prietenii, sau an0a8ati in ho++y1uri, ErosiiB si0ur o+tin portia lor din Epla intaB. #i sunt ara teri2ati de e0oism. #i stiu e vor si adesea ontrolea2a evenimentele si oamenii pentru a1si atin0e s opul. :u sunt prea preo upati u sentimentele de vinovatie sau ompasiune pentru altii. In mod ironi , ErosiiB foarte nesi0uri auta atentie si se asi0ura a ori e nea8uns tre+uie sa indure =+oala sau a idente> a est lu ru este simtit si de ei din viata lui. Tenace si solicitanti @olnav sau sanatos, ErosuB este o personalitate are impune Eta4eB. #i sunt atat de tena e si de autoritari in at te tra0e in 8os imediat. E)osiiB amintes de musafirii are au pretentia a intrea0a asa, 0a2dele, sa1si s him+e pro0ramul in fun tie de pro0ramul lor personal. Dupa o s urta perioada de timp petre uta u o astfel de personalitate, o s him+are si o 0ura de aer urat este nu numai +inevenita, i hiar ne esara. In relatiile lor de lideri, ErosiiB pot fi, de asemenea, autoritari. #i se asteapta a su+ordonatii lor sa1si aminteas a lo ul in ierarhie. #ste 0reu sa lu re2i pentru ei sau sa traiesti u ei deoare e le pla e sa ordone altora si au putina onsideratie pentru pro0rame de8a sta+ilite, pentru o+li0atii familiale sau interese profesionale. Da a sunt provo ati devin adesea a0resivi datorita naturii lor intimidante si atitudinii lor aro0ante. Chiar da a mentin o po2itie de lider sau de su+altern, ErosiiB sunt adesea in linati sa fie a0resivi u ei are le stau in ale. :u se rusinea2a in fata a u2elor pu+li e la adresa omportamentului lor revendi ator. 9ara prea mult ta t, ei urmares fara induple are elemente din viata lor are au nevoie de atentie, fie a este vor+a despre o re2ervare 0resita la hotel sau alifi ative ina epta+ile ale opilului. *0resiunea este evidentiata fara a tine ont de sentimentele elorlalti. E)osiiB nesanatosi sunt foarte a0resivi. Insistenti si 2otarati Pe de alta parte, afirmarea po2itiva 2+oara atat de usor, la personalitatile ErosiiB, asa um ur0e apa de pe spatele unei rate. #i nu au nevoie de lin0useala pentru a1si sta+ili po2itia, in ni i o situatie. * stii a au dreptate ii a8uta pe ErosiiB sa fie onvinsi de po2itia lor, in timp e ii intimidea2a pe eilalti. -rupurile de afa eri sunt intotdeauna in antate de pre2enta ErosilorB sanatosi. E)osiiB spun tot e au de 0and dire t si onest, in iuda efe tului asupra popularitatii lor. #i au o vointa de fier si sunt foarte hotarati. E)osiiB iau atitudine foarte fermi si se asteapta a eilalti sa1i urme2e. *desea eilalti ii urmea2a and ErosiiB se pre2inta si isi pre2inta si ideile impreuna %(

u motive lare. Totusi, a eeasi putere de de i2ie poate fi traita a o limitare and ErosiiB sunt de2a0rea+ili sau in opo2itie. Neplacuti :epla ut =de2a0rea+il> este un uvant are vine in minte and se iau in seama limitele ErosilorB. Chiar da a este pentru mentinerea de2+aterii sau pentru nevoia de a onverti lumea in fun tie de redintele lor, ErosiiB pot fi foarte in apatanati si inversunati in e priveste ma8oritatea pro+lemelor, ple and de la um sa platesti o fa tura = ash, e sau ard de redit>, pana la termene limita =E:u imi pasa da a nu am nevoie de ea pana mier uri. Tu, tot tre+uie sa o omplete2i, pentru a asa ti1am spus euQB> 7 ompletare lo0i a la natura lor nepla uta si la mintile lor lo0i e este a eea a ErosiiB savurea2a meritele unui onfli t ver+al. #i par a omodati u a est stil de e4primare ver+ala. Ii tre+uie foarte putin unui ErosuB sa se onfrunte u o alta persoana. Par atat de a omodati, astfel in at rareori re unos onfli tul pe are ei l1au reat. E)osiiB nu au un talent natural al onversatiei. #i sunt +uni ititori. *+ilitatea de a as ulta si de a empati2a sunt adesea trasaturi limitate in personalitatea ErosilorB. * este limitari impin0 multi ErosiiB atre sin0uratate, desi rareori admit a sunt sin0uri. *desea ii invinuies pe altii de sin0uratatea lor =Esotul m1a lasat in a easta in ur atura, fara un sin0ur prietenB1 a spus o femeie ErosieB la 2e e ani dupa divort. 5au EDa a oamenii ar fi fost mai edu ati sau mai inteli0enti ar fi putut sa ma apre ie2e.B> Plini de resurse si si'uri de sine Datorita istetimii lor si a in rederii in sine, ErosiiB adesea provoa a pe ei de la putere si isi ontrolea2a u su es propriul destin. Da a m1as afla intr1o situatie de ur0enta as prefera sa fiu in ompania unei personalitati rosii. Ei mananca% dorm si respira actiune. :i i o situatie nu va s oate tot e e mai +un din ei pana and ei nu vor fi verifi at toate posi+ilitatile de re2olvare. Pur si simplu nu edea2a usor. 5unt rareori intimidati sau amenintati de o+sta olele vietii. *u un simt al ompetitiei foarte de2voltat, iar oponentii lor =fie a este un utremur sau soa ra> nu vor asti0a usor. Neinduplecati si nera"datori Da a ai nevoie de un a0ent, de o persoana are sa stran0a fonduri sau de un aliat politi , auta o persoana u ara teristi ile unei personalitati ErosiiB. :imeni nu poate avansa a un ErosuB. *m fa ut de8a alu2ie la natura lor indra2neata, insistenta si ompetitiva. #i sunt, de asemenea, pra0mati i. In lo sa se o upe de nimi uri, ei mer0 la inima pro+lemei si er o re2olvare rapida. Personalitatea )rosie trece in forta prin viata. E)osiiB se arun a in inima au2ei. Da a simt a ai eva e merita, de oferit vor fa e u pla ere e vor putea pentru a te a8uta. E)osiiB sunt neinduple ati in lupta pentru au2a in are ei red. 5unt la fel de si0uri si atun i and ii promovea2a pe altii, a si atun i and se promovea2a pe ei insisi da a sunt dedi ati on eptului. Cand se dedi a unui on ept ErosiiB nu au e0al. 5unt 0reu de onvins, dar la fel de 0reu isi pot s him+a parerea o data onvinsi. Pentru a des operi talentul la dans al unui opil, parintii ErosiiB ondu distante lun0i si asi0ura suportul finan iar pentru a1si vedea opilul reusind. =De fapt, a easta arte nu ar fi fost pu+li ata da a nu as fi avut suportul a trei prieteni ErosiiB. Doi dintre ei mi1au dat si0uranta de a s rie prin numeroase su0estii, timp si suport. Cu elalalt ma intalneam la mi ul de8un pentru a1mi iti noile apitole. Cand am lasat un mesa8 pentru a anula o astfel de intalnire, prietenul meu m1a sunat la 11 noaptea si m1a intra+at da a nu umva am anulat intalnirea pentru a nu mi1am fa ut EtemeleB. *vea dreptate. *veam nevoie de in ura8arile ei.> E)osiiB urmares tot e vor =sanatos sau nesanatos> inainte de a le avea. #i vor a toti sa raspunda and si um onsidera ei ade vat. #i se lupta u nera+darea. :u pot astepta a eilalti sa

%,

E reas aB si se omporta asa um stiu ErosiiB sa se omporte. Copiii ErosiiB er sa fie tinuti in +rate imediat, Ela omandaB =plan0>. ;an2atorii ErosiiB nu numai a ii er sa ii as ulti, dar iti er sa si raspun2i la intre+ari prostute =E* um serios doamna 'eriSeather, nu1i asa a v1ar pla ea sa ondu eti un Cadilla nou, de at tot pe el ve hi u are prietenii v1au va2ut de ani de 2ile3B>. Parintii ErosiiB er adesea respe t, in lo sa fa a eva pentru a1l asti0a. *n0a8atii ErosiiB nu pot tolera inde i2ia sau produ tivitatea s a2uta. Una dintre ele mai mari 0reseli ale stilului de ondu ere ErosuB este nera+darea. #i mer0 inainte prea repede si deseori prea dur. @o+ este un puterni C#7. #l foloseste foarte putin timp pentru a a8un0e la mie2ul pro+lemei. :u are ra+dare u oamenii are ii iroses timpul pentru detalii. Controlorul sau Eal+astruB, John, tre+uie sa verifi e onstant toate pro+lemele ompaniei si ii trimite memo1uri lui @o+, memo1uri pe are a esta nu le iteste. @o+ mi1a spus a este satul de memo1urile lui John si a intentionea2a sa1i spuna sa nu le mai s rie, in asteptarea unei dis utii le0ate de su+ie tele uprinse in a este memo1uri. I1am amintit de odul ulorilor si um din perspe tiva Eal+astraB a lui John era foarte importanta apre ierea lui @o+ u privire la mun a sa 0rea si sa1i sustina de i2iile pentru a se simti in si0uranta. @o+ a fost de a ord a John sa ontinue u memo1urile, dar l1a onditionat sa su+linie2e trei dintre ele mai importante para0rafe, a si um @o+ ar fi avut doar trei minute din 2i pentru a iti a este notite. * est ompromis i1a tinut pe ei doi in a eeasi e hipa asti0atoare timp de ani de 2ile. Adesea cel mai important bloca/ in propria identificare a )rosilor este negarea. Calculati si !anipulativi E)osiiB sunt adesea al ulati si manipulativi pentru a putea ontrola vieti si pentru a1si atin0e s opul. E)osiiB nu isi arun a vietile in aer si spera pentru un vant favora+il. Isi reea2a propriul vant si in ear a sa forte2e viata sa sufle in dire tia lor. *m va2ut vieti ale unor prieteni apropiati , temporar distruse de atre manipularea di+a e a unei personalitati ErosiiB nesanatoase. Ca tanar profesionist am lu rat intr1un pro0ram de prevenire a onsumului de dro0uri unde seful era un astfel de ErosuB. 'ulti dintre ole0ii mei erau fosti onsumatori de dro0uri si si1au destainuit sefului lor multe dintre evenimentele, sentimentele si fri ile pe are le intampinau in lupta lor pentru o viata fara dro0uri. * an0a8at trei persoane unos andu1le tre utul si a utili2at a este informatii atun i and a este persoane ereau prime, avansari sau perspe tive le0ate de mun a depusa, si are lui nu ii pla eau. Comentarii a" E* um intele0 de e te1a dat afara din asa tatal tau. #rai atat de dispretuitor si atun i and el iti erea mi i favoruri3B sau E*stepti mereu eva are sa te fa a feri it 1 intai dro0urile si a um mai multi +ani.B #rau des intalnite la intalnirile u a est dire tor. Lipsa de orientare in relatiile inti!e 9ara ni i o indoiala ea mai mare piedi a in fata su esului personalitatilor ErosiiB, pentru a putea e4perimenta o viata de +una alitate, este ina+ilitatea lor de a fi intimi u alte persoane. 5unt atat de determinati si de produ tivi, in at lipsa intimitatii este adesea i0norata sau hiar ne0ata a fiind un on ept important. Da a sunt ore tati, a8un0 eventual sa1si asume rolul de Ein0ri8itori ai umanitatiiB, in opo2itie u un Emem+ru al e hipei umaneB. Ca oameni de afa eri, ei pot fi simultan stralu iti si +rutali. Din pa ate a easta minte al ulata redu e adevarata intimitate la o notiune impra ti a+ila, a si la o posi+ilitate putin pro+a+ila. Un pa ient ErosuB a piedut1o pe femeia visurilor sale, deoare e a asteptat sa se asatoreas a pana in momentul e4a t, pentru el, de redu ere a impo2itelor. Intimitatea ere e0alitate, si un ErosuB u o minte al ulata nu onsidera a merita sa lupti pentru e0alitate. E)osiiB se uita pro+a+il mult timp la T; si investes mai mult timp in mun a de at ori e alta personalitate. Din pa ate si a est lu ru ii indepartea2a de pro+lema intimitatii in relatii. #i au rareori

%&

ho++y1uri =asa um au Eal+astriiB si Eal+iiB> sau prieteni =asa um au E0al+eniiB>. 5unt pierduti fara ariera lor sau fara familie. Intr1o re enta e4 ursie u pluta, un ErosuB nu a putut re2ista ni i trei ore pana sa isi sune sotia sa vada de mai fa e. 5una foarte romanti , dar realitatea era a nu au fost despartiti delo in 2e e ani de asni ie, si in iuda faptului a era u prieteni apropiati, se simtea pierdut si in onforta+il fara sotia sa in apropiere. *devarul este a sta rareori cu ea hiar si and este a asa. 9ie mun este onstant la o arte sau s rie un arti ol. )areori sta doar lan0a ea. Dar are nevoie de ea. 5i avand si ea nevoie de afe tiunea lui, parti ipa la 8o ul lui u telefonul 0ri8uliu si pare feri ita. E)osiiB sunt primii are iti amintes a sunt nera+datori sa ple e de a asa si sa fie pe ont propriu in a de la varsta de 1, ani. #i sunt, de asemenea, primii are se intor a asa =fi2i sau emotional> si auta onfortul unei familii iu+itoare si areia ii pasa. Unii ErosiiD vor atra0e si ultima pi atura de simpatie de pe urma unei +oli =in spe ial +ar+atii ErosiiB>. *lti ErosiiB isi as und durerea si dis onfortul. * este omportamente sunt nesin ere si e0oiste. #le nu ondu la o intimitate adevarata. 'ai de0ra+a lasa un individ ErosuB s epti si sin0ur. * est 0ol reea2a adesea un individ foarte suparat are rede foarte puterni in neputinta de a ere relatii de alitate. Un pa ient de 4. de ani mi1a spus a nu a invatat ni iodata sa iu+eas a. 5i1a dat seama de a est lu ru in timpul sesiunilor de lu ru u fiul sau. Intr1una din a este intalniri a plans E'1am tre2it, in sfarsit la 4. de ani, si am reali2at a nu stiu nimi despre viata si iu+ire.B * easta furie vine din fustrarea elor ErosiiB de a avea ontrol, mai de0ra+a de at sa1si imparta destinul, si in privinta ErosiilorB, isi are +a2a in inse uritatea lor. #i vor o relatie de lun0a durata, dar se tre2es a nu sunt in stare sa ontrole2e pro esul. Ca re2ultat, multi a+andonea2a eea e isi dores pentru un mod de viata pe are il pot ontrola. Este singuratate in varf% dar poti manca mai bine. Li!itele 3rosilor4 E)osiiB sunt un sir de limitari dinami e. :u sunt su+tili si va0i. 5unt usor de dete tat si de inteles. Poate fi 0reu sa traiesti sau sa lu re2i u ei, e4 eptie fa and a2urile in are se fa e totul um vor ei. E)osiiB sunt adesea impunatori si revendi atori. 5e vor erta Epana la ultima pi aturaB. :atura lor e0oista reaminteste permanent elorlalte personalitati a ErosiiB se vor onsidera mereu numarul unu. 5unt adesea insensi+ili si aro0anti, eea e reea2a distanta si lipsa de in redere. Intimitatea este, pro+a+il, ea mai putin de2voltata apa itate a lor. Ca re2ultat al naturii lor riti e si nepla ute, se earta de pe +a2ele lo0i ii si sunt apa+ili sa manipule2e in mod onstant. Indivi2i u un 0rad ridi at de ver+ali2are, ErosiiB ii riti a adesea si ii intimidea2a pe ei din 8ur. #i sunt in mod deose+it vinovati de ne0are ECine, eu3B. 5unt adesea surprinsi sa afle a eilalti il pot vedea intr1o lumina ne0ativa, dar onsidera a vina este a elorlalti. /ipsa lor de ta t si in apatanarea tind sa e4puna un individ frustrat, are infloreste in po2itii de putere si ontrol, si totusi se mi sorea2a and este vor+a de viata so iala. In permanenta pro esand un nou 0and, a esti indivi2i, adesea s lipitori, tre+uie sa fie in permanenta onstienti de limitele lor pentru a nu se feri pe ei insisi de e4perienta unei vieti de alitate. Calitatile 3rosilor4 E)osiiB sanatosi sunt esenta umanitatii. #i sunt ei are muta si 20altaie so ietatea. 5unt unos uti pentru natura lor dominatoare. #i sunt liderii puterni i si dele0atii responsa+ili. Personalitatile ErosiiB pot fi un +un de pret al unei or0ani2atii. #i se +u ura de ompetitii si provo ari. *pelea2a foarte usor la forta interioara pentru propria motivare si dire tionare. E)osiiB se on entrea2a mai +ine and isi sta+iles s opuri si u tena itate se su+ordonea2a a estora =se su+ordonea2a si or0ani2atiilor, persoanelor sau au2elor pe are ei le valori2ea2a>. #i valori2ea2a produ tivitatea si su esul, si plates de +una voie pretul pentru am+ele. #i apre ia2a lu rul in e hipa, la a elasi nivel a si individualismul. E)osiiB promovea2a ele mai multe aspe te ale vietii u in redere in sine si tena itate. #i amintes in permanenta de faptul a puterea deriva din 0andirea rationala si omuni area po2itiva. #i sunt standardul dupa are noi ne masuram ura8ul in

3.

0andire. # modelea2a a ele alitati de lider pe are noi in er am sa le tre em. E)osiiB repre2inta fo ul folosit de teoreti ienii timpurii pentru a e4pli a teoria naturii. /uminile lor ontinua sa rada stralu itor a un semnal luminos al tariei si produ tivitatii, in al2indu1ne si reasi0urandu1ne de natura lor plina de resurse si prote tiva. Pentru )rosii a castiga nu este totul% este singurul lucru. Calitatile 3Rosiilor4 Ca individ1 o o o o o o o #4 elea2a in 0andirea lo0i a #ste dedi at unui mod de viata produ tiv Dinami si dire t Tinde atre independenta /ider innas ut Plin de resurse =puterni supravietuitor> Creativ in situatii de ri2a

Ca persoana care co!unica1 o o o o o 7perea2a intr1o maniera foarte lo0i a si sensi+ila Dire t si onest in e priveste opiniile Isi ver+ali2ea2a +ine 0andurile Dire tionea2a onversatia intr1un sens produ tiv si pra0mati /e spun elorlalti po2itia lor intr1o relatie

Ca persoana care fi5ea,a tinte6scopuri1 o o o o o o #ste innas ut din a est pun t de vedere I fi4ea2a tinte intr1un mod onforta+il si si0ur 'entine un puterni simt al perspe tivei =vede intrea0a ima0ine> 9oarte dis iplinat 9oarte produ tiv Ia de i2ii rapid si usor 7rientare puterni a atre s op =vrea sa ur e at mai sus pe s ara>

Ca persoana de cariera1 o o o o o o o o o o o Tinde atre po2itii de lider Conforta+il u puterea =atata timp at elGea o detine> #4 elent or0ani2ator 9oarte +un dele0atGrepre2entant )apid in luarea de i2iilor si +un manuitor al resposa+ilitatilor 5e motivea2a sin0ur Tinde atre ompetitie Dinami si insistent 7rientat atre sar ina si efi ient In re2ator in a+ilitatea de a reusi *re in redere in propriile instin te in afa eri I difi il de des ura8at

31

Ca parinte1 o o o o o o o 9oarte +un in luarea de i2iilor Indis uta+il lider in asa Isi asuma responsa+ilitati pentru prote8area familiei Un e4 elent furni2or )apid in e priveste un sfat +un sau dire tionarea Promovea2a oe2iunea 0rupului sau onfortul de a fi sin0ur Promovea2a a tivitatile opiilor

Ca si copil1 o o o o o o o o 5pune eea e 0andeste 9oarte vor+aret 5imt al independentei foarte puterni Dispus sa riste si sa in er e noi e4periente Preia omanda and parintii nu sunt a asa Capa+il sa dea inapoi intr1un mediu ne0ativ *re puterea de a s him+a radi al o situatie neinsemnata Crede in sine I are o mare in redere in sine

Ca prieten1 o o o o o Dire t si rapid in e priveste su0estiile 9oarte +un in situatii de ur0enta sau de2astre Promovea2a a tivitatile de 0rup 5e an0a8ea2a in onfli te dire t si onforta+il Produ tiv in re2olvarea pro+lemelor

Ca partener de viata1 o o o o o o 9oarte prote tor /oial relatiei Promovea2a e4periente interesante Isi asuma responsa+ilitatea pentru nevoile finan iare De in redere si pe are te poti +a2a Initia2a intalniri si a tivitati

Cariere de care pot fi atrasi 3rosii41 o o o o o o o o *dministrator Politist 7fiter in armata Politi ian Intreprin2ator *vo at 'edi Conta+il 3%

o o o o

In afa eri imo+iliare Criti profesionist *ntreprenor in onstru tii ;an2ator

o In mar?etin0 o Preot o 5uprave0hetor de s oala :ota" ErosiiB sunt ondusi in mod natural atre su es, in ariera. Desi0ur, toate tipurile de personalitate pot fi re0asite in toate o upatiile, datorita numeroaselor varia+ile in fie are ariera. Personalitati care par a fi 3rosii4 Hillary Clinton" tena e si si0ura pe propriile a+ilitati, ea i0nora pu+li afirmatiile le0ate de infidelitatea sotului. 'otto1ul ei pare sa fie" EDoar du1ma la Casa *l+a, @ill, unde pot fa e eva important, si apoi mai vor+im.B Preotul @illy -raham" and a fost pentru prima oara in )usia sa vor+eas a despre Dumne2eu, ineva i1a amintit a toti de a olo sunt omunisti =si astfel atei>. *u2ind a estea mandru a spus" ECand voi termina, nu vor mai fi.B 5i plin de in redere le1a transmis mesa8ul restinitatii. 'adonna" Ce nu am va2ut de8a3 5i totusi ontinua sa se promove2e u o pasiune pe are nu o poti i0nora. Natiuni 3rosii4 o China o Japonia o -ermania Li!itele 3Rosiilor4 Ca individ1 o o o o o o o o o In 0eneral in ear a sa isi serveas a siesi =Eeu e asti0 din asta3B> Promovea2a hara+a+ura si onfli tul atun i and este vor+a de un interes personal :u1si unoaste propriile trairi )eali2ea2a si nea0a propriile ese uri Crede a are intotdeauna dreptate :u se poate rela4a sau simti onforta+il de at da a produ e eva *desea aro0ant si sfidator fata de autoritati :epoliti os fata de sentimentele altora =e0oist> :u va re unoaste fri a de a pierde puterea si ontrolul

Ca persoana care co!unica1 o /ipsit de emotii si detasat de sentimente 33

o o o o o o

Insensi+il si fara ta t :u apre ia2a detaliile si frumusetea Pli tisit de sporovaiala inutila Intuitia este surmenata de propria inse uritate si 8ude ata Dur si riti /ipsa a+ilitatii de a imparti intimitatea

o Prost as ultator Ca persoana care fi5ea,a tinte6scopuri1 o o o o o o :era+dator in atin0erea s opurilor Prea ri0id in privinta perspe tivelor vietii Traieste mai viata mai de0ra+a pe hartie, de at u oamenii In ura8ea2a antitatea, in defavoarea alitatii 5e supara usor da a s opurile nu sunt atinse sau sunt +lo ate Ii invinovateste pe altii pentru propriile ese uri

Ca persoana de cariera1 o o o o o o o o o o o Cauta puterea pentru a1i putea ontrola pe eilalti )efu2a sa se rela4e2e I se ondu e pe sine si pe eilalti :u ii pla e sa i se spuna e are de fa ut Poate fi insensi+il fata de altii pentru a putea promova in afa eri Ia de i2ii prea repede *desea nu se 0andeste prea mult la pro+lema si nu1i onsulta si pe eilalti 'ai putin preo upat de oameni si mai mult de indeplinirea sar inii Cere elorlalti loialitate si supunere :u fa e ompromisuri si este autoritar Criti fata de altii, nu fa e omplimente prea des *desea prea ompetitiv pentru a savura ompetitia

Ca parinte1 o o o o o o o o o o o o o 5e asteapta la performante ridi ate fara a oferi a8utor ;rea supunere stri ta ;rea loialitate din partea familiei u ori e pret Insensi+il la temerile si pro+lemele opiilor *re pretentia la ultimul uvant in luarea de i2iilor importante Detasat fata de opii I nu se EimpartasesteBemotional :u a epta deviatiile de la asteptarile fi4ate de el 5ta+ileste 0ranite dure si limitate Prost as ultator :era+dator u 8oa a si alte lu ruri neesentiale :u E itesteB nevoile emotionale ale opiilor -reu de multumit I ramane neimpresionat Un simt puterni de +ine si rau I ne a8este opilul and a esta a 0resit

Ca si copil1

34

o o o o o o o o o o o o o

Cheltuie multa ener0ie pentru a1si manipula parintii *desea sfidator )e2ista ontrolului I simte a stie mai multe de at parintii Criti la adresa parintilor /upta onstant u fratii pentru ontrol si putere In onstient as unde inse uritatea si nevoile emotionale Distantat si re e fata de familie 9oarte independent 1 le ere elorlalti sa1l amu2e Pretentios I parintii nu fa ni iodata eva um tre+uie 9a e 0reu omplimente Dramati si suprarea tiv la durere *steapta sa fie servit, mai ales and este +olnav Prost as ultator

Ca prieten1 o o o o o o o o o o o o o o o o Insensi+il si lipsit de emotii :u1i pla e sa admita a are nevoie de prieteni :u isi impartaseste sentimentele Intra intr1o relatie intre+and Eeu u e ma ale03B *s ulta doar and are interes Pastrea2a doar prieteniile rationale In ear a sa ontrole2e a tivitatile de 0rup 5e asteapta a prietenii sa fa a lu rurile asa um vrea el :era+dator u altii :e0ativ si riti u altii Crede a este mult mai important sa ai+e dreptate de at sa fie pla ut ;iolent and este enervat Pli tisitor 5e asteapta sa fie amu2at pana la in eperea a tiunii In apatanat :ea0a ori e nepotrivire sau responsa+ilitate

Ca partener de viata1 o o o o o o o o Interesat mai intai de propria multumire Da prioritate arierei, in defavoarea relatiilor personale Pretentios si aro0ant *s unde inse uritatea Criti la adresa imperfe tiunilor partenerului de viata /ipsa de sensi+ilitate *sedea refu2a po2itia prioritara a intimitatii intr1o relatie Prost as ultator

Cu! sa interactiona! cu 3Rosii4 Ce sa faci1 1. sa pre2inti pro+lemele lo0i 3!

%. sa pretin2i atentia si respe tul lor 3. fa1ti temeleQ 4. fii dire t, on is si spe ifi in onversatie !. fii produ tiv si efi ient $. ofera1le oportunitati de lider (. ver+ali2ea2a1ti sentimentele ,. spri8ina natura lor ate0ori a &. promovea2a motivele lor inteli0ente 1.. fii pre0atit u fapte si fi0uri 11. respe ta nevoia lor de a lua de i2ii in modul lor

Ce sa nu faci1 1. sa nu1i im+ratise2i in fata altora %. sa nu te erti ple and de la o pro+lema emotionala 3. nu folosi intotdeauna o apropiere autoritara 4. nu utili2a pedeapsa fi2i a !. nu fii in et si inde is $. nu astepta o relatie personala si intima (. nu le ata a personalitatea ,. nu lua personal ar0umentele lor &. nu astepta a ei sa1ti eara parerea 1.. nu le ere onstant intera tiune so iala Su'estii pentru 3Rosii4 1. lea0a1te de eilalti emotional si so ial. Ii motivea2a sa fie mai drepti si ooperanti u tine in indeplinirea sar inilor. %. pretuieste si in ura8ea2a tot e este po2itiv in eilalti, si astfel ii a8uti sa se entre2e pe prioritati. *titudinile si omportamentele ne0ative sau riti e pot rea la fri a, si ondu oamenii atre ri2e si rea tii. 3. rela4ea2a1te. )oma nu a fost onstruita intr1o 2i. Da a esti prea pretentios u tine insuti sau u eilalti nu a8un0i la alitate sau in redere. 4. fi4ea2a1ti teluri pe are le poti u a8utorul puterni ei tale dis ipline. 9i4ea2a teluri diferite si foloseste diferite stiluri and ai de1a fa e u 0rupuri. !. evita sa1i invinuiesti pe altii pentru neindeplinirea o+li0atiilor, are este de fapt o rea tie naturala a ErosilorB in situatii de ri2a. $. 0andeste1te +ine la pro+lemele tale si a epta sfatul altora and iti or0ani2e2i viata. E)osiiB pot lua de i2ii pripite si pot i0nora nevoile elor afe tati. (. reali2ea2a a nu le poti fa e pe toate. 9ii des his su0estiilor. @rainstormin01ul impreuna u altii va du e la e onomisirea timpului si la im+unatatirea moralului erorlalti. ,. fii atent la impunerea erintelor tale pe heltuiala elorlalti. :u vrei a ei sa simta a nu si1au urmarit propriile s opuri. Piscina genelor tale ar necesita putin clor.

3$

Capitolul 7 AL*A8TRII1 *UNII SAMARITENI

0ia1a nu poate d2rui nim2nui o r2splat2 mai valoroas2 dec3t aprecierea sincer2 4i 5ncrederea unui prieten albastru% fie ca 4ef% sau membru de familie E!o9ionali :i ad!ira9i *l+aMtrii sunt deseori ea mai admiratL personalitate. #i sunt repre2entanKii virtuKilor Ltre are aspirLm" onestie, empatie, sa rifi iu de sine, loialitate, sin eritate Mi dis iplinL. #i par sL ai+L a este virtuKi Nn mod natural eea e le dL o ima0ine de oameni drepKi Mi le atra0e respe tul elor din 8ur. *l+aMtrii apre ia2L reativitatea, relaKiile serioase Mi reuMita dis iplinatL. *u opinii Nn ori e domeniu Mi repre2intL o ompetiKie durL pentru ori e altL personalitate deoare e NMi +a2ea2L toate opiniile pe emoKii Mi pe prin ipii morale. DeMi al+aMtrii pot fi lo0i i, ei rLspund mai de0ra+L la o a+ordare emoKionalL. Pentru al+aMtrii, viaKa emoKionalL este o sa+ie u douL tLiMuri. Pe de o parte ei sunt darni i Mi sensi+ili iar pe de alta pot fi neiertLtori Mi hipersensi+ili. 7 afirmaKie omunL a pa ienKilor al+aMtrii este AemoKiile mele m1au ontrolat toatL viaKaB. Poate L vulnera+ilitatea lor stL to mai Nn a eastL emotionalitate deose+itL, ei NMi dores atJt de mult sL fie iu+iKi LutJnd NnKele0erea altora Nn Jt uitL sL se NnKelea0L pe ei NnMiMi. Depresia este destul de o+iMnuitL la al+aMtrii. #4emplul urmLtor =e4trem> e4tras dintr1un 8urnal al unui pa ient ilustrea2L modul Nn are al+aMtrii NMi e4primL frustrarea faKL de a eptarea omportamentului elorlalKi datoritL aMteptLrilor nerealisti e Mi a standardelor lor de neatins" ALa 'ulti Ani mie. 6l ur2sc pe 7ason 8so1ul meu9% m2 ur2sc pe mine 5ns2mi. 6i ur2sc pe to1i% dar mai ales ur2sc s2 tr2iesc. #unt at3t de furioas2 4i plin2 de am2r2ciune 5nc3t simt c2 nu pot s2 mai tr2iesc% este prea nepl2cut. Nu e(ist2 nici o bucurie : nici o speran12. #imt doar am2r2ciune 4i ur2 fa12 de a tr2i% c!iar 4i fa1a de $umne"eu pentru c2 lucrurile sunt at3t de groa"nice. Nu i suport nici m2car pe cei care vor s2 m2 a/ute 4i s2 m2 spri/ine. A4 vrea s2 pot s2 fug de to1i 4i de toate. $ar% desigur% asta nu ar 5mbun2t21i lucrurile cu nimic. Pur 4i simplu nu v2d cum a4 putea s2 evit aceast2 bucat2 din via1a mea. Poate dac2 m a4 umili 4i m a4 ruga pentru ceva lini4te a4 primi o% dar sunt prea furioas2 s2 fac p3n2 4i asta. #unt furioas2 pe $umne"eu& #unt furioas2 pe Iisus& #unt furioas2 pe p2rin1ii mei& #unt furioas2 pe copiii mei& #unt 3(

furioas2 pe mine 5ns2mi& ;i 5l ur2sc pe 7ason& Cred c2 mi ar pl2cea s2 i se 5nt3mple ceva r2u. $ar apoi a4 fi furioas2 ca nu are asigurare de via12. Probabil c2 tot eu a4 fi obligat2 s2 i pl2tesc 5nmorm3ntarea. Pur 4i simplu ur2sc totul. A4 vrea s2 pot s2 mor% dar nu pot 4i 4i asta m2 5nfurie. #unt furioas2 c2 via1a este at3t de nenorocit2 4i nu e(ista nici o cale de ie4ire. A4a c2 voi fi furioas2 5n continuare pentru c2 nu v2d alte op1iuni viabile. $ar vreau s2 fiu foarte clar2 despre un lucru< 0IA=A E >R?A@NICA ;I ? BRA#C PE C?ACA&&&&& ' am s2turat s2 fiu RE#P?N#ADILA pentru toate : c!iar 4i de copii. A4 vrea s2 m2 bage cineva 5ntr un ospiciu ca s2 aib2 altcineva gri/2 de mine 4i s2 nu mai am nici o r2spundere. Atunci nu ar mai trebui s2 am gri/2 de copii sau de nimeni : sau s2 mi fac gri/i din cau"a facturilor lui 7ason. 6l ur2sc& Br2sc totul& 0ia1a pare at3t de nedreapt2. Nu vreau nimic din toate astea. Nu vreau s2 m2 de"volt% s2 progrese" sau s2 devin mai puternic2. 0reau s2 fiu l2sat2 5n pace de toat2 lumea : inclusiv de $umne"eu& Nu vreau ca nimeni s2 mai a4tepte ceva de la mine pentru c2 m am s2turat sa fiu capabil2. #unt s2tul2 de oameni care s2 mi spun2 c3t de bine 5mi merge. #unt s2tul2 de toat2 situa1ia asta nenorocit2. $e fapt sunt s2tul2 4i s2 scriu gunoaiele astea depresive% a4a c2 la revedere.B 'ai tJr2iu pa ienta respe tivL nu mai resimKea furia e4primatL Nn 8urnal. Pn lo sa se simta peni+il vis1a1vis de ele s rise a olo, rJdea Nn timp e le pre2enta. CJteva 2ile dupL a eea pa ienta relata A Nu pot s2 cred. '2 simt e(act ca atunci c3nd scriam cuvintele acelea. Ce nu i 5n regul2 cu mineE #imt c2 mi pierd min1ile&B De fapt ea nu1Mi A0LsiseB ni iodatL minKile =prin 0Jndire lo0i L>. #a era vi timi2atL de o viaKL emoKionalL in ontrola+ilL. *l+aMtrii pot avea Mi o viaKL emoKionalL sLnLtoasL Mi po2itivL. #i investes foarte mult emoKional Nn evenimentele importante pentru ei. :unKile, paradele Mi 2ilele de naMtere sunt motiv de sLr+Ltoare, dar al+aMtrii vLd din olo de a este evenimente Mi refle tea2L asupra vieKii lor Mi a elor impli aKi. 5e 0Jndes la propriile lor nunKi Mi la e NnseamnL sL iu+eMti. #i ANMi fa timpB pentru a savura momentele importante din viaKL. An'a+a9i :i loiali ;iaKa este pentru al+aMtri o serie de an0a8amente. *n0a8amentul faKL de o relaKie este pro+a+il una din ele mai mari alitLKi ale lor. 5e +u urL de intimitate Mi sa rifi L de +unL voie reali2Lri personale Nn favoarea relaKiei. *l+aMtrii se dLruies total Nn relaKiile pe are le onsiderL valoroase. 5unt persoane de Nn redere Mi onsiderL o promisiune ver+alL la fel de importantL a un ontra t s ris. 5e mJndres u faptul L sunt apa+ili sL menKinL relaKii de lun0L duratL. * eastL trLsLturL admira+ilL de loialitate fa e a al+aMtrii sL ai+L relaKii mult mai A+o0ateB de Jt ori e altL personalitate. *l+aMtrii rLmJn an0a8aKi Mi la +ine Mi la rLu, an0a8ament de o profun2ime adeseori su+estimatL. Un e4emplu elo vent Nn a est sens este o pa ientL pe nume Jenny. #a nu s1a NnKeles ni iodatL +ine u mama ei Nn opilLrie. De fapt s1a luptat sL menKinL o relaKie ivili2atL Nn iuda Nn er Lrilor onstante ale mamei ei de a o sa+ota. 'ama ei a umilit1o prin pore le sau +atJndu1Mi 8o de ea din au2a lipsei ei de su es u +LieKii Nn adoles enKL. Pn iuda favoritismului lar pe are mama ei le1a afiMat faKL de fraKii Mi surorile ei mai mari, Jenny a fost sin0urul dintre opii are Mi1a asumat imensa responsa+ilitate de a o Nn0ri8i pe mama invalidL Nn ultimii ei ani de viaKL. Jenny a Lutat onsiliere psiholo0i L pentru a1Mi menKine ura8ul de a o Nnfrunta pe a eastL femeie u are s1a luptat ani de 2ile. Jenny a rLmas la patul mamei ei Nn iuda a+u2urilor ei ver+ale Mi lipsa apre ierii pJnL a easta a murit. *r fi vreo altL personalitate apa+ilL de un astfel de devotament total 3 Perfec9ioni:ti *l+aMtrii sunt de o+i ei perfe KioniMKi. *l+aMtrii sunt foarte riti i atJt u ei NnMiMi Jt Mi u eilalKi. *u aMteptLri atJt de nerealisti e Nn Jt nu se pot satisfa e ni iodatL Mi ni i eilalKi nu pot sL atin0L nivelul de 3,

e4 elenKL erut. Din a est motiv ei sunt foarte difi ili a pLrinKi sau Mefi. #i NMi dores u adevLrat a lu rurile sL fie fL ute +ine. Din pL ate NnsL a est A+ineB este definit de eea e ei dores a fi fL ut Mi de um dores ei sL fie fL ut. Alba4trii sunt personalitatea care are cea mai mare nevoie de a de1ine controlul Ei sunt deosebit de conecta1i la via1a pe care o duc 4i de multe ori par a fi de neoprit din punct de vedere emo1ional% de parc2 ar avea o misiune divin2. *l+aMtrii sunt de o+i ei s epti i Nn eea e priveMte talentul lor reativ. 5unt atJt de perfe KioniMiti Nn Jt NMi as und adeseori a+ilitLKile deoare e se tem L nu ar fi sufi ient de +uni. * est fapt este re0reta+il pentru L al+aMtrii sunt atJt de talentaKi Nn Jt sunt pro+a+il ea mai reativL personalitate. TotodatL ei sunt foarte nesi0uri Mi se tem de posi+ilitatea respin0erii da L NMi afiMea2L talentul Mi reativitatea demne de invidiat. $oarte preten9io:i *l+aMtrii NntJmpinL deseori difi ultLKi Nn omuni area ver+alL efi ientL Mi Nn onse inKL eilalKi ha+ar n1au are sunt aMteptLrile lor reale Mi um sL le Nndeplineas L. Ti ni i unoaMterea lor nu este neapLrat de a8utor, pentru L sunt atJt de nerealisti e Nn Jt ne esitL o investiKie mult mai mare de Jt ea la are sunt dispuMi eilalKi. #4emplu sunt pLrinKii are er de la opii lor sL ai+L e4 lusiv note de 1., o amerL impe a+ilL Mi Nn 0eneral sL NMi indeplineas L toate Nndatoririle ore t Mi la timp Nn fie are 2i. #i onfundL prioritLKile Mi nu reuMes sL reali2e2e o a+ordare mai raKionalL are sL fie mult mai sLnLtoasL Mi produ tivL. Ca Mefi er un an0a8ament total al timpului Mi talentului faKL de ompanie. #i aMteaptL e4 elenKL hiar Mi Nn Nndeplinirea unor proie te are nu o ne esitL. #i nu spun eea e NMi dores dar prin red Nn mod ma0i L toKi eilalKi 0Jndes la fel a ei Mi vor produ e a eleaMi re2ultate. *l+aMtrii nu prea se des ur L sL NmpartL rLspunderea. #i stau peste eilalKi a o loM L pentru a evita 0reMelile. * eastL prote Kie este intenKionatL a afe Kiune, de fapt este doar neNn redere. #i nu reali2ea2L L NMi sufo L astfel su+ordonaKii Mi L le dau impresia L sunt spionaKi. Iar pentru L al+aMtrii sunt de o+i ei hipersensi+ili la riti i Mi sunt +ine intenKionaKi nu li se spune adevLrul i de o+i ei toatL lumea se poartL u ei A u mLnuMiB. Disciplina9i :i sta"ili Un al+astru pro+a+il L a s ris slo0anul ADa L o trea+L se meritL fL utL, atun i se meritL fL utL +ineB. Dis iplina este o trLsLturL de +a2L a personalitLKii al+aMtrilor. * eastL ontinuL e4ersare a dis iplinei adu e sta+ilitate Mi ordine Nn vieKile lor. #i sunt ei are ne dau un sentiment de si0uranKL Mi la rJndul lor se de2voltL de minune Nn medii Nn are se uritatea este promovatL Mi NntreKinutL. Se sacrific; :i ofer; spri+in Cu mi i e4 epKii al+aMtrii se 0Jndes mai NntJi la alKii Mi adu dra0oste Nn viaKa elor u are au relaKii. #i adorL sL slu8eas L, sL fa L eva pentru alKii le adu e o satisfa Kie imensL. Pntotdeauna autL un sens Nn vieKile lor. #i vor sL simtL L au trLit pentru eva mai mult de Jt pur Mi simplu pentru a JMti0a un salariu sau pentru a s him+a un s ute . Neiert;tori :i ranc2iuno:i Pn mod ironi , al+aMtrii oferL mai mult de Jt ori e altL personalitate dar iartL el mai puKin. 5pre e4emplu este destul de simplu sL identifi i al+aMtrii Nntr1un pu+li , este sufi ient sL intre+i ine NMi mai adu e aminte de toate lu rurile rele are li s1au intamplat la 0rLdiniKL, al+aMtrii vor Kine minte Nntotdeauna. )oMii nu Kin minte, ei s1au rL2+unat de8a punJnd pione2e pe s aunul edu atoarei,

3&

0al+enilor li s1a pLrut L este amu2ant Mi s1au +u urat de atenKie fie L a fost +unL sau rea Mi al+ii nu sunt si0uri da L au fost sau nu la 0rLdiniKL aMa L e e de adus aminte3 Una din slL+i iunile ele mai nesLnLtoase ale al+aMtrilor este sL poarte pi L. * est fapt mer0Jnd mJnL Nn mJnL u memoria lor e4 elentL. *l+aMtrii pot deveni atJt de o+sedaKi de rL2+unare Nn Jt preferL omportamente hiar umilitoare de Jt sL lase lu rurile aMa um sunt. <n'ri+ora9i :i vinova9i *l+aMtrii NMi fa 0ri8i despre ori e. Tot a est e4 es de Nn0ri8orare Ni fa e disponi+ili la un nivel s L2ut de a Kiune pe 2i. 5pre e4emplu o pa ientL redea L are de luat o de i2ie ma8orL, anume da L sL ple e pe oasta de est pe 11 Iunie pentru a1Mi vi2ita familia sau sL mear0L Nntr1o e4 ursie 0ratuitL u +iseri a NmpreunL u soKul ei. #a nu Mtia da L sL stea a asL Mi sL se pre0Lteas L de alLtoria pe oasta de est sau sL mear0L Nn e4 ursie. Pi era foarte fri L L, opiii ei ar devasta asa Nn timp e ea este ple atL =Mi vor+im de 0emeni de %! de ani>. *l+aMtrilor nu le pla e sL fie A0rL+iKiB prin viaKL, indiferent de alitatea evenimentelor prin are sunt 0rL+iKi. *1Mi fa e 0ri8i pentru alKii Nn lo sL se impli e Nn a tivitLKi proprii este o pro+lemL realL pentru al+aMtrii. -ri8ile Mi vinovLKia mar hea2L viaKa ma8oritLKii al+aMtrilor. Deseori ei nu vLd L motivele lor reale pornes din sentimente de vinovLKie. Plini de "un si!9 :i sinceri *l+aMtri apre ia2L ultura Mi +unele maniere. #i NMi atri+uie responsa+ilitatea Mi rolul de a fi A Jinii de pa2LB ai +unelor moravuri Nn so ietate. 5unt as ultLtori Mi supuMi faKL de le0e Mi autoritate. *l+aMtrii red L so ietatea are nevoie de stru turL Mi de dis iplinL pentru a fun Kiona +ine. #i autL Nntotdeauna sL pLstre2e demnitatea Mi alitatea vieKii umane. :i i o altL alitate nu1i des rie pe al+aMtrii mai +ine de Jt sin eritatea lor. Una din e4perienKele e4traordinare ale vieKii este sL JMti0i Mi sL te +u uri de Nn rederea lor. Responsa"ili :i dedica9i *l+aMtrii au o puterni L eti L a mun ii iar viaKa lor este plinL de Aresponsa+ilitLKi ne esareB are le lasL foarte puKin timp pentru 8oa L spontanL. Joa a este vL2utL de al+aMtrii a fiind frivolL Mi neprodu tivL. *l+aMtrii invidia2L liniMtea Mi lipsa de 0ri8i u are 0al+enii tre prin viaKL. #i onsiderL a est fapt a fiind nedrept Mi1Mi dores ori a elelalte personalitLKi sL se +u ure mai puKin de viaKL sau a eilalKi sL le re unoas L meritele mai mult. Te!pera!entali :i co!plec:i 7 altL ara teristi L spe ifi L al+aMtrilor este s him+area stLrii emoKionale. #i nu se tre2es ni iodatL veseli sau triMti. Tre+uie sL se 0Jndeas L mai intJi. Da L sunt veseli sau triMti este pentru L ale0 sL fie. Par sL nu poatL a epta pur Mi simplu o emoKie fLrL a1Mi asuma Nntrea0a rLspundere pentru ale0erea ei. *l+aMtrii sunt indivi2i foarte omple4i u multe e4treme. 5unt sensi+ili, tensionaKi, 0ri8ulii, riti i, darni i si neiertLtori in a elaMi timp. 5e a4ea2L mai de0ra+L pe partea emoKionalL de Jt pe ea raKionalL. Cu toate a estea se fa deseori vinovaKi de ri0iditate emoKionalL. Cu alte uvinte ramJn +lo aKi in rutine emoKionale. IMi pierd perspe tiva Mi se tre2es neNnKeleMi. In apa+ili sL1Mi e4prime sentimentele, al+aMtrii onsumL Mi mai multL ener0ie Nn relaKii frustrante a sL o+KinL intimitatea ne esarL pentru a simKi L viaKa are sens. Uneori ener0ia investitL este +enefi L, alteori distru tivL. Comple4itatea al+aMtrilor ii frustrea2L pe a eMtia la fel de mult a Mi pe ei are intera Kionea2L u ei. Poate aMa se e4pli L de e al+aMtrii sunt riti i atJt u ei Jt Mi u eilalKi. Morali:ti :i nesi'uri

4.

9ie are personalitate are partea ei de nesi0uranKL. TotuMi ni iuna nu o e4primL fLKiM la fel a al+aMtrii. *l+aMtrii au o personalitate puterni L. IMi e4pun pLrerile deMi uneori doar Nn adru foarte intim. *u sisteme de valori si redinKe foarte puterni e. TotuMi, sunt mL inaKi de sentimente de vinL, aMteptLrile lor nerealisti e sunt au2ate de atitudinea lor perfe KionistL Mi de s epti ism. Deseori sunt prinMi Nntre dorinKa de impli are Mi teama de eMe . * eastL nesi0uranKL este ompli atL Mi mai mult de atitudinea lor moralL. 5pre deose+ire de aro0anKii roMii, al+aMtrii NMi reamintes pentru sine e neferi it este faptul L alKii tre+uie sL rLmJnL atJt de i0noranKi. #i prives lumea u suspi iune. * easta tinde sL dea al+aMtrilor o naturL pesimistL. 5i1ar dori a altora sL le pese sufi ient Nn Jt sL adopte perfe Kionismul lor. 5unt frustraKi Jnd reali2ea2L L mulKi preferL sL a epte viaKa de Jt sL o modifi e. 'oralitatea nu Nn ura8ea2L intimitatea i mai de0ra+L distanKa emoKionalL Mi de2amL0irea.

Li!it;rile al"a:trilor Cei mai mari inami i ai al+aMtrilor sunt pro+a+il ei inMiMi. *titudinea lor moralL este mai mult o mas L pentru nesi0uranKL profundL. 5unt deseori prea emoKionali Mi riti i pentru a se +u ura de intimitate. 5e deprimL onstant pe ei Mi pe eilalKi u aMteptLri nerealiste de perfe Kiune. /ipsindu1le Nn rederea, sunt s epti i si suspi ioMi. *l+aMtrii rLmJn deseori ini i, ran hiunoMi Mi neiertLtori faKL de ei are i1au de2amL0it. ;ina Mi 0ri8ile opleMitoare Ni fa sL se Nn hidL Nn ei LutJnd mJn0Jiere la sin0urii are Ni NnKele0 u adevLrat I ei NnMiMi. 5unt temperamentali Mi onsiderL postura de lider o verita+ilL dilemL. *l+aMtrii nu sunt Nn 0eneral 8u LuMi sau spontani. /a supLrare sunt personalitatea ea mai Nn linatL sL readL L A ;iaKa e 0roa2ni L Mi pe urmL moriB. Deseori nu reuMes sL vadL Mi partea po2itivL a vieKii. *l+aMtrii se Nnfurie Jnd alKii Ni a u2L L sunt iraKionali Mi ri0i2i emoKional Nn relaKii. *l+aMtrii e4emplifi L faimoasa 2i alL a lui Po0o A *m NntJlnit duMmanul si duMmanul suntem noiB. Calit;9ile al"a:trilor *l+aMtrii sunt fermi, dis iplinaKi Mi re2istenKi. #i oferL ulturL, frumuseKe Mi se uritate emoKionalL. *l+aMtrii iu+es u pasiune. )elaKiile intime Mi reali2Lrile reative sunt mai valoroase pentru ei de Jt posesia materialL. *du ulturL Mi de enKa Nn familie Mi Nn so ietate. *pre ia2L e4perienKele produ tive Mi se simt el mai +ine Nn medii reative. ;or sL ai+L un s op Nn viaKL Mi sunt dispuMi sL sa rifi e onfortul personal pentru reali2Lri Mi mai importante. 5unt indivi2i foarte dedi aKi. /oialitatea faKL de oameni Mi sin eritatea Nn relaKii sunt ara teristi ile lor spe ifi e. Cred in ori e au2L are poate adu e o alitate mai mare e4perienKei umane. *s ultL u empatie Mi LldurL, vor+es emoKional Mi u pasiune. *l+aMtrii apre ia2L u adevLrat relaKiile u oamenii Mi se +u urL de reali2Lrile altora. Cu perfe Kiunea a 0hid, ei luptL sL1Mi atin0L tot potenKialul. *MteaptL a elaMi lu ru de la semenii lor. 7+edienKi, ei a eptL nevoia de autoritate Mi NMi foloses ener0ia Nn spri8inul le0ii Mi al ordinii. 5unt Nn esenKL forKa are Kine so ietatea unitL. *l+aMtrii dau e4emple po2itive prin modul Nn are NMi or0ani2ea2L viaKa, preferJnd relaKiile personale Mi reali2Lrile alitative. #i adau0L eva spe ial prin felul Nn are se dedi L elorlaKi. Calit;9ile al"a:trilor Ca individ 1 1 1 1 1 1 1 priveMte viaKa a pe o o+li0aKie serioasL apre ia2L frumuseKea Mi detaliul are un puterni simK esteti sta+il Mi de Nn redere sin er Mi profund emoKional analiti au re2ultate deose+ite 41

are un profund simK de rLspundere

Ca partener de discu9ie 1 1 1 1 1 apa+il sL se +u ure de onversaKie sensi+ilL Mi profundL are o mare apa itate de empatie NMi aminteMte sentimentele Mi 0Jndurile e4primate Nn onversaKie dispus sL ofere timp pentru desfLMurarea normalL a onversaKiei preferL 0rupurile mi i

Ca sta"ilire a scopurilor 1 1 1 1 foarte dis iplinat re eptiv la su0estiile altora foarte orientat Ltre Keluri NMi planifi L +ine Mi NMi urmea2L e4a t planul sta+ilit

Ca via9; profesional; / e4 elent e4e utant Adin um+rLB 1 NMi respe ta an0a8atorul datoritL po2iKiei a estuia 1 apre ia2L detaliul Mi planifi Lrile 1 re eptiv la reativitatea elorlalKi 1 investesteMte mai mult de Jt i se ere sau se aMteaptL de la el Ca p;rinte 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Nn ura8ea2L de2voltarea intele tualL a opiilor e4 elent Nn edu area opiilor foarte per eptiv empati Mi sensi+il dedi at sin er opiilor e4 elent Nn relaKii pe termen lun0 pLstrea2L asa uratL Mi plL utL autL sin er sL NnKelea0L omportamentul opiilor se sa rifi L pe sine

Ca :i copil 1 1 1 1 1 1 +ineI res ut uMor de dis iplinat ver+al preo upat de a fi un +un mem+ru al familiei sensi+il Mi preo upat de eilalKi mem+ri ai familiei loial parinKilor Mi rudelor indiferent de alitatea relaKiei u a eMtia autL oportunitLKi pentru de2voltare intele tualL

Ca prieten 1 1 1 loial pentru totdeauna o data e relaKia s1a format preo upat sin er de +inele altor persoane NMi aminteMte 2ilele spe iale Mi or0ani2ea2L sLr+Ltorirea 4%

1 1

Nn ura8ator Nn momentele difi ile dispus sL dedi e timp relaKiei

Ca partener de cuplu 1 1 1 1 oferL prioritate relaKiei Nn faKa ori Lrei alte a tivitLKi apre ia2L intimitatea Mi Ni dL prioritate Kine ont NntJi de partener Nn luarea de i2iilor adu e o mare ontri+uKie la mersul relaKiei

Profesiile cele !ai atractive pentru al"a:trii 1 profesor 1 onstru tor 1 psiho1terapeut 1 pro0ramator p 1 mu2i ian 1 +an her 1 leri 1 onta+il 1 politi ian 1 arhite t 1 sorL medi alL 1 in0iner 1 +i+liote ar 1 8urnalist 1 tJmplar 1 :ota" *l+aMtrii sunt ei mai adapta+ili din pun t de vedere profesional Personalit;9i =al"astre4 1 1 1 *+raham /in oln" renumit pentru ore titudinea sa, el a Lutat ea mai no+ilL ale, de are sL +enefi ie2e toKi da L este posi+il. *devLrul a fost prin ipiul sLu LlLu2itor Nn relaKiile sale personale Mi profesionale. PrinKesa Diana" Nntotdeauna Nm+rL atL potrivit o a2iei, se pre2enta u demnitate Mi lasL. #moKiile i1au ontrolat viaKa Mi s1a pre2entat vulnera+ilL Nn viaKa pu+li L JMti0Jnd simpatie Mi spri8in pentru ea Mi au2ele sale. Ualt Disney" un 0eniu reativ, a iu+it pro esul mai mult de Jt s opul final Mi plL erea desenului Mi detaliile

State al"astre 1 1 1 5tatele Unite *n0lia Danemar a $ac2 iube4ti pe cineva% las2 l liber $ac2 se 5ntoarce% e al t2u $aca nu% prinde l 4i omoar2 l 43

Li!itele al"a:trilor Ca individ 1 1 1 1 1 foarte emoKional Nn re2ut Mi moralist vor sL deKinL ontrolul Mi sunt invidioMi pe su esul prea uMor o+Kinut al altora perfe KioniMti Mi orientaKi spre performanKL se a+u2ea2L ver+al

Ca partener de discu9ie 1 1 1 1 1 1 1 are opinii ri0ide pe multe teme tinde sL fa L moralL Mi sL se repete are prin ipii ri0ide Mi nu este dispus sL ne0o ie2e se teme de e4punerea sa Nn onversaKie dis utL mai ales din perspe tivL emoKionalL aMteaptL de la eilalKi sL fie sensi+ili Mi profun2i se aMteaptL sL i se unoas L pLrerile Mi sentimentele de Ltre eilalKi

Ca sta"ilire a scopurilor 1 1 1 1 are Keluri nerealiste se des ura8ea2L uMor Jnd are un insu es Nl frustrea2L uMor lipsa ooperLrii Nn e hipL se aMteaptL sL Ni fie NnKelese Kelurile Mi a estea sL devinL o prioritate pentru eilalKi

Ca via9; profesional; 1 1 1 1 1 1 1 1 onsiderL L nimeni nu poate fa e lu rurile la fel de +ine a el doreMte si0uranKL Nn arierL se simte inade vat faKL de talentele native Mi reativitate evitL e4punerea pu+li L Mi performanKa are aMteptLri nerealiste pentru sine Mi eilalKi tinde sL e4a0ere2e u planifi area Mi pre0Ltirea riti L mun a sa Mi a elorlalKi se Nn ar L u mai mult de Jt poate du e

Ca p;rinte 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 a u2L opiii L nu1i apre ia2L eforturile poate fi temperamental Mi imprevi2i+il Nl iritL uMor 0reMelile altora de o+i ei iu+eMte menKinJnd ontrolul asupra opiilor tinde sL atri+uie do2e mari de vinL opiilor Ni lipseMte apa itatea sL se rela4e2e are nevoie de un s op pentru a se 8u a NMi ontrolea2L Mi prote8ea2L e4a0erat opiii prea stri t Nn aMteptLri urLKenia este o prioritate 44

1 1 1 1

a eptL sentimente de vinL prea uMor Ni lipseMte spontaneitatea NMi frustrea2L opiii u aMteptLri nerealiste prea si0ur de e e +ine Mi e e rLu

Ca :i copil 1 1 1 1 1 1 1 1 1 uMor de frustrat se simte vinovat pentru pro+leme minore temperamental Mi emoKional Ni sunt rLnite uMor sentimentele se martiri2ea2L Mi NMi plJn0e soarta stima de sine depinde de influenKe e4terne are pro+leme Nn a se rela4a Mi deseori se simte in onforta+il reprimL afe Kiunea da L e Nnfuriat aMteaptL iniKiativa pLrintelui Mi apoi riti L su0estiile ina epta+ile

Ca prieten 1 1 1 1 1 1 1 1 foarte nesi0ur Nn eea e priveMte a eptarea Mi apro+area se simte respins foarte uMor Jnd e deprimat onsiderL L e o+li0aKia prietenului sL NnKelea0L poate fi rL2+unLtor Mi ini da L este NnMelat sau rLnit emoKional riti la adresa prin ipiilor sau a tivitLKilor prietenilor da L nu sunt similare u ale sale aMteaptL loialitate onstantL din partea prietenilor doreMte a prietenii sa omuni e mai des e rar 8u LuM Mi spontan

Ca partener de cuplu 1 1 1 1 1 1 1 1 a u2L pe alKii pentru neferi irea sa pretinde afe Kiune Mi intimitate pretinde timp Mi atenKie din partea partenerului manipulea2L pentru a o+Kine spri8in Mi NnKele0ere nu are Nn redere Nn partener nu iartL neNnKele0erile Mi 0reMelile din tre ut dependent de partener reprimL sentimentele Jnd se teme de respin0ere

Cu! s; interac9ione,i po,itiv cu Al"a:trii Ce e "ine s; faci 1. %. 3. 4. !. $. (. ,. &. IntLreMte si0uranKa Nn relaKie 9ii sensi+il Mi deli at Nn a+ordare 9ii sin er Mi natural PoartL1te ivili2at Mi fii manierat /imitea2L1le nivelul de ris /audL1le reativitatea *pre ia2L1i 7ferL1le timp pentru a1Mi aduna 0Jndurile Nnainte de a se e4prima 9ii loial 4!

1.. *nali2ea2L +ine Nnainte sL fa i pre2entLri Ce nu e "ine s; faci 1. %. 3. 4. !. $. 5L Ni fa i sL se simtL vinovaKi 5L te porKi ne ivili2at sau +rutal 5L nu propui prea multe s him+Lri 5L nu aMtepKi spontaneitate 5L nu1i a+andone2i 5L nu aMtepKi sL iasL uMor sau repede din depresie

(. 5L nu pretin2i perfe Kiune ,. 5L nu Ni 0rL+eMti Nn a lua de i2ii &. 5L nu aMtepKi sL ierte repede Jnd au fost de2amL0iKi 1.. 5L nu pretin2i rea Kii imediate sau ta hinLri ver+ale Su'estii pentru Al"a:trii 1. -JndeMte mai de0ra+L raKional de Jt rea tiv Jnd eMti presat. #motivitatea poate rea haos Mi stres inutil. %. #4primL1Ki lar limitele Jnd alKii NKi impun termene limitL. 3. 'ulKumeMte1te u mai puKin. Perfe Kionismul NKi distra0e deseori atenKia de la alte aspe te importante din viaKL. 4. :u1Ki mai sta+ili aMteptLri nerealiste are sL1i opleMeas L pe toKi de la tine Mi de la eilalKi. PriveMte Kelurile mai de0ra+L a pe niMte LlLu2e de Jt a pe riterii pentru reuMitL. !. :u1Ki personali2a intera Kiunea u alKi oameni. *l+aMtrii suferL deseori din au2a de2amL0irilor altora sau din au2a renunKLrii pentru L au de2amL0it pe alKii. Con entrea2L1te asupra pro+lemei mai de0ra+L de Jt sL devii des ura8at sau riti . $. PriveMte planifi area timpului a pe un ompromis mai de0ra+L de Jt Atotul sau nimi B. (. * eptL L e4istL limite pJnL la are poKi ontrola. :u poKi ontrola alKi oameni. ,. Planifi L1Ki 2e e minute 2ilni Nn are sL1ti fa i 0ri8i pentru ori e. DupL e au tre ut ele 2e e minute au tre ut Mi 0ri8ile. TrLieMte Nn pre2ent Mi fL eea e poKi. Las2 m2 5n pace% am o cri"2

4$

Capitolul >

AL*II1 PACI$ISTII
)Albii ne ofera tuturor un model de demnitate umana. Cal! si diplo!at Ceea e il repre2inta pe al+ in ma8oritatea situatilor este modul sau de a fi impa iuitor. * estia red u sin eritate in valoarea diplomatiei si autata sa promove2e ooperarea u ori e pret. De ate ori am spus u totii" B:u ar vrea toata lumea sa se alme2e3 5in0urul lu ru pe are mi1l dores a um este putina linisteQB. Da a in a el moment am reusi sa1i transformam pe toti in personalitati al+e, dorinta noastra de pa e s1ar implini. 9ie are parinte se roa0a sa ai+e un opil u personalitate al+a. 9ie are profesor merita sa ai+e ma ar un elev u personalitatea al+a in fie are lasa. 9ie are om ar fi +ine sa unoas a si sa ai+a ma ar un prieten u personalitate al+a. *l+ii ne ofera tuturor un model de demnitate umana. #i par ur0 etapele vietii intr1un stil ne2+u iumat. *l+ii apre ia2a latura omuni ativa a naturii umane si se straduies sa a8un0a la o oe4istenta linistita intre toti oamenii. #ste 0reu sa a8un0i sa1i unosti pe al+i, adesea te intre+i da a al+ii sunt ei manipulati sau, din potriva, da a a estia sunt manipulatorii. *l+ii se pierd des, invitandu1i pe eilalti sa1i salve2e si sa1i prote8e2e in viata. Prinsi in propriile lor nevoi, al+ilor li se pare 0reu sa reas a. #i raman vi time, des traumati2ati de propria lor furie pe are o interiori2ea2a in lo de a1si re unoste si de a e4teriori2a u sin eritate sentimentele. *l+ii pot fi foarte timi2i lu ru are ii poate opri sa traias a viata Edin plinB. #i isi pot lasa viata ondusa de altii. Nesi'ur si nonasertiv *l+ii pot fi difi il de itit. *l+ii par a a+orda viata atat de simplu, in at atitudinea lor poate fi interpretata 0resit si s1ar putea rede a sunt linistiti, and adevaratele lor sentimente ar putea fi teama, timiditatea, lenea sau vreo nemultumire personala. 5unt o natura asa de +landa, in at elelalte persoane prefera sa nu le provoa e sau sa1i enerve2e inutil. De o+i ei lumea i0nora limitele *l+ilor si le re unos pun tele tari. * est lu ru este mai difi il pentru a ei impli ati emotional intr1o relatie u al+i de tipul parinti , soti, opii, prieteni. Dorinta de a1i prote8a pe al+i i0norandu1le defi ientele si limitarile, le sa+otea2a a estora intr1un sfarsit nevoia de a1si lua apararea sin0uri hiar da a a est omportament este impotriva naturii al+ilor. Un re0reta+il in ident trait de o pa ienta in varsta de %. de ani e4pli a starea de indoiala si refu2ul onfruntarii u altii al al+ilor. Pa ienta mea a avut primul onta t se4ual la varsta de 1$ ani, pe 4(

+an heta din spate a unei masini. Imediat dupa onta tul se4ual, partenerul ei fiind +eat , a vomitat. * esta s1a infuriat imediat. #a isi fa ea 0ri8i pentru mi2eria din masina lui si sentimentele lui de furie in at l1a onsolat spunand" A # in ordineQ Te voi a8uta sa ureti.B 9ara ni i un fel de respe t pentru sentimentele ei a esta a remar at" A :u asta ma preo upa. 'a preo upa faptul a prietena mea va afla a am +aut iarB. :u traisera to mai un moment intim3 :u era spe iala pentru el3 * ontinuat a easta a+surditate fara onfruntare stand u el in a un an pana a avut puterea de a renunta. *l+ii pot fi foarte pasivi. Te pot urma de 1 a lun0ul vietii fara sa1si asume vreun rol propriu de ondu ere. Deseori fa din eilalti entrul e4istentei lor, ne0li8and ne esitatea de a1si de2volta propriile teluri si dire tii. Unii al+i se atasa2a intr1atata de o sin0ura persoana in at refu2a mai departe sa1si de2volte alte interese sau sa1si asume alte responsa+ilitati are i1ar putea separa de a easta relatie. Un uplu , am+ii in 8urul varstei de 3. de ani , aveau de8a o relatie relativ serioasa and femeia =)osie> s1a de is sa ple e intr1o e4 ursie de See?end u o prietena. Partenerul ei =*l+> s1a simtit foarte ranit si nesi0ur. Intr1un tar2iu s1a saturat de plan0erile a estuia si i1a spus a plea a u prietena ei in e4 ursie si a nu s1ar putea 0andi ni iodata la o asatorie u el da a nu isi va fa e o viata personala fara a astepta intotdeauna a ea sa1l in lude in planurile ei. * fost in antata and a esta i1a omuni at a se va du e sa1i fa a o vi2ita unui +un prieten in 'ontana in a elasi See?end and ea ple a in e4 ursie. Cu toate a estea dupa o anali2a minutioasa a eea e l1a motivat , s1a remar at faptul a a esta doar in er a sa1i satisfa a erinta de a deveni mai independent pentru a nu pune in peri ol planurile de asatorie. Ca urmare femeia a insistat a data viitoare el sa fie a ela are va initia planurile independente, mai de0ra+a de at sa ai+a doar o rea tie la ale ei. Indoielnic si dependent *l+ii se indoies intr1atata de ei insisi, in at er in mod onstant sa le fie onfirmata po2itia. EDovedeste1miB, spun ei, A a ma a epti. )amai mereu u mine si fi a olo pentru mine, pentru a eu sunt nesi0ur si tu esti puterni B. Pretul este mare atun i and ineva in ear a sa a epte, prote8e2e si salve2e un *l+ a0asant. #ste asemanator u situatia and tii un om de maini and a esta se afla in peri olul de a adea de pe o stan a. Cu at il tii mai mult u atat devine mai 0reu. Cu toate a estea el se simte mai si0ur prins in stransoarea ta de at sa se in reada in el si sa1si a8ute salvarea prin in er area de a se ur a inapoi. :o+ilitatea salvarii devine urand nesemnifi ativa si salvatorul devine vi tima. Da a A iti pasaB, te simti o+li0at sa il tii la nesfarsit, sa renunti la viata ta pentru a o salva pe a lui. Da a ii dai drumul, so ietatea te a u2a pentru a ai renuntat si ti1ai autat in mod e0oist satisfa tiile in alta parte. *semenea dileme sunt des intalnite la *l+ii a0asanti si la ei u are intra in onta t de1a lun0ul vietii. Pentru a in ura8a a east tip de relatie nesanatoasa dar aparent si0ura, *l+ii in ear a sa le fa a pe pla elorlalti. *l+ii o+tin deseori spri8inul altora prin servi ii. * este servi ii vin mai intotdeauna insotite de anumite onditii. * este onditii apar in diferite forme um sunt prote tia, se uritatea, ontrolul, spri8inul si indrumarea intr1o anumita dire tie. Jeff fusese opilul perfe t = *l+ii de o+i ei sunt asa> si a re2istat si mai tar2iu fara a reea nepla eri and parintii sai s1au pensionat. 5tiind a est lu ru, parintii lui Jeff ii ontrolau in repetate randuri de i2iile, hit a a esta fusese asatorit odata , avea o slu8+a u multe responsa+ilitati si mentinea un stil de viata a0rea+il. *poi Jeff , are este al+, a vrut sa se insoare u o asiati a. 'ama sa a refu2at vehement ideea iar tatal sau o sustinea pe nevasta sa A traumati2ataB. Jeff s1a simtit a+andonat. 9usese un fiu e4traordinar si iu+itor. Cand sin0urul sau frate intorsese spatele parintilor datorita ameste ului a estora, Jeff ramasese loial. * um se simtea distrus. #ra devotat si loial atat parintilor, at si iu+itei. 7+servati a nu am spus loial fata de sine. In a nu isi de2voltase loialitatea fata de sine. Persoana sa in a nu onta. Traise e4perienta propriei valori prin intermediul altora. * um avea nevoie sa se des opere pe sine si sa provoa e relatia si0ura u parintii sai, da a era vor+a sa des opere respe tul de sine vreodata. Datorita a luni de terapie si lupte interioare s1a eli+erat de parinti si a urmat o viata are se +a2a pe propriile sale valori si redinte. Jeff s1a insurat in ele din urma u lo0odni a sa. Jeff nu se va mai simti ni iodata la fel de +inevenit sau Aiu+itB a pana a um dar a um re unoaste a a1si fa e pe pla lui este de departe mai multumitor de at sa traias a pentru a fa e pe pla altora. 4,

Tolerant si ra"dator *l+ii pot tolera o antitate enorma de durere, da a nu sunt impinsi de alte personalitati intr1o postura om+ativa. *l+ii tolerea2a un omportament de2a0rea+il netinand ont de dis onfortul personal. 7 mama =*l+a> si1a urmarit fiul adoles ent ple and de a asa la doua o a2ii diferite numai pentru a Aasa avea el hefB. Pur si simplu vroia sa lo uias a in alta parte. * esta mama era profound in0ri8orata dar mentinea o omuni are po2itiva in pofida omportamentului nepotrivit si e0oist al fiului ei. *m ru0at re ent 1.. de studenti sa identifi e ea mai importanta trasatura pe are ar tre+ui s1o de2volte un parinte pentru a avea su ess. Individual, &!F din ei au lasifi at ra+darea a fiind ea mai importanta virtute pentru un parinte de su es. '1a uimit a est raspuns oplesitor dat de a esti adulti tineri, are pana mai ieri fusesera opii si are in a nu erau, in mare parte, parinti. Dar e este u iu+irea, dis iplina si spiritul de ondu ere 3 De e nu au raspuns puterea de omuni are sau alt atri+ut3 5tudentii mi1au oferit o vi2iune vala+ila asupra alitatii de a fi parinte si asupra personalitatii *l+ilor. *u spus a Ara+darea indi a o in redere in demnitatea umana1 o redinta a oamenii pot lua de i2iile ore te in viata atun i and li se a orda li+ertatea de a a tiona in favoarea proprie.B Ce afirmatie puterni aQ *m apre iat personalitatea *l+ilor u o alta profun2ime de and u a ea e4perienta edu ationala. Albii repre"inta aproape in intregime aducatorii de pace I!presiona"ili *l+ii sunt destul de impresiona+ili. 7+serva totul si pastrea2a un o hi de ve0he asupra onditiei umane. * est lu ru poate transforma o oplarie neferi ita intr1o trauma pentru *l+i. 7 pa ienta mi1a relatat u la rimi in o hi ultima intalnire u tatal ei pe vremea and avea numai in i ani. 5e ertase u mama ei si parasea urtea asei. * intre+at da a poate sa1l insoteas a. 5tia a parintii ei se ertau des dar nu se 0andise ni iodata a ar putea ple a definitiv. 5e 0andea a se du e pana la ma0a2ine si vroia sa fie u el. * esta i1a spus a nu poate veni u el si a ple at. * intrat in asa si si1a va2ut mama plan0and reali2and a de data asta era situatia mai serioasa de at pana la a el moment. Dupa a easta e4perienta devastatoare, pa ienta mea nu a si1a mai de2voltat in rederea sau apa itatea de a1si impartasi sentimentele u alte persoane. In a isi mai suna tatal la diferite o a2ii dar nimi nu poate ster0e u +uretele durerea a elei e4periente de pe vremea and avea in i ani, si1a urmarit tatal ple and si a reali2at mai tar2iu a nu se va mai intoar e. Repri!a senti!entele *l+ii nu se pot in rede u usurinta. De o+i ei isi tin as unse adevaratele sentimente, fata de alte persoane are ar putea sa le des onsidere sau sa nu le apre ie2e. Un intele tual stralu it s1a oferit sa1si medite2e ole0ii sai de amera de la fa ultatea de medi ina Harvard 0ratis. 5i1a dat seama mai tar2iu a a esta era felul sau de a1si arata sentimentele dra0i pe are le nutrea pentru ei, fara sa in er e sa dis ute dire t despre ele. * um re0reta a nu si1a impartasit ni iodata sentimentele. 5i1a impartasit unoasterea la a est apitol simtindu1se si0ur pe el. Uitandu1se inapoi si1a dat seama a ar fi putut le0a prietenii stranse da a ar fi fost apa+il sa se in reada in altii. Malea"il si "un :atura +landa a *l+ilor insa iese la lumina de o+i ei indiferent de nivelul lor de in eredere. #i raman +uni si a0rea+ili u aproape toata lumea pe are o unos . *l+ii sunt foarte malea+ili. Un semn si0ur al unei personalitati al+e este tipul are se simte u adevarat a un ur u+eu de ulori. *l+ii se pot re0asi aproape in ori e personalitate fiind asa de malea+ili. 4&

)isatori neproductivi *l+ii raman deseori visatori neprodu tivi. *u planuri fantasti e si deseori se pot ima0ina in alta parte dar visele lor raman doar atat I vise, da a nu se on entrea2a sa le transforme in realitate. * este defe te ii lasa pe *l+i si pe ei de are sunt le0ati emotional de a estia de2ama0iti si fara un lo anume. *l+ii sunt ei mai inefi ienti dintre toate personalitatile in implementarea s him+arilor. = -al+enii sunt pe lo ul %>. Imi adu aminte de un onta+il *l+ are nu se putea hotari e sa fa a pe plan professional. 'ai multe dintre firmele pentru are lu ra fusesera desfiintate, si de fie are data, hiar stiind a va ramane fara slu8+a, ramanea pana la sfarsit fara a1si auta alt lo de mun a. 5otia sa era foarte afe tata de am+ivalenta sa dar il spri8inea in ontinuare. Intr1un sfarsit si1a marturisit adevaratul vis de a detine o mi a fran i2a in domeniul 0astronomi . #l detinea aptitutidinile ne esare omului de afa eri, iar sotia sa detinea aptitudinile ne esare in relatiile u pu+li ul. *nii au tre ut si din visul +ar+atului nu s1a reali2at nimi . 5otia sa l1a spri8init in ontinuare si si1a urmat drumul propriu professional. Cu toate a estea el nu a reusit sa1si ideplineas a visul de a detine propria sa afa ere. Ne!otivati Din lipsa de dire tie reiese o lipsa de motivatie. Pana la momentul and *l+ii isi sta+iles teluri si isi asuma responsa+ilitatea de a indeplini a ele teluri, sunt e4treme de nemotivati. Un prieten *l+ de1al meu traia momente +riliante, AiluminanteB si se dedi a anumitor s opuri. Intr1un timp foarte s urt, asemeni unei stele a2atoare, a easta dedi atie disparea pana la urmatorul moment de a est 0en. 5ta+ilirea si reali2area telurilor sale nu se intampla u usurinta. Cu toate a estea telurile sunt uni a speranta pentru *l+ii nemotivati. Pana sunt apa+ili sa sta+ileas a dire tia in are sa se indrepte viata lor, *l+ii raman deseori des ura8ati si fara un lo anume. $aca doresti vreodata sa fi martor la maiestuo"itate omeneasca% observa pur si simplu o personalitate Alba sanatoasa cum binecuvantea"a viata altuia cu acte de bunatate intamplatoare. $ar trebuie sa observi foarte atent deoarece nu isi vor anunta niciodata actele proprii de eroism. Per!isivi *l+ii sunt apa+ili u usurinta sa le0e prietenii foarte stranse u toate personalitatile. Ii a epta pe eilalti asa um sunt foarte usor. *u asteptari foarte tolerante fata de ei din 8ur, astfel in at lumea apre ia2a ompania lor si auta relatiile fara pre8udi ii u a estia. *l+ilor le fa e pla ere sa fa a ori e, u ori ine, oriunde. 5e pot +u ura de o varietate lar0a de persoane si e4periente si se re0ases din a est motiv deseori prinsi in relatii si situatii de viata neo+isnuite. Plictisitori si lenesi *l+ii ratea2a multe momente minunate de viata deoare e auta mai de0ra+a la eilalti si nu la ei suspansul si relevanta in viata. Pro+a+il uvantul pentru are *l+ii isi asuma el mai putin responsa+ilitatea este uvantul pli tisitor. Insa *l+ii pot fi e4a t asta I pli tisitori. Poate el mai +un e4emplu pentru a des rie a esta dependenta este urmatoarea relatie fara apatai intre doi *l+i. Doi *l+i s1au intalnit ani de 2ile hotarandu1se sa se asatoreas a. )elatia lor onsta in prin ipal din uitatul la televi2or si din momente ta ute impreuna. 51au asatorit si dupa in i ani au a8uns la on lu2ia a nu sunt fa uti unul pentru elalalt. :i i unul nu era feri it sau isi onsidera viata a fiind implinita. In urmatorii in i ani a est uplu a ramas asatorit dar despariti in eea e priveste visurile si aspiratiile fie aruia. #l s1a dedi at unei diplome universitare iar ea s1a mutat in alt oras pentru a deveni ofiter de politie. :i i unul nu si1a asumat responsa+ilitatea de a lua de i2ii impreuna. :i i unul nu a luat hotararea de a ple a. Dupa in a sapte ani pierduti si de viata separat dar fara a fi u adevarat !.

despartiti, au divortat. De e a durat asa de mult3 *mandoi au re unso ut a nu se puteau hotari ine sa intente2e primul divortulQ *l+ii sunt vulnera+ili in a pierde timpul. )enunta la el in favoarea pli tiselii, lenei sau refu2ului de s him+are. *m va2ut soti parasindu1si sotiile, sotii parasindu1si sotii, ana0a8ati renuntand la slu8+a, parinti si opii renuntand unii la altii, prietenii di2olvate si in a o multime de alte posi+ile relatii in heiandu1se datorita pli tiselii. Partea ea proasta este a persoana are plea a se simte de o+i ei vinovata deoare e despartirea nu a avut lo din au2a unor motive dramati e um ar fi infidelitatea, nein rederea sau a+u2ul. ;iata u un *l+ pli tisitor poate fi sfasietoare si se atuitoare. /enesa = in er a numai sa1l urnesti dimineata devreme> si indaratni a, personalitatea *l+a se mis a deseori 0reu in viata. *l+ii nu se 0ra+es sa e4perimente2e viata. #i sunt si0uri a viata ii va astepta. 'otto1ul lor ar putea fi" Btotul vine la el are asteaptaB. Totul =+ine sau rau> vine intr1adevar la el are asteapta, ori um, eea e primeste atun i and a est lu ru se intampla intr1un final, poate fi la mare distanta de eea e ar fi ales. Ti!id si insta"il e!otional *l+ii imi amintes de leul el las din E;ra8itorul din 72B. #i pot onstitui un 0rup de indivi2i tematori. Ceea e nu impli a neaparat a se tem de un peri ol fi2i , i mai urand de o trauma emotionala. 7 tanara se temea atat de mult de respin0ere, in at a est lu ru a in eput sa se refle te in manifestarile fi2i e. * fost ta hinata de opii in s oala elementara si and nu a mai putut suporta a est lu ru, a 0asit o metoda de a a+ate atentia de la starea de nesi0uranta emotionala la un handi ap fi2i . * easta a ondus la rea tia adultilor de a o mena8a si de a o rasfata =de a o o olosi>, pe de1o parte, si la tendinta elorlalti de a o evita, pe de alta parte. Din pa ate, adularea adultilor nu era eea e ii tre+uia, iar faptul a era evitata, avea aproape a elasi efe t a si ta hinarea, atun i and opiii aler0au sa se 8oa e impreuna I dar fara ea 1 sau sa1si ia 0ustarea in pau2ele de la s oala. *land si te!perat Copilul *l+ este intr1adevar un dar eres . 5unt atat de simpli. 5unt de o+i ei +e+elusii el mai usor de in0ri8it. @landetea uni a a a estor opii 0enerea2a armonie in familie. * estia sunt opii are tre prin viata pastrandu1si almul. #4periente noi pot traumati2a un opil *l+. 7ri um, ei se +u ura de o+i ei de o e4istenta pasni a, are nu iese din o+inuit. Lipsiti de tel si de,orientati /ipsa unui tel si de2orientarea ii determina uneori pe *l+i sa a+orde2e viata prea superfi ial. Uneori este frustrant pentru noi, eilalti, a tre+uie sa heltuim ener0ie pentru ei" opiii *l+i isi uita sandSi h1urile, prietenii *l+i ne0li8ea2a sa1si du a opiii de la diferite a tivitati, sotul *l+ este in apa+il sa1si alea0a dire tia in ariera. *l+ii reali2ea2a arareori at de e0oisti sunt prin limitele lor. Pre2entandu1se drept suflete +une, dar nea8utorate, ei par sa i0nore de multe ori presiunea pe are in apa itatea lor o e4er ita asupra elorlalti. Cat de pla uta mai poate fi viata, da a permanent tre+uie sa1i amintesti a tre+uie sa se spele pe dinti, sa fa i re2ervarile la hotel, sa tii seama de ora la are tre+uie sa ple e la s oala sau la servi i, et .3 De multe ori *l+ii raspund la a este interventii u remar i, um ar fi Ede e te a0iti atat pentru ori e3B sau E ve2i1ti de trea+a ta si lasa1ma in pa eB. 9rustrarea reste pentru eilalti are asteapta mai mult de la *l+i, de at eea e a estia asteapta de la ei insisi. *l+ii sunt unos uti pentru faptul a soli ita spri8in in modul in are isi or0ani2ea2a si isi ondu viata. Totusi, sunt unos uti mai putin in a a epta, de at in a respin0e to mai spri8inul pe are il er. Indecisi !1

*l+ii tind rareori sa o upe po2itii de leaderi. #i nu se simt +ine and tre+uie sa ia de i2ii, are ar putea fi 0resite, si evita sa1si asume responsa+ilitati are impli a de i2ii. #i se simt mai +ine in alitate de e4e utanti sau in roluri u impli are mai mi a, lasand altora luarea de i2iilor pentru 0rup. *l+ii prefera sa a ept de i2iile altora, de at sa1si sustina propriile opinii. Un pa ient isi intrea+a sotia" EIu+ito, in testul a ela al do torului Hartman, mi se ere sa spun da a iau de i2ii. Tu e re2i, iau de i2ii sau nu3B Desi0ur, am ras toti intele0and a omul nu reali2a a raspunsese to mai prin intre+area pe are o pusese.

Linistiti si incapatanati *l+ii pot fi foarte puterni i si in apatanati. Unul din pa ientii mei *l+i ura fomele de s oala superioara. #l dispretuia temele si toate e4i0entele impuse in pro esul edu ational. #l era inteli0ent, dar nu era dispus sa intre in onfli t u profesorii sau u parintii. Cum ar putea ineva sa satisfa a pe toata lumea =in lusiv pe sine insusi>, da a nu e4ista un a ord asupra lu rului are tre+uie fa ut3 * easta era dilema. #l ura sa1si fa a temele, iar ei ii ereau sa si le fa a. Un trimestru intre0, a est tanar domn, 'i hael, si1a fa ut toate temele, fara insa sa pre2inte profesorilor vreuna. In fie are noapte, parintii lui il intre+au da a si1a fa ut temele, iar el le spunea a si le1a fa ut. In lipa in are notele lui au in eput sa s ada, parintii lui l1au ru0at sa le arate temele, iar el, fara sa e2ite, le1a aratat imediat. /a sfirsitul semestrlui, parintii lui nu mai intele0eau e se intimpla. 7are profesorilor nu le pla ea de 'i hael3 #i vedeau a 'i hael isi fa e temele si totusi profesorii le spuneau a +aiatul lor vine fara teme. * est a2 demonstrea2a natura in apatinata, puterni a si silentioasa a personalitatii al+e. )Coate a/ung in cele din urma la acela care asteapta rabdator = itat dintr1un prover+ hine2es > *l+ii prefera sa se omporte silentios pentru a nu le pla onfruntarile. #ste insa foarte difi il sa traiesti u oameni are in ta ere iti de2apro+a omportamentul. *l+ii par sa profite de pe urma urio2itatii naturale a unora, refu2and sa dis ute des his despre sentimentele lor, fortandu1i pe eilalti sa se lupte pentru a1i intele0e. *l+ii au trairi foarte profunde, dar le este foarte 0reu sa le impartaseas a. Un e4emplu pentru a easta trasatura " un tata al+ a a eptat de la fiul lui vitre0 u o personalitate rosie, o multime de a+u2uri, doar in s opul de a mentine linistea in familie. 5otia a estuia nu i1a dat voie sa1l dis ipline2e pe +aiat, sotul suferind in ta ere. In final, dupa mai multe pro+leme avute de fiul ei =ese uri s olare, molestare>, mama a a eptat a sotul ei sa se impli e mai mult in edu atia a estuia. Datorita faptului a sotul al+ a amplifi at si a interiori2at furia in tot a est timp a um se ra2+una pe a esta u fie are o a2ie. Li!itele al"ilor *l+ii par deseori pli tisitori si neimpli ati. Des nu vor sa1si sta+ileas a teluri. 9re vent al+ii refu2a sa se impli e pentru a le este teama de onse intele inevita+ile, si anume onfruntarea sau respin0erea. * easta fri a ii impiedi a sa unoas a intimitatea. Inde i2iile lor le limitea2a reali2arile. Pentru a se simti in si0uranta al+ii sunt foarte atenti la nevoile elorlalti si fa tot posi+ilul sa le fa a pe pla a elora u are se intilnes de1a lun0ul vietii. *l+ii traies asa um isi dores , evitand onfli tele si onfruntarile. *l+ii a epta ori e le iese in ale. Ceea e nu apre ia2a a valoare, respin0 de1a lun0ul timpului, intr1un mod foarte in apatanat. Cel mai des, al+ii nu dau voie e4perientelor de2ira+ile are ne esita ris , ondu ere sau e4presivitate onesta, sa le intre in viata. !%

Punctele forte ale al"ilor Partea po2itiva este a Eal+iiB sunt ei satisfa uti. *l+ii sunt niste persoane a0rea+ile are se a omodea2a u usurinta altor oameni de1a lun0ul vietii. * estia ompletea2a ori e tip de personalitate. :atura lor 0entila, tandra si diplomatia ii fa sa1si asti0e multi prieteni loiali. 9elul lor pla ut de a fi le onfera valoare in ori e familie, prietenie sau afa ere, a estia din urma simtindu1se noro osi de a1i avea alaturi. *l+ii sunt persoane moderate are nu au e4tremele elorlalte personalitati. *semenea EapeiB pe are o repre2inta ei B ur0B in 8urul sau peste difi ultatile vietii si nu distru0 o+sta olele are le stau in ale. *utoritatea lor in adrul ondu erii este serioasa si instita. *l+ii tolerea2a diferentele si in ura8ea2a amaraderia intre toti mem+rii e hipei. Cameleonul este repre2entativ pentru ei pentru a refle ta a+ilitatea lor de a se adapta si a se mula pe ori e tip de personalitate si dores sa invete de la toata lumea. *l+ii au marea a+ilitate de a pune ri2ele vietii intr1o perspe tiva optima. 5atisfa uti si temperati ei nu asteapta mult de la viata. *l+ii apre ia2a totusi deseori prote tia unor personalitati mai puterni e. )a+datori si toleranti ei au mult de daruit. #i daruies intr1un mod tandru a elora are au avut noro ul sa se apropie de ei. Ca individ 1 1 1 1 1 1 1 1 linistit, pa ifist un mod de viata instit, neprefa ut, natural lasa impresia a a epta viata u usurinta ra+dator u sine si u eilalti savurea2a simplitatea vietii este ompati+il u eilalti este +un u oamenii si u animalele se potriveste si se adaptea2a la toate situatiile

Ca partener de discutie 1 1 1 1 este re eptiv la parerile elorlalti este un +un ne0o iator si mediator este un minunat as ultator are alitati empati e e4traordinare

Ca sta"ilire a scopurilor 1 1 1 1 este re eptiv la su0estii se e4pune mai multor posi+ilitati re unoaste importanta sta+ilirii telurilor are in redere in el a poate lu ra u su es in mai multe domenii

Ca viata profesionala 1 1 1 1 1 1 1 se a omodea2a u usurinta la alte personalitati este +un in domeniul +iro rati ne0o ia2a +ine se manifesta alm in situatii presante prefera sa fa a pasi mi i si este in et ateodata se pune in situatii peri uloase de dra0ul emotiei este non onformist

!3

Ca parinte 1 1 1 1 1 1 1 1 1 fa e fata +ine ri2elor isi fa e timp sa se +u ure de fie are opil se poarta pla ut u opiii difi ili este respe tat de opii datorita stilului sau atent si tandru se supara rar are disponi+ilitatea de a spri8ini si este ama+il, atent a epta de i2ia partenerului dand dovada de unitate este ra+dator u omportamentele deviante si inade vate a epta diferentele intr1un mod foarte frumos

Ca si copil 1 1 1 1 1 asimilea2a u mare pla ere traditii nu este pretentios se a omodea2a usor la relatii u fratii vitre0i se 8oa a foarte +ine sin0ur a epta viata intr1un mod dramati

Ca prieten 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 ra+dator si re2istent in momente +une dar si rele tolerant fata de omportamentele neprietenoase isi sustine si isi a epta prietenii as ulta u empatie este rela4at in ma8oritatea situatiilor ii pla e ma8oritatea oamenilor este pla ut de ma8oritatea oamenilor este ompati+il u personalitati diferite ii fa e pla ere sa1i o+serve pe eilalti nu este pretentios intr1o prietenie

Ca si ca!arad de incredere 1 1 1 1 1 este tolerant u in etineala elorlalti isi poate 0asi usor preo upari apre ia2a alitatile de ondu ator ale altora este loial si de in redere fata de relatii a epta u usurinta redintele si valorile amara2ilor

Profesiile cele !ai atractive pentru 3al"i4 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 padurar dentist +iro rat pro0ramator de al ulator militar er etator politist edu ator veterinar avo at !4

1 1

in0iner sofer de tir

Nota< Albii si >albenii sunt de obicei cel mai putin motivati sa urme"e o viata de cariera. Personalitati 3al"e4 *l+ert #instein " un 0eniu are si1a lasat 0andurile sa vor+eas a. 7 personalitate introverta, are se simtea el mai +ine in lumea ideilor. #l a preferat sa1si fa a er etarile pentru diferitele teorii in liniste, in spatele ortinei, in lo sa sustina in fata pu+li ului importanta a estora. 'i hael Ja ?son " este un multitalent are as ulta foarte atent eea e i se spune dar totusi vor+este putin. Jimmy Carter " este mai de0ra+a un e4emplu al diplomatiei, de at o forta politi a. #l emana +unatate si demnitate. :i iodata nu s1a aratat e0o entri i dimpotriva a fost puterni , dar fara e4altare si parada. State Al"e" 9inlanda #lvetia Canada Li!itele al"ilor Ca individ 1 1 1 1 1 1 1 1 este pli tisitor pentru a este detasat o a+ordare pasiva a vietii nu rea tionea2a sau nu este entu2iasmat de e4periente noi intampina pro+leme in a deveni intim sfios si nesi0ur pe el este usor de manipulat in a1si s him+a planurile este am+ivalent in a1si asuma responsa+ilitati refu2a sa fa a an0a8amente

Ca partener de discutie 1 1 1 1 1 1 1 1 1 ii este fri a de onfruntari este in apa+il sa raspunda repede intr1o onversatie nu este onest, deseori dand dreptate elorlalti doar a sa le fa a pe pla si nu din onvin0ere e2ita sa impli e si pe altii in onversatie nu ontri+uie des his la onversatie a epta solutiile altora fara sa aute ea mai +una solutie impli a foarte putina ener0ie intr1o onversatie, si atata at este o+li0at sa o fa a refu2a sa ia o atitudine ferma in ori e pro+lema prefera sa1i o+serve pe eilalti

Ca sta"ilire a scopurilor 1 1 1 1 are atitudinea de Eastept sa vad e se intamplaB in viata vrea a eilalti sa ia de i2ii in lo ul lui nu stie sa1si sta+ileas a teluri asteapta a eilalti sa1i sta+ileas a diferite teluri pentru a dupa a eea sa le riti e !!

Ca viata profesionala 1 1 1 1 1 1 1 1 nu iese in evidenta ener0ie s a2uta lipsit de dire tie I asteapta ondu erea din partea altora are nevoie sa fie dire tionat, sa fie ondus de alt ineva lu rea2a in et se lasa 0reu motivat si inspirat ii este fri a de s him+ari si ii este fri a sa1si asume ris uri este usor de manipulat de eilalti and este nemotivat sau neinteresat

Ca parinte 1 1 1 1 1 1 1 refu2a sa se erte u sotul pe tema opiilor nu initia2a a tivitati impreuna u opiii dis iplina s a2uta in ear a intr1un mod o+sesiv sa mentina linistea autoritate s a2uta fata de opii este usor folosit de opii atun i and a estia promovea2a idei iudate este usor ontrolat si de i0norat de sot si opii

Ca si copil 1 nu ii pla e sa fie presat sa fa a diverse lu ruri 1 nu ontri+uie mult la onverasatii 1 parti ipa linistit la a tivitatile familiale 1 asteapta u parintii sa initie2e diferite idei si apoi riti a su0estiile are i se par ina epta+ile 1 prefera onfortul de a asa fata de erintele lumii e4terioare 1 este indiferent fata de dilemele familiei 1 este neimpli at in a tivitatile familiei 1 nu fa e eea e i se ere Ca prieten 1 nu impli a reativitatea and fa e su0estii 1 influenta+il 1 pasiv 1 are nevoie de multa prote tie si de mult suport 1 este usor de ranit si de invins Ca si ca!arad de incredere 1 prefera a ealalta persoana sa ondu a 1 pli tisitor si inde is 1 prea omod 1 nu va fa e su0estii pentru diferite a tivitati 1 este dispus sa lase viata si dra0ostea sa trea a pe lan0a el 1 poate intampina 0reutati in initierea relatiilor 1 simte a ar fi nepotrivit sa1si e4prime pun tul de vedere 1 nu1l entu2iasmea2a relatiile intime Cu! sa interactione,i cu 3al"ii4 !$

Ce sa faci1 1. 9ii +un %. 9ii lo0i , lar si ferm in eea e sustii 3. Creea2a o stru tura pentru a el sa poata a tiona 4. 9ii ra+dator si tandru !. Creea2a optiuni si idei pentru a ei sa se poata impli a $. 9ii simplu si de is (. Cunoaste si a epta individualitatea lor ,. 9ii neformal si rela4at &. Cauta sa itesti lim+a8ul nonver+al pentru a1i re unoaste sentimentele 1.. *s ulta1l u atentie Ce sa nu faci1 1. 5a fii rud sau insensi+il %. 5a te astepti sa ai+e nevoie de multa intera tiune so iala 3. 5a eri fortat un lim+a8 ver+alV a epta omuni area in s ris 4. 5a fii tirani si prea intens !. 5a eri onformism in fata unor omportamente nerealiste $. 5a1l oplesesti u prea mult deodata (. 5a forte2i onfruntarile ,. 5a vor+esti prea repede &. 5a rupi +rutal din visele lui u o hii des hisi 1.. 5a eri ondu erea Su'estii pentru 3al"i4 1. De lara ver+al e simti, um te per epi pe tine, um per epi tre+urile 2ilni e si um per epi omportamentul elorlalti. Personalitatile al+e pierd multa ener0ie datorita faptului a ei nu1si dau seama e4a t eea e simt. %. 9ii puterni si in ear a sa a+orde2i dire t pro+lemele, nu mai in er a sa le eviti 3. Confli tele pot sa fie onstru tive. Impartaseste1ti ideile si auta parerile elorlalti. )aspunsul lor nu1l mai onsidera a pe un afront personal, onsidera1l a pe o lar0ire a ori2ontului. 4. Cauta si re unoaste importanta ur0entelor. Personalitatile al+e ris a sa nu traias a pasionant din au2a faptului a refu2a sa se impli e afe tiv in proie te sau in relatii umane. :u lasa timpul sa trea a pe lan0a tine. !. 5ta+ileste1ti sin0ur pro0rame 2ilni e de a tivitati si nu mai urma pro0ramul pe are il sta+iles altii pentru tine. Pro0rame de lu ru pline de a tivitati te provoa a sa1ti depasesti tendinta naturala de a fi pasiv I a0resiv. $. :u mai fi atat de defensiv atun i and ti se pare a eilalti au pretentii prea mari. In ear a sa te on entre2i mai mult pe eea e ti se spune si nu atat pe um ti se spune. (. )is a putin. 5ta+ileste1ti teluri are impli a efort si ladeste1ti astfel in rederea in tine. In ear a sa renunti la atitudinea de Ea astepta sa ve2i e se intamplaB. ,. 9a un efort sa1ti ontrole2i visele u o hii des hisi pentru a a estea iti rapes mult din timpul pentru trea+a reala. )?bisnuiam sa fiu apatic% $ar acum% pur si simplu Nu ma mai interesea"a

!(

Capitolul ? &AL*ENII1 INDRA&OSTITI DE DISTRACTIE

Fericit este cine se poarta fericit. ?amenii >albeni se iubesc pe ei insisi pentru ca stiu e(act ceea ce le place sa faca si intotdeauna gasesc timpul si resursele necesare pentru a da curs liber acestor placeri. $ericire si distractie Prin ipala lor motivatie este distra tia, astfel -al+enii refle ta spiritul vantului si prospetimea aerului urat. 5unt esentiali so ietatii in a elasi mod um este respiratia pentru e4istenta umana. -al+enii iu+es viata. 5unt spirituali, interesanti si au o a+ilitate interna =proprie> de a fi veseli. *u o atitudine psihi a de o asemenea natura e le permite sa apre ie2e eea e au, de at sa se simta neferi iti din au2a a eea e nu au. De multe ori soarta le 2am+este, fiind onsiderati foarte noro osi. E'ocentrici si nei!plicati Tot din pri ina motivatiei primare, are este distra tia, -al+enii sunt e4emplul el mai +un al personalitatii lipsite de 0ri8i. -al+enii tre prin viata entrati pe propria persoana. Deseori nu reuses sa de2volte profun2imea ne esara pentru a ontri+ui su+stantial so ietatii. -al+enii se hinuie sa intelea0a de e ineva isi doreste sa1si asti0e u 0reutate fie are lu ru dorit de at sa adopte drumul usor prin viata. Pro+a+il a el mai important defe t al lor este imposi+ilitatea impli arii. Din au2a entu2iasmului lor, -al+enii in ep mai multe proie te de at ori e alta uloare, dar du la +un sfarsit ele mai putine, din au2a lipsei de impli are. =tipi pentru -al+eni, o pa ienta s1a plans a a in eput 3&4 de diete intr1un sin0ur an> Impli area ne esita dedi are onstanta, atin0and apa itatea de ra+dare a -al+enilor. De o+i ei nu se pot on entra destul de mult timp pentru a1i onvin0e pe eilalti a intentiile lor sunt adevarate si de in redere. Un +ar+at tanar nu era in stare sa se dedi e asatoriei si de repetate ori rupea lo0odna u femeile din viata sa, fa andu1le pe a estea sa sufere. #ra omplet oplesit de 0andul unui an0a8ament pe viata. Ii fa ea pla ere partea romanti a a relatiei, dar ii era fri a de eea e i se putea intampla intr1 un an0a8ament serios. Pana la urma s1a indra0ostit foarte tare si, in a o data, s1a simtit motivat in a lua in onsiderare posi+ilitatea asatoriei. Cu toate astea in ertitudinea lui s1a fa ut simtita din nou si l1a sunat pe tatal sau pentru a1i ere sfatul. Il respe ta pe tatal sau si ii as ulta sfaturile intelepte. Tatal sau stia a a easta fri a de an0a8ament =impli are> ii rea +aiatului sau a easta difi ultate, dar in a elasi !,

timp stia a a esta avea un ara ter +un. Tatal i1a pus in vedere a divortul este intotdeauna o optiune in a2ul in are lu rurile nu mer0 +ine. * est tata intelept i1a oferit +aiatului sau -al+en o ale de iesire, e i1a permis a estuia sa se asatoreas a. #l a oferit in0redientul ne esar al vietii fie arui -al+en I o ale de s apare, o sansa de a fu0i, da a este ne esar. Intelep iunea tatalui si edu atia efi ienta l1au fa ut pe fiu sa a8un0a la altar. Drept re2ultat fiul si sotia sa, *l+astra, au sar+atorit feri iti %% de ani de asni ie. #ste la fel de difi il pentru un -al+en sa se impli e in de2voltarea personala. * se unoaste pe sine este difi il pentru ori ine. -al+enii de o+i ei renunta inainte de a a8un0e la mie2ul pro+lemelor. *n0a8amentul de a1si auta in suflet, u ris ul suferintei, este de o+i ei ultimul pe lista lor de prioritati. -al+enii nu dores sa plateas a pretul pentru o adevarata in redere in sine, e este un an0a8ament de viata la a ele e4periente, oameni si valorile apre iate. -al+enii se lasa in voia sortii atata timp at este interesant. Iu+es provo area si u +una stiinta uita de an0a8amente, u difi ultatile lor, pentru a simti pla erea de moment. Iresponsa"ilitate Cuvantul, are des rie el mai +ine esenta ne0ativa a personalitatii -al+enilor, este iresponsa+ilitatea. -al+enii a epta u difi ultate responsa+ilitati, hiar si a propriei lor vieti. Cumva red u adevarat a este responsa+ilitatea altora sa ai+a 0ri8a de ei. :u ontea2a ine, atata timp at este alt ineva. In fond, -al+enii red a nimeni nu se distrea2a atat de mult at o fa ei, de i e poate sa fie mai important pentru eilalti de at sa ai+a 0ri8a de nevoile -al+enilor3 Pro+a+il a ea mai mare in0ri8orare a -al+enilor este lipsa timpului de 8oa a =li+er> din viata lor. :atura lor re+ela poate fi dra0uta atata timp at sunt tineri, dar so ietatea este foarte putin toleranta in a2ul adultilor. :u este pro+a+il nimi mai tra0i de at un -al+en matur fara ara ter. /u rurile personale sunt putine pentru a ni iodata nu au avut in 0ri8a prote tia posesiilor lor. *u foarte putini prieteni intimi. -al+enii adopta de o+i ei alea ea mai usoara. :atura lor iresponsa+ila si in apa itatea de a se impli a deseori fa a im+lan2irea -al+enilor sa fie un vis imposi+il. 5unt de o+i ei atat de harismati i in at eilalti nu reuses sa o+serve limitarile lor. Deseori dupa o perioada de timp eilalti o+serva eea e sunt u adevarat I frumosi, sprinteri pretentiosi e rareori par ur0 distanta ne esara. Dupa e i1ai a ordat timp si ener0ie a estui tip de performer, proprietarul devine de2ama0it si deseori simte re0ret si suparare pentru a a re2ut in propria apa itate de a s him+a sprinterul A-al+enB intr1un aler0ator de in redere, de lun0a distanta intr1o relatie. -al+enii nu se simt onforta+il u presiunea a tului responsa+ilitatii. 7 pa ienta i1a spus sotului sau -al+en" ADa a nu eram eu prin prea8ma, pro+a+il a ai fi aprins lumanari in fie are seara de at sa iti amintesti sa platesti fa tura la luminaB. Dupa e am vor+it u ei doi pentru o s urta perioada de timp, eram si0ur a ea avea dreptate. 5otul uitase sa plateas a ratele la asa pentru ultimele trei luni, fiind nevoiti sa isi vanda asa si sa in hirie2e un apartament de doua ori mai mi . #l s1a 8ustifi at spunand" Aeu nu am nevoie de at de putin pamant pentru ainele meu si pentru a sotia mea sa1si poata tine alul. In afara de asta eu as vrea doar sa alatores . De fapt, da a era dupa mine, am fi in ar at masina si am fi ple at sa traim in 'e4i pentru un timpB. *sa um este pentru ma8oritatea -al+enilor viata tre+uie traita asta2i, iar stran0erea +anilor este pentru ei e nu stiu sa traias a momentul, lipa. -al+enii au difi ultati in a amana o distra tie pentru maine da a stiu a se poate fa e si asta2i. 9ilo2ofia lor este a mun a este doar pentru ei e nu stiu sa se distre2e. * da vina pe altii este un pattern lasi pentru -al+enii iresponsa+ili. 7 pa ienta -al+ena, de vreo %! de ani, si1a petre ut intrea0a viata spunand tuturor at de pli tisitori si de moda ve he sunt parintii ei. Isi 8ustifi a atitudinea ne0ativa prin a le adu e aminte elorlalti at de limitati sunt parintii sai din pun t de vedere finan iar si at de ne omuni ativi erau intre ei. -asea sute de motive din are ar fi preferat sa moara de at sa traias a in stilul lor de viata. Terapia a ontinuat timp de un an pana and a reali2at a a onsumat foarte multa ener0ie riti andu1si parintii, de at sa isi asume responsa+ilitatea pentru propria sa de2voltare. :u fa use nimi in toata viata ei, ni i s oala, ni i nu a putut sa ai+a o slu8+a mai mult de ! luni, era indatorata pana peste ap fara ni i o sansa de a mai iesi din a est domino, iar terapia nu mai putea fi ontinuata din lipsa resurselor finan iare. *tun i parintii !&

sai Ade moda ve heB au a+ordat terapeutul si i1au oferit spri8inul finan iar ne esar pentru a1si a8uta fii a sa trea a peste a est moment 0reu in viata ei. 9oarte multi -al+eni asatoriti isi 0ases drept s u2a pentru aventurile e4tra on8u0ale insensi+ilitatea sotilor lor. ADa a el sau ea ar fi fost mai doritori sa se +u ure de se4, atun i eu nu as fi avut motive sa fa astaB. @ineinteles a nu re unos a deseori a easta nedorinta de a fa e se4 u ei se datorea2a lipsei lor de impli are. In s him+ -al+enii 0ases modalitati de a da vina pe alt ineva si tre peste momentul respe tiv, fara 0ri8i si fara remus ari, mai ales fara responsa+ilitatea de a se autoevalua sau hiar s him+a. * easta natura iresponsa+ila ar putea fi remediata mult mai usor da a -al+enii ar avea vreun simt al vinovatiei. Cre2and a re0ulile sunt relevante numai atun i and serves nevoilor individuale, -al+enii pot sa a+andone2e foarte usor traditiile in favoarea re unoasterii personale, i0norand onse intele de lun0a durata. >albenii iubesc viata. Entu,iasti si lipsiti de 'ri+i -al+enii auta oportunitatile in antatoare si prives viata +rodata u fir de ar0int. 9oarte rar se preo upa de detalii sau de A+a0a8ul emotionalB, are inseamna pentru ei ontrolarea prietenilor, onditii de mun a sara e si alte ir umstante inde2ira+ile. -al+enii sunt la fel de vulnera+ili la a este e4periente a si elelalte 0rupuri de ulori, dar ei au o dorinta de li+ertate si in onstient re unos a est +a0a8, iar instin tiv se distantea2a de influenta a estuia. -al+enii repre2inta entu2iasmul si impart a easta provo are u ori ine se intalnes . 5unt terifianti in eea e priveste impli area so iala si au un stil de a fa e o petre ere din viata de 2i u 2i. :e amintes de tinerete si de +u uria e vine din sperante ino ente si vise optimiste. @ucausi si provocatori -al+enii de o+i ei se +u ura de viata fara a tine ont de eea e fa . Chiar si atun i and lu rea2a din 0reu -al+enii par sa se simta +ine. ;iata lor este traita u in rederea a eea e este mai +un tre+uie sa vina. *u o pofta de viata e devine onta0ioasa. Un individ *l+astru l1a sunat pe un prieten -al+en, aflat la mare distanta si u are nu mai vor+ise de ! ani si i1a spus" Asimt lipsa vietii pe are o du eam and eram prieteni la ole0iu. Tot timpul parea a imi arati e e mai frumos in viata. Deseori ma 0andes la prietenia de atun i si imi adu aminte de toata +u uria, pe are reuseai sa o adu i in sufletul meu. 'i1e dor de tine pentru a mi1ai tre2it pofta de a trai.B Prietenul -al+en ni i nu si1a ima0inat vreodata a a putut fi insti0atorul distra tiei. * re2ut u naivitate a s opul prin ipal al fie arui om in viata este sa se distre2e. * mai re2ut totodata a ma8oritatea oamenilor e4perimentea2a viata la fel de li+er si onforta+il, asa um fa use el. -al+enii stiu um sa fa a viata distra tiva in ori e ir umstante. :i i o alta personalitate nu se 8oa a asa um o fa e -al+enul. 5unt atat de spontani in at sunt tot timpul pre0atiti pentru ori e distra tie e ar putea sa le interse te2e drumul vietii. #i nu tre+uie sa fie produ tivi atun i and se 8oa a. * tivitatea 8o ului este, ea insasi, destul de valoroasa pentru a apta atentia -al+enului. -al+enii iu+es surpri2ele. Iu+es sa sar+atoreas a ori e este posi+il. -ases sar+atorile si momentele spe iale revi0orante, vor s oate tot e este posi+il din ori e oportunitate de a se distra. Superficiali 5tatiunile de s hi, pla8ele, par urile de divertisment si alte lo uri ma0i e sunt pline de -al+eni autand viata +una. #ntu2iastii s hiului sunt super+i, atleti i, 2am+itori si imitatori fara 0ri8i ai feri irii. -al+enii se +u ura de ompania altora, dar se 0ases deseori in postura de a nu dori sa se impli e mai mult de at in pla erile momentane. -al+enii se opun a tivitatilor sau oamenilor e er re2istenta si ra+dare, eea e ii impiedi a de a a ede la el mai important s op I in redere mare in sine +a2ata pe o mun a de lun0a durata si profun2imea intimitatii e4perimentata doar in relatiile de lun0a durata si u impli are. $.

>albenii sunt conectorii umani si lipiciul social al societatii. De,or'ani,ati si inco!pleti -al+enii ar dori sa se s him+e lumea din 8urul lor, de at sa se s him+e pe ei insisi. De fapt lor le pla e s him+area. 7ri um eea e s him+a ei este de o+i ei neimportant si atun i and se s him+a este neprodu tiv. Un prieten -al+en se lamenta a de fie are data and avea de fa ut un proie t foarte important, fa ea urat in 0ara8 in lo ul proie tului. De at sa se on entre2e asupra proie tului, e era important, statea ore in sir fa and lu ruri lipsite de importanta. /a fel de frustrant pentru el era imposi+ilitatea de a se or0ani2a efi ient. Cand in sfarsit se on entra asupra proie tului era fortat sa se 0ra+eas a si sa fa a o trea+a de mantuiala din au2a lipsei de timp, pre2entarii sale lipsindu1i alitatea. 5e simtea in omplet si avea sen2atia a se insala pe sine si pe eilalti nearatand de e este in stare sa fa a. -al+enii invata in a de mi i sa s urte2e drumul. De multe ori isi asuma reditul pentru su ese e nu le apartin in totalitate lor. 5pun adevaruri trun hiate sau onsidera a nu este atat de important da a eea e infaptuies apartine in totalitate lor sau nu, atata timp at nu ranes pe nimeni. ;iata fa e in asa fel in at atri+uie onse inte omportamentelor noastre. Cule0i eea e semeni. -al+enii sunt foarte talentati si iu+es aplau2ele elorlalti, u toate astea ei nu dores sa depuna timpul ne esar si ener0ia pentru a asti0a premiul, pe are si1l dores atat de mult. I!pulsivi si nedisciplinati -al+enii deseori arata dispo2itii de nedis iplina. 5unt neo+ositi si 0ases atasamentul fata de ori e sar ina de1a dreptul pli tisitor. -al+enii de o+i ei e4perimentea2a mai multe slu8+e I nu pentru a a estea ar fi neinteresante, dar pentru a ei se pli tises foarte usor. -al+enii onsidera a viata ar tre+ui e4perimentata in toate modurile, da a se doreste a fi e4perimentata. -al+enii sunt impulsivi si neo+ositi. :imeni nu stie la e te poti astepta de la a esti indivi2i imprevi2i+ili. #ste 0reu sa stai aproape de a esti -al+eni, e auta onstant viata ea mai usoara si mai li+era. 5tiu um sa se simta +ine si si1ar dori a tot restul lumii sa mun eas a pentru a fa e posi+ila a easta dorinta pentru ei. Un +ar+at -al+en si1a umparat o amera video si a lasat1o sa stea in utia ei pentru o saptamana pana and un prieten a tre ut din intamplare pe la el pe a asa si a o+servat1o. Prietenul sau s1a simtit minunat reusind sa des opere um fun tionea2a. @ar+atul -al+en era de1a dreptul intri0at pana and prietenul sau i1a dat sfatul sa iteas a instru tiunile. Dupa multe saptamani, dupa e sotia -al+enului l1a presat pe a esta sa isi adu a aminte sa adu a u el amera ea noua la diferitele o a2ii, a reali2at a nu putea ontinua in a fa e pe prostul, asa a a anuntat tuturor a a easta nu mai fun tionea2a. * fost o manipulare de e4 eptie. 5tia a sotia sa *l+astra nu putea sa a epte o amera video stand stri ata undeva prin asa dupa e au platit destul de multi +ani a sa o umpere. 5tia totodata a sotia sa nu ar returna amera video pana and nu in er a sa o repare ea. *stfel in de ursul a doua ore sotia stapanea arta de a filma si a devenit foto0raful profesionist pe restul perioadei asni iei lor. -al+enii prefera sa nu fie deran8ati u detaliile vietii. #i isi dores doar premiile pentru eea e infaptuies si reditul pentru ori e fel de an0a8amente, pe are si le iau in viata. -al+enii sunt intotdeauna interesati sa pastre2e sal+ati ia. Cu alte uvinte, sunt tot timpul 0ata sa dea o petre ere. Uras e4er itiile u e4 eptia momentului and pot so iali2a u eilalti in a elasi timp sau se pot uita la ei in o0linda, se pot admira. 7 data e s u2ele nu mai sunt efi iente si so ietatea isi impune restri tiile asupra lor, fii pre0atit pentru un omportament violent. 5upararea nu este ni iodata e4primata atun i and a el ineva este puterni . 5upararea este e4primata atun i and ineva se simte lipsit de putere. -al+enii deseori isi e4prima supararea and viata devina 0rea si nedreapta. 5imt frustrare imediata atun i and pro+lemele nu se re2olva u usurinta. 9oarte putini -al+eni devin lideri puterni i. #i nu sunt interesati de putere, si hiar da a ar fi, dedi area u are ar tre+ui sa pre eada o pro+lema provo atoare, de mai mare intindere, pentru a o $1

re2olva i1ar des ura8a imediat. In er area de a re2olva lu rurile and ii lipses alitatile ne esare il infurie pe -al+en. * tivitati 2ilni e a" ondu erea masinii pe autostra2ile a0lomerate, al ularea situatiei finan iare, s him+area uleiului la masina, autarea unor numere de telefon in artea de telefoane, et ., il pot supara pe -al+en, e in epe sa aute u mintea sa modalitati de a s apa din a easta ne+unie, pe are altii o numes Aa trai responsa+ilB. C2aris!atici si populari -al+enii lea0a le0aturi u oameni de diferite varste foarte usor. #i sunt prieteni u toti opiii din artier. In anta oamenii in varsta in ma0a2in si opiii din aru ioare u stilul lor antrenant. :atura lor distra tiva luminea2a dispo2itiile a multor oameni u are vin in onta t. -al+enii deseori sunt va2uti a foarte atra0atori datorita personalitatii lor. 'otivul pentru are par atat de atra0atori este a au alitatile ne esare de a ale0e un stil e pune in evidenta ele mai +une trasaturi fi2i e si psihi e. *u stilul el mai aptivant dintre toate personalitatile. *d8e tivul folosit el mai des pentru -al+eni este harismati . -al+enii pot u usurinta influenta 0rupuri de oameni pana la plans sau ras. -al+enii iu+es sa distre2e si sa fie distrati. De o+i ei re0i2ea2a piese in 0ara8ul opiilor ve inilor, andidea2a la fun tia de student e relationea2a u alti studenti in adrul ole0iului si isi ale0 ariere, in are au de a fa e foarte mult u pu+li ul. 5e daruies u usurinta. Pro+a+il pentru a isi dores u disperare li+ertate, -al+enii nu dores sa1i domine pe altii. Traies fara prea multe asteptari si daruies fara a se 0andi e primes in s him+. 5unt de o+i ei entrul atra tiei la petre eri sau in aran8amentele so iale. -al+enii 0ases rasul si relatiile interpersonale foarte usor de reali2at. /e pla u sin eritate oamenii si sunt in on8urati de prieteni. 5unt foarte populari in ma8oritatea lo urilor si situatiilor fara a auta a eptarea so iala. :atura lor de in redere ii atra0e pe eilalti la ei. -al+enii sunt de o+i ei foarte des hisi, eea e fa e a o prietenie u ei sa fie usor de inteles si de mentinut. *lte personalitati isi auta prieteni -al+eni pentru maniera lor po2itiva si distra tiva. Naivi si incre,atori :i i o alta personalitate nu e4perimentea2a viata u atat de multa naivitate asa um o fa -al+enii. #i nu 0andes inainte de a 2i e sau a fa e eva. -al+enii devin deseori vi time ale propriei lor naivitati. 5unt usor de pa alit si isi dores a fi personalitati mai sofisti ate si mai al ulate. 5e in red foarte usor si totusi isi onstruies 2iduri foarte inalte pentru a preveni intimitatea odata e o rana destul de importanta a fost fa uta. -al+enii nu sunt deran8ati in parti ular de an0a8amente, um ar fi nerespe tarea lor, dar nerespe tarea an0a8amentelor emotionale =afe tive> poate fi devastatoare pentru a estia. Da a -al+enii au fost raniti u ru2ime, pot ramane an orati in relatii superfi iale. *sta este in mod spe ial un a2 neferi it pentru a -al+enii, in adan ul lor, sunt ondusi de intimitate. Isi nea0a una dintre ele mai mari nevoi din au2a unor promisiuni in al ate, reale sau ima0inare, din viata lor. :u este neo+isnuit sa ve2i -al+eni superfi iali sau de2orientati plutind prin viata a si um ar fi preferat li+ertatea in defavoarea intimitatii, dar a este omportamente sunt tipi e pentru tradari sau i atri i anterioare. Din moment e *l+astrii sunt unos uti pentru sin eritatea si loialitatea lor se e4pli a, in parte, de e -al+enii prefera ompania lor. O"ra,nicA i!pertinentA insolentB usuraticA superficialA frivolB vor"aretA li!"ut Moara stricata -al+enii sunt pore liti deseori Amoara stri ataB pentru a ei 0ases interesant de vor+it a+solut ori e. * est lu ru este de a8utor in anumite o a2ii, dar poate fi foarte stresant pentru ole0i si mem+rii familiei. Cand vor+aria lor este om+inata u un omportament nepoliti os si 20omotos, -al+enii sunt onsiderati nesuferiti. * easta eti heta de fie are data ii 8i0neste pentru a nu pot intele0e um oamenii ii vad altfel de at se autoevaluea2a, adi a in antatori si distra tivi.

$%

Da a nu sunt ore tati, -al+enii au o a+ordare impertinenta, nepoliti oasa si e0o entri a vis1W1 vis de restul familiei. 5unt de o+i ei adepti ai so ialului si fa 0lume la adresa a elor mem+ri ai familiei arora le lipses a este aptitudini so iale si nu sunt in stare sa se apere. 5unt unos uti pentru momentele in are te intrerup hiar da a esti o upat sau nu. :imi nu este sa ru la -al+eni si sunt in re2atori a nu e4ista nimi sa ru ni i la eilalti. Da a vor+esti la telefon sau itesti, -al+enii vor 0asi un mod de a1ti distra0e atentia pana and le vei re unoaste nevoile. * est lu ru ii infurie pe ei e ii a ompania2a pe -al+eni in viata. Cand pui ap la ap toate irita+ilitatile de are poate da dovada -al+enul poate fi hiar des ura8ant and il intalnesti. 5unt plini de ei si sunt 0ata sa im+ratise2e pe ori ine pentru a se distra. Intrerup fara a e2ita, re2and a nimi nu este atat de important in at nu poate astepta pentru ei. ;or+es onstant a si and uvintele ar fi mu2i a vietii. 5e prives pe ei insisi a fiind dra0uti si distra tivi. 9oarte inteli0enti si rapi2i in raspuns, -al+enii arun a +om+e sar asti e u o e4perienta rivali2ata doar de )osii. ;anitatea lor si e0o entrismul pot deveni intolera+ile dupa o perioada mai lun0a de timp. Pot fi o forta frustranta in fata areia sa lupti pe teren so ial. Li!itele &al"enilor -al+enii au foarte putin respe t pentru proprietatea altora. 5unt indivi2i nein0ri8iti si neor0ani2ati, are se mentin urati si stralu itori in timp e asele lor sunt ne0li8ate. ;or sa arate foarte +ine in lume, iar atun i and premiul este re unoasterea so iala, adopta imediat standardele a esteia. *ltfel mena8ul ere prea mult efort. 5unt de2or0ani2ati in 0andire si mediul lor. In lo sa se on entre2e pe pro+leme reale si evenimente importante, -al+enii se pierd in 0ri8i minore si a tivitati irelevante. /e este 0reu sa se impli e in ori e lu ru e are prioritate in fata 8o ului si onstant se 0ases in relatii superfi iale si sear+ede, u toate a ei insisi sunt superfi iali din momentul in are se afla intr1o relatie. Punctele forte ale &al"enului In iuda luptei lor u autodis iplina si impli area, 0al+enii sunt dorni i sa e4perimente2e toate fatetele vietii. Cu naivitate isi dores sa fie in entrul atentiei, u toate a ei intotdeauna au fost in a easta po2itie. -al+enii sunt ei e ne adu aminte onstant a esti la fel de tanar um te simti. #i raman intineriti in atitudinea lor vis1W1vis de ideile noi, s him+ari, relatii, o upatii si viitor. -al+enii au a ea speranta opilareas a e ii inspira pe altii sa se autoapre ie2e si sa valori2e2e lumea frumoasa in are traies . -al+enii s ot in evidenta eea e este mai +un din eilalti si u +una stiinta i0nora limitarile lor. -al+enii sunt mai mult in linati sa se pla a pe sine pentru eea e sunt, de at pentru eea e fa . #i sunt one torii umani si lipi iul so ial al so ietatii. -al+enii a orda o atentie 8u ausa vietii si ii inspira si pe altii sa fa a a elasi lu ru. 7fera u 0ratuitate opiniile lor, at si propria persoana, deseori raspandind un spirit de prietenie impartasit de toti prin toate lo urile pe unde mer0. 7 data e viata ta a fost atinsa de un -al+en vei apre ia mult mai mult +u uria in redi+ila e poate e4ista in sufletul uman si speranta optimista din inima omului. Calitatile &al"enului Ca individ 9oarte optimist =foarte rar depresiv> 5e pla e pe sine si a epta alti indivi2i u usurinta Ii pla e sa fie voluntar oportunitatilor ;ede viata a pe o e4perienta de are tre+uie sa te +u uri *parenta *venturos si indra2net

Ca partener de dis utie $3

-andeste foarte repede si se poate e4prima spontan 5e +u ura si promovea2a apropierea fi2i a =im+ratisari, atin0eri> Converse2i foarte usor u ei 5e simt foarte onforta+il in pre2enta oamenilor 5e poate e4prima dire t in onfli t Isi tra0e ener0ia din 0rupurile mari #ste su+lim in onversatia superfi iala

Ca sta"ilire a scopurilor *pre ia2a si traieste pentru pre2ent * orda prioritate 8o ului 9oarte fle4i+il * epta sfaturi din partea elorlalti #ste dis iplinat da a 0aseste a easta sar ina pla uta si provo atoare Cere a tiune mai mult de at studiu

Ca viata profesionala 7rientat spre lu rul u oamenii Prietenos Capa+il de a1si asuma ris uri #ner0ie mare Inspira ole0ii si su+ordonatii sa omuni e unii u altii si sa e4 ele2e Charismati si pla ut sa lu re2i u el )upe monotonia din lumea mun ii Ii pla e sa re2olve proie te pe termen s urt u re2ultate vi2i+ile Ii fa e pla ere sa se im+ra e Ala ( a eB, dar se simte onforta+il si in im+ra aminte asual In ura8ea2a visele si 0andirea intuitiva

Ca parinte 9oarte distra tiv In ura8ea2a a tivitatile distra tive ale familiei #4 elent lider pe perioade de s urta durata *propierea fi2i a de opii este naturala si onforta+ila Tre e u usurinta peste e4perientele ne0ative 5 him+a tra0ediile in omedii :u 8ude a prietenii opiilor Copiilor le pla e ompania lor si hiar o auta Ii in0ri8orea2a pro+lemele de mare importanta de at detaliile

Ca si copil #ste distra tiv sa1l ai in prea8ma Ju aus si distra tiv Ii pla e4perientele noi $4

* epta diferentele Iu+este sa so iali2e2e =isi adu e prietenii a asa> 9oarte usor de onversat u el Invata foarte +ine prin memorie vi2uala Ii pla e apropierea fi2i a =im+ratisari, pupi i> Plia+il I doritor a se plia dupa eilalti pentru a le fa e pla ere Curios si intre+ator

Ca prieten Interesant si distra tiv =ni iodata pli tisitor> Deseori pune prietenii inaintea familiei Iertator Plin de viata ;ulnera+il, ino ent si de in redere Dar2 Dorni sa1si eli+ere2e pro0ramul pentru a se 8u a

Ca partener Provo ator pentru sot In ura8ea2a romantismul u un fler reativ Ii pla e4perientele iesite din omun :u este in ar at u +a0a8 emotional *re putine e4pe tatii de la eilalti Dispus la s him+are * epta su0estiile altora

Carierele cele !ai atractive pentru &al"eni1 Pompier Consultant international *0ent de turism /ider in a tivitatile de re reere 5alvamar sau salvamont Cosmeti iana Cantaret, a tor, omi -hid turisti Cir ar *0ent de asi0urari 5e retara )e eptionist In van2ari Cleri G preot -al+enii sunt ei mai putin apa+ili sa se ins rie in ri0orile ne esare pentru o ariera finan iara de su es. Personalitati &al"ene1

$!

@ill Clinton, )onald )ea0an, #lvis Presley State &al"ene" 'e4i , *ustralia, @ra2ilia Fac destule e(ercitii doar incercandu mi norocul.

Li!itele &al"enilor Ca individ 5imte nevoia sa arate +ine din pun t de vedere so ial = ea mai mare prioritate> Iresponsa+il si pe are nu te poti +a2a #0o entri si e0oist 9lusturet si neimpli at 9oarte multa vor+arie u foarte putina a tiune 5uperfi ial si mai ales interesat in a se simti +ine :u doreste sa e4perimente2e si suferinta pentru a produ e alitate Indis iplinat -ala0ios si nesuferit in spatiile pu+li e #4a0erea2a su esul si omite adevaruri mai putin pla ute In apa+il sa se onfrunte u pro+lemele

Ca partener de discutie Deseori vor+este inainte sa 0andeas a 9ara simpatie fata de depresiile altora 9a e 0lume insensi+ile despre pro+leme serioase si sensi+ile Usurati si superfi ial Deseori repetandu1se Ii intrerupe pe eilalti 9oarte dramati in propria e4primare =deseori folosind superaltivele> Deseori vor+este prea mult despre totul si nimi Un as ultator prost Uita eea e altii i1au omuni at

Ca sta"ilire a scopurilor 9oarte indis iplinat in impli area atre un s op Prefera sa se 8oa e asta2i de at sa fa a planuri pentru maine :u simte nevoia de a se pre0ati pentru viitor :elinistit, ii este foarte difi il sa ramana in proie te pe termen lun0 :eor0ani2at si imprastiat in multe dire tii

Ca viata profesionala $$

Cere a toate a tivitatile sa fie distra tive Poate ontrola stresul doar pe perioade s urte de timp :u doreste sa se dedi e unei au2e fara va ante )espin0e autoritatea si sfidea2a liderii :e0li8ent si imprevi2i+il *re nevoie de mult onta t u oamenii Ia in serios foarte putine lu ruri

Ca parinte #0oist si in0ri8orat mai mult de sine de at de nevoile opiilor 'ai interesat in a se +u ura de opii de at in a1i invata eva Poate fi sar asti u opiii :u doreste sa1si petrea a foarte mult timp si ener0ie pentru opii In onsistent u dis iplina Iresponsa+il si prea permisi+il u opiii 'odel ne0ativ pentru o+isnuinta po2itiva de a mun i Ii lipseste dis iplina pentru mena8 si pentru a adu e un venit sta+il in asa

Ca si copil )a20aiat si pretentios 5fidea2a autoritatea Uita de sar ini si de e4pe tantele parintilor 'ai preo upat de prieteni de at de familie Ii hinuie pe 0emeni onstant Insensi+ili la nevoile si responsa+ilitatile parintilor Prefera sa adopte alea ea mai usoara de fie are data and este posi+il *rata putina in0ri8orare pentru pro+lemele si responsa+ilitatile familiei :epreo upat de pro+lemele finan iare

Ca prieten Isi petre e ma8oritatea timpului dis utandu1si viata sa *pare la usa dupa um ii onvine De nein redere in ri2e :edoritor sa se impli e in nevoile de lun0a durata ale prietenilor Isi traies viata fara sa tina ont de nevoile si situatiile spe iale ale prietenilor lor 5e simt in onforta+il in medii suferinde Isi fa e noi prieteni foarte usor si fara re0rete, de multe ori pe heltuiala ve hilor prieteni

Ca partener :eimpli at si flusturati in relatiile pe termen lun0 De nein redere si fara a lua in onsiderare nevoile elorlalti Prefera sa intre intr1o relatie stiind a e4ista o ale de s apare :u doreste sa ramana in relatie in vremurile difi ile *re un temperament repe2it in anumite ir umstante and s1ar ere ra+dare :u doreste sa investeas a timp in de2voltarea personala pentru a im+unatati relatia $(

Capa+il de a i0nora sentimentele altora si a se entra pe propria persoana

Cu! sa interactiona! cu &al"enii Ce sa faci1 9ii po2itiv si proa tiv u ei in viata *dora1i si pretuieste1i u adevarat *propie1te de ei fi2i * epta natura lor 8u ausa atun i and te ne a8es *du1ti aminte a sunt mai sensi+ili de at par ;alori2ea2a talentul lor de intera tiune so iala si one4iunea u oamenii Promovea2a a tivitati reative si distra tive u ei si pentru ei @u ura1te de ino enta lor harismati a *si0ura1le oportunitatea e4primarii ver+ale

Ce sa nu faci 5a1i impin0i u prea multa intensitate 5a1i i0nori 5a uiti a au si ei momente 0rele 5a eri perfe tiunea 5a te astepti a ei sa se des ur e u ori e pro+lema 5a le dai prea multa li+ertate pentru a ar putea sa o ia in serios 5a ii onsideri doar usurati i fluturasi so iali 5a ata i sensi+ilitatea lor si sa fi neiertator 5a le ontrole2i pro0ramul in totalitate sau sa le onsumi timpul 5a fii prea serios si lar atun i and ii riti i

Su'estii pentru &al"eni 5a reali2e2e a a fi o upat nu inseamna a elasi lu ru intotdeauna u a tiune orientata spre un s op. )efle tea2a la eea e este important si a orda1i atentia ne esara 5ta+ileste s opuri spe ifi e in fie are 2i si a orda1le prioritate. In epe a lu ra pentru primul s op sta+ilit, apoi pentru al doilea si asa mai departe. :u in epe al doilea s op pana nu l1ai terminat pe primul. Con entrea2a1te pe eea e este ne esar sa fa i, de at pe eea e este distra tiv. Calitatea le ne esita pe amandoua. :u ii lasa pe altii sa fa a sar inile tale de mare importanta. 5ta+ileste +u ati de timp in are te on entre2i asupra unei sar ini spe ifi e si apoi sta+ileste o re ompensa distra tiva pentru a ai reusit. )upe monotonia. Impli a1te intr1un pro0ram de mare anver0ura. Creea2a un plan pe termen lun0 si auta a tivitatile spe ifi e, pe are poti sa le infaptuiesti, pentru a1l fa e real. @alansea2a reativitatea fara erinte mari u an0a8amente. *mandoua o sa iti hraneas a nevoia de 8oa a nestru turata si nevoia de implinire. Infrunta pro+lema de at sa o tot iei pe o olisuri *s ulta +ine a sa nu fi nevoit sa ii intrerupi pe altii pentru a ti se omuni a informatii de8a transmise 'unca grea s ar putea sa nu ma omoare% dar de ce sa imi asum eu riscul astaE $,

Capitolul C CULORI SECUNDARE

Pu1ini oameni se arat2 doar cu atitudinile unei singure culori. 6n timp ce fiecare nu are dec3t o singur2 inim2% personalit21ile noastre sunt influen1ate de colorile noastre secundare. #4istL trei raKiuni spe ifi e pentru are oamenii Nm+rLKiMea2L Codul Colorilor" 1. #ste uMor de NnKeles. %. #ste uMor de apli at. 3. #ste e4a t. 7 teorie psiholo0i L este +unL doar Nn mLsura Nn are identifi L Nn mod pre is Mi anti ipea2L omportamentul uman. 9olosirea motivului esenKial dire tor a fundament pentru mun a mea asi0urL o e4a titate pe are o premi2L +a2ata doar pe omportamentul o+servat nu se poate spera sL o ofere. 'otivul esenKial dire tor Nn personalitatea fie Lruia dintre noi este elementul important e nu va fa ilita o de2voltare personalL, dar le va oferi elorlalKi o ima0ine personalL Nn o hii elor pe are Ni NntJlnes . *m predat Nn faKa a sute de mii de oameni. *m lu rat Nndeaproape a antrenor personal u mii de persoane. De Jnd am de2voltat Codul Culorilor, 0Lses Nntotdeauna motivul esenKial dire tor Nn fie are persoanL u are intru Nn onta t. #vident a uneori l1am 0Lsit u 0reu sau l1am identifi at 0reMit. Dar Nntotdeauna le1am des operit adevLratul motiv esenKial Mi amJndoi am Mtiut L este e4a t Jnd l1am des operit. *propo, Jnd NKi 0LseMti motivul entral NnnLs ut, te simKi a Mi um Ate1ai Nntoar e a asLB Nntr1un lo si0ur Mi onforta+il I un lo fLrL pretenKii e4a0erate Mi fLrL erinKe. Pur Mi simplu simKi L aMa e +ine. Unii oameni se identifi L ore t hiar din momentul Nn are aud sau ites teoria mea. *lKii se luptL sL se des opere pe ei NnMiMi din diferite motive. Pn mod ironi , a autor al a estei teorii, m1am identifi at 0reMit la Nn eput. /a Nn eput m1am onsiderat a fiind )oMu. De fapt, eram departe de adevLr. CJnd am luat Profilul PersonalitLKii lui Hartman din perspe tiva opilLriei eram -al+en 43, *l+ 1 Mi )oMu 1. Din pun t de vedere statisti , nu pare sa e4iste ni i un )oMu Mi ni i o uloare se undara. 7ri um, Jnd revLd profilul, mi se pare evident a preferinKele mele se undare sunt opleMitoare )oMu, opuse *l+astrului sau *l+ului. Cu alte uvinte, Jnd a tre+uit sa lupt pentru a lua o $&

de i2ie privind o pro+lemL datL, a tre+uit aproape Nntotdeauna sL ale0 Nntre -al+en Mi )oMu. * est lu ru indi L varia+ila minunatL a modului um uloarea noastrL se undarL ne influenKea2L personalitatea. Cer etarea mea lini L indi L L e4istL patru motive prin ipale e e4pli L el mai +ine de e anumiKi oameni se luptL sa identifi e ore t motivul esenKial al personalitLKii dire toare. * estea sunt" 1. Un individ este res ut Nntr1o familie auto rati L, unde anumite atitudini Mi omportamente au fost determinate doar de unul sau de am+ii pLrinKi =sau ori e mem+ru al familiei>. %. a+u2 se4ual nere2olvat MiGsau netratat. 3. Nn linaKii teolo0i e si Gsau ulturale. 4. Un individ se naMte u o personalitate +ine armoni2atL. * est apitol se on entrea2L Nn prin ipal pe al patrulea motiv" Un individ se naMte u o personalitate +ine armoni2atL. 7ri um, daKi1mi voie sL dau o s urta e4pli aKie a motivului pentru are Mi a modului um ele trei motive 8oa L un rol important NnMelJndu1i pe oameni Nn le0LturL u eea e sunt ei de la naMtere" Motivul D 1 / Un individ este res ut Nntr1o familie auto rati L puterni L Nn are anumite atitudini Mi omportamente au fost determinate doar de un sin0ur pLrinte sau de am+ii pLrinKi =sau de Ltre un mem+ru important al familiei>. * easta este povestea mea. 'ama mea =pe are o ador> este aMa de )oMie Nn Jt nu este de Jt u puKin Nn urma Hanului *tilaQ * ondus asa noastrL u ei Mapte opii u o mare Nn redere Mi autoritate. De fapt, s riind Codul Culorilor% i1am er etat pe fraKii Mi surorile mele Mi am fost uimit sa 0Lses un frate )oMu are aMa de mult pLleMte lJn0L mama noastrL )oMie Nn Jt aproape L era sL1l identifi 0reMit. =Ti, redeKi1mL, nu e ni i el de ate0orie uMoarL. 'ama a fost aMa de devotatL faKL de noi Mi s1a +u urat de fie are moment Nn asL, avJnd 0ri8L de noi =o atitudine destul de rarL Nn lumea de astL2i>, dar nimeni ei e s1au pus rLu u ea n1au s Lpat nevLtLmaKi. Pn L de mi i am Mtiut L puteam supravieKui fiind u ea, nu Nmpotriva ei. Ulterior ea ne1a diri8at Nn totalitate vieKile Mi a adunat numeroase alitLKi )oMii =opuse elor -al+ene> pentru L le1a onsiderat mai valoroase datoritL rolului sLu de model. Din feri ire, nu a luat Nn rJs ni iodatL darurile mele -al+ene. De fapt, le1a apre iat la mine. Dar a estea au avut Nntotdeauna valoare =Mi numai aMa> Nn le0Ltura u omportamentul )oMu, um ar fi responsa+ilitatea Mi rLspunderea. C3nd 51i g2se4ti motivul esen1ial 5nn2scut% te sim1i ca si cum te ai 5ntoarce acas2 5ntr un loc sigur 4i confortabil : un loc f2r2 preten1ii 4i 5ntreb2ri. Pur 4i simplu te sim1i bine. 'ult prea mulKi oameni nu se vor unoaMte ni iodatL pe ei NnMiMi deoare e pLrinKii lor =sau un mem+ru important al familiei> au sta+ilit drumul pe are tre+uia a toKi sL mear0L. #ste trist L am NntJlnit mii de oameni are au rLmas supLraKi pe mamele lor pentru a i1au ontrolat Mi le1au inhi+at preferinKele personale pe are le1ar fi ales potrivit personalitLKii NnnLs ute. Motivul D # 1 *+u2 se4ual nere2olvat MiGsau netratat. InfluenKa li+erL este piatra de temelie a e4perienKei umane. Poate nimi nu mi1a reat o durere sufleteas L mai mare de Jt lu rul u oamenii are au fost NnMelaKi se4ual la vJrste mi i de Ltre o persoanL Nn are au avut Nn redere =Mi are evident ar fi tre+uit sL fie demnL de Nn redereQ>. :u unos ni i o indis reKie are sL fie mai distru tivL pentru sufletul uman de Jt a+u2ul se4ual. #ste foarte insinuos Mi de0radant. 9urL speranKa Mi ino enKa Mi lasL urme adJn i, NndoialL de sine Mi tendinKa de a fa e ale0eri proaste referitoare la +Lr+aKii Mi femeile apropiate. 51a s ris de8a foarte mult despre a eastL temL. :u vreau de Jt sL onfirm din propria e4perienKL L a+u2ul se4ual poate fi o forKL terifiantL Mi puterni L Nn mortifi area sufletului uman I deraind astfel serios e4a titatea per epKiei unui om. Da a aKi fost vi tima unui a+u2 se4ual, 0JndiKi1vL la ine sunteKi (.

u adevLrat a opunJndu1se atitudinii MiGsau omportamentului pe are l1aKi adoptat a sL vL apLraKi sau a sL vL revLrsaKi furia pentru L v1aKi pierdut ino enta aMa de tJnLr. Motivul D( / Pn linaKii teolo0i e Mi Gsau ulturale. 'it" @Lr+aKii sunt lo0i i Mi femeile sunt emotiveQ * eastL afirmaKie ontinuL sL fie rLspJnditL Nn so ietatea noastrL, onvin0Jnd pe femeile )oMii Mi *l+e L nu prea 0Jndes lo0i , iar pe +Lr+aKii *l+aMtrii Mi -al+eni L, de fapt, nu simt emoKiile pe are le au. Prostii. Dar Jt de des au2im omentarii de 0enul A+LieKii mari nu plJn0B Mi Afemeile plJn0 doar a sL te manipule2eB3 :e este aMa de teamL sL NnfruntLm adevLrul despre um suntem Nn Jt fa em adesea omentarii pripite Mi e0oiste despre eilalKi, a sL ne simKim mai +ine. 9a eKi1vL o favoare Mi depLMiKi1vL Nn linaKiile teolo0i e MiGsau ulturale pentru a Nm+rLKiMa identitatea personalitLKii adevLrate. Desi0ur, oamenii NnvaKL repede sL se des ur e Nn a easta lume. Da a ineva primeMte un mesa8 lar L 0reMeMte omportJndu1se Nntr1un anume fel, deoare e o reli0ie MiGsau so ietate di tea2L a est lu ru, a esta de o+i ei amJnL preferinKa personalL pentru a supravieKui Mi a eptL normele 0rupului. *numiKi indivi2i are au amJnat prea mult Nndeplinirea propriilor preferinKe, Nn Jt fie sunt foarte supLraKi Nn le0LturL u totul, fie nu mai seamLnL delo u ei are erau la Nn eputul vieKii. Da a vreKi sL vor+iKi despre tra0edii umane, a easta este adevLrata tra0edie umana I sL Ki se fure eea e eMti in realitateQ Alba4trii cu Ro4u secundar puternic Au cele mai dificile lupte interioare. #unt% 5ns2% 4i Personalit21ile cele mai pline de resurse. 'ulte s1ar putea s rie despre motivele are +lo hea2L indivi2ii sL fie pe deplin oameni Mi vii. 7ri um, a entul ade Nn a eastL arte pe personalitLKile NnnLs ute Nn opo2iKie u influenKele din afarL. Pn vreme e alKi fa tori au un impa t asupra noastrL, nu sunt totuMi influenKa primara Nn determinarea personalitLKii noastre. * el rol distins va fi Nntotdeauna 8u at de motivul esenKial are dL dire Kia. De a eea este aMa de importantL identifi area ore tL a eea e suntem din naMtere. 'ai mult dec3t orice factor secundar% culorile secundare sunt cele mai remarcabile 5n determinarea personalit21ii unice. Culorile secundare se refer2 la puteri 4i limite ale unei personalit21ii ce nu este a inimii noastre% dar ce sunt repre"entate 5n atitudinile noastre 4iFsau comportamente. De e4emplu, puteKi fi un )oMu hotLrJt u mare apa itate de ompasiune ='ai a Tere2a Nmi vine a um Nn minte.> Compasiunea nu aparKine prin naMtere personalitLKii )oMii Mi, totuMi, o persoanL u o personalitate )oMie poate sL se +u ure de darul sLu =NnnLs ut sau invadat>. Pn a est e4emplu, hotLrJrea poate fi onsideratL primarL sau naturalL pentru personalitatea esenKialL, Nn timp e ompasiunea este onsideratL o influenKL a ulorii se undare. Compasiunea, desi0ur, este o trLsLtura po2itivL. 5unt tot atJtea trLsLturi ne0ative apa+ile sL determine influenKe ne0ative. De e4emplu, 0JndiKi1vL L lu raKi pentru o personalitate *l+astrL e0oistL. 5in eritatea este de primL importanKL, dar este serios afe tatL de trLsLtura e0oistL se undarL. *m des operit L suntem mult mai iertLtori faKL de eilalKi Jnd a eMtia se manifestL potrivit personalitLKii lor esenKiale NnnLs ute. :e aMteptLm a )oMii sL ondu L Mi *l+ii sL fie drL0uKi. 7ri um, Jnd oamenii se NndepLrtea2L de 2ona NnnLs utL de onfort, alKii nu se simt Nn lar0ul lor, mai ales atun i Jnd ineva e4hi+L limite diferite de personalitatea lor NnnLs utL =de e4emplu, da L un -al+en se i2olea2L sau un *l+astru devine autoritar>. Chiar da L nu aKi au2it ni iodatL de Codul Culorilor, tot veKi avea o intuiKie Mi o aMteptare referitoare la omportamentul elorlalKi. CJnd rea Kionea2L nepotrivit Mi depLMes limitele pe are noi le onsiderLm a fiind a epta+ile pentru ei, apare un onfli t sau Nl evitLm. * eleaMi aMteptLri pot interveni Mi Nn de2voltarea personalitLKii. *desea, Jnd un e0oist, un )oMu prote8at emoKional, Nn epe sL se NntindL Mi sL ia drumul des ris = eea e NnsemnL sL de2volte tLrie de ara ter Nn afara personalitLKii sale esenKiale>, alKii rea Kionea2L ne0ativ. @a2Jndu1se pe istoria lor u a el individ, a eMtia refu2L sL a epte s him+area. :e pla e a oamenii sL stea Nn utiile Nn are i1am unos ut. 7ri e a+atere de la eea e am sta+ilit L este a epta+il ne reea2L dis onfort Mi rea KionLm (1

imediat pentru a menKine a el status Xuo, fie L este po2itiv, fie L este ne0ativ. * est lu ru e4pli L de e s him+area personalL este aMa de difi ilL Mi de e aMa de mulKi ne a+andonea2L pe noi Mi LlLtoria Nn Lutarea ara terului, Nnainte sL ne fi Nn heiat lu rul. Culorile se undare sunt a ele trLsLturi, po2itive sau ne0ative, are influenKea2L dire t uloarea noastrL esenKialL primarL Nn folosul sau Nn detrimentul nostru. DupL e veKi par ur0e Profilul PersonalitLKii la Hartman, vL veKi unoaMte +ine ulorile primare Mi se undare. 7ri um, eea e profilul nu vL spune este da L uloarea se undarL este po2itivL sau ne0ativL. Profilul Cara terului la Hartman vL va da a este rLspunsuri. De a eea este ru ial pentru noi sL identifi am ore t personalitatea esenKialL Nnainte de a ne on entra pe influenKele de ulori se undare. De NndatL e vom fi pus ore t temelia personalitLKii noastre esenKiale, putem Nn epe ispititoarea sar inL de a umple personalitatea noastrL u ameste uri de ulori se undare. * estea sunt avanta8ele Mi de2avanta8ele faptului L aveKi o uloare sau ulori se undare puterni e. Un avanta8 este a ela L, avJnd puterea ulorii se undare vL poate e hili+ra. PuteKi sL vL apropiaKi de darurile altor personalitLKi mai uMor de Jt oamenii are nu e4hi+L influente se undare. De asemenea, sunteKi mai pre0LtiKi sL NnKele0eKi alte personalitLKi, pentru L pot fi pLrKi ale voastre are 0Jndes a alKii. Cel mai omun motiv pentru are oamenii nu se NnKele0 Nntre ei vine dintr1o lipsL de NnKele0ere a motivului pentru are alKii 0Jndes Mi a Kionea2L Nntr1un anume fel. Da L avem o uloare se undarL ne a8utL sL tre em puntea NnKele0erii. De2avanta8ele faptului L avem o uloare sau ulori se undare puterni e poate fi el mai +ine e4pli at Nn doua pLrKi. CJnd vL tra0eKi puterea din doua ulori, va puteKi afla Nn lupte interioare pentru a urma o putere sau alta Nntr1o situaKie datL. 7amenii u tendinKe puterni e )oMii Mi *l+astre suferL el mai mult din pri ina a easta, pentru L am+ele personalitLKi sunt foarte puterni e. CJnd a doua uloare este -al+en sau *l+, pare a fi un onfli t mai mi , deoare e a ele ulori oferL o a0endL mai pasiva Mi mai tolerantL. Confli tul este Nn L Mi mai pronunKat, ori um, Jnd ai trLsLturi po2itive NnnLs ute Nntr1o uloare Mi trLsLturi ne0ative NnnLs ute Nntr1o alta. # vor+a de trimiterea de mesa8e dualeQ /uaKi, de e4emplu, un ameste puterni de )oMu si *l+astru =Mi sunt mulKi aMa dintre voiQ>. Puterile Mi limitele a estor doua personalitLKi sunt foarte nepotrivite. )oMii pot fi e0oiMti, Nn vreme e *l+aMtrii sunt Nn 0eneral 0Jnditori. *l+aMtrii pot fi auto1 riti i, Nn vreme de )oMii preferL sL1i riti e pe alKii. CJnd o persoanL u personalitate esenKialL *l+astrL operea2L Nn 2ona )oMie ne0ativL, a eMtia trimit mesa8e ameste ate Mi o+Kin re2ultate limitate. Pnainte de Codul Colorilor n1au Mtiut de e li se NntJmplL astfel. *mintiKi1vL, a eptLm oameni u personalitate esenKialL naturalL, astfel L, atun i Jnd NMi ies din fire, Nn spe ial Nn ne0ativele ulorii lor se undare, suntem ontrariaKi Mi, pentru a ne apLra, fie ne distanKLm, fie ata Lm. Individul *l+astru are din naMtere LutL intimitate Mi Mtie L el sau ea tine foarte mult la voi va fi ontrariat=L> Jnd apar omportamentele ne0ative )oMii ale lui sau ale ei. *l+astrul poate Mtii L el sau ea iu+eMte foarte mult, dar omportamentul este autoritar, de0radant sau al ulat, Mi in mod lar nu se simte a fiind si0ur sau Nm+ietor. *l+aMtrii tre+uie sL se eli+ere2e sin0uri de trLsLturile lor ne0ative )oMii sau au de suferit toata viaKa pentru L trimit Mi primes mesa8e ameste ate. #ste mult mai important sL te eli+ere2i de limitele ulorii tale se undare de Jt de uloarea ta primarL. 7amenii sunt mult mai iertLtori u limitele noastre din personalitatea noastrL primarL de Jt u 0reMelile din uloarea se undarL. 'ult mai important pentru noi, poate, este faptul L limitele unei ulori se undare produ mai mult rLu, pentru L ne opres sL e4perimentam motivul esenKial dire tor, de Jt sL ne arLtLm voinKa limitelor esenKiale. 5L va dau un e4emplu personal. 5unt un -al+en are este ondus de motivul esenKial al distra Kiei. CLlLtores adesea pentru afa eri Mi am NnvLKat L da L sunt hotLrJt =)oMu> pot avea pro+leme u liniile aeriene Mi hotelurile la are mL du Mi s1a re2olvat mult mai efi ient de Jt natura mea NnnLs utL de a mer0e Nn dire Kia ursului =0al+en>. 7ri um, am des operit L atun i Jnd Ni aMtept pe alKii sL se pre2inte la un nivel mai Nnalt, astfel devenind mai riti Nn evaluarea lor, devin mai puKin feri it Mi po2itiv Mi, de i, am mai puKin umor. Poate fi provo ator sL e hili+re2i de2voltarea darurilor altor personalitLKi rLmJnJnd devotat propriului motiv esenKial NnnLs ut. 'otivele devin el mai important fa tor Nn a determina da L e mai +ine sL Nm+rLKiMe2i o anume atitudine sau omportament la ori e moment dat. Da a motivul uiva este urat, devine o+li0atoriu pentru o sLnLtate mentalL +unL sL a Kione2i potrivit a estuia. 7ri um, da L motivul uiva este murdar (%

=adi L, +a2at pe fri L sau pe i0noranKL>, este la fel de important a a esta sL nu a Kione2e Nn a est sens. Tre+uie sL verifi Lm Nntotdeauna laritatea motivelor, Jnd ale0em atitudinile MiGsau omportamentele. Toate trLsLturile asupra Lrora nu avem ontrol, ne vor ontrola. Da L a eptLm sL ne omportLm dupL um simKim, vom des operi urJnd L s u2ele noastre AaMa sunt euB vor transforma viata noastrL Nntr1o NnMelare de sine Mi vor produ e an4ietate elorlalKi. Tre+uie Nntotdeauna sL fim atenKi la motivele noastre Mi la modul um ne determinL atitudini Mi omportamente. ?amenii cu amestecuri puternice >albene 4i Albe #e bucur2 de cele mai bune abilit21i legate de oameni. $ac3 v2 pute1i bucura de ele% considera1i v2 Cel cu problem2. Culorile se undare pot sL ne perverteas L personalitLKile, astfel Nn Jt sL nu mai a KionLm dupL um Mtim noi L suntem de la naMtere. *m lu rat u )oMii are au trLsLturi se undare *l+astre puterni e si par a fi *l+i. 'ai de0ra+L de Jt sL1Mi a epte puterile darurilor lor )oMii si *l+astre, ei a+andonea2L lupta Mi a Kionea2L a *l+i. Desi0ur, aMa nu mai e4istL Nnvin0Ltori reali. :oi nu mai o+Kinem puterile lor )oMii sau *l+astre Mi ei nu mai e4perimentea2L motivul esenKial al puterii u a ente *l+astre de ompasiune Mi alitate. :u lLsaKi ni iodatL a uloarea voastrL se undarL sL vL stoar L de motivul esenKial NnnLs ut sau de puteri. ;aloarea ulorii noastre se undare poate fi pe deplin e4perimentatL doar atun i Jnd rLmJnem devotaKi motivului de personalitate esenKial NnnLs ut. Culorile se undare e4pli L numeroasele nuanKe ale oamenilor, deMi sunt limitate la numai patru motive esenKiale dire toare. ;1aKi 0Jndit vreodatL Jt de puKine varia+ile ompun faKa umanL3 ;aria+ilele in lud o hii, ure hile, nasul, +Lr+ia, 0ura, pLrul. :u prea multe, Nntr1adevLrQ Ti, totuMi, unoaMteKi feKe are aratL la fel3 Din milioanele de oameni are Nmpart a eastL planetL PLmJnt Nn ori e moment, nu este oare uimitor L nu sunt doi la fel, avJnd Nn vedere numLrul limitat de atri+ute fi2i e are reea2L identitatea noastrL fi2i L3 * elaMi fenomen se NntJmplL Mi u personalitLKile noastre. Pn vreme e nu e4istL de Jt patru motive esenKiale, e4istL numeroase varia+ile e reea2L personalitLKi uni e Mi diverse, astfel Nn Jt nu e4istL doi indivi2i la fel vreodatL. Darul pe are Codul Culorilor Nl oferL este o temelie institL de motive esenKiale, din are putem NnKele0e Mi de2volta mai departe personalitLKile noastre uni e.

(3

INTRODUCERE
Rosu si Albastru isi petrec vietile incercand sa i domine pe ceilalti. Alb si >alben isi petrec vietile refu"and sa se lase dominati. Intele'erea le'aturilor dintre culori Urmatoarele trei apitole se vor on entra in mod spe ial asupra a eea e fie are personalitate poate astepta atun i and intera tionea2a u o alta personalitate. Personalitatea 8oa a un rol esential in fie are latura a vietii noastre profesionale si personale. In a est an ,!F din an0a8atii are isi vor pierde lo urile de mun a o vor fa e din au2a onfli telor de personalitate. :umai 1!F isi vor pierde lo urile de mun a din au2a lipsei de alifi are. *tun i and se naste un opil, parintii si +uni ii verifi a da a are toate de0etele de la maini si de la pi ioare. 5e on entrea2a asupra alitatilor fi2i e evidente a aror importanta va pali in omparatie u personalitatea u are opilul s1a nas ut. Poate fi o pro+lema de doar ateva 2ile sau, in alte a2uri, multi ani inainte a impa tul omplet al personalitatii unui nou1nas ut sau al unui nou an0a8at sa se produ a. /a fel de interesanta va fi intera tia intre noului1nas ut sau a noului an0a8at u personalitatile de8a e4istente in familie sau in ompanie. Unii sunt linistiti, altii provoa a a0itatie. Unii sunt indatoritori, altii adu numeroase planuri u ei. Unii sunt in2estrati u o personalitate sanatoasa si la lo ul ei, altii se hinuie o viata intrea0a sa se intelea0a. 5i um se poate asatori ineva fara a sti mai intai personalitatea elui u are planuies sa1si petrea a toata viata3 /a in eput ma 0andeam sa tipares pe prima pa0ina" E:u te asatori pana nu itesti a easta arteQB 7ri e uloare se poate asatori u su es u ori are alta uloare, dar Codul Culorilor va identifi a +enefi iile si onse intele spe ifi e fie arei om+inatii. In mod similar, profilele Personalitatii si Cara terului fa ute de Hartman sunt folosite de numerosi an0a8atori pentru a intervieva viitorii an0a8ati si pentru retrospe tiva muni ii la fie are 8umatate de an. :enumarate ore si +ani sunt risipiti in fie are an din au2a a nu se a orda importanta verifi arii propriu12ise a soli itantilor de lo uri de mun a, oamenii sunt amplasati pe posturi nepotrivite, iar an0a8atii nu sunt motivati si rasplatiti potrivit personalitatilor a estora. *n0a8atii prives ompaniile in mod diferit, potrivit personalitatilor lor. De urand am ru0at an0a8atii unei ompanii sa evalue2e modul in are lu rurile se desfasoara in ompania lor. In anali2a raspunsurilor date, fa torul el mai semnifi ativ in lasifi area raspunsurilor a fost uloarea (4

personalitatii lor. Chiar si and au dat a eleasi raspunsuri despre ondu ere, motivatia raspunsului diferea in fun tie de uloare. * se retara )osu a afirmat" E:u avem ni i un re0ulament de ordine interna. '1am oferit hiar sa il s riu eu, dar presedintele nostru a spus a imi pot folosi timpul intr1un mod mai util, de par a stie el.B Dire torul de proie t *l+astru a afirmat" ECredeam a voi avea o le0atura mai stransa u ondu erea. :i i ma ar nu am fost pre2entat proprietarului. Cum pot fi loial unei ompanii in are sunt i0norat3B Conta+ilul *l+ a afirmat" E#i +ine, omuni area a fost o pro+lema in toate ompaniile pentru are am lu rat vreodata.B * ontinuat sa e4pli e intr1un lim+a8 foarte 0eneral si neutru a este difi il sa ondu i niste oameni are au pareri atat de opuse. )epre2entantul de van2ari -al+en a afirmat" ECred a este minunat a fie are in ear a ai i. Tre+uie sa apre iem a avem sansa de a lu ra pentru a easta ompanie.B Da a intera tione2i u alti oameni, pe plan personal sau profesional, urmatoarele trei apitole sunt pentru tine. 5tudia2a1le pentru a des operi le0aturile naturale si piedi ile pe are le vei intalni and intera tione2i u alte personalitati. /a final, alitatea vietii tale se redu e la relatiile pe are le sta+ilesti. ;ietile de su es sunt intoteauna ilustrate de relatii de su es. Invata um sa fa i a personalitatea ta sa a tione2e in favoarea ta in diferitele relatii pe are le ai.

Capitolul 1E LE&ATURILE UNUI ROSU

Relatiile Rosu Rosu sunt de obicei cele mai dinamice dintre toate relatiile intre culori. RELATIILE ROSU/ROSU Artificii Re'ulile de viata ale unui Rosu Fnu!ai douaG )e0ula 1" )osu are I:T7TD#*U:* dreptate )e0ula %" Da a =si este un Eda aB imens> )osu se insala, ve2i )e0ula 1. )elatiile )osu1)osu sunt de o+i ei ele mai dinami e dintre toate relatiile intre ulori. *m+ii sunt dire ti, fermi si hotarati. 5unt persoane atat de intense in at ori e detaliu al relatiei lor este in 0eneral indra2net si atra0e atentia asupra lor. 7 prietena apropiata mi1a povestit despre opilaria ei u doi parinti foarte )osu. Intr1o seara, tatal ei a venit a asa de la amp si s1a enervat atat de tare a ina nu era 0ata in at a luat fasolea de pe ara0a2 si a arun at1o in urte. * est lu ur a enervat1o pe sotia lui, are a raspuns imediat luandu1i pus a lui din +u atarie si arun andu1i1o lan0a fasole. *u fa ut u randul si au arun at lu ruri din +u atarie pana and aproape a au 0olit1o, iar urtea lor a devenit un talmes1+almes. *poi s1au privit, au ras si au mers sa manan e la un restaurant, lasandu1si opii sa se des ur e pe ont propriu. * easta om+inatie puterni a poate fi foarte produ tiva" )osu se on entrea2a asupra a eea e are de fa ut si nu simte nevoia sa se on entre2e asupra intimitatii sau a ompasiunii fata de elalalt. De o+i ei, am+ii auta sa ondu a si, deoare e in mod normal este lo pentru un sin0ur re0e al 8un0lei, tind sa nu se atra0a pentru relatii pe termen lun0. )osu va auta ompasiune in spe ial la o uloare mai +landa, mai ompatimitoare. )elatii sanatoase intre doi )osu de o+i ei e4ista si se de2volta a prietenii, in ariere sau hiar intre parinti si opii. Totusi, om+inatiile )osu1)osu nu sunt +ine repre2entate in 0eneral in relatiile maritale. )espe tul re ipro este elementul heie al unei relatii )osu1)osu. Datorita tariei lor intense, tre+uie sa invete sa se respe te unul pe elalalt. )espe tul ii ofera unui )osu posi+ilitatea de a a epta (!

pun tul de vedere al eluilalt. Cand pun pret pe vederile eluilalt, tind sa isi s him+e propriile de i2ii pentru a se +u ura de vise omune. *ltfel, relatiile )osu1)osu refle ta doua persoane diferite are isi traies propriile vieti, fara a avea un mod de viata omun. Cand un )osu refu2a sa imparta luarea de i2iilor sau sa a epte vederile eluilalt, relatia lor se afla intr1un impas de nesuportat. Cum a8un0 undeva doi oameni and am+ii sunt a+solut si0uri a stiu el mai +un drum pana a olo si ni i unul nu da inapoi3 :u este o dilema neo+isnuita atun i and doi )osu au o relatie. 'a8oritatea opiilor )osu sunt onvinsi a ei sunt ei are stiu o ale mai +una de a reste un opil de at parintii lor. #i au dreptate si nimi din eea e ar spune sau fa e parintele nu1i poate s him+a parerea. 'a8oritatea parintilor )osu sunt si0uri a ei sunt ei are unos sin0ura modalitate de a reste un opil si nimi din eea e ar spune sau fa e opilul nu1i poate s him+a parerea. )osu vor sa ai+a ontrolul asupra vietii lor, a si asupra vietii ori ui va permite a est lu ru =in lusiv un alt )osu>. Deoare e am+ii )osu intr1o relatie vor sa detina ontrolul, adeseori domina el are are mai multa putere. In mod normal, parintii )osu domina opiii )osu, iar an0a8atorii )osu pe an0a8atii )osu. *m fost res ut intr1o familie numeroasa u o mama )osu foarte puterni a are ne domina vietile in mod evident. *tun i and de2voltam teoria ulorilor, nu am reusit la in eput sa evalue2 personalitatile propriilor mei frati si surori. 'ama mea era atat de puterni a in at toti earm supusi fata de ea. ='ai tar2iu am pore lit1o E'i ul -eneralB, referindu1ne la stilul ei dominator.> Dominatia ei depasea intr1atat puterea naturala a opiilor ei in at la in eput nu am va2ut ni i un )osu printre fratii si surorile mele. #rau dominati de un )osu mai puterni si in apa+ili sa isi arate personalitatile innas ute inainte sa ple e de a asa si sa isi fa a propriile familii. Intalnirea u un )osu pe propriul luiGei teritoriu este a si um i1ai spune unui ta4imetrist din :eS Yor? a nu stie sa ondu a. 'ulta +aftaQ In iuda dominatiei tipi e a parintilor )osu, so ietatea are o multime de e4emple de opii )osu are isi afirma personalitatea fata de parintii lor )osu. Un numar relativ mi dintre tinerii )osu pe are i1am unos ut au reusit sa trea a de perioada adoles entei fara a amentinta a plea a de a asa inainte sa implineas a 1, ani. 7 lienta )osu de saispre2e e ani, /inda, intra in onfli t dire t aproape 2ilni u tatal ei vitre0 )osu, )i ?. #a in er a sa se supuna pro0ramului Ee4a0eratB sta+ilit de el si numeroaselor asteptari parintesti pentru a1i fa e pe pla mamei ei *l+. )e0ulile tatalui ei pareau imposi+il de a eptat. 5a1si roias a un drum in lume parea mult mai interesant de at sa ontinue sa se supuna dominatiei lui. 5e opunea ori arei autoritati sau dominatii. :u1i pla ea la s oala, asa a refu2a sa invete. Ura a tre+uia sa reas a. Intr1o 2i am intre+at1o" E/inda, din moment e esti asa de neferi ita, te1ai 0andit vreodata sa ple e de a asa si sa te muti sin0ura3B 7 hii ei pareau sa ii strapun0a pe ai mei u ea mai indiferenta si in a elasi timp ea mai sfidatoare privire. )e e, dar onvin0ator, a spus" E*m ontemplat a easta posi+ilitate de o mie de ori.B Din tonul ei am inteles a nu e4a0era. * fu0it de a asa doua saptamani mai tar2iu. * preferat sa doarma pe anapea in asa unui prieten, sa mun eas a pentru salariul minim si sa suporte erintele unui an0a8ator de at sa prelun0eas a eea e parea a fi s lavia pe viata fata de tatal ei vitre0. :ota" 51a intors a asa dupa o luna, apre iindu1si mai mult parintii. 51a opus totusi in ontinuare dominatiei si autoritatii parintesti. )osu nu pla e si nu apre ia2a pe nimeni are in ear a sa ii ondu a destinul. Dar se simte hiar foarte +ine atun i and omanda el destinul altora. =Desi0ur a ii pla e. Da a ai avea toate raspunsurile, nu te1ai simti o+li0at sa planuiesti si sa di te2i viitorul altora in lo ul lor3> Pretul pe are il plates pentru a easta dorinta de putere si lipsa de respe t re ipro este mare. )areori a8un0e la intimitate din au2a a estor nevoi puterni e de polemi a. #ner0ia po2itiva este adesea deviata pentru a1 si apara po2itia. 5entimentele sunt pe lo ul al doilea deoare e vulnera+ilitatea este va2uta a neprodu tiva intr1o atmosfera defensiva si om+ativa. Cand doi )osu sunt si0uri a au dreptatea si refu2a sa respe te unul pe elalalt, re2ultatul poate fi similar u a ela al unui io an are loveste in iment. Puternic !otivati

($

Cele mai multe relatii are impli a un )osu 0ravitea2a in 8urul personalitatii a estuia. )osu este indra2net si dominant. Cand isi doreste u adevarat sa se tina o reuniune de familie, a easta se va tine, indiferent da a eilalti intentionea2a sau nu sa parti ipe. Doi )osu adevarati pastrea2a motivatiile in sinea lor. 5e motivea2a re ipro prin asteptarile pe are le au si devin un orp omun foarte or0ani2at. Un parinte )osu si un opil )osu au fost atat de motivati sa isi depaseas a diver0entele in at au sta+ilit un re ord in +iroul meu pentru terapia pe termen s urt. Cum )osu are tendinta de a fi e0oist, a esti doi pa ienti aveau un sin0ur s op I sa s ape din +iroul meu. :u am va2ut ni iodata doua persoane are sa invete sa fie diplomate si sa a epte mai repede de at a easta pere he. In fapt, motivatia lor a adus +una intele0ere in asa pana and s him+ari sin ere de atitudine s1au produs si relatiile parinte I opil au devenit po2itive. Lipsa "a'a+ului e!otional )osu +enefi ia2a de pe urma faptului a nu in0aduie de at un +a0a8 emotional minim in viata lui. )osu nu are nevoie de multe sisteme de sustinere emotionala pentru a a1si indeplini sar inile +ine. #ste in antat sa imparta o sar ina u un alt )osu deoare e ni i unul dintre ei nu tre+uie sa1si aminteas a sa multumeas a eluilalt u E alde im+ratisariB siGsau nenumarate apre ieri. E9a1o si lasa1le in olo de sentimenteQB isi stri0a. /a in eputul anilor 1&!., un om de afa eri ameri an1evreu de foarte mare su es era in tratative pentru o tran2a tie importanta u un neamt. *m+ii foarte )osu si pri eputi in domeniile lor. /a intrarea in +iroul neamtului, omul de afa eri evreu a ramas uluit la vederea unor o+ie te apartinand perioadei fas iste aratand evidenta simpatie a a estei persoane pentru -ermania na2ista. *l doilea ra2+oi mondial se terminase doar de urand si amintirile re ente ale e4terminarii +rutale a milioane de evrei de atre na2isti l1au infuriat foarte tare pe omul de afa eri ameri an1evreu. #ra hiar s ar+it sa se afle in pre2enta a estei persoane pe are dintr1o data o ura. Cu toate a estea, afa erile erau afa eri, iar el era a olo pentru a avea o intalnire de afa eri. 51a adunat si a in heiat u su es afa erea, uitand de o+ie tele dureroase are l1au traumati2at initial. In iuda furiei are il rodea, a mentinut u su es o relatie de afa eri produ tiva u a easta persoana. 5unt rareori des ura8ati. :u se o+oses unul pe elalat prin santa8 emotional I e4. EPetre i timp u mine, altfel nu voi mer0e la mama ta la ina.B 5unt in 0eneral independenti si profita de firea lor autonoma. :u depun prea mult efort pentru a1l fa e pe elalalt sa se simta iu+it. 5unt preo upati mai mult de produ tivitate si reali2are. Aprecierea e'ala a productivitatii Persoanele )osu adeseori se impulsionea2a re ipro sa fie produ tivi. /e pla e sa stie a fie are este foarte responsa+il si o va s oate la apat indiferent are sunt sar inile pe are a a eptat sa le indeplineas a. /e pla e a elalalt sa apre ie2e timpul la fel de mult. 5unt rapi2i si hotarati. /e pla e sa lu re2e impreuna si sa ai+a multe reali2ari deoare e se on entrea2a e4 lusiv asupra a eea e au de fa ut. Un autor )osu s ria o arte impreuna u un prieten *l+astru. Prietenul sau *l+astru i2ela fie are pa0ina pana la perfe tiune. Pe autorul )osu il infuria in fie are sapatmana lipsa de produ tivitate a prietenului sau. Terminase toate se tiunile din arte are ii reveneau, dar era tinut pe lo de prietenul sau *l+astru, are era pur si simplu in apa+il sa produ a. E)e0ret doar a nu am s ris1 o sin0ur sau impreuna u un alt )osuB, a afirmat. * fost de a ord a eea e a s ris prietenul sau *l+astru era maret, dar se temea a nu va fi ni iodata pu+li ata artea da a prietenul sau nu renunta la perfe tiune doar pentru a produ e. Persoanele )osu apre ia2a produ tivitatea si pro+a+il lu rea2a el mai +ine u ei are ii impartases opiniile I hiar da a eea e ei produ nu este perfe t. Sta"ilirea o"iectivului de productie Un uplu )osu, asatorit, avea un su es e4traordinar in atin0erea o+ie tivelor. #rau mandri a am+ilor le pla ea sa isi sta+ileas a o+ie tive arora le a ordau I de +unavoie I prioritate in uplu. ((

9emeia de lara" E/a fie are sase luni mer0em sin0uri la /as ;e0as sau intr1un lo unde sa ne distram si ne evaluam su esele sau ese urile. *poi sta+ilim alte o+ie tive pentru urmatoarele sase luni. :u va pot spune at este de minunat sa stai in pat u sotul tau si sa simti o provo are mai mare de at u ole0ii tai de lu ru. Deseori ma simt de par a am on ura unul impotriva eluilalt pentru a vedea are dintre noi isi va produ e in el mai reativ mod ea mai interesanta si de su es viata.B Co!petitie e5tre!a In timp e ompetitia in spirit de ooperare este foarte produ tiva, relatiile )osu1)osu sunt la fel de sus epti+ile de ompetitie e4trema, are produ e intera tiune ne0ativa. * easta om+inatie de ulori alatoreste pro+a+il el mai departe si are mai multe reali2ari de at ma8oritatea relatiilor. Pro+lema este alitatea =si nu antitatea> alatoriilor lor. )elatiile )osu1)osu el mai pro+a+il vor a8un0e primele pe varful muntelui. =5e on entrea2a e4 lusiv asupra a eea e au de fa ut si apre ia2a du erea pana la apat a unei a tivitati.> Cu toate a estea, in timp e ei sunt pe varful muntelui, eilalti pot fi mult in urma, +u urandu1se de o floare sal+ati a sau de un splendid apus de soare, lu ruri pe are ei doi )osu le1au ratat in 0ra+a lor de a du e la apat ur usul. * estia a8un0 deseori la apatul vietii u doar ateva momente are le1au furat inimile. 'ai de0ra+a peretii lor sunt plini u trofee si u eriri. Imi amintes de un uplu are alatoreste in #uropa pentru a se intoar e a asa si spune tuturor unde a fost. 9aptul a Emer0B pare a fi mai putin atra0ator de at Eam mersB. *deseori traies in viitor u sentimentul de triumf pentru a au indeplinit un anumit o+ie tiv. 'ulti parinti )osu relatea2a at sunt de multumiti de felul in are au evoluat opiii lor, in timp e alte personalitati isi amintes momentele pe are le1au trait impreuna in anii and a estia erau mi i. )elatiile )osu1)osu ratea2a de multe ori +u uria pura a a tivitatii in are sunt impli ati sau poate a se +u ura de ea altfel de at o fa elelalte personalitati. Din au2a firii lor ompetitive, relatiile )osu1)osu par a fi predispuse la un omportament o+sesiv1 oer itiv mai mult de at alte om+inatii de personalitati. Un uplu de )osu asatoriti refle ta tendinta in lumea unui )osu are lu rea2a. *u amanat timp de 2e e ani sa ai+a opii pentru a ridi a o afa ere de su es. Intrea0a lor lume se invarte in 8urul afa erii lor. *n0a8amentele lor so iale sunt intotdeauna le0ate umva de resterea afa erii. Conversatia din serile pe are le petre sin0uri se on entrea2a asupra afa erii. Ceea e ites este le0at de mun a lor. *u o si0uranta finan iara si totusi le vine 0reu sa in etineas a ritmul din au2a o+sesiei pentru afa ere. Intr1un uplu )osu, man atul in e4 es si dietele sunt de asemenea o+sesii o+isnuite. 'un a pentru omunitate sau +iseri a sunt an0a8amente nota+ile ale a estora. Pot deveni o+sedati de du erea la sfarsit a sar inilor si de promovarea unor au2e si u 0reu sa o+serve da a e4ista =sau nu> alte intimitati in relatia lor. 7ri are ar fi o+sesia sau onstran0erea, relatiile )osu1)osu sunt in mod si0ur produ tive. #i vor mer0e inainte indiferent da a au2a merita sau nu. *tata timp at ei se simt multumiti de relatie, vor darama ori e o+sta ole pentru a satisfa e erintele a esteia. Competitia poate fi foarte sanatoasa and are lo in spririt de ooperare. #ste difi il pentru doua persoane )osu sa pastre2e o ima0ine ore ta asupra ompetitivitatii dintre ei deoare e tind sa imparta lu rurile in doua ate0orii" a asti0a si a pierde, u putine 2one 0ri intre ele. )elatiile )osu1 )osu prefera sa asti0e si se dedi a a estu s op, dar, da a tre+uie sa piarda, ii vor fa e si pe eilalti sa piarda. 5unt foarte ompetitivi si vor plati ori at este ne esar pentru a iesi primii din ori e e4perienta pe are o onsidera destul de valoroasa pentru a o urma. * est tip de relatie ne esita o intera tiune foarte omuni ativa. 'em+rii unui uplu )osu afisea2a o a+ilitate si o disponi+ilitate remar a+ile de a se onfrunta unul u elalalt. 5unt la fel de predispusi sa arate ostilitate si a0resiune fata de elalalt. Co!unicarea Partenerii )osu tind sa fie foarte riti i unul u elalalt intr1o relatie. 5unt de asemenea predispusi sa1i uneas a si sa1i ironi2e2e pe altii din afara relatiei. Imi amintes de o familie are avea doi +aieti 0emeni )osu are se ridi uli2au re ipro fara mila, si totusi ei puteau sa1si uneas a si sa1si

(,

starneas a parintii sau fratii at ai lipi. #rau adeseori ne0ativi si dominau ma8oritatea a tivitatilor familiei prin firea lor riti a. Persoanele )osu in 0eneral intra intr1o relatie e hipati u a+ilitati ver+ale remar a+ile. 5unt iuti la vor+a si se pot lua peste pi ior u ei mai +uni. Cand adu i doi )osu nervosi in a eeasi in apere este a si um doua avioane u rea tie s1ar io ni in aer. :imeni nu asti0a u adevarat. #ste o pierdere pentru amandoi. De nenumarate ori a tre+uit sa ma ridi si sa imi flutur mainile in timpul unei sedinte de terapie u doi )osu doar pentru a opri asalturile ver+ale. Unii ar petre e tot timpul ata andu1se re ipro da a nu ar e4ista un ar+itru. :i i unul nu vrea sa1i dea eluilalt satisfa tia de a fi Einvin0atorB, asa a raman la a eleasi pro+leme mult dupa e ar fi tre+uit sa in heie. Persoanele )osu in 0eneral nu sunt +uni as ultatori. In mod o+isnuit, sunt niste as ultatori foarte nera+datori. *tun i and aud, aud doar a ele parti ale onversatiei u are sunt de a ord sau pe are le a epta. Da a nu au 0ri8a, a8un0 sa traias a vieti separate, ri0ide deoare e nu sunt dispusi sa a epte eea e altii au de spus. 5unt adesea as ultatori nepri eputi pentru a tre+uie sa ai+a dreptate. )efu2a sa auda eea e altii spun da a simt a ii poate o+li0a sa a epte si sa isi re unoas a propriile 0reseli sau limite si sa isi s him+e omportamentul. * est refu2 de a as ulta este demonstrat in urmatorul e4emplu de uplu )osu asatorit. Intr1o noapte and isi fa eau de ap el a in eput sa o muste =usor la in eput, mai tare dupa a eea>. Timp de in i ani ii eruse in mod repetat sa nu o mai muste. #l nu a as ultat si ii tot spunea a era amu2ant si vesel. :u a re2ut ni iodata a ea vor+ea serios. In a easta seara o mus a si o durea rau. I1a spus sa se opreas a si el doar a ras, i0norand ru0amintea ei. #a s1a infuriat atat de tare in at in ele din urma a dus pana la apat amenintarea pe are o fa ea de ani de 2ile si l1a po nit peste 0ura at de tare a putut. /ui nu1i venea sa reada. :i i ei nu1i venea sa reada, dar nu mai era ale de intors pentru ni i unul dintre ei. 51au luptat pana and ei trei opii au inne+unit de teama. Ima0inati1va s ena. Copiii ei mi i impreuna in er au sa1si desparta parintii. 5otul a smuls telefonul de pe perete pentru a nimeni sa nu poata suna dupa a8utor, ontinuand sa1si ata e si sotia, si opiii a um. In ele din urma, sotia l1a dat afara din asa si a in uiat usile. #l si1a petre ut noaptea in masina si a+ia da a i1a vor+it sotiei a doua 2i and i1a des his usa si l1a lasat sa intre in asa. Timp de ativa ani ea l1a ru0at sa nu o mai muste. Timp de toti atatia ani el a refu2at sa auda. Cand am dis utat pro+lema a doua 2i in +iroul meu el nu intele0ea um neputinta lui de a as ulta a 8u at un rol atat de mare in onfli tul lor. Da a pur si simplu ar fi au2it ru0amintea ei de a nu o mai mus a, are a fost fa uta de1a lun0ul a in i ani, in identul de fata nu s1ar mai fi intamplat. Din pa ate, el nu intele0ea de at um ea a e4a0erat =E#u nu am mus at1o atat de tareB> si l1a dat pe nedrept afara din propria sa asa. Unui )osu ii este 0reu sa as ulte fara a in er a sa asti0e onversatia. 5unt re unos uti in dorinta lor de a avea ultimul uvant mai de0ra+a de at a as ulta ultimul sentiment. Un )osu poate fi foarte intensiv in onversatie. #ste mai preo upat de pre2entarea faptelor per epute de at de a 0enera un sentiment sin er. In a mai rad and imi amintes un omentariu fa ut de o mama )osu la o reuniune de familie. Ima0inati1va pe toti ei in i fii ai ei adulti stand la masa impreuna u sotiile lor. :epotii aler0au pe afara. 7 ina minunata fusese pre0atita si amera era plina de onversatie animata. Catre sfarsitul inei, a fost a+ordat su+ie tul depresiei unuia dintre frati. 'ama )osu a afirmat ute2atoare" E:u intele0 are este pro+lema lui. *m in i +aieti si toti erau in perfe ta stare and au ple at de a asa. Cred a totul a in eput and s1au asatorit.B :urorile )osu erau furioase. 'anusa fusese arun ata si o simpla dis utie nu era sufi ienta. :u mai tre+uie sa va spun a ea mai pla uta ina in familie a fost rapid si in mod a+rupt terminata. 5olutionarea pro+lemelor si intele0erea re ipro a sunt rare in relatiile )osu1)osu deoare e onversatiilor le lipseste intimitatea. :i i unul nu as ulta si ni i nu a epta responsa+ilitatea. Unul dintre ele mai po2itive aspe te ale omuni arii )osu1)osu este disponi+ilitatea lor de a se onfrunta i privire la ori e su+ie t in ori e moment. Un )osu nu apre ia2a = u atat mai putin respe ta> diplomatia ne instita. Da a ai eva de spus intr1o relatie, un )osu rede a ar tre+ui spus. Da a ealalta persoana are vreo pro+lema in a est sens, un )osu rede a ealalta persoana are de fapt o pro+lema. Un )osu este dispus sa ia initiativa in onfruntarea dire ta u elalalt, +u urandu1se astfel de o putere rara in pro esul de omuni are. :u se intampla rar a doi )osu sa rada de ei insisi la finalul unor dis utii aprinse are ar fi fa ut a alte personalitati sa nu1si vor+eas a timp de ateva 2ile. ;i1i (&

amintiti pe ei doi are au arun at totul din +u atarie3 *u a+ilitatea reparatoare de a privi pro+lemele si nu de a se on entra asupra laturii personale a onfli tului. Lipsa de caldura Caldura nu este un uvant des folosit pentru a des rie o relatie )osu1)osu. 5unt firi atat de intense, riti e si lipsite de ta t in at nu emana sau ultiva prea multa +landete sau 0ri8a in relatiile lor interpersonale. 'a8oritatea persoanelor )osu au 0reutati in a impartasi sentimente po2itive. Din pa ate, nu le vine prea 0reu sa impartaseas a sentimentele ne0ative. Dintre toate personalitaile, ei a epta el mai +ine sentimentul de manie. Il e4prima des, impreuna u impreuna u alte emotii riti e si ne0ative. Totusi, adesea le este 0reu sa raspunda u omentarii po2itive, man0aietoare.

Activ Un )osu este o persoana in mod spe ial a tiva. Da a sunt doi vor 0enera multa ener0ie si impli are. *desea sunt de parere a a tre+uie sa isi pro0rame2e in a0ende pentru a mentine o +una omuni are. De at sa ramana in um+ra si sa1l spri8ine pe elalalt, ei pornes in dire tia are red a1i va fa e sa se simta inpliniti. * est lu ru ne esita un 0rad inalt de toleranta si o rea tie onstanta a unuia la elalalt. Un uplu )osu s rie fie are intalnire pe ta+la, la telefon. Din pa ate, and ea simte a este mai important a amandoi sa parti ipe la a tivitatea ei de at la a tivitatea s risa pe ta+la, pur si simplu o taie pe prima si o s rie pe a ei. Ima0inati1va at de interesanta va fi onversatia are va promova a tivitateaQ )elatiile )osu1)osu pot avea atatea trasaturi puterni e =po2itive si ne0ative> in at e de datoria fie arui )osu sa isi de2volte valorile si sa remodele2e pun tele sla+e. ;alorile po2itive in multe relatii )osu1)osu in lud respe tul re ipro , motivatia puterni a, lipsa +a0a8ului emotional, produ tivitatea sporita, sta+ilirea de o+ie tive efi iente, disponi+ilitatea de a se onfrunta u pro+lemele si u elalalt si puterni a orientare atre a tivitate. Pun tele sla+e in lud lipsa intimitatii, luptele pentru putere avand a pun t entral Ea asti0aB si Ea avea dreptateB, refu2ul de a fa e ompromisuri, ompetitia e4trema, omuni area insensi+ila si lipsa de aldura. Nici o alta combinatie de personalitati nu trebuie sa se straduiasca din greu sa fie compatibile ca Rosu si Albastru. RELATIILE ROSU/AL*ASTRU Sange, Sudoare si Lacrimi :i i o alta om+inatie de personalitati nu tre+uie sa se straduias a atat sa fie ompati+ile a )osu si *l+astru. *m+ii vor sa domine. 5unt la fel de puterni i si hotarati a indivi2i. Cu toate a estea, motivele lor, nevoile, dorintele si omportamentele sunt in ea mai mare parte opuse. Uniunea lor este difi ila, dar puterni ul sentiment de an0a8ament si loialitate pe are il impartases le mareste su+stantial sansele de reusita. 9ie are isi asuma responsa+ilitatea pentru diferite roluri si tre+uie sa respe te ondu erea eluilalt in rolul lui sau al ei. Privire 'enerala ,.

Personalitatea unui )osu '7TI; Putere :#;7I sa ai+a dreptate sa fie respe tat sa ai+a o ima0ine +una in fata elorlalti =tehni > a eptarea unui nr. restrans de persoane

Personalitatea unui *l+astru

Intimitate

sa fie inteles sa fie apre iat sa fie +un pentru sine =moral> a eptare 0enerala

D7)I:T# aventura provo atoare sa ondu a sa se multumeas a pe sine sa isi as unda nesi0uranta =introvertit> si0uranta sa ai+a autonomie sa ii multumeas a pe eilalti sa isi arate nesi0uranta =e4trovertit> C7'P7)T*'#:T foarte omple4 produ tivitate res uta ii ontrolea2a pe eilalti atra0e atentia asupra lui s him+area este +inevenita lo0i =neemotiv> insensi+il porun itor manipulator nera+dator omuni are dire ta = u fapte> inovativ intens e4i0ent nu iarta, dar mer0e mai departe ii pla onfruntarile puterni e a+ilitati ver+ale posesiv lipsit de ta t re+el foarte omple4 perfe tionism a entuat se ontrolea2a pe sine si pe eilalti prefera sa nu iasa in evidenta prefera sta+ilitatea emotiv =irational> prea sensi+il e4e utant manipulator nera+dator, sufera indelun0 omuni are dire ta = u sentimente> reativ intens e4i0ent nu iarta si are resnteimente ii pla onfruntarile puterni e a+ilitati ver+ale posesiv plin de ta t supus

,1

responsa+il ii pla e sa infaptuias a lu ruri da sfaturi si se asteapta sa le urme2i nu ere sfaturi intimidant riti la adresa elorlalti aro0ant da vina pe eilalti a epta onfli tul da a e ne esar sa mear0a pe drumul sau proa tiv nu este un +un as ultator difi il sa impartasesti sentimente u el nu se indra0osteste usor, dar se impli a puterni sfidea2a re0ulile minte pentru a salva aparentele

responsa+il ii pla e sa infaptuias a lu ruri da sfaturi si se asteapta sa le urme2i ere sfaturi de la persoane informate intimidant ritia la adresa sa si a elorlalti si0ur de sine isi asuma vina si da vina pe eilalti dorni sa re2olve onfli tul pentru pro+leme de prin ipiu pesimist +un as ultator omple4 si profund and impartaseste sentimente iu+este adan si este de2ama0it de ei are nu pot iu+i =nu pot mentine o relatie profunda> respe ta re0ulile minte pentru a eilalti sa nu fie stan8eniti

RELATIILE INTERPERSONALE ROSU/AL*ASTRU =pre2entare in amanunt> PUT#)# versus I:TI'IT*T#

Cea mai mare lupta pentru )osu si *l+astru poate ple a de la motivele lor diferite. )osu este motivat de putere, iar *l+astru este motivat de intimitate. :i i unul nu ofera eluilalt eea e el sau ea doreste fara a nevoile lui sau ei sa fie si ele indeplinite. Urmatoarea onversatie refle ta perspe tivele uni e. )osu" 9a ea e spun si ne vom intele0e foarte +ine. *l+astru" 5pune1mi a ma apre ie2i si voi mer0e pana la apatul lumii pentru tine. $rustrarile tipice intre Al"astru si Rosu i!plica perceptia inti!itatii Un dire tor national de van2ari =)osu> al unei ompanii de formare ere a fie are dintre ei trei2e i de formatori sa il sune si sa il informe2e u privire la re2ultatele seminariilor pe are le1au tinut. Pentru el re2ultate insemna ifre, referinte si on lu2ii. Unul dintre ei mai +uni formatori ai sai este *l+astru. Pentru el re2ultatele inseamna s him+ari +enefi e in viata si le0atura u audienta sa, a si on lu2iile. Inainte a *l+astru sa unoas a Codul Culorilor, onvor+irile telefoni e saptamanale de ur0eau am asa" formatorul *l+astru il suna pe dire torul de van2ari )osu. Dire torul de van2ari )osu nu poate raspunde si prefera sa i se lase un mesa8 pe ro+otul telefoni . *l+astru vrea sa vor+eas a despre seminar dire t, asa a ii lasa mesa8 sa1l sune inapoi. 9rustrat, dire torul de van2ari )osu suna inapoi deoarece are nevoie de cifrele pe are formatorul *l+astru a refu2at sa i le dea fara a1i impartasi povesti despre le0aturile u oamenii de la seminarii. 5 him+a ateva lisee si in ele din urma sta+iles o le0atura. Urmea2a a est dialo0"

,%

9ormatorul *l+astru" *m avut trei2e i si sapte de persoane la seminar. Doua mi1au dat referinte pentru a onta ta alte ompanii. Dar el mai interesant lu ru a fost a la final a venit la mine un tip si mi1a spus a seminarul i1a salvat lo ul de mun a. * inteles um sa apli e mai +ine prin ipiile de administrare a timpului si a asa. Dire torul de van2ari )osu" 'ultumes , Tom. *m ifrele si a um tre+uie sa ple Q *m+ii au in his frustrati. Dire torului de van2ari )osu nu ii pla e sa1l as ulte pe Tom in fie are saptamana, dar este unul dintre ei mai +uni formatori. Tom este frustrat de fie are data and dire torul de van2ari nu ii permite sa ii povesteas a eea e ontea2a u adevarat pentru el la seminar. Dupa e Tom a invatat Codul Culorilor, dialo0ul lor a de urs am asa" 9ormatorul *l+astru" =suna la dire torul de van2ari )osu si intra mesa0eria vo ala> @una. 5unt Tom. *m avut trei2e i si sapte de persoane in Dallas. *m primit doua referinte si le1am trimis pe fa4 la Cindy pentru a se o upa in ontinuare de ele. Pa pentru moment. Dire torul de van2ari )osu" =2am+este and as ulta mesa8ul, tre e datele in raport si il suna periodi pe Tom pentru a1l intre+a e mai fa e deoare e vrea a Tom sa se simta le0at din moment e este unul dintre ei mai +uni formatori.> Nota< Albastru a invatat sa vorbeasca limba lui Rosu. Rosu primeste cifrele si Albastru nu ia lipsa de interes a lui Rosu personal. Albastru primeste in pre"ent oferte de la alte companii unde se simte mai puternic legat. Rosu i a marit salariul. Albastru a acceptat mai multi bani% dar cauta inca. 7 sotie *l+astru vor+ind despre sotul ei )osu" :u m1a iu+it ni iodata u adevarat. Cu doua2e i si in i de ani in urma am mers in luna de miere si in final am stat la sora lui pe are ni i ma ar nu o unosteam. *m dormit pe anapeaua din sufra0erie. 'a lasa u sora lui si mer0ea in fie are 2i la vanatoare si la pes uit u prietenii lui. Intr1o 2i m1am im+olnavit de to4iinfe tie alimentara si and in ele din urma a venit a asa la ora unspre2e e noaptea tot e a spus a fost E*m au2it a ai fost +olnava. Te simti mai +ine a um3B * avut o luna de miere minunata u prietenii lui si la momentul a ela am re2ut a poate avea nevoie de asta dupa toata ne+unia u nunta. Imi amintes o 2i in are eram pe mar0inea la ului si priveam un uplu are are se plim+a tinandu1se de mana. *m plans doua ore din au2a asta. Intotdeauna mi1am onstruit lumea in 8urul lui. #l nu a fa ut ni iodata asta pentru mine. 7 femei *l+astru de sai2e i de ani a a+andonat in final lupta pentru intimitate u sotul ei )osu si s1a oferit voluntar pentru TravelerDs *id la aeroport. 5i1a dat seama a era un +ar+at minunat. :u isi dorea sa divorte2e, asa a si1a redire tionat nevoile de intimitate asupra altor oameni. :u este a elasi lu ru u afe tiunea +ar+atului ei, dar este mai sanatos de at sa ontinue o lupta pentru intimitate pe are el ni i nu o intele0e, ni i nu pare a o apre ia. *;#:TU)* P)7;7C*T7*)# versus 5I-U)*:T*

)osu" Haide, hai sa traim putin. /a urma urmelor nu avem de at o sin0ura viata. *m fa ut +ani inainte si o putem fa e din nou. :u se va intampla nimi si, hiar da a se intampla, vom 0asi noi o solutie. Intotdeauna am 0asit. *l+astru" :u simt a ar tre+ui sa fa em multe s him+ari a um. *r tre+ui sa asteptam pana e se linistes lu rurile inainte sa in er am alt eva. #sti atat de +atran. :u poti in epe o noua afa ere asa de tar2iu. Ce voi fa e eu da a tu mori si ma lasi u toate a este fa turi3 5# 'U/TU'#5T# P# 5I:# versus II 'U/TU'#5T# P# C#I/*/TI

,3

In prin ipiu, )osu este e0oist, in timp e unui *l+astru ii pla e sa se sa rifi e pe sine. Da a o familie ar fa e +anana split si nu ar fi indea8uns de multa in0hetata, )osu ar in er a sa onvin0a pe altul sa manan e alt eva pentru a el sa manan e +anana split. *l+astru ar auta alt eva pentru el si ar permite elorlalti sa manan e o portie intrea0a de +anana split. *15I *5CU:D# :#5I-U)*:T* =introvertit> versus *15I *)*T* :#5I-U)*:T* =e4trovertit>

)osu" :u poti avea in redere in toti ei pe are ii intalnesti. 7ri um nu ontea2a e simt eu. Ce ontea2a u adevarat este pro+lema de fata. De e vor+esti intotdeauna despre sentimente si prostii pentru are nimeni nu poate fa e nimi ori um3 *l+astru" :u vreau de at sa ma simt aproape de tine. *m nevoie sa stii at de spe ial=a> si important=a esti pentru mine. :u putem uita ni iodata afa erile si sa vor+imd espre noi3 In tre ut visam la viitorul nostru impreuna si eram apropiati. 'i1e teama a maria8ul nostru va esua. :u mai simt a sunt un parinte +un. 5i stiu a nu am fost ni i un sot =o sotie> +un=a>. )esou" 9a i din tantar armasar. Desi0ur a te iu+es . Dar sa nu mai vor+im despre lu ruri pe are ori um nu le putem re2olva. 5tiai um sunt and ne1am asatorit, asa a unde e pro+lema3 *l+astru" ;reau sa petre mai mult timp impreuna u tine si sa te unos mai +ine. ;reau a si tu sa ma unosti si sa intele0i e simt. 5otul al+astru despre sotia )osu" *m a8uns la on lu2ia a fie nu are sentimente, fie ii este teama a ine a8un0e sa o unoas a u adevarat nu o va pla ea. -andurile sotiei )osu" 5a1mi arat sentimentele este un semn de sla+i iune. :u sunt sla+a, de i nu1mi voi arata ni iodata sentimentele. *poi, unii ar putea sa foloseas a asta impotriva mea mai tar2iu. sau Care e trea+a u sentimentele3 *r tre+ui sa stii e simt. Tre+uie sa te iu+es . '1am asatorit u tine, nu3 P)7DUCTI;IT*T# C)#5CUT* versus P#)9#CTI7:I5' *CC#:TU*T

)osu" Da a un lu ru merita fa ut, atun i sa nu mai vor+im despre el si sa1l fa em *l+astru" Da a un lu ru merita fa ut, atun i tre+uie fa ut +ine Un )osu vrea sa indeplineas a sar ina, in timp e un *l+astru vrea sa indeplineas a sar ina perfe t. * est lu ru este foarte frustrant intr1o relatie )osu1*l+astru deoare e am+ii au in vedere produ tivitatea, dar rareori sunt de a ord asupra alitatii produsului finit sau a pro0ramului. 'omente spe iale de infli t sunt fa utul +a0a8elor pentru va anta, or0ani2area unei ine pentru prieteni sau into mirea unui proie t la lo ul de mun a. )osu" =motivat de produ tivitate> 5imt a reputatia mea este in 8o pentru fie are termen limita pe are nu il respe t. *l+astru" =motivat de perfe tiune> 5imt a numele meu apare pe fie are arti ol de im+ra aminte pe are il os. /7-IC =neemotiv> versus #'7TI; =irational>

Dialo0 intre an0a8ator )osu si an0a8at *l+astru"

,4

)osu" De e fa i eea e fa i este total lipsit de importanta pentru mine. Doar lu rea2a. *l+astru" De e as lu ra pentru ineva aruia nu1i pasa de e fa eea e fa 3 )osu" Ceea e simt fata de tine nu are ni i o le0atura u at de +ine ar tre+ui sa lu re2i. *l+astru" Ceea e simti fata de mine este strans le0at de at de +ine lu re2. )osu" Uite um stau lu rurile, fa1ti trea+a um tre+uie si toul va fi +ine. *l+astru" Uite um stau lu rurile, apre ia2a1mi mun a si spune1mi at de +ine ma des ur si totul va fi +ine. Un uplu era neferi it and sotia )osu nu intervenea in erturile dintre tatal *l+astru si fii a *l+astru. EDa a m1ai iu+i,B ii spunea el, Emi1ai lua apararea. *r tre+ui sa fa i asta doar pentru a eu sunt parintele.B 5otia )osu era furioasa pentru a el in er a sa o forte2e sa ar+itre2e erturile elor doi E opiiB emotionali ai ei. Un )osu se pli itseste imediat de +a0a8ul emotional al altora si de nevoia lor de a fi iu+iti si de a li se spune a sunt iu+iti tot timpul. *l+astru de o+i ei se simte tradat emotional de atre )osu. 7 sotie *l+astru i1aspus in la rimi unui sot )osu dupa doua2e i si in i de ani de asatorie" E5eara tre uta a fost ea mai pla uta seara de and suntem asatoriti. ... *m mers la umparaturi si la film u fii a mea de opt ani.B Un )osu in mod o+isnuit se simte traumati2at de faptul a *l+astru ia totul personal. )osu pare insensi+il =si deseori este>, dar spun dire t eea e 0andes si nu in era a prin a easta sa fie malitiosi. E*minteste1ti doar a, da a te on edie2, mun a ta nu este satisfa atoare. *ltminteri ontinua sa mun esti stiind a sunt multumit,B spune an0a8atorul )osu. Unui *la+astru ii pla e sa auda 2ilni laude la adresa mun ii sale si sa ai+a si0uranta postului pe are il o upa. Un )osu este o+osit repede de nevoile emotionale ale unui *l+astru. Cu at i se dau mai putine asi0urari unui *l+astru, u atat mai mult nevoia sa reste. I:5#:5I@I/ 7 seara in oras" *l+astru" Cre2i a tinuta mea este potrivita pentru petre erea de diseara3 )osu" :u ma intre+a din nou da a imi pla e ro hia pe are o porti. #ste +una. Da a nu mi1ar fi pla ut, ti1as fi erut sa porti alt eva. Diferente filo2ofi e" *l+astru" ;iata este o atea si apoi mori. )osu" Da a o sa ontinui sa helalai, o sa mori. Dupa doua2e i de ani" *l+astru" #ram insar inata in trei luni u al treilea opil al nostru. 'a simteam 0rasa si urata si tu tot m1ai fortat sa fa se4 u tine. )osu" #ste ridi ol. 51a intamplat a um doua2e i de ani. Tot te mai plan0i de asta3 *l+astru" :u te1am iertat ni iodata pentru a m1ai fortat and ma simteam atat de urata si 0rasa. )osu" Doar pentru a tu erai insar inata in trei luni si te simteai urata si 0rasa nu inseamna neaparat a dorinta mea se4uala a disparut. :#)*@D*T7) Parintele *l+astru atre opil" ;reau sa1ti fa i urat in amera hiar a um. :u o sa traim a niste por i. 9a urat in asa in fie are 2i a sa traim intr1un mediu pla ut, iar tu tre+uie sa parti ipi. 5e pare a sunt sin0ura are versus :#)*@D*T7), D*) 5U9#)* 'U/T versus P)#* 5#:5I@I/

,!

mun este si m1am saturat sa le fa pZe toate. Da a nu1ti poti fa e urat in amera, nu1mi ere sa fa totul pentru tine. Nota< Alte personalitati numesc asta )discurs Albastru. $urea"a de obicei intre cinci minute si o ora% in functie de cat de mare este nevoia persoanei Albastru de a fi inteleasa. Parintele )osu atre opil" Da a vrei sa mai respiri in in i minute, amera ta ar tre+ui sa fie urata.

Intensi Totul este o mare s ofala intr1o relatie )osu1*l+astru. 5e impli a adan si isi iau an0a8amente pe viata. :i i unul nu vrea sa stea pe lo ul din spate. *m+ii se on entrea2a e4traordinar. )osu emana o intensitate ver+ala mai puterni a, in timp e *l+astru foloses o intensitate nonver+ala ferma. )osu este de o+i ei dinami din pun t de vedere ver+al, iar *l+astru nonver+al. *m+ele personalitati sunt intense si on entrate. :#I#)T*T7) D*) '#)-# '*I D#P*)T# versus :#I#)T*T7) 5I P/I: D# )#5#:TI'#:T#

Un *l+astru isi aminteste tot e s1a intamplat vreodata intr1o relatie. 5imt a eeasi +u urie sau furie pe are au simtit1o u doua2e i de ani inainte. )anile sunt adan i si nu iarta usor. 5e a+tin de la afe tiune si de la intimitate pura pentru a au resentimente. In adan ul inimii, un )osu nu iarta mai mult de at un *l+astru. Pe plan intele tual, mintea ii a8uta pur si simplu sa mear0a mai departe si sa fa a fata mai efi ient vietii. Dis utand despre roa2iera in *las?a pe are o va fa e u sotul ei )osu in instea apropiatei ei aniversari de trei2e i de ani, sotia *l+astru a remar at u ran hiuna" E:u am avut ni iodata o luna de miere adevarata. De i era si timpul sa ma s oata undeva sa ne distram. ;om avea o a doua luna de miere minunata indiferent da a ii pla e sau nuQB Posesivi *m+ii sunt predispusi sa fie 0elosi si sa domine. #i nu iu+es fara o+li0atii. E'ie e1mi iese din asta3B este o preo upare omuna. *m+ii tre+uie sa stie a sunt numarul unu in relatie. )osu isi manifesta posesivitatea asupra lu rurilor, iar *l+astru asupra oamenilor. )#@#/ 'er0and u masina la lu ru" *l+astru" /imita de vite2a este de in i2e i si in i mile pe ora si la a easta vite2a intentione2 sa mer0. )osu" )e0ulile sunt fa ute pentru oameni. 7amenii nu sunt fa uti pentru re0uliQ *l+astru" 7amenii au fa ut re0ulile si tot oamenii tre+uie sa respe te re0ulile fa ute de alesii lor. Pe lan0a asta, salvea2a vieti. )osu" 9elul in are ondu i tu nu va salva ni iodata vieti. Tre+uie sa a8un0 la timp la o intalnire importanta. *l+astru" Da a nimeni nu ar respe ta le0ea, ima0inea2a1ti haosul are ar fi. versus 5UPU5

,$

)osu" Da a oamenii si1ar folosi reierul si ar 0andi putin and ar ondu e nu am mai avea nevoie de a este le0i ridi ole. :u am nevoie de le pentru a sunt un sofer are 0andeste. /a lu ru" Imi amintes o relatie de lu ru in omun u doi +ar+ati =unul )osu si altul *l+astru>. Cel *l+astru intre+a in permanenta da a seful nostru va apro+a de i2iile noastre, iar el )osu su0era in permanenta sa tre em la fapte si sa intre+am mai tar2iu. Personalitate *l+astru il vedea pe )osu a fiind prea re+el, iar )osu il vedea pe *l+astru a fiind prea supus. Impreuna dadeau un e hili+ru e4traordinar e hipei. *l+astru tinde sa vada sarma 0himpata din varful 0ardului, iar )osu 0aurile de dedesu+t.

Responsa"ili *m+ele personalitati sunt demne de in redere. Iau in serios an0a8amentele si a tionea2a in onse inta. :i i unul nu a epta iresponsa+ilitatea. *m+ii au prin ipii. )osu este loial au2elor, iar al+astru oamenilor. Le place sa infaptuiasca lucruri *m+ii sunt va2uti a maestri ai datoriei. 'un es din 0reu toata viata pentru a reusi. *m+ii a orda prioritate sporita mun ii. Pentru ei distra tia este intotdeauna pe lo ul doi. Un )osu infaptuieste de multe ori el mai +ine u a8utorul altora, iar un *l+astru pe ont propriu. *m+ii se des ur a el mai +ine and li se permite sa a tione2e in limitele pe are si le1au sta+ilit sin0uri. Intotdeauna se autodepases pe plan profesional, dar adesea din motive diferite. Inti!idanti )osu si *l+astru impart onoarea du+ioasa de a fi per eputi a intimidanti. 9ie are il intimidea2a pe elalalt. *l+astru este atat de +un la eea e fa e in at in at il intimidea2a pe )osu. )osu este atat de lo0i si de ver+al in at il intimidea2a pe *l+astru. *m+ii isi re unos nivelul uni de pri epere si pot fi foarte ooperanti sau foarte distru0atori. 5a ale0i sa asti0i prin intimidare nu este to mai modul re omandat pentru o relatie de su es. Cei doi nu isi dau adeseori seama ate de tare se intimidea2a unul pe elalalt. Prin urmare, fie are da vina pe elalalt pentru sla+a lor omuni are. :i i unul nu il intele0e in mod spe ial pe elalalt. *m+ii raman oare um re2ervati si se simt 8ustifi ati in stilul lor intimidant. C)ITIC /* *D)#5* */T7)* versus C)ITIC /* *D)#5* */T7)* 5I * /UI I:5U5I

Cand apare o pro+lema, )osu da de o+i ei vina pe alt ineva, in timp e *l+astru tinde sa se 0aneas a a el este vinovat. )osu este foarte introspe tiv, dar rareori in pu+li . *l+astru este eva mai dispus sa omente2e imperfe tiunile sale, dar si pe ale elorlalti. *m+ele personalitati sunt foarte riti e si auta sa 0aseas a vina. :i i unul nu a epta 0reselile. *)7-*:T versus 5I-U) D# 5I:#

*m+ii simt a au dreptate. *m+ii se 0ra+es sa1l 8ude e pe elalalt. :i i unul nu se 0ra+este sa isi vada propriile defe te in iuda remar ilor repetate din partea elorlalti. )osu emana o aro0anta are

,(

su0erea2a a stie totul si are intotdeauna dreptate. *l+astru are o si0uranta de sine si o evlavie morale, lu ru are tinde sa indeparte2e un )osu. *CTI; versus :#-*TI;

*flandu1se in impas din au2a unei ontradi tii pentru perioade de timp e4asperante, un )osu si un *l+astru tind sa vada pro+lemele si nu solutia a estora. )osu se des ur a mai +ine de at *l+astru intr1o atmosfera ne0ativa. Cu toate a estea, in mis area lor, adesea revarsa ne0ativitate inutila asupra elor din 8ur. :ori intune osi se o+serva adesea in prietenia )osu1*l+astru. :i i unul nu stie sa 8oa e +ine. De o+i ei depind de eilalti pentru a s oate la suprafata lu rurile +une pe are viata le ofera. In iuda a estor lu ruri, am+ii sunt de asemenea apa+ili sa fie produ tivi si a tivi, lu ru are de o+i ei ii salvea2a din impasurile relatiei lor.

:U 5# I:D)*-75T#5T# U57), D*) 5# I'P/IC* PUT#):IC

versus

IU@#5T# *D*:C 5I #5T# D#<*'*-IT D# C#I C*)# :U P7T IU@I =:U P7T '#:TI:# 7 )#/*TI# P)79U:D*>

Un )osu este uimitor de loial intr1o relatie =personala si profesionala>. Pare a fi distant, dar este de fapt foarte dedi at elor pe are ii a epta in viata sa. Unui )osu nu prea ii pla e sa arate elorlalti e simte si adesea pare hiar detasat de lume in 0eneral. De fapt el poate fi el mai +uni prieten. De asemenea, poate fi foarte devotat familiei lui. Un *l+astru se an0a8ea2a la fel a un )osu intr1o relatie. Un *l+astru iu+este adan si se dedi a total familiei lui, arierei sau ori arui lu ru pe are il apre ia2a. Un *l+astru este in 0eneral devotat relatiei, in iuda durerii sau de2ama0irilor pe are le poate suferi. )osu si *l+astru apre ia2a relatiile resonsa+ile si devotate. Indiferent de modalitate, unui *l+astru ii vine 0reu sa in heie o relatie. CUM SA ALE&I CE E MAI *UN DIN DOUA PERSONALITATI OPUSE NECOMPLEMENTARE Rosu are nevoie ca Al"astru sa1 il invete e e ompasiunea usure2e omuni area s oata in evidenta detaliile il in ura8e2e il in ura8e2e in asumarea ris urilor planuias a a tiunea il onfrunte dire t as ulte fara a lua personal omentariile fie de a ord u stilul si dire tia lui sa ai+a in redere in el Al"astru are nevoie ca Rosu sa1 il invete sa raspunda instit il invete sa fie in re2ator in sine du a lu rul la +un sfarsit ii dea o anumita dire tie ii dea sentimentul de si0uranta puna planul in apli are il intelea0a il apre ie2e il in luda in planurile sale fie de in redere

POSI*ILE CON$LICTE A DOUA PERSONALITATI OPUSE NECOMPLEMENTARE Rosu Al"astru ,,

Putere #0oist ;rea sa arate +ine /o0i Insensi+il Produ tiv /ipsit de ta t In apatanat *ro0ant Dire t si in re2ator in sine

Intimitate *ltruist ;rea sa fie +un #motiv 'ilos Creativ 5e invarte in 8urul o2ii In apatanat 5i0ur de sine Indire t si stan0a i
Rosu si Alb actionea"a de pe o a(a logica% iar Albastru si >alben de pe una emotionala.

Rela1iile Ro4u Alb repre"int2 Bna din cele mai comode combina1ii Care se g2sesc printre personalit21i. RELAHII RO8U/AL* Foc si gheata )elaKiile )oMu1*l+ repre2intL un din ele mai o+iMnuite om+inaKii are se 0Lses printre personalitLKi. #le au Nn omun multe trLsLturi =adi L orientarea puterii, a se servi pe sine Mi a avea nevoie de respe t>. Interesant, hiar Mi diferenKele lor sunt adesea mai mult omplementare de Jt de respin0ere>. De e4emplu, )oMiilor le pla e sL ondu L, iar *l+ilor le pla e sL urme2e. )oMul spune" E#u, Tar2anB. *l+ul rLspunde" E-ro2av. Jane sunL +ineB. )oMul este nerL+dLtor, iar *l+ul foarte rL+dLtor, eea e Nn ura8ea2L Nn ontinuare relaKia. #i se adaptea2L la limitLrile NnnLs ute ale eluilalt Mi spores puterile naturale ale eluilalt. C7:5ID#)*[II -#:#)*/# Personalitate )oMie '7TI; Putere :#;7I 5L ai+L dreptate 5L fie respe tat 5L parL pri eput *pro+are *venturL in itantL Condu ere 5L se mulKumeas L pe sine 5L NMi as undL nesi0uranKele =puterni > sL fie lLsat Nn pa e 5L fie respe tat sL se simtL +ine Nn sinea lui a eptare D7)I:[# emoKie Nn si0uranKL prote Kie sL se mulKumeas L pe sine Mi pe alKii sL NMi reKinL nesi0uranKele Pa e Personalitate *l+L

5TI/ D# C7'P7)T*'#:T ,&

5 him+are Profil superior Comple4itate mare

sta+ilitate profil inferior omple4itate redusL

RELAHII1 LE&ITURILE DINTRE CULORI Personalitate Ro:ie 5L ontrole2e lipsit de emoKii lo0i lo0i omuni are dire tL = u fapte> dele0Ltor nerL+dLtor e4i0entnee4i0ent Nn ordat posesiv =da L nu este ameninKat> NnfruntLtor puterni ver+al manipulator nu poate iu+i uMor, dar u an0a8ament puterni randament foarte +un sfidea2L re0ulile lipsit de ta t dL sfaturi Mi aMteaptL sL fie urmate nu autL sfaturi intimidea2L Ni riti L pe alKii aro0ant arun L vina altora neiertLtor, dar tre e mai departe inovator ne0ativ opleMit o+sesiv1silit Personalitate Al"; nu autL ni i ontrol Mi ni i sL fie ontrolat u sentimente profunde, i se pare foarte difi ilL e4primarea sentimentelor omuni are dire tL = u fapte> autor rL+dLtor rela4at neposesiv neNnfruntLtor puterni non1ver+al manipulator su+til iu+eMte u uMurinKL Mi an0a8ament puterni produ Ltor onstant respe tL re0ulile u ta t dL sfaturi numai Jnd i se er a eptL sfaturi de +unLvoie este intimidat tolerant u alKii se simte imperfe t se simte foarte vinovat iartL dar NMi aminteMte reativ devotat numai atun i Jnd este interesat

&.

Ni este 0reu sL NMi NmpLrtLMeas L sentimentele sla+ as ultLtor dL vina pe alKii insensi+il NnfLptuitor minte a sL salve2e aparenKele re+el su+versiv

i se vor+eMte u uMurinKL, NMi relevL sentimentele as ultLtor e4 elent se NnvinuieMte pe sine prea sensi+il leneM minte pentru a evita reper usiunile

u 0reu

RELAHIILE INTERPERSONALE DINTRE RO8II 8I AL*I =pre2entare Nn detaliu> PUT#)# versus P*C#

'otivele diferite ale a estor personalitLKi sunt Nn mod efi ient ilustrate printr1o s enL dintre o soKie )oMie Mi un soK *l+. #a era supLratL pe el Nntr1o dimineaKL Nn le0LturL u o dis uKie pe are o aveau. #a dorea sL ai+L dreptate Nn el mai rLu mod, iar el nu dorea sL Ni fa L pe pla . #a a sLrit +rus de pe s aunul ei de la masa din +u LtLrie unde serveau ereale, a luat astronul ei de Uheaties, Mi a spart1o de podea. Pentru a pLstra Jt de puKinL liniMte Nn a el moment, soKul a Nn eput sL adune io+urile Mi sL le arun e la 0unoi. 7+servJnd L el era mai interesat de pLstrarea almului, de Jt sL Ni re unoas L intele tul ei superior, s1a nLpustit Nnapoi Nn +u LtLrie Mi a vLrsat lapte peste toate erealele Uheaties de pe podea. *poi i1a erut lui sL pLrLseas L +u LtLria pJnL Jnd laptele Mi erealele Uheaties se us au pe podea, fL Jndu1le u mult mai 0reu de urLKat. #a a rJs isteri Nn timp e povestea. ECine a fL ut urat Nn ele din urmL3B am Nntre+at. E#i +ine, el desi0urB, a rJs ea. Pn L mi1l mai ima0ine2 pe a est +Lr+at de in i2e i Mi in i de ani aple Jndu1se deasupra unei mi2erii us ate de ereale Mi lapte, urLKJnd1o pentru a o+Kine liniMtea. *mJndoi au primit eea e au dorit. #a s1a simKit puterni L, iar el a avut liniMte. Sa fie respectat )oMii Mi *l+ii autL respe t pe Li diferite. )oMii se aMteaptL sL li se fa L pe pla . *l+ii se aMteaptL sL fie lLsaKi Nn pa e. *m+ii se +u urL de intervale de timp Mi stiluri de mun L distin te, Mi autL Nn ontinuu metode de a1Mi prote8a preferinKele. Din au2a propriului respe t de sine s L2ut, *l+ii sunt mai vulnera+ili Nn a simKi o lipsL de respe t de Jt )oMii. *l+ii se des ur L u felul Nn are )oMii aratL respe t mai +ine de Jt o fa ori e alte personalitLKi. #i adesea Ni ia pe )oMii u un praf de sare. Un soK *l+ mi1a spus, E#u sunt Meful Nn asL. 5oKia mea mi1a dat voie sL spun a est lu ruB. *;#:TU)\ I:CIT*:\ versus #'7[I# P: 5I-U)*:[\

)oMiilor le mer0e +ine Nn aventuri. #i NndrL0es o a2ia de a ris a peri olul fi2i . 9ii a mea )oMie Nn mod onstant Nn ear L sL fa L faKL unor plim+Lri din e Nn e mai rapide Mi mai Nnfri oMLtoare Nn par uri de distra Kii. De la o vJrstL fra0edL, ea a unos ut fiorii aventurilor. *l+ii se +u urL Nntotdeauna de emoKii, dar dores asi0urarea unor sisteme de spri8in MiGsau a unor NndrumLri. PoliKiMtii au tendinKa de a fi Nn prin ipal personalitLKi )oMii Mi *l+e. /or le pries aventura Mi emoKia oferite de o upaKia lor.

&1

C7:DUC#)#

versus

P)7T#C[I#

;L amintiKi de E#u, Tar2anBV E-ro2av. Jane sunL +ineB3 *m+ilor le sunt foarte omode rolurile de ondu Ltor Mi ondus Nntr1o relaKie )oMu1*l+. Pro+lema apare da L unul sau elLlalt doreMte sL s him+e rolurile. Pn mod tipi , a easta se NntJmplL mai tJr2iu Nn viaKL, da L se NntJmplL vreodatL. Un uplu devotat sau o relaKie pLrinte1 opil ar putea eventual sL ai+L mari difi ultLKi u a eastL s him+are. 7 femeie *l+L l1a lLsat pe soKul ei )oMu sL Ni dea o listL de tre+uri asni e Nn fie are 2i timp de in ispre2e e ani, pJnL Jnd ea a hotLrJt L, eea e era destul era destul, Mi a Nn eput sL Ni rupL listele. Pn iuda s him+Lrii ei, el nu a reuMit sL s ape de o+i eiul de a fa e liste timp de Mase luni. 7 altL persoanL Mi1a lLsat soKul )oMu sL ia toate hotLrJrile. 7+iMnuia apoi sL se hotLras L repede da L Ni plL eau de i2iile pe are le lua el sau nu. Da L el nu se ridi a la standardele ei = o asL sufi ient de mare, +ani destui, prieteni u sufi ient su es>, ea devenea de2amL0itL de el. PJnL la urmL ea a putut sL NMi dea seama Jt de nedrept era sL aute prote Kia lui finan iarL Mi ondu erea so ialL Nn timp e arun a toatL vina Nn dire Kia lui atun i Jnd el a Kiona su+ nivelul standardelor ei. 5CHI'@*)# versus 5T*@I/IT*T#

*doles enKii roMii Nmi spun Nn mod onstant L ar prefera sL moarL de Jt sL trLias L Nn stilul de viaKL pli tisitor al pLrinKilor lor. )oMii sunt mai dispuMi sL riMte de Jt sunt *l+ii. *l+ii vor ris a, dar tre+uie mai NntJi sL ai+L am+ele pi ioare +ine Nnfipte Nn pLmJnt. 5unt mai puKin si0uri de ei NnMiMi Mi Nn mod tipi preferL stLrile de onfort ale lo urilor si0ure, familiare din 8urul lor. *l+ii nu au nevoie de a Kiune onstantL, a )oMii. #i oferL un ameste onforta+il unul pentru elLlalt. P)79I/ superior versus P)79I/ inferior

)oMul" *m tre+uri de fL ut, lo uri Nn are sL mL du Mi oameni de vL2ut. *l+ul" Ce tre+uri, de e atJt de multe lo uri, Mi tre+uie sL ne NntJlnim u toKi a ei oameni3 *l+ii sunt e4 elenKi NnsoKitori de LlLtorie deoare e sunt perfe t mulKumiKi sL NnsoKeas L la un drum. 5e distrea2L uMor. /or nu le pla e sL fie Nn prim1plan Nn felul Nn are le pla e prietenilor lor )oMii. )oMii sunt mai atraMi sL vadL totul Mi sL unoas L totul Nnainte de a fi prea +LtrJni. 5\ C7:T)7/#<# versus C7:T)7/ :U C*UT\ :ICI TI :ICI 5\ C7:T)7/*T 9I#

Un e4emplu lasi al a estei diferenKe se poate 0Lsi pe s ena politi L a lumii. De o parte era -ermania, repre2entJnd )oMul. #i sunt o naKiune puterni L, u o istorie de invadare a altor KLri Mi de ontrol a politi ilor de 0uvernare Nn lume. Pn imediata apropiere a a estei puterni e naKiuni )oMii se aflL #lveKia, la fel de puterni L Mi totuMi o naKiune total diferitL, are repre2intL *l+ii. #lveKienii nu autL ni i sL ontrole2e alte naKii, ni i sL fie ontrolaKi de Ltre a estea. #i reea2L multe difi ultLKi ori Lrei naKiuni are Nn ear L sL Ni ontrole2e. #i sunt o KarL are iu+eMte pa ea, u un puterni simK al mJndriei. -ermania refle tL personalitatea )oMie, promovJndu1Mi filo2ofiile Nn Nntrea0a lume, u Nn rederea evidentL L ei au dreptate Mi eea e red ei ar tre+ui sL fie adoptat de toKi. #lveKia repre2intL *l+ii are ni iodatL nu Nn ep rL2+oiul, dar ei Nntotdeauna numLrL +anii Nn liniMte Jnd s1a sfJrMit. *Ma mer0 lu rurile Mi u relaKiile dintre indivi2i. Lo'ic *tJt )oMii Jt Mi *l+ii au apa itatea de a fi foarte lo0i i. *m+ii pot fi foarte MireKi. )oMii sunt adesea Nn histaKi Nn a est mod de 0Jndire, Nn timp de *l+ii sunt apa+ili de a a Kiona u mult su es la fie are nivel emoKional sau lo0i . Capa itatea lor naturalL de a se des ur a +ine u lo0i a NnseamnL L relaKiile )oMii1*l+i se pot +u ura de dis uKii ordiale pe un numLr mare de su+ie te. Puterni le0atL de &%

a est lu ru este a+ilitatea )oMiilor de a omuni a dire t folosind fapte, Nn timp e *l+ii pot fa e a est lu ru folosind fapte Mi sentimente. #i de asemenea fa o pere he +unL, deoare e )oMii stimulea2L onversaKiile, iar *l+ii larifi L Mi Nn ura8ea2L un ton al sentimentelor Nn onversaKii. D#/#-\T7) versus *UT7)

)oMii se simt foarte onforta+il Nn rolul de a dele0a. #i dau ordine +ine. Permit altora sL NMi fa L tre+urile odatL e i1au dele0at. Pn ura8ea2L individualitatea. *l+ii apre ia2L a eastL li+ertate. *l+ii reali2ea2L numeroase lu ruri pe are alKii nu le vor Mti ni iodatL. #i nu NMi difu2ea2L a tivitLKile Nn modul Nn are o fa adesea )oMii. #i pur Mi simplu NMi Nndeplines sar inile de lu ru Mi NMi vLd de trea+L, urmLrind interese personale Nntr1un mod onforta+il, o+iMnuit. :i i nu pare sL Ni deran8e2e stilul elorlalKi. /e respe tL diferenKele Mi apre ia2L L ni i nu este re eptiv la s him+are pentru alKii, de i de e sL iroseas L timp sau ener0ie Nn er Jnd3

:#)\@D\T7)

versus

)\@D\T7)

*l+ii e4pli L Nn liniMte firea unui )oMu. #ste a Mi um a easta nu este o mare pro+lemL pentru ei. #i par sL fa L a est lu ru u uMurinKL, aMa um un turist la YelloSstone se aMteaptL sL vadL 7ld 9aithful erupJnd onform unui pro0ram. Pn timp e nu sunt mulKumiKi u a easta, *l+ii par sL fie mai puKin preo upaKi de nerL+darea *l+ilor de Jt sunt alte personalitLKi. *l+ii red L totul va reveni a eluia are aMteaptL. )oMii re2olva trea+a. *l+ii NMi asumL dis ret rolul de prieten Mi spri8initor. Uneori, )oMii sunt pe nedrept riti aKi din au2a firii lor nerL+dLtoare. 7 femeie *l+astrL mi1a spus Jt de nedrept NMi 8ude ase pLrinKii, dar nu a putut tre e peste preferinKa ei pentru tatLl ei =*l+> faKL de mama ei =)oMie>. ETata era atJt de puKin pre0Ltit pentru viaKLB spunea ea. E#l nu a putut sL KinL o slu8+L, Mi Jnd, Nn sfJrMit, a o+Kinut una, nu vroia sL ple e Nn on ediu de teamL L o va pierde Jnd se va Nntoar e. Pntr1o varL, mama mea pur Mi simplu ne1a ur at pe toKi Nn maMinL Mi ne1a dus la Yosemite pentru o va anKL de douL sLptLmJni. Pn iuda preo upLrii ei evidente pentru +unLstarea noastrL, am urJt1o atun i, Mi ni i astL2i nu mL +u ur de ompania ei. 5e pare L la ea nu era vor+a ni i de spirit ni i de suflet. Totul era Nndeplinire Mi o+li0aKie I Mi Nn L o Nndeplinire u 2el. Cumva, tatLl meu m1a NnvLKat sL vise2, sL iu+es Mi sL simt. CJnd a murit, am pierdut un prieten foarte rL+dLtor Mi NnKele0Ltor. '1am simKit a+andonatL, deMi eram lLsatL Nn Nn0ri8irea foarte apa+ilL a mamei mele. E #HI-#:T versus :##HI-#:T

Citatul meu favorit privind per epKia )oMilor asupra a+ilitLKii *l+ilor de a se afirma a venit din partea unui puterni avo at )oMu are era frustrat de soKia lui pasivL *l+L are Nn er a sL se afirme Nn Lsni ia lor. Pntr1o 2i era deose+it de supLrat Mi a omentat" E* trLi u ea este a Mi um aM trLi u o persoanL are a itit o arte despre auto1afirmare u 8umLtate din pa0ini de8a smulseB. IniKial, )oMii onsiderL difi il sL rivali2e2e u *l+ii, Jnd a eMtia devin mai e4i0enKi Nntr1o relaKie. Cu toate a estea, ei NnvaKL repede sL apre ie2e intera Kionarea res utL, iar relaKia se Nm+unLtLKeMte adesea odatL u a eastL s him+are. )oMii sunt ei mai e4i0enKi din pun t de ver+al dintre personalitLKi. *l+ii sunt el mai puKin e4i0enKi din pun t de vedere ver+al. PLrinKii )oMii aMteaptL mult de la opiii lor. Patronii )oMii aMteaptL mult de la an0a8aKii lor. Copiii Mi an0a8aKii *l+i sunt adesea el mai +ine dotaKi pentru a fa e faKL erinKelor mari ale )oMiilor. *l+ii pur Mi simplu tind sL a epte relaKia aMa um este Mi nu er mult de la altL persoanL. #ste Nn mod deose+it frustrant pentru )oMii faptul L *l+ii adesea nu NMi sta+iles o+ie tive Nntr1 o relaKie. )oMii sunt atJt de orientaKi spre un s op, Nn Jt se aMteaptL a ori ine alt ineva sL fie la fel. *l+ilor le este adesea omod sL pluteas L prin viaKL, Nn timp e )oMii dores planuri de a Kiune

&3

predeterminate. *l+ii nu vLd nevoia de a1Mi sta+ili o+ie tive, Mi rareori le urmea2L u atJta tena itate a )oMii. * est lu ru poate fi enervant pentru am+ele personalitLKi. PUT#):IC ;#)@*/ versus PUT#):IC :7:1;#)@*/

#ste foarte amu2ant sL priveMti personalitLKile )oMii Mi *l+e Nntr1un duel puterni . )oMii NMi ver+ali2ea2L po2iKia, Nn timp e *l+ii se e4primL non1ver+al. PJnL la urmL, este o hestiune nesi0urL Nn le0LturL u ine este de fapt mai puterni . #ste adesea difi il de sta+ilit Nnvin0Ltorul. 9oarte interesante, totuMi, sunt stilurile lor de pre2entare. ;L amintiKi de vJnLtor Mi de vJnat3 Cine iese Nnvin0Ltor u adevLrat3 CJt timp vJnLtoarea este Nn L Nn desfLMurare, este 0reu de spus. 7 mamL *l+L iu+itoare a asistat um fiul ei )oMu aro0ant a pLrLsit M oala, a e4perimentat s ena dro0urilor Mi a fu0it de a asL. #a Mi1a afirmat po2iKia u dis reKie u privire la ale0erile lui. #l a ontinuat sL se Nnfurie pe viaKL Mi pe toKi a eia u erau intim le0aKi de el. Pn ele din urmL, el a dorit sL renunKe la s ena dro0urilor Mi sL NMi re0Lseas L lo ul la M oalL Mi a asL. /1am Nntre+at e l1a fL ut sL se rL20Jndeas L. #l a spus, ETe1ai simKit vreodatL a Mi um ai fi aler0at Nntr1un maraton Mi a olo era ineva hiar lJn0L tine, Nntre Jndu1se u tine, dar dJndu1Ki suport moral onstant Mi oprindu1se mereu pentru a1Ki da apL de pe mar0ine3 Indiferent e fL eam, nu o puteam fa e sL se rL20Jndeas L. *tJta m1 a istovit, pJnL Jnd am hotLrJt Nn final L ea Mtia mai +ine sL aler0e Nn ursa vieKii de Jt mineB. :U C*UT\ 59*TU)I versus *CC#PT\ 59*TU)I D# @U:\;7I#

)oMii Mi *l+ii diferL Nn felul Nn are a+ordea2L sfaturile. )oMii adesea nu autL sfaturi. *l+ii nu autL sfaturi Nn a eeaMi mLsurL Nn are a eptL sfaturi. Din au2a modului lor dis ret, *l+ii par sL ai+L nevoie de sfaturi Mi prote Kie. Pn 0eneral vor+ind, *l+ii sunt mult mai Nn linaKi sL fie re eptivi la sfaturi de Jt )oMii, Nn spe ial Jnd li se oferL u ama+ilitate. PI C)ITIC\ P# */[II versus T7/#)*:T CU */[II

Cei mai mulKi )oMii sunt riti i, Nn timp e NnsoKitorii lor *l+i Nn mod NnnLs ut se onsiderL pe sine foarte toleranKi. 9oarte puKine lu ruri Ni fa pe *l+i sL riti e, Nn timp e )oMii onsiderL numeroase omportamente ale altora a fiind ina epta+ile. )oMii adesea NMi e4primL Nn uvinte de2apro+area, eea e Ni NndepLrtea2L pe eilalKi Mi rearea unei relaKii apropiate devine difi ilL, pe Jnd *l+ii Ni invitL pe alKii sL NmpLrtLMeas L Mi sL spri8ine de +unLvoie diferenKele de opinie. 7 pa ientL *l+L a fost umilitL Jnd iu+itul ei aproape L a Nn eput o +Ltaie u pumnul u un +Lr+at are a par at prea aproape de maMina lui. * fost 8enatL de e4primarea furiei lui Nn mod pu+li Mi a simKit L simKul lui riti era total neade vat. #a hiar a ameninKat L va pLrLsi maMina Mi se va du e pe 8os a asL, da L el nu ur a imediat Nn maMinL Mi nu ple a. #l s1a simKit NndreptLKit, deoare e elLlalt individ nu avea de e sL par he2e atJt de aproape, Mi ineva tre+uia sL i1o spunL. =Cine mai +ine de Jt un )oMu, ore t3>. #a a simKit L a easta era doar Nn L o onfruntare inutilL are nu ar fi avut lo fLrL o hiul lui mereu riti . *)7-*:T versus 5# 5I'T# I'P#)9#CT

7 femeie *l+L s1a simKit atJt de neade vatL Mi imoralL =avea un opil dinafara LsLtoriei>, Nn Jt s1a LsLtorit u primul +Lr+at unos ut are a iu+it1o Mi are avea un ara ter puterni . =#a spera a no+ilul lui ara ter sL ompense2e lipsa ei de moralitate. #a spera a dra0ostea lui pentru ea sL sporeas L iu+irea ei pentru ea NnsLMi>. Pn mod e0oist, ea s1a LsLtorit u a est +Lr+at Mi u supunere a stat u el timp de optspre2e e ani, mas Jndu1Mi toate sentimentele adevLrate Mi ni iodatL ne LutJnd Nn sinea sa pentru a des operi adevLrata urL pe are o simKea pentru EfiinKa sa fLrL oloanL verte+ralL, imoralLB. :e1am NntJlnit la terapie dupL e se NndrL0ostise de un alt +Lr+at Mi avea o aventurL, doar pentru a des operi L nu mai putea trLi u soKul ei, deoare e nu Nl iu+ea. =:ormal, ea nu Nl iu+ise niciodat2. 5e folosise de el pentru a se simKi mai +ine Nn le0LturL u ea NnsLMi>. #a nu era delo Eo &4

persoanL fLrL oloanL verte+ralL, imoralLB. #ra minunatL, o fiinKL apa+ilL, are fL use niMte ale0eri 0reMite. De Jt sL se vadL pe sine u a urateKe, ea a 0Lsit un soK are se iu+ea pe sine Mi pe ea Mi are va a operi de +unLvoie toate imperfe Kiunile ei. Cu trei opii mai tJr2iu, ea s1a tre2it Mi a vL2ut Nn sine persoana minunatL are era u adevLrat, iar a um preKul pentru faptul L iniKial a luat1o pe alea mai uMoarL a fost un soK distrus, trei opii frustraKi, o familie e4tinsL Mi prieteni trLdaKiV un preK mult mai mare de Jt ar fi fost, da L ea ar fi fost Nn stare sL NMi ridi e propria ima0ine Mi sL se a epte pe sine Mi ale0erile ei 0reMite, mai tJr2iu. )oMii, adesea se NndepLrtea2L u aro0anKa lor, Nn a eastL lume minunatL a emoKiilor. #i adesea nu unos adevLrata prietenie, deoare e ei nu pot fi apropiaKi de ineva are este mai +un sau mai rLu de Jt ei. =Intimitatea ne esitL e0alitate>. *ro0anKa este o apLrare superfi ialL a unei +o0ate omori are este as unsL Nn inima )oMiilor. 9ie renunKL la a eastL apLrare superfi ialL, 8alni L, lLsJndu1se sL unoas L intimitatea Mi vulnera+ilitatea, fie rLmJn pri2onieri pe viaKL Nn elulele onstruite de ei NnMiMi. Uneori, mL Nntre+ da L pasivitatea rL+darea Mi a eptarea *l+ilor poate fi ea mai efi ientL metodL pentru a ademeni la suprafaKL, Nn ele din urmL, emoKiile )oMiilor. *)U:C\ ;I:* */T7)* versus 5# 5I'T# 97*)T# ;I:7;*T

#l era unul din ei mai ama+ili oameni pe are Ni NntJlnisem vreodatL Nntr1o MedinKL de terapie. *rLta foarte pierdut Mi pLrLsit. * Nn eput MedinKa noastrL prin a1mi povesti despre fii a lui preKioasL, /inda, are NMi 2Ln0Lnea pLtuKul Nn epJnd de la vJrsta de un an pentru a ple a. #ra )oMie I pretin2Jnd tot timpul. Peste ani, s1a revoltat Nmpotriva standardelor lor, a Nn eput sL ia dro0uri, a pLrLsit M oala, avea aventuri, Mi pJnL la urmL a fu0it de a asL. 7datL, el Mi fiul lui adoles ent =)oMu> au primit un telefon de la a+inetul psiholo0ului /indei, spunJndu1le sL o NndepLrte2e u forKa din +iroul lui Mi sL o du L la un entru de tratament din pe oastL. #i au fost de a ord. #a era furioasL Mi Nn furia ei l1a s uipat pe tatLl ei =*l+> pe faKL, Nn timp e a esta o reKinea pe +an heta din spate. #l nu a fL ut nimi pentru a se rL2+una. #a s1a Nntors spre fratele ei =)oMu> Nn partea ealaltL pentru a1i fa e Mi lui a elaMi lu ru. #l a spus u alm, aproape sperJnd sL fie sfidat, EDoar Nn ear L, iu+ito, Mi ni iodatL nu vei mai fi Nn stare sL s uipiB. #a era furioasL, aMa L s1a Nntors din nou spre tatLl ei Mi l1a s uipat din nou. /1am Nntre+at de e Ni permisese sL se omporte um s1a omportat. 'i1a spus L s1a simKit atJt de vinovat, Nn Jt nu a putut s1o NnvinovLKeas L pentru s uipat. /1am Nntre+at e fL use Nn Jt sL se simtL atJt de vinovat, Mi nu a putut sL spunL nimi . TotuMi se simKea vinovat. #a a folosit a est lu ru asupra lui Nntrea0a ei viaKL. #a Mtia L fratele ei )oMu nu ar a epta, astfel Nn Jt s1a purtat astfel faKL de tatLl ei *l+ stLpJnit de vinL. /a un moment dat ea NmpLrKise +aia u fratele ei. #a a fumat, iar el i1a spus sL nu mai fa L asta Nn +aie. #a l1a i0norat Mi a fL ut a est lu ru ori um. Pntr1o 2i, el a luat s rumiera ei din +aie Mi a presLrat s rumul pe earMaful ei Mi a refL ut patul. #a nu a mai fumat ni iodatL Nn +aia lor. TatLl pLrea mulKumit L fiul lui putea sL se opunL fii ei lui atJt de efi ient, dar nu era Nn stare sau nu dorea sL o provoa e Nn a elaMi mod. *vJnd undL verde din partea tatLlui ei, /inda ea foarte imaturL a ontinuat sL Nl NnvinovLKeas L pe el pentru viaKa ei de2ordonatL. 7@5#5I;15I/IT versus D#;7T*T :U'*I *TU:CI C]:D #5T# I:T#)#5*T

)oMii de o+i ei devin pasionaKi de ori e are le0LturL u ei. #i seamLnL u un adoles ent Lruia Ni pla e ori e modL nouL are apare. 9ie L este mJn are, sport, reli0ie, sau ori e alt eva, )oMii sunt unos uKi L iau po2iKii e4treme. #ste 0reu sL Ni Nmpiedi i. #i pot mJn a prea mult u a eeaMi vi0oare u are se tre2es la $".. *.'. sL loveas L o min0iuKL al+L Nn 0Luri pe iar+a verde. Indiferent are este o+sesia, ei sunt siliKi Nn le0Ltura u a easta. *l+ii sunt Nn stare sL se devote2e la fel de profund, dar simt foarte puKinL o+li0aKie sL o urme2e. TotuMi, ei sunt la fel de tena e Jnd simt devotamentul. 9osta vedetL de tenis, @8orn @or0, are pare sL fie o personalitate *l+L, a domnit a re0e al tenisului pJnL &!

Jnd Mi1a pierdut interesul. #l ni i mL ar nu a Nn er at sL NMi re apete dorinKa. Pur Mi simplu a a+andonat. )oMii sunt mult mai Nn linaKi sL se reafirme Mi forKea2L dorinKa pentru a o adapta la o+sesie. 5/*@ *5CU/T\T7) versus *5CU/T\T7) #HC#/#:T

)oMii Nn 0eneral preferL de2+aterile unei onversaKii o+iMnuite. *l+ilor le este foarte plL ut doar sL audL e au de spus alKii. )oMii sunt atJt de si0uri L Mtiu totul, Nn Jt adesea nu onsiderL ne esar sL a ordL Nntrea0a atenKie detaliilor din onversaKie. #i sunt mai preo upaKi sL dea sfaturi Mi sL o+KinL re2ultate. 5entimentele sunt mai puKin importante de Jt faptele. Un tatL =)oMu> era mai interesat de pro+lemele de viitor pe are fii a sa =*l+L> supraponderalL le va avea E Jnd se va sta+ili la un soKB de Jt de sentimentele de respe t de sine s L2ut pe are le au2a situaKia ei u 0reutatea. 7amenii adesea Ni autL pe *l+i pentru rL+darea lor Mi pentru modul +lJnd pe are Nl foloses pentru a dis uta diferenKele de opinie. #i sunt dispuMi sL a orde timpul are este ne esar pentru a NnKele0e pe deplin o altL persoanL. *l+ii sunt u adevLrat interesaKi de sentimentele Mi situaKiile de viaKL ale altora. /or le pla e sL fie in luMi Nn viaKa altora, Mi u 0enero2itate a ordL timpul ne esar pentru a Nn ura8a relaKii alde, +a2ate pe omuni are. Niciodat2 )nu face altora ceea ce ai vrea ca ei s2 51i fac2 1ie dac2 nu au aceea4i culoare de personalitate ca 4i tine. 6ntotdeauna )f2 altora ceea ce ei ar vrea ca tu s2 le faci lor. 0orbe4te limba lor. O*HINAND CE ESTE MAI *UN DIN CONTRARIILE COMPLEMENTARE Ro:ii au nevoie de Al"i1 5L Ni alme2e Nn ri2e 5L Ni as ulte 5L Ni fa L sL renunKe la idei 5L se simtL Nn si0uranKL 5L Nn ura8e2e ompromisul 5L dele0e responsa+ilitatea 5L Ni e hili+re2e u s op 5L le reaminteas L de alitate ontra antitate 5L omuni e lo0i Al"ii au nevoie de Ro:ii1 5L Ni motive2e 5L Ni inspire Mi sL Ni Nn ura8e2e 5L Ni ondu L 5L NmpartL ris urile 5L Ni or0ani2e2e 5L sta+ileas L limite sLnLtoase 5L le asi0ure vi2iunea 5L Ni menKinL orientaKi spre o sar inL de lu ru 5L sta+ileas L s opuri Mi o+ie tive

CON$LICTE POSI*ILE ALE CONTRARIILOR COMPLEMENTARE Ro:ii Al"ii Prea e4i0enKi *ro0anKi *utoritari Cu opinii prea puterni e Pntotdeauna au dreptate Pn LpLKJnaKi ver+al *desea promovea2L onfli tul Pntotdeauna spun /ipsiKi de ta t Mi nepoliti oMi DependenKi de mun L RELAHII RO8U/&AL*EN Prea Nn0Lduitori 5e Nndoies de sine Pasivi nedevotaKi UMor de pLrLsit Pn LpLKJnaKi Nn mod tL ut Promovea2L pa ea u ori e preK Pntotdeauna Nntrea+L TJn8es dupL ama+ilitati /eneMi

&$

Foc prietenos * eastL om+inaKie de personalitLKi este una vi+rantL. )oMii Mi -al+enii se +u urL de ta hinLri ver+ale Mi se +u urL de li+ertate faKL de foarte mult din +a0a8ul emoKional Mi de simKLmintele puterni e unos ute de alte personalitLKi. #i sunt aventuroMi Mi ener0i i Mi adesea Ni uimes Mi Ni amu2L pe prieteni u pofta lor de viaKL Mi u multele reali2Lri. #i adesea se luptL u e0o entrismul -al+enilor Mi u e0oismul )oMiilor. /u rul omun evident este preferinKa lor de a avea 0ri8L de numLrul unu I ei NnMiMi. *m+ii sunt pasionaKi de s him+are Mi nu prea au nevoie sL se preo upe de sta+ilitate. * eastL om+inaKie )oMu1-al+en este el mai 0reu de susKinut Nntre upluri devotate, LsLtorite. 9ie are tre+uie sL lu re2e pentru a menKine o vi2iune sLnLtoasL asupra eluilalt. #i tre+uie sL modele2e 2+urdLlni ia -al+enului Mi produ tivitatea )oMului. * eastL om+inaKie de personalitLKi Nmi aminteMte de o e4 ursie pe rJu I lipsitL de 0ri8i, totuMi produ tivL, plinL de aventurL, emoKie Mi pasiune. Cu toate a estea, lipsa de devotament a -al+enilor Mi firea pretenKioasL a )oMilor se pot dovedi difi il de om+inat, da L )oMii nu aratL mai multL 0enero2itate Mi -al+enii nu NMi de2voltL o fire responsa+ilL. Pe o notL po2itivL, ei par sL se preKuias L pe sine Mi sL simtL un devotament pentru e4perienKe Mi provo Lri noi Nn viaKL. F2r2 5ndoial2% acest amestec este cel mai dificil pentru a r2m3ne c2s2tori1i. C3nd este s2n2tos% acest amestec nu sufer2 de baga/ emo1ional 4i cunoa4te via1a la ma(imum. C7:5ID#)*[II -#:#)*/# Personalitate )oMie '7TI; Putere :#;7I 5L ai+L dreptate 5L fie respe tat 5L parL +un altora =a ademi > re unoaMtere intele tualL le0Lturi superfi iale sL fie lLudat sL parL +un altora =so ial> a eptare so ialL D7)I:[# *pro+are din partea a JKiva sele taKi *venturL in itantL Condu ere 5L se mulKumeas L pe sine 5L NMi as undL nesi0uranKele =puterni > apro+are de Ltre mase aventurL veselL li+ertate sL fie remar at sL NMi reKinL nesi0uranKele =sla+> Distra Kie Personalitate -al+enL

5TI/ D# C7'P7)T*'#:T Pi pla e s him+area Profil superior Comple4itate mare Controlea2L /o0i Comuni are dire tL pretinde s him+area profil superior omple4itate redusL tJn8eMte dupL li+ertate emotiv omuni are dire tL &(

= u fapte> Dele0Ltor :erL+dLtor #4i0ent

= u fapte Mi sentimente> dele0LtorGautor u fire +lJndL antipati RELAHII1 LE&ITURILE DINTRE CULORI

Personalitate Ro:ie 2elos nepLsLtor posesiv NnfruntLtor puterni ver+al manipulator nu poate iu+i uMor, dar u an0a8ament puterni produ tivitate foarte +unL sfidea2L re0ulile lipsit de ta t dL sfaturi Mi aMteaptL sL fie urmate nu autL sfaturi de la alKii intimidea2L Ni riti L pe alKii aro0ant arun L vina altora neiertLtor, dar tre e mai departe inovator ne0ativpo2itiv o+sesiv1silit Ni este 0reu sL NMi NmpLrtLMeas L sentimentele sla+ as ultLtor dL vina pe alKii orientat spre onfli t NnfLptuitor minte a sL salve2e aparenKele se aMteaptL la mult nu apre ia2L onse vent hotLrJt rela4at on entrat

Personalitate &al"en;

neposesiv evitL onfruntarea puterni ver+al autL sL s ape iu+eMte u uMurinKL dar an0a8amentul este sla+ produ tivitate risipitL sfidea2L re0ulile lipsit de ta t =foloseMte umorul> dL sfaturi, dar nu Ni pasL da L sunt urmate primeMte u +u urie sfaturi +une Nm+ie a eptarea altora or0olios rareori arun L vina sau o a eptL iertLtor inovator lipsit de dis iplinL Ni este uMor sL NMi NmpLrtLMeas L sentimentele sla+ as ultLtor dL vina pe alKii evitL onfli tul leneM minte a sL salve2e aparenKele Mi sL nu de2amL0eas L aMteptLri s L2ute apre ia2L in onse vent risipit

&,

RELAHIILE INTERPERSONALE DINTRE RO8II 8I &AL*ENI =pre2entare Nn detaliu> PUT#)# versus DI5T)*C[I#

#a Mtia L el era puterni Jnd s1a LsLtorit u el. #l se +u urase de o arierL de su es Nn afa eri u petrol. * a operit1o u adouri Mi i1a fL ut inima sL tresare tot timpul u intimitLKi romanti e. #a era a strLlu irea soarelui Nn viaKa lui. PlinL de LldurL, ea iradia feri ire Mi pasiune. #a repre2enta tot e el pierduse pentru ariera lui 0reu de ondus. #a simKea L el Ni era mai devotat de Jt fusese vreodatL arierei lui, Mi avea dreptate. TotuMi, ea a uitat doar Jt de devotat fusese el Nntotdeauna Mi Nn L era, lui NnsuMi. Pntr1o 2i, el a invitat1o la o plim+are de plL ere Nn )olls1)oy e1ul lor de apota+il sL se +u ure de un pi ni pe pla8L. #a a fost impresionatL de a est 0est 8u LuM. CJnd el a Nn eput sL ondu L Nntr1o altL dire Kie, ea a devenit Nntru Jtva +Lnuitoare. CurJnd dupL a eea, planul lui e0oist a devenit mai evident. #i se Nndreptau spre asa mamei sale. * est om )oMu NMi dispreKuia mama, dar se simKea o+li0at sL o vi2ite2e periodi , Mi fL ea a est lu ru numai NmpreunL u frumoasa lui soKie -al+enL, are putea purta dis uKia. #l Nn L avea 0ri8L de el NnsuMi. Posi+ilitLKile amu2ante ale pi ni ului au fost repede NndepLrtate de motivul mai e0oist de a1Mi satisfa e o+li0aKiile lui personalL de a1Mi vi2ita mama. De2or0ani2area -al+enilor adesea Ni Mi anea2L pe )oMii, tot atJt de mult Jt )oMii Ni Mi anea2L pe -al+eni u o+sesia lor pentru putere. *1Mi ondu e viaKa este esenKa puterii personale. -al+enii, de o+i ei, nu reuMes sL NnKelea0L importanKa puterii personale Mi a responsa+ilitLKii. )oMii se pri ep sL dise e pro+lemele Mi sL dea sens vieKilor lor. #i sunt dire Ki Mi se +u urL de a avea ontrolul asupra a tot eea e fa . -al+enii Ni Nnfurie pe )oMii u preo uparea lor o+iMnuitL pentru pro+leme finan iare, o+li0aKii so iale Mi proto ol. #i sunt mai interesaKi de a petre e timpul u oameni fas inanKi are rJd, de Jt u oameni are le ontrolea2L viaKa. )oMii se +u urL de ontrol Mi nu onsiderL sL e4iste vreo altL personalitate mai difi il de ontrolat de Jt -al+enii. Pre um o pasLre, -al+enii pur Mi simplu NMi iau 2+orul Mi ateri2ea2L Jnd au hef. )oMiilor adesea nu le pla e frivolitatea Mi simt L puterea lor a+solut importantL este ameninKatL de +at8o ura o+iMnuitL pe are -al+enii le1o aratL fre vent. 5\ 9I# )#5P#CT*T versus 5\ 9I# /\UD*T

)oMii sunt mult mai preo upaKi sL fie respe taKi, Nn timp e -al+enii Nn mod tipi sunt dispuMi sL renunKe la respe t sau la putere Nn favoarea atenKiei. )oMii au Nntotdeauna 0ri8L de ei NnMiMi, Nn timp e -al+enii sperL L al1ii au 0ri8L de ei. )oMii vor sL produ L filmul Mi sL JMti0e +anii, Nn timp e -al+enii vor sL fie pe e ran Mi sL JMti0e apre ierea pu+li ului. )oMii adesea nu Mtiu sL fa L +ine omplimente. De fapt, ei Nn 0eneral nu sunt Nn lar0ul lor sL fa L sauGMi sL li se fa L niMte omplimente. Tre+urile are tre+uie sL fie fL ute, ar tre+ui sL se fa L fLrL to+e Mi trJm+iKe, dupL apre ierea unui )oMu. -al+enii n1ar putea sL de2apro+e mai mult. #i fa omplimente u uMurinKL Mi sin eritate. /or le pla e sL ai+L re unoaMtere. Poate L ea mai mare nevoie pe are o au -al+enii u privire la relaKiile interpersonale, este a eea de a fi lLudaKi. #i rareori primes a est lu ru de la NnsoKitorii lor )oMii. :umeroase erturi de familie inutile NMi au, de fapt, ori0inea de la pLrinKi )oMii are au ne0li8at sL NMi laude opiii -al+eni. Patronii )oMii ratea2L un stimulent uMor Jnd ne0li8ea2L sL Ni omplimente2e pe an0a8aKii -al+eni. )oMii pretind doar respe t. Pentru ei, respe tul este mai important de Jt lauda. )oMii er sL fie vL2uKi drept e4perKi, ondu Ltori, ei pri epuKi. #i vor Nntoar e favorul Nn2e it. )oMii Mi -al+enii au nevoi foarte diferite. 9ie are tre+uie sL NnveKe mult de la elLlalt da L tre+uie sL apre ie2e unul altuia stilurile diferite. 5\ P*)\ @U: */T7)* =*C*D#'IC> versus 5\ P*)\ @U: */T7)* =57CI*/>

*tJt )oMii Jt Mi -al+enii vor sL parL +uni. Poate L nimi nu Ni alia2L mai mult de Jt a est motiv de a1Mi as unde imperfe Kiunile pentru a pLrea +uni la suprafaKL. )oMii Mi -al+enii se luptL u intimitatea, deoare e ei preferL sL nu riMte emoKional Nn relaKii. )oMii sunt mai dire Ki Nn iposta2a lor &&

defensivL de prote8are a sentimentelor lor. #i nu sunt timi2i sau ino enKi Nn refu2ul de a relaKiona intim u alKii. -al+enii par ino enKi Mi adesea Ni Nm+ie pe alKii u sin eritate impertinentL. Cu toate a estea, Mi ei se opun unei intimitLKi reale. -al+enii Nmi amintes de Lprioarele din pLdure. #le sunt frumoase de vL2ut, dar da L te apropii prea mult, dispar repede Nn frun2iMul are le as und Mi le prote8ea2L. -al+enii Nn mod instin tiv on entrea2L onversaKia asupra altora. /or adesea le este 0reu sL vor+eas L despre adevLratele lor sentimente, deoare e le este teamL de riti a altora. 9LrL a avea un o hi antrenat, oamenii adesea ad dire t Nn ap anL Mi petre o searL sau hiar o viaKL u -al+eni, dis utJnd intimitLKi, dar nefiind ni iodatL de fapt intimi. Poate L elementul are lipseMte Nn ea mai mare mLsurL din a eastL om+inaKie este profun2imea emoKionalL. :i i unul nu se Nn0ri8eMte de nevoile elorlalKi. *m+ii se luptL u intimitatea. PmpreunL, pentru )oMii Mi -al+enii momentul el mai 0reu este sL NMi re unoas L imperfe Kiunile. De asemenea, ei tre+uie sL se strLduias L foarte mult pentru a tre e u vederea imperfe Kiunile eluilalt, mai de0ra+L de Jt sL Mi le aminteas L la o de2+atere sau ta hinare ulterioarL. #ste mai pro+a+il a -al+enii sL se e4punL, dar ni i unul din ei nu ris L de +unLvoie la nivelul de realL intimitate. *m+ii au nevoie de rL+dare Mi Nn redere pentru a se putea eli+era de se retul lor el mai +ine pL2it I nesi0uranKa lor. Apro"are :u este surprin2Ltor L am+ele din ele mai ver+ale personalitLKi autL apro+are, Nn timp e personalitLKile mai pasive autL a eptare. -al+enii Mi )oMii autL apro+area din motive omplet diferite. -al+enii autL apro+are pentru a Mti L sunt doriKi so ial. #i nu par sL NMi preKuias L propria lor opinie, aMa um fa u opinia altora. Pn mod tipi , )oMii sunt impresionaKi de alitLKile so iale ale -al+enilor. )oMii vor apro+are pentru faptele lor de naturL intele tualL. #i au nevoie sL Mtie L alKii Ni apro+L din pun t de vedere a ademi . -al+enilor li se pare uMor sL apro+e apa itatea intele tualL a )oMilor. Cu eea e se luptL ei este stilul aro0ant pe are )oMii Nl foloses adesea pentru a se pre2enta. *;#:TU)\ I:CIT*:T\ versus *;#:TU)\ ;#5#/\

:i i o altL om+inaKie de personalitLKi nu poate Nn epe sL rivali2e2e u spiritul de aventurL al unei sLnLtoase e hipe )oMu1-al+en. #i sunt dispuMi sL a+andone2e multe din lu4ul vieKi pentru a LlLtori Nn lume, pentru a ris a peri ole fi2i e, pentru a unoaMte noi oportunitLKi. #i sunt unos uKi L se remodelea2L onstant, Nntor Jndu1se la M oalL, LlLtorind, asistJnd la 8o uri, et . #i sunt 0ro2av de spontani Mi a tivi. Profilul superior PersonalitLKile )oMii Mi -al+ene se simt Nn si0uranKL u ei NnMiMi Mi des hiMi la noi provo Lri Mi oportunitLKi. /e pla e vi2i+ilitatea. #i nu lu rea2L Nn ulisele vieKii, i preferL sL fie Nn prim1plan. *m+ii se +u urL de oameni Mi adesea se onfruntL unii u alKii pentru a fi Nn lumina rampei. )oMii reuMes sL NMi pLstre2e profilul superior prin unoMtinKe, mun L susKinutL, Mi alitLKi de ondu ere. -al+enii reuMes sL Mi1l menKinL pe al lor prin dra0ostea lor NnnLs utL pentru oameni, stilul arismati Mi ener0ia po2itivL. C7:T)7/#*<\ versus T]:J#TT# DUP\ /I@#)T*T#

Ima0inaKi1vL o mamL )oMie hotLrJtL aler0Jnd dupL un opil mi fu0ar -al+en are a s Lpat prin uMa des hisL de la intrare. )oMii vor sL ontrole2e destinul elor mai mulKi oameni. -al+enii vor dreptul de a1Mi hotLrN propriul lor destin. 7ri de Jte ori -al+enii simt L li+ertatea le este pusL la Nn er are, ei se opun. )oMii adesea se ne L8es Nn er Jnd sL anali2e2e pofta de viaKL a unui -al+en. *m+ii se +u urL de avanta8ele per epKiilor eluilalt despre um sL NMi trLias L viaKa. )oMii oferL

1..

responsa+ilitate. -al+enii oferL stJrnirea urio2itLKii. #i NMi vLd Nn mod foarte diferit rolurile Nn relaKii. Un ameste de su es ne esitL o a eptare a perspe tivei eluilalt. :##'7TI; versus #'7TI;

-al+enii pot trLi fLrL le0Ltura profun2imii emoKionale de are au nevoie *l+aMtrii, dar ei sunt adesea uimiKi I nepre0LtiKi pentru e4presia limitatL pe are o aratL )oMii. Un soK -al+en a Kipat la soKia lui )oMie, E'i1ar plL ea sL te vL mL ar o datL L ede2i Mi NKi arLKi adevLratele sentimente. #Mti stoi L. #ste a Mi um ai s oate apL din piatrL. )enunKQ Chiar aMa fa Q :i i un om nu poate sL fie atJt de inumanQB )oMii hiar a eptL afiMarea emoKionalL a unui -al+en, Mi hiar pasiunea lor pentru emoKii. /a pensionare, un an0a8at )oMu i1a spus ole0ului sLu -al+en, E#i +ine, tre+uie sL spun a est lu ru despre tine. #Mti Nn mod ate0ori unul la un milion. :u am NntJlnit ni iodatL pe ineva atJt de viva e Mi Nn Lr at emoKional um par tu pentru viaKLB. Lo'ic Poate L farme ul salvator din relaKiile )oMu1-al+en din perspe tiva unui )oMu este a+ilitatea elui -al+en de a raKiona. )oMii sunt atJt de apa+ili u puterea lor de raKionare, Nn Jt ei se +a2ea2L pe a+ilitatea eleilalte persoane de a1i NntJlni pe terenul lor. -al+enii pot fa e a est lu ru. *m+ele personalitLKi se pri ep sL de2+atL pro+leme, fLrL sL re ur0L Nn mod ne esar la drame emoKionale. #i au Nn omun deprinderi ver+ale puterni e. )oMii Mi -al+enii se +u urL de plL erea de a de2+ate u NndrL2nealL pun te de vedere opuse, Mi sL rLmJnL neatinMi personal. *m+ii sunt mai de0ra+L dire Ki Nn omuni are. )elaKia lor este uni L prin a+ilitatea lor re ipro L de a raKiona. D#/#-\T7) versus D#/#-\T7) G *UT7)

:i i o personalitate nu dele0L dire t Nn felul Nn are o fa )oMii. #i sunt maeMtri Nn a vedea ima0inea lar0L Mi de a sele ta indivi2i ompetenKi pentru a ontinua u detaliile. -al+enii au Mi ei a eastL a+ilitate de a transfera altora responsa+ilitLKi. Ti ei se simt Nn lar0ul lor u dele0area, Mi au Nn redere L alKii vor finali2a mun a lor. )oMii au avanta8ul vi2iunii, Nn timp e -al+enii au avanta8ul Nn rederii. -al+enii nu se luptL u ontrolul aMa um o fa )oMii. #i Ni ademenes pe alKii sL le urme2e ondu erii lor. PJnL la urmL, )oMii sunt ei are, Nn 0eneral, rLmJn devotaKi Mi au su es Nn fun Kia de ondu ere. #i sunt ondu Ltori hotLrJKi are sunt dispuMi sL se on entre2e asupra sar inilor de lu ru. Pn mod tipi , -al+enii preferL sL a Kione2e undeva Nn or0ani2aKie sau Nn mod propriu. Condu Jndu1i pe alKii poate pLrea prea soli itant Mi neplL ut Nn omparaKie u mun a efe tivL. De e4emplu, un Profesor universitar -al+en are a devenit Mef de atedrL a+andonea2L postul +rus dupL numai doi ani, deoare e Ni lipsea apropierea de studenKi Mi prestaKia la lasL. Pre0Ltirea planurilor de atedrL Mi lupta u politi a universitLKii i1a adus mai mult frustrare de Jt re ompensL.

#HI-#:T

versus

*:TIP*TIC

-al+enii sunt adesea sla+i 8ude Ltori ai ara terului. #i tind sL fie mai preo upaKi de a se distra de Jt de eventualele onse inKe ne0ative de a um+la u prieteni nepotriviKi. Un adoles ent -al+en de Maispre2e e ani Nl imita Mi Nl Mi ana pe tatLl lui )oMu dominator, atJt de mult Nn Jt tatLl, Nn ele din urmL i1a erut fiului sL se s him+e. EDe e nu renunKi la atitudinea asta prosteas L a ta, Mi sL spui prietenilor tLi L eMti un om de afa eri a um Mi sin0urul lu ru de are NKi pasL sunt tran2a Kiile de afa eri3B a erut el.

1.1

Cu toatL diplomaKia unui adoles ent -al+en, fiul a repli a sar asti , EDa, +ine, tatLQ * um sunt om de afa eri. Iau Nn onsiderare numai tran2a Kiile de afa eriB. Pntor Jndu1se spre mine, a Mi um eram unul din prietenii lui, a ontinuat, EPe viitor va fi ne esar sL Nmi onta te2i se retara pe pro+leme so iale pentru a planifi a ori e MedinKe de terapie, a sL nu intrLm Nn onfli t u afa erile. * est lu ru este ne esar a sL nu Nmpiedi Lm ori e alte de2amL0iri ale preMedintelui onsiliului, tatLl meuB. Pn seara urmLtoare, s1a Nm+Ltat Mi a adormit Nn maMina prietenului sLu. Pn dimineaKa e a urmat a tre+uit sL ale0e trei mile a sL a8un0L la timp sL lu re2e a pi olo Nn restaurantul tatLlui lui. Cu Jt devenea tatLl mai pretenKios, u atJt mai antipati devenea fiul. Cu Jt mai antipati devenea fiul, u atJt mai pretenKios devenea tatLl. #4istL un final feri it al a estei povestiri. )oMii Mi -al+enii au nevoia omunL de a pLrea +uni altora. TatLl Mi fiul au putut a8un0e la un ompromis are le permitea am+ilor sL salve2e aparenKele Nn omunitate Mi Nn faKa prietenilor +Liatului. <#/75 versus :#P\5\T7)

)oMilor pare sL le pese de ori e, Nn timp e -al+enilor pare sL nu le pese de nimi . )oMii sunt foarte 2eloMi =o+sesiv1silit>, Nn timp de -al+enii sunt nepLsLtori Mi adesea indis iplinaKi. #i repre2intL stiluri opuse. )oMii Nn mod tena e ata L pro+leme Mi insistL pJnL Jnd au soluKii. -al+enii Nn mod deli+erat renunKL la pro+leme, onvinMi L ori um, ele mai multe lu ruri nu sunt ni iodatL re2olvate u adevLrat, aMa L de e sL te ne L8eMti pentru eva e nu poKi ontrola. *desea -al+enii Ni a8utL pe alKii sL a epte L )oMii sunt Nntr1adevLr oameni minunaKi are doar se lasL purtaKi de onvin0erile lor Mi uitL de elementul uman din viaKL. )oMii adesea Ni mo+ili2ea2L pe alKii =in lusiv pe -al+eni> sL a Kione2e Mi sL ree2e un simK al s opului. Din nou vedem um deprinderile u oamenii ale -al+enilor Mi deprinderile u sar inile de lu ru ale )oMiilor, dat fiind respe tul re ipro , se pot ompleta unele pe altele. P75#5I; versus :#P75#5I;

)oMii sunt Nn mod tipi posesivi Nn le0LturL u +unurile materiale Mi u relaKiile personale. -al+enii sunt el mai puKin posesivi dintre personalitLKi. #i iu+es oamenii Mi se simt si0uri L Mi ei vor fi iu+iKi Nn s him+. )oMii simt L dra0ostea se aratL el mai +ine prin omportament responsa+il Mi promisiuni respe tate. Pn mod tipi , ei sunt nesi0uri de dra0ostea altora pentru ei. Uneori lipsa dorinKei de posesiune a -al+enilor este on eputL a o defi ienKL Nn a Kine la ineva. * eia pe are ei Ni NntJlnes , are au a eastL per epKie pot avea sentimentele rLnite. -al+enii tind sL simtL, EDa L iu+eMti pe ineva, lasL1i li+eriV da L ei se Nntor , sunt ai tLiV da L nu, ei nu au fost ni iodatLB. )oMii adesea par sL readL, EDa L iu+eMti pe ineva, lasL1i li+eriV da L nu se Nntor , urmLreMte1i Mi u ide1NB. ?rice culoare se poate combina cu succes cu orice alt2 culoare. Cotu4i% e(ist2 anumite )lucruri date pe care fiecare le amestec2 cu e(perien1a ;i ar trebuie s2 accepte cu 5ndr2"neal2. O*HINAND CE ESTE MAI *UN DIN CONTRARIILE COMPLEMENTARE Ro:ii au nevoie de &al"eni1 5L Ni NnveKe arisma 5L onverse2e lo0i 5L a epte ondu erea lor 5L ondu L +unL dispo2iKie 5L NMi lLr0eas L vi2iunea lor de miopi 5L so iali2e2e Mi sL fie idolatri2aKi de ei 5L NnKelea0L L spiritul lor riti nu Ni &al"enii au nevoie de Ro:ii1 5L Ni a8ute sL se on entre2e 5L Ni laude 5L Ni remar e 5L riMte u ei 5L le dea li+ertate 5L le permitL spontaneitatea 5L NMi pLstre2e atenKia asupra sar inii 1.%

vi2ea2L personal 5L Ni NnveKe spontaneitatea Mi rJsul

de lu ru 5L a epte ener0ia lor neKLrmuritL 5L fie po2itivi Mi sL spunL EPmi pare rLuB.

CON$LICTE POSI*ILE ALE CONTRARIILOR COMPLEMENTARE Ro:ii &al"enii <eloMi nepLsLtori DependenKi de mun L :epoliti oMi *s und sentimentele intime *u deprinderi pentru ver+ale puterni e pentru dis uKii CautL puterea )ealiMti Mi profun2i ;or sL parL +uni =intele tual> 'otivaKi :e0ativi Mi riti i 2+urdalni i insensi+ili as und sentimentele intime au deprinderi pentru ver+ale puterni e pentru dis uKii autL intimitatea vor+LreKi superfi iali vor sL parL +uni =so ial> le lipseMte on entrarea pe dire Kie po2itivi Mi toleranKi.

1.3

Capitolul 11 LE&ATURILE CU AL*ASTRU

$in toate amestecurile de culoare Aflate in relatie% Combinatia Albastru Albastru se ba"ea"a Pe emotii adanci si anga/ament de lunga durata.. RELATIA AL*ASTRU/AL*ASTRU Inchisa si confortabila Dintre toate ulorile aflate in relatie, om+inatia *l+astru1*l+astru se +a2ea2a pe emotii adan i sian0a8ament de lun0a durata. *l+astru sunt +a2ati pe intimitate, iar doi *l+astru inseamna de doua ori responsa+ilitate. Un *l+astru sanatos isi ia el mai puterni an0a8ament fata de sotia sa intr1un maria8. :i i o alta asatorie nu are atat su es a ea intre doi soti *l+astru. Casatoriile *l+astru1*l+astru sunt de altfel ele mai omune asatorii intre oameni are au a eeasi uloare. /a servi iu, *l+astru pre2inta tendinte perfe tioniste si apre ia2a foarte mult dedi atia si an0a8amentul altor *l+astru. *l+astru este de loial elorlalti si are respe t pentru autoritate. *l+astru are in redere in *l+astru. #ste de in redere si onstiin ios, arareori vei vedea o lupta de putere intre *l+astri. 5in0ura e4 eptie o fa e un *l+astru nesanatos, are este temator, ranit si furiosdatorita pro+lemelor u are s1a onfruntat la slu8+a. * est *l+astru va fa e omentarii amare si respin0atoare , dar, tipi pentru *l+astru este a se on entrea2a pe responsa+ilitatile sale si ramane departe de manevrele politi e de la lo ul de mun a. * easta om+inatie de ulori de o+i ei a0reea2a relatiile alde, sensi+ile, +a2ate pe omuni are. *desea sunt va2uti in rol de model pentru ladirea unor relatii importante intre oameni. Cone4iunea *l+astru1*l+astru este sin era si presupune an0a8ament. Impartases intr1un mod uni valorile inte0ritatii si intimitatii. A i!parti inti!itatea

1.4

*l+astrii se valori2ea2a unul pe elalalt. :i i o alta om+inatie nu pune atat de natural a entul pe intimitate. Cand doi *l+astru se intalnes sau se asatores fa tot posi+ilul sa des opere a tivitati are sa le pla a amandurora. *l+astru intele0e a intimitatea nu inseamna doar e se petre e in dormitor. /e pla onversatiile dupa o ina tar2ie, unde isi impartases 0ri8ile. *pre ia2a foarte mult atin0erea fi2i a si mi ile 0esturi romanti e de1a lun0ul 2ilei. /e pasa sin er atat de reusitele, at si de ese urile elui pe are1l iu+es . *l+astru intele0e importanta amintirii atat a o a2iilor spe iale, at si a elor mondene. 5unt din nastere 0ri8ulii si demonstrea2a a lor le pasa u adevarat. Impartasirea intimitatii este pun tul lor al mai tare. #i simt a relatia lor e spe iala si1i a orda prioritate totala. Com+inatia *l+astru1*l+astru de toate tipurile =soti, opilGparinte, ole0i, prieteni, et > valori2ea2a el mai mult relatia si atin0e o adan ime pe are alte om+inatii nu o intele0 sau nu o atin0 de at prin multa mun a. Nu se confrunta 7 e hipa de ondu era de su es a unei firme tehni e era ompusa din ! mem+ri. Patru dintre ei erau *l+astru puterni introverti, iar al in ilea era un )osu e4travert u o puterni a tenta se undara *l+astru. Proprietarul afa erii, un -al+en, era frustrat de lipsa lor de pasiune si de relatiile de omuni are interpersonale. 9ie are mem+ru fuses an0a8at a e4pert pe spe iali2area sa si nu avea ni i o dorinta de a intera tiona in e hipa. De fapt, ei il pore lisera pe patron Ein0iner so ialB de and ei nu se putusera ralia la valorile onstruirii unei e hipe. :u le pla use sa fie e4pusi sau fortati sa se onfrunte unuii u eilalti, nu voiau sa se intrea a u alt mem+ru de at da a a ela era a+sent. De prisos sa mai spun a nu voiau sa lu re2e u patronul, astfel in at unii veneau tar2iu, iar altii delo la servi iu. :u le pla ea po2itivismul patronului si simteau a el nu are simtul realitatii pentru operatiunile de 2i u 2i, in iuda faptului a formal el ondu ea operatiunile. Imaturitatea lor emotionala sa+ota ori e intera tiune dire ta intre ei, are putea reea un onfli t. /a a treia sedinta, presedintele *l+astru al e hipei a admis a a fost ideea sa a patronul sa intervina, pentru a e hipa refu2a sa lu re2e impreuna. Postura defensiva a 0rupului impotriva patronului s1a diminuat semnifi ativ and au reali2at a unul de1al lor eruse asistenta. Creearea unei siner0ii este difi ila and e hipa de lu ru este predominant *l+astra. Ca si pisi ile, isi aro0a un teritoriu si prefera sa mun eas a sin0uri. Loialitate *l+astrii sunt loiali unul altuia, sunt loiali le0ii si ordinii, sunt loiali in an0a8amentele luate. 5unt loiali la astptarile so ietatii. * easta loialitate fa e a relatiile lor sa fie foarte si0ure. Com+inatia *l+astru1*l+astru este loiala persoanelor din maria8, familie sau ariera1dar nu loial institutiei. De e4emplu, *l+astru este loial sotiei, mai de0ra+a de at o+li0atiilor so iale sau reli0ioasa are de ur0 din 8uraminte sau ertifi atul de asatorie. /ui *l+astru ii pasa de oamenii din so ietate. :u a epta sa urme2e or+este le0ea si ordinea sau asteptarile so ietatii. De e4emplu, *l+astru se lupta u soferii +eti pentru a sufera pentru oamenii are ar avea de suferit de pe urma unor soferi are ondu su+ influenta al oolului. Com+inatia *l+astru1*l+astru tine remar a+il a relatia lor sa ai+a o perspe tiva +una si o fa e o prioritate a+soluta in viata lor. An'a+a!ent puternic 7ri e an0a8ament si1ar lua *l+astrii, va reusi. 9a o e hipa puterni a si vor a orda timp si efort pentru a indeplini tot eea e valori2ea2a. Parintii *l+astru1*l+astru sunt adesea per eputi a prea prote tori pentru a au pretentia a totul sa fie fa ut ore t, de la le tii la distra tii. Pe masura e devin adoles enti, opiii nu ma spun a parintii lor e4a0erea2a u mun a, i a1i omoara u mun aQ Un opil -al+en de 14 ani era e4asperat de parintii sai *l+astri pentru a ei se sustineau atat de mult unul pe elalalt, in at el se simtea in apa+il sa1si sustina au2a inainte a ei sa se uneas a impotriva lui. 1.!

Pietatea si verti alitatea pot de asemenea sa fie e4a0erate da a *l+astru are o a+ordare moralista. Com+inatia *l+astru1*l+astru tre+uie sa fie foarte atenta sa nu e4a0ere2e, pentru a elelalte ulori s1ar putea simti ne0li8ate, 8ude ate siGsau a+u2ate. Intr1o nota po2itiva, relatia *l+astru1*l+astru pre2inta un simt spe ial al an0a8amentului unul fata de altul. Patri ? Henry era omul pe are *meri a se putea +a2a ori and. 5otia sa s1a im+olnavit de o +oala mentala e4a t and el era 0ata10ata sa a8un0a presedinte al 5tatelor Unite, iar el a ales s1o in0ri8eas a u toata dra0ostea si devotamentul pana and ea a murit. 7ferirea demnitatii a estei femei1pe are altii ar fi a+andonat1o u usurinta in a est moment al vietii1 a fost sin0ura alternativa a eptata pentru a est sin er ara ter *l+astru ar fi putut s1o ia. Apreciere Cine apre ia2a o pi tura mai +ine de at alt pi tor3 *l+astru da atat de mult ori ui, a numai un alt *l+astru poate apre ia. 5titi vor+a Etre+uie sa fii ineva a sa unosti pe inevaB. *sa se intampla si u *l+astru. *pre ia2a alitatea in mun a altui *l+astru, o+serva detaliile si isi dau seama at timp a luat re2olvarea diferitelor proie te. Cunos sa rifi iile pe are alt *l+astru le1a fa ut pentru a un proie t sa fie in heiat. #i apre ia2a eea e doar putini a+ia identifi a sau re unos . Perfectionis! Com+inatia *l+astru1*l+astru fa e totul Ein numele datorieiB. #i red a o mun a fa uta este o mun a fa uta +ine. Cum raspund alte ulori unei om+inatii de *l+astru3 Ii a te0orises adesea drept perfe tionisti si iritanti and lu rea2a impreuna la un proie t. 7ri um, *l+astru onsidera 0ri8a pentru detaliu a altui *l+astru a fiind invioratoare si apre ia2a an0a8amentul lui a fiind de alitate. De o+i ei valori2ea2a opinia si e4perti2a. Com+inatia *l+astru1*l+astru poate fi intalnita distrandu1se prin remodelarea asei sau fa and ursuri impreuna. *dora sa invete si sa1si im+unatateas a a+ilitatile. $in toate combinatiile de culori acest amestec este cel mai natural. ?ricum% cand un Albastru cade% celalalt Albastru se in/ung!ie si el ca sa poata sangera impreuna. Co!unicare plina de 'ri+a *l+astrii in hid televi2orul si vor+es . *dora sa onverse2e unul u elalalt, si se ra ordea2a emotional atun i and omuni a. *l+astrii a orda timp pentru a se as ulta u adevarat unul pe elalalt. *u o empatie e4traordinara unul pentru elalalt si se arata in0ri8orati pentru tra0edia eluilalt la fel de mult um se +u ura pentru su es. 5unt sensi+ili la starile eluilalt si pot vor+i pana dimineata da a este ne esar sa intelea0a perspe tiva eluilalt. Pasiune *l+astrii traies pentru pasiune. ;or sa simta viata mai de0ra+a de at a+ia sa e4iste. *l+astrii au nevoie sa fie impli ati in a tivitati are ontea2a pentru ineva sau eva. In mod tipi ei onsidera familia si prietenii a fiind ei mai importanti. 5pre deose+ire de altii are se de lara familisti si apoi isi traies intrea0a viata la +irou sau u prietenii, *l+astrii isi petre timpul a olo unde spun a sunt prioritatile lor. 7+li0atia este semnifi anta, dar mai putin vitala de at sentimentele pentru *l+astrii. /itera le0ii este mai putin atra tiva de at spiritul le0ii. Com+inatia *l+astru1*l+astru ofera fie aruia motivul pentru a fi pasionat, le pasa u adevarat si impartases intimitatea. -ases un sens personal doar in a fi impreuna. Pasiunea lor poate fi un ho++y, familia, ariera, prietenia sau reli0ia. Com+inatia *l+astru1 1.$

*l+astru in ura8ea2a pasiunea intre ei prin nutrirea unei adevarate 0ri8i pentru partener de1a lun0ul intre0ii vieti. O"edienta *l+astrii sunt ei mai o+edienti dintre personalitati. )elatia *l+astru1*l+astru nu se lupta asa um fa multi altii u sfidarea sau u nemultumirea fata de autoritate. In 0eneral a epta le0ea si ordinea a fiind importanta si urmea2a re0ulile fara mare difi ultate. *mandoi au opinii puterni e fata de o+li0atiile morale si1si apre ia2a unul altuia onvin0erile si an0a8amentele fata de standardele inalte. Incredere *l+astrii sunt din fire suspi iosi si fara in redere in relatii, dar nu in om+inatia *l+astru1 *l+astru. Pro+a+il a motivul pentru are se in red unul in altul atat de usor ni i unul nu da o a2ie de suspi iune eluilalt. Isi impartases unul altuia sentimentele si1si omuni a s opurile, planurile si a tivitatile 2ilni e. De a eea, *l+astrii se in red unul in elalalt si se simt si0uri in relatie.

Depresii *l+astrii nu1si sunt unul altuia de folos atun i and unul este depresiv sever. :u au apa itatea sau atitudinea de a ere s him+area sau de a1l inveseli pe elalalt. *desea asteapta sa se termine depresia eluilalt, pentru a este ontraprodu tiva. 7data, un )osu a spus E*l+astrii sunt doar o pierdere de timpB. 5e referea la ra+darea u suferinta de lun0a durata a unui *l+astru. Ri'iditate pioasa *l+astrii pot fi foarte ri0i2i. * easta in0radeste a+ilitatea lor de a fi re eptivi la alti oameni are vad altfel viata sau se omporta potrivit altor standarde. *l+astrii pot ramane atat de departe si de i2olati intr1o relatie, in at pot fi toatl a+senti hiar and sunt in on8urati de multi oameni. * easta ri0iditate limitea2a intinitatea u eilalti din afara relatiei *l+astru1*l+astru. Intensitate *l+astrii sunt pre isi si determinati in viata lor. *+ordea2a fie are aspe t al vietii u atata intensitate, a adesea a esta se transforma in distres. 5imt ata de mult unul pentru elalalt, in at nu1si sunt de mare a8utor in a1si oferi momente de 8oa a sau rela4are. :i iunul nu se 8oa a sau se rela4ea2a u usurinta. 9re vent devine ne esar sa priveas a in afara relatiei pentru o perspe tiva sanatoasa si ore ta. Calitate *l+astrii sunt din fire foarte preo upati de alitate in viata lor. 'entin standarde inalte si asteapta si de la eilalti a elasi lu ru. )elatia *l+astru1*l+astru are un nivel alitativ pe are elelalte om+inatii nu1l intele0. *l+astrii sunt in 0eneral dorni i sa plateas a pretul inte0ritatii personale. *u le0aturi puterni e de in redere, sin eritate si intimitate. Isi a orda atentie unul altuia si o+serva nevoile si 0ri8ile eluilalt. Imi amintes de fii a mea *l+astru si de un hiul sau *l+astru @ill are au petre ut o 2i in Disneyland impreuna. 5ar+atoream 2iua un hiului @ill si, dupa o 2i intrea0a de distra tie, stateam la o pi22a. Din proprie initiativa, fii a mea a fa ut o feli itare de 2iua lui, ompletata u a+ti+ilduri umparate in se ret de la Disneyland. #a a o+servat e1i pla e, iar el a apre iat preo uparea ei. *stfel,

1.(

ei au fa ut un s him+ de alitate. * easta onstienti2are, om+inata u inte0ritatea personala, ofera om+inatiei *l+astru1*l+astru posi+ilitatea de e avea o relatie de alitate. RELATIA AL*ASTRU/AL* Persuasiune blanda #4ista o vor+a are spune a opusele se atra0. #ste adevarata pentru ea mai mare parte a relatiilor =e4. )osu u *l+ si *l+astru u -al+en>, dar e4 eptia ma8ora a estei re0uli o onstituie relatia *l+astru1*l+. Pro+a+il a motivul pentru a easta om+inatie este sensi+ilitatea re ipro a si ompasiunea pe are o impartases . 5i *l+astru, si )osu sunt in linati sa fie preo upati de sentimente, si a easta nu1i apropie unii de eilalti. Interesant, e4perienta mea arata a femeile *l+astru pot deveni pli tisite de un sot *l+, in timp e +ar+atii *l+astru raman apre iativi la adresa sotiilor lor *l+. )eprosul ma8or al elor *l+astru este a ei *l+ sunt lipsiti de initiativa, sunt intepeniti in s heme si nu se an0a8ea2a in nimi . 7amenii *l+ reprosea2a elor *l+astru a este prea dominator, emotional si neiertator. *l+astru apre ia2a la *l+ natura pa ifista, +unatatea, dorinta lor de a as ulta, toleranta si ra+darea. *l+ apre ia2a la *l+astru sin eritatea, talentul de ondu ator, ta tul si loialitatea. )elatia *l+astru1*l+ este o om+inatie intri0anta e1si doreste sa trea a neo+servata prin viata. Un *l+astru sanatos este, in 0eneral, s anteia din a easta relatie, in timp e un *l+ u ara ter ofera un puterni suport. Albul poate fi abu"iv in relatie% datorita naturii sale pasiv agresiva. 'ulte sotii de Alb mi au spus )As divorta% dar nu am vanatai evidente. ? sa l ignor pur si simplu si o sa ma plictisesc de moarte. P)I;I)# D# *:5*'@/U Personalitatea *l+astru '7TI;# Intimitate :#;7I 5a fie inteles 5a fie apre iat 5a fie +un pentru el =moral> * eptare din partea elorlalti D7)I:T# 5e uritate *utonomie 5a ii multumeas a pe eilalti 5a ofere se uritate =in mod des his> *0itatie in limitele se uritatii Prote tie 5a se multumeas a pe sine si pe eilalti 5a1si as unda nesi0uranta 5a fie respe tati Putere si ontrol pentru sine 5a se simta +ine u el 5a fie a eptati de eilalti Pa e Personalitatea *l+

5TI/ D# C7'P7)T*'#:T Comple4itate mare 9a e =prefera autonomia> 1.,

Controlea2a Cere 9oarte manipulator 5ta+ilitate #motional Irational =e4pe tatii nerealiste> Prea sensi+il =ver+al> Care reali2ea2a Intens :era+dator Criti u sine si u eilalti 5e invinuieste pe sine si pe eilalti :eiertator si nemultumit Comple4itate mi a :e0ativist *sertiv and este ne esar 5e onfrunta )e2olva prin onfli t *re prin ipii Intimidea2a Puterni ver+al si nonver+al Posesiv Compliant u re0uli *re ta t @ine intentionat Te o+li0a )esponsa+il emotional Da sfaturi si asteapta omplianta Cauta sfaturi la e4perti 'inte a sa nu raneas a #ste drept 5imte multa vina *s ultator 0ri8uliu Comuni a dire t = u sentiment> Comple4 si profund Iu+este adan si isi ia an0a8amente puterni e

9a e =prefera dire tivele> )efu2a sa fie ontrolat :u ere 'anipulator su+til 5ta+ilitate /o0i )ational Prea sensi+il =nonver+al> # hili+rat )ela4at )a+dator Tolerant u eilalti 5e invinovateste pe sine Uita dar nu iarta Carmuitor :onasertiv Doreste pa ea #vita onfli tele Intimidat Puterni nonver+al :onposesiv =de at da a este amenintat> Compliant u re0uli *re ta t @ine intentionat Te o+li0a #motional iresponsa+il Da sfaturi doar and i se er * eepta sfaturile de +unavoie 'inte pentru a evita onfli tele si reper usiunile 5e simte inadaptat Tine vinovatia in el #4 elent as ultator Comuni a indire t = u sentiment> #ste usor sa vor+esti u el Iu+este usor si isi ia an0a8amente puterni e

RELATIILE INTERPERSONALE AL*ASTRU/AL* Fpre,entare pe lar'G I:TI'IT*T# versus P*C#

In 0eneral, *l+astru fa e din intimitate el mai important aspe t al relatiei. *l+ plasea2a pa ea in fruntea listei lor. *l+astru a tivitatile si oportunitatile are pot fi impartasite. :u este eva iesit din omun a *l+astru sa su0ere2e sa ia ursuri de tenis impreuna, sa mear0a la pla8a impreuna, sau sa ai+a o onversatie impreuna. *l+ pare re eptiv la dorintele lui *l+astru, da a nu pentru alt eva, ma ar pentru a mentine pa ea. *l+ este la fel de multumit sa1si petrea a timpul sin0ur sau sa 1.&

mear0a undeva u altii. :evoia lor de a fi impreuna u altii este satisfa uta u mult inaintea lui *l+astru. In 0eneral, dorinta lor de a1i multumi pe eilalti este atat de mare in at vor oopera u ompanionii lor *l+astru. *l+ este apa+il sa as+ote2e nevoia de intimitate a unui *l+astru. 7 femeie *l+astru era furioasa pe sotul sau *l+ pentru a a esta nu avea dorinta de a vor+i prea mult and se lua o de i2ie. Disperata, ea a urlat E'a simt de par a as vor+i u peretii. De fapt, el nu este destul de puterni pentru a fi onsiderat perete. Pare mai mult materialul are se afla in peretiQB. *l+astru poate sa ne a8eas a si sa hartuias a un *l+ pana and nu mai e ni i un pi de pa e. Un +ar+at *l+ are, adora e4 ursiile la pes uit, a o+osit intr1un tar2iu sa1si tot auda sotia *l+astru omentand despre partida anuala de pes uit pe are o fa ea u +aietii. E:u pot sa intele0 um de ea nu reali2ea2a a, dupa e termina de urlat, voi fa e e4a t asa um am planuit sa fa de la in eput. Da a ar in eta pur si simplu sa iroseas a timpul in er and sa1mi amane planurile am fi amandoi mai feri iti.B Ceea e fa e a o relatie *l+astru1*l+ sa re2iste este dorinta lui *l+astru de a a epta stilul pa ifist al lui *l+ si dorinta lui *l+ sa impartaseas a intimitatea u *l+astru.

* 9I @U: P#:T)U 5I:# ='7)*/>

versus

* 5# 5I'TI @I:# CU 5I:#

5i *l+astru si *l+ au nevoie sa se simta +ine in interior, dar din motive diferite. *l+astru este ondus de onstiita morala, in timp e *l+ este mai preo upat sa evite distresul. *l+astru ia in onsiderare un lu ru numai da a este impli at un prin ipiu. *l+ este mai in linat sa i0nore o pro+lema, privitoare la un prin ipiu, da a simt a poate re2ulta dis onfort sau distres. *desea *l+astru ondamna lipsa de impli are si an0a8ament moral al ompanionului sau *l+. *l+ are tendinta de a ondamna predi a persistenta si ordinele morale ale lui *l+astru. 5#CU)IT*T# 5#CU)IT*TII versus *-IT*TI# I: /I'IT#/#

ETot e vreau este un ont solid de un milion de dolari in +an a si apoivoi aveam mai mult ura8 sa ris o alta relatie u o femeieB, spunea un pa ient *l+astru. #l repre2inta nevoia puterni a de se uritate a lui *l+astru, indiferent a este finan iara, emotionala sau fi2i a. *l+ sunt de asemenea in linati sa aute se uritatea, dar sunt mai preo upati de a0itatie de at *l+astru. *l+ este adesea foarte ta ut atun i and e vor+a de nevoia lor de a0itatie si auta oportunitati pentru o a0itatie in si0uranta. *l+astru este in 0eneral mai feri it in si0uranta oferita de un mediu familiar, um ar fi mediul de a asa sau al prietenilor. *UT7:7'I# versus P)7T#CTI#

E5pun oare *l+ii eva fara sa fie intre+ati3B, se mira un tata *l+astru. E:u1mi vine sa red at de superfi iala poate fi omuni area noastra uneori. Tre+uie efe tiv sa pun toate intre+arile posi+ile a sa primes un raspuns. *s apre ia feri it un pi de ooperare, o impartasire a responsa+ilitatii pentru dire tia in are evoluea2a relatia noastra.B *l+ii sunt din fire ei are urmea2a pe alt ineva. 'er0 in dire tia sta+ilita in ma8oritatea onversatiilor, situatiilor si de i2iilor. #i plutes prin viata. In 0eneral, *l+ a epta sa fie dire tionat si prote8at de altii. -ri8a lor este cum sunt dire tionati si prote8ati. 7pun o re2istenta puterni a la ordine si ontrol a0resiv, ostil. Uras stilul de dire tionare mai mult de at dire tia in sine. Pe de alta parte, *l+astru a epta sa fie dire tionat fara o+li0atii sau alte asteptari orespun2atoare din partea presiunii so iale, dar prefera autonomia. *l+astru nu este din fire un 8u ator de e hipa. :u se o+isnuies u altii asa um o fa *l+ii.vor sa ondu a pe ori ine =in lusiv pe 11.

ompanionii lor *l+i>, eea e reea2a pro+leme in sfera ondu erii pentru om+inatiile de personalitate. *l+astru este mai de0ra+a devotat in a fa e trea+a a lumea, in timp e *l+ este mai preo upat sa fa a trea+a pur si simplu. Desi ni i unul nu vrea sa ondu a, *l+astru sfarseste prin a o fa e in ma8oritatea relatiilor *l+astru1*l+. 5*15I *)*T# I:5#CU)IT*T#* versus 5*15I *)*T# I:5#CU)IT*T#* =in mod des his>

Unul dintre motivele pentru are le0aturile a estei om+inatii sunt atat de puterni e este to mai vulnera+ilitatea pe are amandoi o adu in relatie. Toata viata isi impartases informatii si sentimente, are promovea2a des hiderea si in rederea pe are putine alte om+inatii le intele0. 7 femeie si un +ar+at erau atat de des hisi unul fata de elalalt in at au sfarsit prin a se indra0osti pentru a ni i unul dintre ei nu atinsese un asa nivel de des hidere in fata altor persoane. In iuda faptului a amandoi in er ase sa se intalneas a si u alte persoane, ni iodata a est nivel de intele0ere nu fusese atins. In ele din urma s1au asatorit, iar +a2a relatiei lor a fost omuni area des hisa si in rederea. Nota< Bn Alb nesanatos poate fi vulnerabil% dar ei nu verbali"ea"a aceasta. Aceasta este o dilema frustranta pentru un companion Albastru% care asteapta ca sentimentele sa fie impartasite verbal. C7'P/#HIT*T# '*)# versus C7'P/#HIT*T# 5C*<UT*

In mod normal, *l+astru este per eput a fiind 0reu de inteles. De fapt, amandoi au nevoi lare. *l+astru are nevoie sa fie inteles si apre iat, *l+ tre+uie sa simta a el se ontrolea2a pe sine si sa fie respe tat. *l+ operea2a pe o +a2a de puteredar auta pa ea, a eptand relatia. *l+astru operea2a pe o +a2a de intimitate, dar auta ontrol si intele0ere. )elatia dintre *l+astru si *l+ da validitate vor+elor E*pele linistite sunt adan iB. C*)# 9*C# =dar prefera autonomia> versus C*)# 9*C# =dar prefera dire tionarea>

*l+ de o+i ei isi fa e trea+a. :u sunt prea preo upati de termene sau e4a titate in mun a lor. 9a trea+a de alitate si se preo upa mai mult de indeplinirea onditiilor ontra tuale. 5unt mun itori seriosi, are pot sa1si fa a ei trea+a sau pot dele0a pe altii s1o fa a, fara pro+leme. Pot fi lenesiGsau prea mun itori and a epta prea multe odata, sau pot fi total lipsiti de entu2iasm and au de1a fa e u supervi2ori ri0i2i sau sar ini are nu le pla . *l+astru prefera sa fa a el insusi trea+a, de at sa dele0e pe alt ineva. *dora sa ai+a slu8+e are sa le puna in valoare a+ilitatile. De fapt, pot fi arti2ani ai so ietatii si vor fi feri iti sa ree2e si sa implemente2e totl asa um vad ei lu rurile. 5unt mai in linati sa se in reada in ei, in timp e *l+ii sunt mai +uni la dele0area responsa+ilitatii elorlalti. C7:T)7/ =8o ul de putere> versus :U C*UT* :ICI 5* C7:T)7/#<#, :ICI 5* 9I# C7:T)7/*T

*l+astru vrea sa stie a+solut tot e intervine in viata ompanionului sau. *n0a8atii *l+astru tind sa fie suspi iosi si sa1si +a0e nasul in tre+urile tuturor. Parintii *l+astru sunt uriosi despre toate aspe tele vietii opiilor lor. Un tanar *l+, in ultimul an de li eu, i1a telefonat mamei sale doar pentru a o intre+a e ar tre+ui sa foloseas a pentru a spala podeaua la servi i. Priviti um mama *l+astru a e4tins o simpla intre+are la un dis urs in are s1a impli at" Tanarul" 'ama, e solutie folosim a asa pentru a spala podeaua3 'ama " 5peli podeaua3 111

Tanarul" Da, mama, a um tre+uie sa ple , dar vroiam sa stiu numele elei mai +une solutii. 'ama " Te a8uta ineva sa speli podeaua3 Tanarul" :u, Carl spala rafturile de man are. 'ama " Cine e Carl3 :u te1am au2it ni iodata vor+ind de el. Tanarul" 'ama, spune1mi doar e solutie folosim a asaQ 'ama " :u tre+uie sa te superi. 'a intre+am doar e mai fa i Tanarul" 5unt +ine, mama. * um poti sa1mi 2i i numele solutiei, a sa pot sa spal podeaua si sa vin a asa3 In fun tie de varsta si de relatie, *l+astru tinde sa in er e sa ontrole2e un *l+. Unul din e4emplele mele favorite vine su+ forma unui +ilet lasat de o fata de 13 ani, *l+astru, mamei sale de 4% ani, *l+, hiar and ple a u tatal sau intr1o va anta in #uropa" 'ama, +unaQ :e vedem in 1. iulie. Te iu+es . *i i e o lista u eea e as dori a tu sau )andy sa fa eti" 1. Du1l pe )over = ainele> la plim+are el putin o data pe 2i. %. Hraneste1o noaptea. 3. Hraneste pestii de ateva ori pe saptamana. 4. Te ro0 sa tun2i opa ii din fata si din urtea interioara. 'ultumes . Te ro0, fa a este lu ruri pentru mine. 'ai aler primele doua, pentru a va inne+uni urtea da a nu o fa i. 'ultumes din nou. * easta ma va fa e foarte feri ita. Pa. Te iu+es . Cu dra0oste, 'i helle. P.5. 7h, mama, te ro0 sa nu ster0i holul de praf. =0lumeamQ> P.P.5. 7 sa1ti s riu, nu te teme. =Personal, nu red a mama avea vreun motiv sa fie in0ri8orata. * easta pustoai a de 13 ani se in0ri8ora destul pentr amandouaQ> *lt e4emplu edifi ator al ontrolului este a2ul unui dentist *l+ are a venit a asa dupa o 2i lun0a la servi i. * fost rasplatit u un sarut ald de la sotia sa *l+astru =desi0ner de interior> are to mai vor+ise la telefon si promisese a sotul ei va suna indata e va veni. Initial, el a raspuns E'ultumes , o sa sun intr1o 8umatate de ora.B E7 8umatate de oraQB, a e lamat ea, EI1am promis a vei suna imediat e vei sosiQB. /1a mai E+a2aitB de trei ori in timp e a esta in er a sa iteas a eva dintr1un 2iar. In final, ea l1a amenintat E@ill, ori suni imediat, ori sun eu si1i e4pli um de noi nu putem sa ne pastram prieteniile.B In ta ere, el a ridi at telefonul si i l1a intins, fapt are a infuriat1o si mai rau. * sunat si a 2is" E/ouise, imi pare tare rau, dar ar tre+ui sa stii a eu i1am 2is lui @ill sa te sune si el a 2is a te va suna and se va simti in stareB. Ceea e el a si fa ut. 7 8umatate de ora mai tar2iu. *m+ele personalitati vor sa ontrole2e, dar *l+astru vrea sa1i ontrole2e pe ei din 8ur, in timp e *l+ vrea sa se ontrole2e pe sine. #'7TI7:*/ versus #'7TI7:*/ 5I /7-IC

* easta este o diferenta esentiala intre *l+astru si *l+. *l+astru se +a2ea2a pe o intera tiune emotionala. 5e on entrea2a pe sentimente =rationale si irationale>. *l+ se simte +ine in am+ele situatii" intera tionea2a si emotional, si lo0i si se on entrea2a pe motivatii lo0i e. Un uplu =sotie *l+, sot *l+astru> au divortat re ent si ea a remar at" EPro+a+il a as fi putut invata sa1l iu+es din nou, dar nu pot tolera omportamentul lui e4 esiv emotional. /a el totul este emotional. *m re2ut toata viata a eu am o pro+lema, pana and am unos ut multi oameni are nu vor sa foloseas a ori and sentimentele. In pre2ent sunt feri ita sa stiu a sunt tot atat de normala a si el. Caut o personalitate )osu pentru urmatoarea mea relatie. 5tiu at de difi il poate fi, dar ma ar

11%

putem tre e de la un lu ru la altul fara a1mi reprosa ontinuu fie are lu ru rau pe are l1am fa ut in ultimii %. de aniQB

I)*TI7:*/ = u e4pe tatii nerealiste>

versus

I)*TI7:*/ =timid si fri os>

*l+astru ar vrea a toata lumea sa1i iteas a 0andurile. *steapta a toata lumea sa stie pur si simplu eea e simt. *desea spun E Chiar da a ti1as spune, tot nu ti1ar pasaB. Din neferi ire, a easta 0andire irationala reea2a durere in relatie, pentru toti ei impli ati. In mod fires , *l+ simte vinovatie and este in apa+il sa des ifre2e e semne nonver+ale da *l+astru pentru a sti e intre+ari sa1i adrese2e. *l+astru fanta2ea2a despre um ar tre+ui sa stea lu rurile si apoi asteapta a eilalti sa1i impartaseas a pun tul de vedere. *l+ se apropie de a easta fantasma in a elasi fel, dar in dire tia a0itatii si puterii mai de0ra+a de at in dire tia intimitatii relatiei. *l+astru hiar nu intele0e um a urma o relatie poate fi eva asa interesant sau important. Un +ar+at *l+ spunea" Eea se asteapta de la mine sa1i ites 0andurile pentru a1si petre e fie are minut itindu1le pe ale mele. 5e mis a in varful de0etelor prin asa in ffie are dimineata and se pre0ateste de mun a pentru a ea stie a ea ar apre ia linistea. Cui ii pasa3 'ie in ni i un a2Q 5unt aproape surd si ni iodata nu mi1a pasat at 20omot fa e in dormitor and se pre0ateste de ple are.B *l+ se poarta irational and nu1i este fri a. *desea ei au idei irationale despre eilalti si despre e s1ar intampla cu siguranta da a ei se onfrunta u ineva sau da a iau o de i2ie prosta. Unii *l+i devin aproape parali2ati sau in apa+ili sa1si asume ori e ris pentru a au impresia a, intr1 un fel, umva, ei stiu e o sa se intample. Un *l+ sanatos va re unoaste a au irosit multi ani in sin0uratate pentru a au proie tat pro+leme are nu aveau o +a2a rationala. Unele mame *l+ sunt speriate a1si a+u2ea2a opiii and nu sunt ni i un fel de semne pentru a easta. @ar+atii *l+ de multe ori refu2a sa ai+a intalniri pentru a femeile ii vor respin0e, desi n1au fost respinsi ni iodata. In relatia *l+astru1*l+ tre+uie sa se in er e sa nu se in ura8e2e 0andurile irationale ale eluilalt. )#*/I<*)# versus #CHI/I@)*)#

*l+astru este mai in linat sa tra0a de el in viata pentru a1si reste produ tivitatea, in timp e *l+ in ear a sa e hili+re2e +alanta vietii lor u mun a si u 8oa a. Un uplu =sotie *l+astru, sot *l+> a 0asit o solutie nemaipomenita" el navi0a u prietenii pe mare mai multe See?end1uri, in timp e a ore ta lu rari, fa ea planuri de le tii si reea modalitati de restere a nivelului lasei pentru 0rupa sa de 0radinita. Ii pla ea sa fie +ine pre0atita and se du ea la 0radinita, iar el adora sa mear0a u prietenii pe mare. *l+astru este mult mai hotarat sa alo e at timp si efort este ne esar pentru a fi el mai +un. *l+ este mai preo upat sa se +u ure de intrea0a viata, are in lude un e hili+ru intre prieteni, familie, sine si mun a. #ste 0ata sa sa rifi e perfe tiunea pentru a le avea pe toate. 7ri um, sunt vulnera+ili la a fa e pla erile altora. ateodata, il vei 0asi pe *l+ mun ind peste pro0ram pentru a1si satisfa e seful, in timp e este a u2at de sotie a nu se o upa de tre+urile asei = opii, urte sau alte responsa+ilitati e tin de asa>. *poi va in er a sa1si multumeas a sotia, doar pentru a sta mai mult dupa a eea sa re upere2e e nu a fa ut la servi i, pentru a1si multumi seful. 5unt re unos uti pentru frustrarea pe are o simt in in er area de a e hili+ra toate omponentele vietii lor si pentru neputinta de a1i satisfa e pe toti, in lusiv pe el. *l+astru pare mai multimit u dire tia lor de reali2are. ;alori2ea2a ale0erea lor de a se impli a sufi ient in at sa i0nore influentele din afara prioritatilor lor. 7 femeie *l+astru s1a intors dintr1un ampin0 de rela4are si s1a plans de at de pli tisita a putut fi. E:u era a+solut nimi de fa ut. In primele % 2ile mi1am terminat ele ! arti si m1am uitat frustrata in 0ol elelalte ! 2ile. Dar 113

sotul meu =*l+> si fii a noastra s1au distrat la ne+unie fa andu1si noi prieteni si atarandu1se pe munte.B :u a su0erat ni i o data, si ni i nu a parut sa1si dea seama a prioritatile sale se limitau umva la aspiratia spre reali2are. Pur si simplu simtea a mediul in on8urator nu era stimulativ pentru ea. I:T#:5 versus )#/*H*T

E5tiu a nu este drept, dar pur si simplu nu pot da o hii u opiii mei de at dupa e terminam de man at si spal vasele. 5otul meu =*l+> ma salvea2a ul and opiii intotdeauna. /a iteste o poveste si spune ru0a iunile u ei, iar eu stau in amera mea si1i aud um il intrea+a de e mama nu vrea si ea sa le iteas a o poveste. Chestia asta ma omoara, dar nu pot sa ma du la ei ni i ma ar un minut.B Cam asa sunt plan0erile in are sunt impli ati parinti *l+astru. *l+ pare sa se des ur e u situatiile vietii fara a1si pierde perspe tiva. 'ulte din su esele lor vin din a+ilitatea de a se ontrola la fel de +ine lo0i si emotional. 5unt de asemenea mai putin impli ati si mai putin intensi de at ompanionii lor *l+astru. *l+astru apre ia2a un *l+ are se impli a si u are imparte povara. Cand *l+ ia o po2itie mai asertiva, *l+astru in ear a sa1l alme2e. :#)*@D*T7) versus )*@D*T7)

7are perfe tionismul ii indeamna pe *l+astru sa fie asa de nera+datori3 #ste a easta dominanta lor in personalitate3 *l+astru are tendinta de a 8u a rolul de ra+dator in relatia )osu1 *l+astru. 7ri um, in relatia *l+astru1*l+ el este el nera+dator dintre ei doi. #ste 0ata sa1si asume rolul de lider si fa lu rurile sa se intample. *l+ este din fire el mai ra+dator din toate personalitatile. ECe mai ontea2a ateva minute in plus3B spune el. *l+astru este de o+i ei prompt si asteapta a si eilalti sa fie la fel. *l+ nu da fun tiei de tata puterea pe are o da *l+astru. :u sunt atat de preo upati de pun tualitate. *l+ este rareori iritat sau stresat de familie, ole0i sau prieteni da a a estia intar2ie. :u vad e rost are sa te a0iti pentru eva are ori um s1a petre ut si nu1l poti s him+a. C)ITIC CU 5I:# 5I C#I/*/TI versus T7/#)*:T CU C#I/*/TI

Doi prieteni erau in va anta in 'e4i and fata =*l+> a o+servat a i s1a furat potmoneul in auto+u2. E*m simtit a eva misuna pe lan0a mine, dar ni i prin ap nu mi1a tre ut a ineva m1ar furaB, omenta ea, dupa e si1a dat seama a +anii si a tele ii fusesera furate. E@anii se pot inlo ui si sunt si0ura a si a tele vor aparea. In fond e ar putea sa fa a inva u ele3 Hai sa tre em pe la *m+asada *meri ana si sa e4pli am autoritatilor situatia. Totul o sa fie in ordine.B Prietenul ei =*l+astru> si1a amintit a s1a uitat la ea total onsternat. E;i ?ie, to mai ne1am pierdut toti +anii si pasapoartele. 5untem intr1o tara in are sportul national nu este +ase+all si unde nu se vor+este en0le2a. :u avem mi8lo de transport si ha+ar n1avem unde este amplasata *m+asada *meri ana. 5i tu imi spui a totul o sa fie +ine3 5pune1mi, dra0a mea, au mai luat eva in afara de +anii si a tele noastre, adi a mintea ta, de e4emplu3B Cu tot riti ismul, au 0asit am+asada, unde au primit a8utor, si apoi si1au petre ut o va anta de vis. @aiatul a ramas ori um suspi ios pe toti me4i anii pana la sfarsitul va antei, in timp e fata ii invita la ina si ii ru0a sa le vor+eas a despre ultura si o+i eiurile lor. Parintii *l+astru tind sa ondamne sin0urul , din arnetul de elev al opilului, in timp e parintii *l+ il lauda a a tre ut lasa. *n0a8atii *l+astru adesea o+serva a sefii nu1i apre ia2a, in timp e an0atatii *l+ spun a sefii au dreptul la ore prelun0ite de masa pentru a sunt sefi. In 0eneral, *l+ tolerea2a eea e *l+astru riti a. :#I#)T*T7) 5I P/I: D# )#5#:TI'#:T# versus I*)T*, D*) :U UIT*

Pentru *l+astru, a se enerva nu e ni iodata indea8uns. *steapta sa o plateas a. Tin in ei supararea atat timp at onsidera a tre+uie pedepsita ealalta persoana. 7 sotie *l+astru de $! de ani 114

a venit la mine sa1mi spuna a vrea sa divorte2e pentru a sotul sau *l+ este E rud si neatent u eaB. * spus a el a uitat de aniversarea de 1$ ani a fii ei lor si de terminarea li eului. #l, +ineinteles, nu1si adu ea aminte ni i de una, ni i de alta. Ca o ironie, fii a lor il per epea a mai iu+itor si mai suportiv de at pe mama ei, si nu avea a+solut ni i un resentiment fata de tata. 'ama *l+astru isi fa use viata mi2era+ila pentru un lu ru pe are partile impli ate il uitasera de multQ *l+ este in linat sa ierte, dar numai dupa e se ra2+una. Datorita faptului a au tendinta sa ta a, ra2+unarea este lenta si poate dura ani de 2ile. 7 tanara inotatoare *l+ fusese 8i0nita de antrenoarea sa )osu in fata altor fete. :u i1a spus nimi antrenoarei, pur si simplu a as ultat1o. In ultimul on urs, s orul era strans. #a putea fa e a e hpa sa piarda sau sa asti0e. * inotat pana aproape de sfarsitul ursei, dupa are s1a oprit si a lasat pe alt ineva sa asti0e intre erea. *ntrenoarea era livida. 9ata se uita la antrenoare u un 2am+et multumit are par a spunea ETi1am fa ut1oQB Dupa a eea, a ontinuat sa on ure2e pentru e hipa. :u a mai tinut supararea, raul fusese indreptat, asa a puteau u totii uita in identul. )elatia *l+astru1*l+ este re unos uta pentru a tine supararea mai mult de at este normal. 5unt insa ei mai iu+itori si mai dra0uti odata e s u2ele =de preferinta fa ute in 0enun hiQ> au fost a eptate. -#5TI7:#*<* C7:9/ICT#/# P# @*<* P)I:CIPII/7) versus #;IT* C7:9/ICT#/#

De vreme e este adevarat a *l+astru isi asuma rolul de ondu ator in relatia *l+astru1*l+, ei nu prea au onfli te. *l+astru este 0ardianul moral al so ietatii si se va ridi a impotriva tuturor nedreptatilor are vor aparea. De o+i ei sunt oameni u prin ipii inalte si nu tolerea2a purtari ne uviin ioase. ;or spune eea e 0andes si vor infrunta pe ori ine and situatia va ere inste si adevar. * tionea2a a si ti0rii in oltiti lovind irational in ori ine red ei a se poarta in8ust. Cu alte uvinte, and un *l+astru onsidera omportamentul uiva a fiind ina epta+il, va avea lo o onfruntare ver+ala. *l+ este mai putin in linat sa ree2e o s ena si tin pro+lema pentru ei. 7data, o mama *l+ a o+servat a fii a sa era a+u2ata ver+al de un om in varsta. /a timpul respe tiv nu a parut sa dea importanta in identului, dar s1a stram+at and +atranul s1a intors u spatele. De asemenea, a relatat in identul altor persoane doua saptamani mai tar2iu. 7ri um, ea a evitat onfli tul ver+al, spre nemultumirea sa. *l+ fa tuturor un deservi iu prin faptul a nu vor sa raspunda provo arilor. Pentru a evita un onfli t, *l+ este renumit pentru vor+a E:u1mi pasaB. 7 femeie *l+astru spunea despre sotul sau Esunt atat de satula de Enu1mi pasaB al lui, in at ma s oate din minti de ate ori il aud. /ui hiar nu1i pasa da a intre+area priveste un film, iesitul la un restaurant sau da a sa avem mai multi opii. #l spune doar Eori e vrei tu este foarte +ine pentru mineBB. Intr1o 2i, era atat de frustrata de raspunsurile lui, in at l1a intre+at da a nu vrea sa heltuias a tot e au strans a sa ple a intr1o e4 ursie in #uropa. Cum se astepta, el, are nu as ulta de at u 8umatate de ure he, i1a raspuns a nu1i pasa. Drept pentru are ea a umparat +ilete a doua 2i. *u ple at in #uropa, dar a um el pare mai atent la e1i spune si isi e4prima opiniile, a o onse inta a onfli tului are se rease. C7'P/I*:T....P/I: D# T*CT.....CU 7 @U:* PU)T*)#....C*)# T# 7@/I-* *l+astru si *l+ au amandoi a este ara teristi i. #i valori2ea2a si apre ia2a fie are dorinta eluilalt de a trata intr1o maniera ore ta si u mi i politeturi pe ori ine, hestii pe are )osu sau -al+en se hinuies foarte mult sa le fa a. * este alitati a8uta la imentarea unei relatii alde si sin ere intre *l+astru si *l+.

D* 59*TU)I 5I *5T#*PT* C7'P/I*:T*

versus

D* 59*TU)I D7*) C*:D # I:T)#@*T

11!

*l+astru are o tendinta mai puterni a de a fa e re0uli dis iplinare de at *l+. *l+astru simte a are foarte multe de oferit si in ear a sa le dea elorlalti. Cand dau sfaturi, se asteapta a eilalti sa le urme2e. *l+ este mai in linat sa permita elorlalti sa1si sta+ileas a limitele proprii. #i nu vor urma sfaturile de at da a sunt asi0urati a au o +una apli a+ilitate. :u dau su0estii fara a a estea sa le fie erute. 5e pot 0andi la o solutie, dar nu vor spune nimi pana and nu vor fi intre+ati lar. 5I'T# 'U/T* ;I:* *lt lu ru pe are *l+astru si *l+ il au in omun este vina. *mandoi se simt rau da a vad pe ineva a sufera, dar prives pro+lema din pun tul de vedere al motivului are a provo at durerea. *mandoi se +lamea2a pe ei pentru un omportament inade vat si re0reta mult timp. *mandoi pot deveni in0hetati in propria lor vina da a a easta are un motiv serios. *m lu rat u un uplu *l+astru1 *l+ are erau separati de mult timp, dar in apa+ili sa semne2e a tele de divort pentru a amandoi se simteau vinovati de destramarea maria8ului. :i i unul nu putea sa semne2e pentru a se simteau o+li0ati din au2a opiilor. De asemenea, ni i unul nu mai avea o relatie pentru a nu puteau tre e peste i atri ile tre utului. *5CU/T*T7) -)IJU/IU versus #HC#/#:T *5CU/T*T7)

Cred a diferenta ma8ora intre a+ilitatile de as ultator ale a estor doua ulori este atasamentul emotional in onversatie. *mandurora le pasa de oameni, dar *l+ este apa+il sa auda pro+le+ele o+ie tiv, pe and *l+astru este EtaratB instin tiv spre individ. *mandoi sunt apa+ili sa dea toata atentia unei dis utii si sa raspunda u o preo upare sin era pentru individ si pentru ontinut. C7'P/#H 5I *D*:C C*:D I'P*)T*5#5T# 5#:TI'#:T#/# D# /* #/ versus U57) D# ;7)@IT CU #/V -)#U D# 7@TI:UT )#*CTII *9#CTI;#

#motiile unui *l+astru mer0 foarte adan . 5unt sin eri and impartases sentimente u eilalti. *desea se simt insultati and eilalti nu intele0 pe deplin omple4itatea si in0ri8orarea lor. 5e simt frustrati and nu au timp sa termine o onversatie. 5unt de asemenea preo upati de ontinutul emotional al dialo0ului. Cu *l+ este foarte usor sa vor+esti. :ativ, ei nu1si arata prea mult emotiile. Prefera sa ta a si sa1i as ulte pe eilalti. :u se des hide usor, i doar da a el rede a elalalt merita u adevarat. :u se de ur a delo u respin0erea, asa a se simte mai onforta+il tinand in el sentimentele. 'a8oritatea prefera sa vor+eas a u un *l+, pentru a a esta mai de0ra+a as ulta de at sa vor+eas a. *l+astru si *l+ sunt re unos uti pentru sensi+ilitatea pe are o au fata de eilalti si apre ia2a aldura data de a easta om+inatie de ulori relatiilor pe are le sta+iles . IU@#5T# *D*:C 5I I5I I* *:-*J*'#:T# PUT#):IC# versus IU@#5T# U57) 5I 5# *:-*J#*<* PUT#):IC

5i *l+astru si *l+ sunt apa+ili sa1si ia an0a8amente puterni e unul fata de elalalt. ;alori2ea2a se uritatea si red a an0a8area intr1o relatie este el mai natural mod de a te +u ura de viata. *desea sunt traumati2ati atun i and relatia dintre ei se rupe, si, in fun tie de ine a provo at ruptura, nu se re uperea2a usor. *l+astru este in linat sa simt un an0a8ament puterni emotional pentru oameni, in timp e *l+ 0aseste a este mai simplu sa1i a epte si sa1i iu+eas a pe ei pe are1i intalnes . De vreme e pot aparea i atri i pe par ursul relatiei, *l+astru tinde sa pastre2e o loialitate puterni a elor ativa fata de are s1a daruit. :u se intampla usor la un *l+astru, dar odata e a oferit a est premiu, de o+i ei durea2a o viata intrea0a. 11$

*l+ ii tolerea2a si a epta pe eilalti. 5e an0a8ea2a pe ta ute in relatie. 5e simt el mai +ine in ompania unui *l+astru +land si +un. )elatia *l+astru1*l+ este in 0eneral ara teri2ata de sin eritate, sta+ilitate si persuasiune ta uta. *m+ele ulori tind sa se a epte una pe ealalta si in a elati timp a epta s him+ari po2itive in relatia lor. 5pre deose+ire de alte om+inatii, a easta om+inatie tinde sa ai+a o omuni are +landa, fara furtuni. )epre2inta ea mai +una omplementaritate , impartasind a eleasi valori. 5unt de asemenea noro osi sa fie destule diferente intre ei, astfel in at relatia lor sa fie multumitoare si feri ita. CELE MAI MULTE SIMILARITATI COMPLEMENTARE *l+astru are nevoie de la *l+" 5a le arate e e +un in altii 5a1i invete sa se rela4e2e 5a1i as ulte 5a1i respe te 5a1i apre ie2e 5a1i alme2e 5a le minimali2e2e defe tele 5a1si asume anumite sar ini 5a fie a0rea+ili 5a raspunda emotional *l+ are nevoie de la *l+astru" 5a1i motive2e 5a fie +uni u ei 5a1i a8ute sa nu se simta vinovati 5a1i invete sa fie reativi 5a1i in ura8e2e si sa reada in ei 5a1i dire tione2e 5a le onstruias a in rederea in ei 5a1i in0ri8eas a 5a initie2e a tivitati 5a1i a epte asa um sunt

CON$LICTE POTENTIALE ALE SIMILARITATILOR COMPLEMENTARE *l+astru" Cauta intimitatea 5e an0a8ea2a Jude a Perfe tionist Da dire tii Pasionat Constiin ios la detalii Pretinde omuni are orala :eiertator Irational and e furios *l+" *re difi utati in a1si e4prima sentimentele :u se an0a8ea2a Tolerant Coplesit /enes 5e indoieste :eatent Conforta+il u omuni area nonver+ala :eiertator :e omuni ativ and este furios Combinatia Albastru >alben permite cea mai intima combinatie dintre combinatiile de culori diferite.

RELATIILE AL*ASTRU/&AL*EN 3Mana in !anusa4 )elatia *l+astru1-al+en este relatia u om+inatia de intimitate ea mai puterni a. #i repre2inta intre0ul spe tru de emotii, si impreuna pot fi o siner0ie e4plo2iva. Com+inatia *l+astru1 -al+en sunt in prin ipal preo upati de aliatatea relatiei lor =le0atura umana ori0inala>. *l+astru este

11(

repre2entat de adan ime, sin eritate si ompasiune a intimitatii, in timp e -al+en arata partea de aldura, aventura si optimism a relatiei. *l+astru si -al+en se valori2ea2a re ipro , dar adesea intampina difi ultati in a a epta vastitatea diferentelor de per eptie asupra vietii.de e4emplu, *l+astru onsidera a 8oa a poate sa vina dupa e mun a este +ine fa uta. -al+en onsidera a mun a este ne esara, dar 8oa a este mai importanta, asa a ii da prioritate. *l+astru este foarte serios, iar -al+en este mai de0ra+a E2+uratorB. *l+astru prefera sta+ilitatea, -al+en auta s him+area. In a o data, 2i ala u E7pusele se atra0B pare sa fun tione2e. 5unt la fel de opusi a si om+inatia )osu1*l+, si totusi sunt puterni atrasi unul de elalalt. Pro+a+il a fie are suplineste nevoile eluilalt. Poate a diferentele dintre ei le permit sa apre ie2e pun tele tari ale elorlalti. In fun tie de motive, *l+astru si -al+en adesea se auta si se distrea2a impreuna. #ste o le0atura puterni a a inimilor. P)I;I)# D# *:5*'@/U Personalitatea *l+astru '7TI; Intimitate Distra tie Personalitatea -al+en

Personalitatea *l+astru :#;7I 5a fie apre iat 5a fie inteles 5a fie +un pentru el =moral> * eptare

Personalitatea -al+en

/e0aturi superfi iale 5a fie laudat 5a arate +ine in o hii elorlalti =so ial> *pro+are

D7)I:T# 5e uritate *utonomie 5a1i multumeas a pe altii 5a1si arate inse uritatea =in mod des his> *ventura 8u ausa /i+ertate 5a1i multumeas a pe altiiGsine 5a1si as unda inse uritatea =li+er>

5TI/ D# C7'P7)T*'#:T Comple4itate inalta *dan ime emotionala 5erios, isi urmareste s opurile Perfe tionism puterni Control inalt )esponsa+il *tent la detalii 5in er 5la+ onturat 5ta+ilitate 5uspi ios Constiin ios #motional Cini 11,

Prea sensi+il Care fa e Creativ Intens :era+dator 'anipulator Care ere Comuni a dire t = u sentiment> :eiertator u sine Infrunta onfli tele =+a2at pe prin ipii> Puterni nonver+al Comple4itate 8oasa #motional, dar superfi ial Ju aus si usurati Produ tivitate redusa )efu2a sa fie ontrolat Iresponsa+il Ce delaiu3 Personalitatea *l+astru Posesiv Plin de ta t *re 0ri8a um se omporta Da sfaturi si asteapta omplianta Cauta sfaturi la oamenii are stiu 5e tine deoparte Criti u sine si u eilalti )i0uros u sine 5e simte vinovat 5e invinovateste pe sine :e0ativist De2ordonat emotional *s ultator plin de 0ri8a Comple4 si adan sentimente and impartaseste

5uperfi ial @ine onturat 5 him+are In re2atorGnaiv E2+uratorB emotional ino entGnaiv insensi+il delea0aGperformer inovator fara 0ri8i +un din fire auta iesiri nesuferit omuni a dire t = u fapte si sentimente> se iarta pe sine imediat evita onfruntarile puterni ver+al Personalitatea -al+ena

Da, dar te a0ata Iu+este profund si isi ia an0a8amente puterni e 'inte a sa nu raneas a si atun i and este 8enat

11&

:onposesiv 9ara ta t =foloseste umorul> )e+el Da sfaturi, dar nu1l interesea2a omplianta * epta sfaturi de la altii Invita 5e a epta pe sine si pe eilalti :epretentios )areori da vina sau a epta invinuirea Da vina pe altii Po2itiv 5implu 5la+ as ultator Imparte u usurinta sentimentele Da fara sa astepte Iu+este usor, dar nu se an0a8ea2a 'inte a sa1si salve2e pielea RELATIA INTERPERSONALA AL*ASTRU/&AL*EN Fpre,entare in a!anuntG I:TI'IT*T# versus DI5T)*CTI#

-al+en ii luminea2a viata lui *l+astru, iar *l+astru ii im+o0ateste viata lui -al+en. 9a o e hipa plina de pasiune. Indiferent a sunt parinte1 opil, prieten1prieten, sot1sotie sau an0a8at1 an0a8ator, de o+i ei a easta om+inatie are parte de le0aturi po2itive de reativitate 8u ausa si 0ri8a plina de an0a8ament. *l+astru este motivat de intimitate, -al+en de distra tie, dar are nevoie de intimitate. -al+en este mai in linat sa aute intimitatea de at este *l+astru tentat sa urmareas a distra tia. Tipi , *l+astru valori2ea2a foarte putin distra tia, preferand sa se on entre2e pe aspe tele serioase ale vietii. :i i o alta uloare de personalitate nu auta distra tia asa um o fa e -al+en. *desea a esta traieste pentru a se distra. Cand -al+en devine stresat a asa sau la servi iu, ho++y1urile sau va antele s urte ii in ar a +ateriile imediat. Intotdeauna sa re ompense2i ainele +un u o man0aiere si un -al+en dedi at u o va anta. -al+en nu va intele0e ni iodata um ineva se dedi a ori arei altei a tivitati in afara 8o ului. 5unt in e0ala masura derutati si de oamenii are nu stiu sa se rela4e2e in va anta. *l+astru tre+uie sa ai+a un motiv pentru a se rela4a si 8u a, in timp e, pentru -al+en, rela4area si 8o ul sunt un motiv in sine. *l+astru se an0a8ea2a mai ales in a tivitati are pot im+unatati relatia *l+astru1-al+en. ;or lua le tii de inot da a partenerul lor -al+en iu+este inotul. * orda prioritate in a fi impreuna in a tivitati si pro0ramea2a a tivitatile in dire tia im+unatatirii intimitatii relatiei. Parintii *l+astru, in mod normal, fires , isi asteapta opiii de la s oala, sport sau alte a tivitati, fara sa tina ont de in onveniente. Profesorul *l+astru adesea empati2ea2a u un elev are se lupta u sar inile. 5otii *l+astru planifi a fa erile sau o+li0atiile omunitare in prea8ma 2ilelor de nastere sau a altor evenimente spe iale astfel in at sa impartaseas a u toti mem+rii familiei ele+rarile memora+ile.

1%.

*l+astru se simte implinit si feri it and se an0a8ea2a intr1o relatie intima, in iuda numeroaselor e4pe tatii sau difi ultati. -al+en operea2a la un nivel superfi ial in ea mai mare parte a timpului. #ste apa+il de sentimente adan i, dar prefera o one4iune emotionala limitata la eea e are de fa ut 2ilni . *desea -al+en este a u2at de *l+astru a este nepasator pentru a da impresia de superfi ialitate. /a fel de frustranta pentru *l+astru este per eptia lui -al+en a *l+astru este dominator. -al+en remar a adesea a pretul platit pentru iu+irea unui *l+astru este prea mare uneori. Cand ei doi 0ases un nivel emotional re ipro satisfa ator, ni i o alta om+inatie de ulori nu se poate masura u a lor. 5unt distra tivi, sin eri, simpli, fara pretentii, des hisi si vi+ranti in relatia lor. Combinatia Albastru >alben Este preocupata in primul rand $e calitatea relatiei lor Glegatura umana veritabilaH. A 9I *P)#CI*T versus * 9I /*UD*T

Cand un -al+en vrea sa invete um sa se des ur e u un *l+astru, este foarte simplu. Primul lu ru pe are tre+uie sa1l fa a dimineata and se s oala este sa1i spuna lui *l+astru ETe iu+es si apre ie2 tot e fa i pentru mineB. *tat timp at este sin er, totul va de ur0e foarte usor. *l+astru tan8este dupa apropierea emotionala si dupa apre ierea partenerului. ;or renunta la pla erile personale pentru a veni in intampinarea dorintelor partenerului. *pre ia2a foarte mult and altii pun inaintea pla erilor proprii dorintele altora, hiar da a pentru s urt timp. Tema definitorie pentru *l+astru o putem 0asi usor intr1un ante din Camelot. )e0ele *rthur su0erea2a a modul de a E te purta u o femeie este s1o iu+esti, doar s1o iu+estiB. :imi nu este mai adevarat pentru un *l+astru, +ar+at sau femeie. Pur si simplu au nevoie sa stie a1i iu+esti si apre ie2i pentru a viata lor sa fie ompleta. *l+astru da totul la un asemenea nival, in at doar lauda nu este sufi ienta de o+i ei. :u sunt delo impresionati de re unosterile so iale, mai ales da a sunt superfi iale. *l+astru este mai de0ra+a impresionat de un +ilet de re unostinta s ris de mana de la ineva are le intele0e si apre ia2a ontri+utia. Pe de alta parte, tipi pentru -al+en este sa arun e lu rurile unul peste altul in ultimul moment si sa apara mirosind a o floare. :u are nevoie in mod spe ial de apre iere. 7 palma pe spate de feli itare si re unoasterea pu+li a =atun i and este potrivita> va fi destul pentru el. 5* 9I# @U: P#:T)U #/ =moral> versus 5* *)*T# @I:# I: 9*T* C#/7)/*/TI =so ial>

Persona8ul Jiminy Cri ?et al lui Ualt Disney poate fi numit onstiinta. #u il numes ara ter. :umiti1l um vreti, dar in final inseamna a *l+astru este mai preo upat de o+li0atiile morale, in timp e -al+en are nevoie de re unoastere so iala. Imi amintes a am onsultat un pa ient *l+astru imediat dupa un pa ient -al+en intr1o 2i. *mandoi se im+atasera la aniversarea de %! de ani a so rilor. *m fost fas inat de modul diferit in are au a+ordat in0ri8orarea fata de omportamentul lor. Pa ientul *l+astru vroia sa stie da a tre+uie sa se s u2e pentru faptul a s1a im+atat. #ra preo upat de intre+area da a un 0inere potrivit nu ar fi tre+uit sa ramana trea2 si sa a8ute 0a2dele la petre ere. Pa ientul -al+en voia sa stie da a eu red a eilalti mem+ri ai familiei vor 0andi rau despre el. #ra mai preo upat de ima0inea lui so iala in fata so rilor de at de omportamentul inade vat. *l+astru suferea din vina morala, -al+en suferea din vina so iala. *lt e4emplu al diferentelor dintre ei sta in pro+lema ontrolului 0reutatii. *l+astru are nevoie sa se mentina in forma pentru a sa le pla a lor um arata, in timp e -al+en vrea sa arate +ine in

1%1

o hii elorlalti. -al+en operea2a u vanitatea personala, in timp e *l+astru este preo upat in primul rand de auto1respe t. 5#CU)IT*T# versus *;#:TU)* P/I:* D# J7*C*

*l+astru este adesea invidios pe autoapre ierea lui -al+en. -al+en o are dintotdeauna, uneori de la nastere, si nu auta validarea in surse dinafara sa. 5e pla pe sine si red u adevarat a, in ele din urma, toate se re2olva. * easta in redere le permite sa aute aventura toata viata, in timp e *l+astru auta u disperare sentimentul de si0uranta. Pro+a+il a unul din motivele pentru are *l+astru auta un -al+en este onfortul pe are il resimte in relatia u ineva are nu depinde de in redere si si0uranta. Pe de alta parte, -al+en valori2ea2a se uritatea pe are o primeste de la *l+astru. *l+astru mun este foarte mult pentru a oferi se uritate elor pe are ii iu+este. Intuitiv -al+en simte impli area adan a a unui *l+astru si, in 0eneral, fa ori e pentru a1l opri pe *l+astru in viata sa. Chiar inainte de a ple a intr1o alatorie de afa eri, o femeie *l+astru a des operit a sotul ei -al+en fa use o afa ere u tatal ei fara a ea sa stie. :u a putut sa tolere2e a easta din partea tatalui. * amenitat a o sa1si paraseas a sotul pentru a nu putea a epta a a esta sa intera tione2e u tatal ei. * est om fara 0ri8i a fost distrus. -andul a o va pierde a devenit o+sesie. * sunat1o in fie are seara in timp e ea era in alatoria de afa eri, aproape hartuind1o. ;roia sa fie reasi0urat a ea in a il iu+este si va ramane u el. Cand ea a venit a asa, a asteptat1o la aeroport u un +u het de trandafiri si u o limu2ina. I1a itit poe2ii s rise de el pentru ea. In onstient, -al+en il auta pe *l+astru pentru a a esta pune a ent pe se uritate si stie a, dintre toate ulorile, *l+astru nu este doar el e auta el mai mult se uritatea, i si el are o ofera el mai mult. -al+en iu+este sa se intinda, sa se de2volte. Urmares u aviditate multe fatete ale vietii si sunt in prin ipal interesati de aventura prin 8oa a, 0asind ompetitia e4trema neatra0atoare. -al+en ris a de +unavoie, ei s im+a slu8+e, lo uinte si prieteni mult mai usor de at *l+astru. Iu+es sentimentul de a in er a eva nou si au nevoie in permanenta de provo ari de natura distra tiva pentru a le mentine interesul. *UT7:7'I# versus /I@#)T*T#

Cuvintele autonomie si libertate e4prima diferenta de s op. *l+astru vrea autonomie pentru a e4e uta o sar ina. -al+en vrea li+ertate pentru a indeplini o sar ina, la fel de mult a si pentru a lu ra pe ont propriu. In or0ani2atii, *l+astru si -al+en 0ases situatiile de mun a independenta foarte onforta+ile. *mandoi prefera sa li se dea responsa+ilitati si sa fie apoi lasati sa1si fa a trea+a in felul lor. * epta dire tivele, dar uras ontroalele. /ui *l+astru ii fa e pla ere latura reativa a autonomiei si tan8este dupa posi+ilitatea de a atin0e perfe tiunea and nimeni nu este in stare sa1i forte2e sa a epte medio ritatea. /ui -al+en ii pla intera tiunile so iale, dar prefera li+ertatea de a lu ra in ritmul propriu, fara a altii sa le sta+ileas a termene limita si sa1i forte2e la sedinte are nu sunt ne esare. *mandoi au tendinta de a onsidera mun a in e hipa mai de0ra+a o frana pentru stilul lor natural. *D*:CI'# #'7TI7:*/* versus 5UP#)9ICI*/IT*T# #'7TI7:*/*.

*l+astru are tendinta de a ramane an0a8at unei relatii de intimitate in iudat i atri ilor emotionale, pe and -al+en auta rapid refu0ii pentru de2ama0irile personale. /umea animalelor ne ofera doua modele. *l+astru este a a si ainele are urmareste un iepure" este on entrat si determinat, in afara ori arei tentatii de distra tie, isi urmareste u tena itate s opul. *l+astru este predi ti+il emotional si de o+i ei ramane fo usat pe un omportament toata viata.

1%%

-al+en este mai de0ra+a a fluturele, os iland tot timpul u o atitudineBuita1te si ve2iB. :u se opreste ni aieri prea mult si mentine o distanta de si0uranta u elelalte fiinte. 9rumos, 0entil si e4 itant, atra0e atentia tuturor dar sta+ileste putine le0aturi. *l+astru este dire t si onstat in intentiile emotionale, -al+en este mai va0 si impredi ti+il. *mandoi valori2ea2a sin er an0a8amentul, in iuda diferentelor de impli are emotionala. 5#)I75 5I P/I: D# T#/U)I versus JUC*U5 5I 5UP#)9ICI*/

-al+en = atre sotie>" :1ar fi 0ro2av sa fim primavara la Paris3 -andeste1te doar at de olorat si frumos va fiQ *l+astru = atre sot>" Iu+es romantismul Parisului primavara. Dar vreau sa mer0em and voi sti si0ur a suntem indra0ostiti. 5a mer0em in #uropa doar de dra0ul alatoriei nu ma in anta prea mult. 'ulti -al+en pot fi numiti E -al+en sa aitorB. 7s ilea2a tot timpul intre a veni aproape si a sta departe. 5edu u sarmul si ino enta lor, dar sunt usor de speriat. 5tralu es a soarele si ademenes u e4istenta lor ori0inala, dar imediat rad de tot atun i and *l+astrul din viata lor devine prea serios. * esta este un motiv parti ular de frustrare pentru *l+astru, are rareori se impli a superfi ial =mai ales in relatie>. -ases a atitudinea unui -al+en este difi il de respe tat si nu se pot +a2a pe el. -al+en este adesea uluit de serio2itatea u are *l+astru a+ordea2a relatia si1l onsidera prea in0ri8orat si prea 2elos in privinta an0a8amentelor. ETot e vroiam,B spunea un -al+en are se intalnea u o fata, Eera sa ma distre2 pur si simplu. 'odul in are *l+astru s1a purtat era de par a am fi fost el putin asatoritiB. P#)9#CTI7:I5' PUT#):IC versus P)7DUCTI;IT*T# I'P)*5TI*T*

*l+astru tre e prin viata o+servand toate detaliile si mentinand o on entrare penetranta. Dores sa mun eas a in plus pana and fa perfe t un lu ru. *l+astru valori2ea2a oamenii are e4prima a elasi tip de an0a8ament in privinta perfe tiunii, indiferent de profesie. 5unt adesea admirati de eilalti pentru devotamentul lor in eea e priveste perfe tiunea. In relatie, insa, a easta este motiv de frustrare pentru amandoi. -al+en devine frustrat de dorinta de perfe tiune a lui *l+astru. EDestul de +ineB este e4a t asa pentru -al+en1destul de +ine. Pentru *l+astru, a easta inseamna Ea te multumi u putinB. -al+en este mai in linat sa se uite la un 8u ator a Ilie :astase pe terenul de tenis. * est 8u ator roman ii impresiona pe fanii tenisului prin momente +riliante de 8o , alternate in e0ala masura u momente +riliante de opilarii, fa ute spe ial pentru amu2amentul pu+li ului. #ra lar la fel de interesat atat de apro+area so iala, at si de e4perti2a tehni a. * est stil de produ tivitate imprastiata adesea 0enerea2a frustrari teri+ile pentru *l+astru, are nu poate intele0e um persoana pe are o iu+este =in spe ial sot, opil, parinte> poate tre e prin viata u atat de putina 0ri8a pentru a uratete si dedi atie pentru perfe tiune. *l+astru are nevoie sa intelea0a a -al+en va fi ostil si non ooperant, pier2and toate sansele datorate harismei lor. 7ri um, 0al+en in 0eneral va e hili+ra +alanta 8o ului u momente produ tive si pline de insemnatate. * C7:T)7/* P#:T)U * C*5TI-* 5#CU)IT*T#* versus * C*UT* /I@#)T*T#*

7 personalitate *l+astru are tendinta de a prefera relatii oventionale, predi ti+ile si prudente. *u atata nevoie de sta+ilitate, in at in ear a sa tina totul su+ ontrol pentru a avea pa e si liniste. *l+astru este atat de potrivit si e4a t in at adesea se ale0e pe sine a fi seful in relatia *l+astru I

1%3

-al+en. -al+en re2ista ontrolului in mod instin tiv. )efu2a sa1i dea ontrolul lui *l+astru fara un pret. Depin2and de ara terul fie aruia, a est pret poate fi e4trem de mare. *l+astru adesea pare sa ontrole2e pentru a au nevoie sa se simta si0uri in relatie, iar a easta se uritate rede a provine din a sti e fa e si unde se du e -al+en, in fie are moment. De asemenea, *l+astru pare sa ontrole2e pentru a simte a este esential sa1i atra0a atentia tot timpul lui -al+en despre e este normal sa fa a in pu+li si despre manierele potrivite in fie are situatie. * est tip de instru tie este interiori2ata de -al+en a enervanta si non1ne esara. -al+en iu+este fle4i+ilitatea, s him+area si relatiile nestru turate. Uras le0aturile puterni e =Efii a asa pentru ina in fie are seara la ora $ fi4B> si au o nevoie foarte mi a de sta+ilitate. Pentru a e4perimenta u adevarat viata, li+ertatea are o insemnatate esentiala pentru un -al+en. #l pretuieste li+ertatea de a ale0e u ine sa fie, unde sa mear0a si um sa a8un0a a olo. Usor de manipulat, este foarte re eptiv la *l+astru, are ii permite sa1si alea0a propriile optiuni in viata. 9ara un ara ter sanatos, -al+en poate a+u2a de li+ertatea lui si se poate 0asi in situatia de a nu se an0a8a intr1o relatie, entrandu1se in s him+ pe propria persoana = a opus la o viata de ooperare>. )#5P7:5*@I/ versus I)#5P7:5*@I/

E5pune1mi, te ro0, da a ai au2it a se auta a tori pentru 0ra/itorul din ?"B, mi1a spus o mama *l+astru. E*m persoana perfe ta pentru sperietoarea de iori fara reier 1 fiul meuQB #ra in0ro2itor de frustrata de omportamentul lui iresponsa+il. E5eriosB, a ontinuat ea, Enu ma mena8a. #4ista vreo posi+ilitate a el sa apete reier vreodata3B 9iul sau -al+en era repre2entativ pentru iresponsa+ilitatea multor -al+en. )areori se opres si se 0andes inainte de a spune sau de a a tiona. -al+en este mai preo upat de fi2i ul lui de at da a dormitorul sau arata a o o ina. #ste re unos ut pentru tri ourile foarte s umpe pe are le plateste mai mult sau mai putin din +anii proprii. *dols entii -al+en par a du e a easta iresponsa+ilitate la paro4ism, datorita tran2itiei e4asperante de la opilarie la maturitate. @a+ysitter1ele -al+en sunt e4traordinare and se 8oa a u opiii, dar apoi prefera sa stea de vor+a la telefon u prietenii de at sa urete mi2eria pe are au fa ut1o and se 8u au u opiii. -al+en este mai preo upat de vite2a u are ia o ur+a de at de e li se intampla au iu urilor masinii. Un tata *l+astru era preo upat de at il osta fiul sau -al+en. EDin au2a ne0li8entei tale, a8un0 sa heltuies mult mai mult pentru tine de at pentru toti fratii tai la un lo B, spunea el. Il indemna tot timpul sa1si 0aseas a o slu8+a +ine platita pentru a putea supravietui pe ont propriu. -al+en nu a orda ni iodata importanta faptelor lui pe termen lun0, pentru a el traieste momentul. De o+i ei, *l+astru se opune imprumuturilor pe are -al+en vrea sa le fa a pentru e hipament de ampat, masini sau alte lu ruri importante pentru -al+en. Pe de alta parte, *l+astru este o ompanie nemaipomenita pentru -al+en. Ca si Uendy din Peter Pan, *l+astru se hinuieste onstant sa1l a8ute pe -al+en sa se maturi2e2e si sa fie responsa+il. Intotdeauna +a0a de seama detaliile si in mod onstant ii e4pli a de e detaliile = um ar fi ulorile semaforului, diploma de li eu, sau umerasele> e4ista. 5I:C#) versus :#5I:C#)

*l+astru se mandreste u sin eritatea si an0a8amentul loial pentru -al+en. Un lient *l+astru, Tom, a venit si a erut so oteala prietenului sau, John =-al+en>, despre um a putut a esta sa ple e intr1o va anta in sudul Californiei si apoi +rus s1a de is sa stea in *l+uXuerXue, :eS 'e4i o, pentru ultimul an de li eu. E#ram ei mai +uni prieteniB, spunea Tom. E:u red a el a inteles at am investit eu in prietenia noastra. 5i a um, dintr1o data, ma lasa +alta si plea a pentru o toana. Da a doar atat am insemnat eu pentru el, inseamna a de fapt nu am avut o prietenie nemaipomenita

1%4

ni iodata.B Tom era devastat la 0andul a prietenul sau il a+andona dupa 3 ani petre uti impreuna la li eu. Tom si John petre usera momente minunate impreuna. * um John era pre0atit sa e4perimente2e eva nou. EPana la urma traiesti o sin0ura viataB, spunea John. /ui *l+astru i se parea atat de nesin er pentru a el sa rifi ase totul pentru prietenia lor. -al+en simtea diferit. Daduse tot e putuse intr1o relatie, apoi se mutase and situatia se s him+ase. P)79I/ 5T#)5 versus P)79I/ PUT#):IC

Ima0inati1va urmatoarele" doi oameni sustin un interviu pentru un post la un teatru are fa e turnee. Unul ere un post de desi0ner si de roitor de ostume, in spatele s enei, de i, iar elalalt ere in mod spe ial un post are sa impli e pre2enta sa pe s ena. Care redeti a este *l+astru si are redeti a este -al+en3 Cer etarile au aratat a *l+astru prefera detaliile din spatele s enei, in timp e 0al+en prefera e4punerea pe s ena. Unuia ii pla e sa mun eas a u lu rurile, in timp e eluilalt ii pla e sa lu re2e u oamenii. 5U5PICI75 versus I:C)#<*T7)G:*I;

E:evasta1mea e mai eva de at 9@IB, se plan0ea un sot -al+en. E5tie tot e1am fa ut rau din 2iua in are ne1am unos ut. :1as vrea sa vad posterul pe are l1ar fa e da a as fi un riminalQB E#ste adevaratB, a fost ea de a ord. E*+ia ne intorsesem din va anta petre uta u un alt uplu. Intr1o 2i, sotii nostri au vrut sa ple e impreuna la pes uit. Prietenul sotului meu i1a trimis un sarut de la distanta sotiei sale si i1a spus sa nu1l astepte u masa, a nu stie and vine. #u am erut sa inspe te2 +ar a pentru a ma onvin0e a e in re0ula si pentru a1i adu e sotului meu vesta de salvare =pe are o umparasem si impa hetasem stiind a el s1ar putea sa vrea sa ple e u +ar a>. :u aveam in redere ni i in el, ni i in mine, ni i in +ar a. Poti sa1ti ima0ine2i a sotul meu moare intr1un a ident de +ar a si eu raman sa res sin0ura ei % opii3B 'ulti *l+astru tre prin viata prea suspi iosi. )areori sunt li+eri sa se +u ure de momentele pla ute pentru a sunt atat de o+isnuiti sa1si fa a 0ri8i in privinta a eea e poate mer0e rau. Pe at de mult sufera *l+astru din au2a mintii sale suspi ioase, pe atat poate -al+en sa sufere din au2a naturii sale nondis riminatorii. Prea des -al+eni minunati permit unor prieteni rai sa le intre in viata si sa le1o olore2e in mod urat. #i nu red a oamenii pot avea si intentii ne urate. 5e atasea2a u naivitate de oameni nepotriviti doar pentru a sunt Esimpati iB sau pentru a Ede fapt, odata e apu i sa1i unosti, iti dai seama a nu sunt hiar asa de raiB. Ino enta unui -al+en ii produ e in0ri8orare unui parinte *l+astru, pentru a a esta ii valori2ea2a entu2iasmul proaspat, dar se teme de onse intele inevita+ile ale 0esturilor fa ute fara pre autie. 7 mama *l+astru si1a trimis fii a -al+en la o s oala privata pentru a o desparti de un prieten u influente ne0ative. EPoti sa ma onsideri autoritara sau um vrei tuB, a spus ea plan0and, Edar nu puteam sa suport sa vad um a est opil super+ se transforma su+ o hii mei intr1un om sar asti , re e si durB. * fost o mis are 0ro2ava. 9ara de eptii. Tanara a stiut motivul, dar, um era un -al+en, imediat a 0asit o multumire in a fi departe de asa si de a se aventura in lume pe ont propriu. 51a dus la s oala parti ulara unde si1a fa ut multi prieteni +uni, s him+and mediul si stilul de viata. P)#* 5#:5I@I/ Pentru un intampla in viata *l+astru poate sa pentru a a reat versus I:5#:5I@I/

*l+astru, ori e este personal. 5e simt puterni responsa+ili pentru tot e se lor. 5ensi+ilitatea lor e4trema poate sa1i fa a 0reu de a eptat. Da a intar2ii, reada a de fapt nu ai vrut sa vii. Da a esti suparat, *l+astru se simte vinovat posi+ile dileme in viata ta. *l+astru ia oamenii si e4perientele prea personal.

1%!

*l+astru se lupta mereu u insesi+ilitatea lui -al+en, provenita din atitudinea sa lipsita de 0ri8i. *l+astru are tendinta de a rea multe din traumele lor emotionale datorita hipersensi+ilitatii sale, dar difi ultatile lor adesea mar mai ompli ate de insensi+ilitatea lui -al+en. 7 femeie *l+astru era inspaimantata de e4peditia pe un rau. * fa ut 0reseala de a intre+a doi prieteni -al+en, are mai fusesera intr1o astfel de e4peditie, da a sa o fa a sau nu. * estia au reasi0urat1o a nu e ni i o pro+lema, aproape ra2and de fri a ei. 9emeia a fost furioasa and ei au nu i1au luat temerile in serios. Prietenii ei erau insensi+ili. #a era prea sensi+ila. :#)*@D*T7) versus @U: DI: 9I)#

In relatia *l+astru-al+en, adesea omportamentele lor se afla in onfli t. *l+astru vrea a familia sa vina a asa in fie are seara pentru ina, -al+en vrea fle4i+ilitate in pro+lema orei la are a8un0e a asa. -al+en vrea sa fie intampinat u un 2am+et si un sarut, in timp e *l+astru vrea sa intelea0a de e nu sunt u 2am+etul pe +u2e e4a t in momentul in are -al+en se hotaraste sa apara a asa. *l+astru se lupta u faptul a el stie e este mai +ine pentru toata lumea, in spe ial pentru -al+en. -al+en are tendinta de a uita de timp, oameni, an0a8amente sau ori e alt eva are le1ar putea ompli a e4istenta. *desea opiii adota un -al+en pentru modul li+er in are se poarta. * easta il frustrea2a pe *l+astru, are este onvins a sin0urul motiv pentru are un -al+en este iu+it mai mult este faptul a nu ere ni iodata nimi de la nimeni. *l+astru vrea a un lu ru sa fie fa ut imediat, si sa fie fa ut +ine. -al+en vrea si el a un lu ru sa fie fa ut, dar ni iodata nu este foarte stri t, ori and poate interveni eva, de la invitatia unui prieten pentru o partida de tenis, pana la un de es in familie. -al+en rede a ele mai multe lu ruri nu tre+uie luate in serios, i tre+uie sa le lasi sa trea a fara sa le dai prea multa atentie. *l+astru ia in seama ori e =mai ales 0ala0ia opiilor si rapoartele date u intar2iere> si se simte omplet doar and fa e din ori e o pro+lema. :#I#)T*T7) versus I#)T*T7)

* esta repre2inta, poate, pun tul el mai tare al unui -al+en si pun tul el mai sla+ al unui *l+astru. In 0eneral, -al+en nu staruie pe tre ut. *l+astru stran0e enorme antitati de furie, resentiment si amara iune de1a lun0ul e4perientelor ne0ative. -aseste a este 0reu de tre ut peste sentimente pe are arareori un -al+en le simte. Da a un -al+en simte adan furie sau ostilitate, ii este foarte usor sa trea a peste a estea. Din a easta au2a viata lor pare sa fie mult mai usoara. 7 pa ienta *l+astru mi1a povestit um a reusit in sfarsit sa1l ierte pe fostul sot, are o parasise pentru o alta femeie. E5peram in se ret a intr1o 2i il voi vedea hel si 0ras, u +urta atarnandu1i disperata peste pantaloni si u turul pantalonilor atarnandu1i la spate.B Dar, u toata sin eritatea, s1a intre+at apoi E:u re2i, insa, a in sfarsit l1am iertat3B *l+astru tre+uie sa invete sa ierte, pentru a1i vor speria pe ompanionii lor -al+en, are nu le vor mai impartasi intimitatea. * easta ii va impiedi a astfel pe *l+astru sa e4perimente2e motivatia lor primara in viata I intimitatea. I:9)U:T* C7:9/ICT#/#, @*<*:DU15# P# P)I:CIPII versus #;IT* C7:9)U:T*)I/#

#4ista anumite prin ipii pe are *l+astru le onsidera nene0o ia+ile. 5unt 0ata sa1si puna reputatia in 8o pentru a este prin ipii. 5e vor lupta a o ursoai a e1si apara puiul de at sa renunte in numele pa ii. 5otia *l+astru este adesea furioasa pe sotul -al+en are nu se an0a8ea2a intr1o dis utie folositoare. *l+astru onsidera a a easta e4presie instita a sentimentelor arata a ii pasa. *l+astru mai de0ra+a suporta o relatie stresanta pentru a se fa e +ine intelesi in privinta prin ipiilor importante.

1%$

-al+en in lina mai de0ra+a spre evitarea onfruntarilor ra2and sau deviind dis utia pe un alt su+ie t mai putin ontroversat. #ste va2ut adesea a neloial sau a unul are fa e du+lu rol, din au2a neimpli arii lor ferme intr1o dis utie. -al+en este, pro+a+il, usor de onvins sa renunte la o filosofie sau la prin ipii proprii datorita faptului a a easta ar ere prea mult efort. DI5T*:T versus D#5CHI5

*l+astru este mai inhi+at de at -al+en, din mai multe motive. -al+en are un fel de a fi si0ur pe el, are1l invita in viata elorlalti. E7riunde m1as du e, intalnes ei mai dra0uti oameniB, spunea un -al+en. ;iata seamana umva u o o0linda, asa a -al+en pare sa 0aseas a invitatii oriunde s1ar du e. -al+en este indra0it de oameni indiferent de varsta, rasa sau nivel so io1e onomi . *l+astru este mai dis riminator si mai dispus la 8ude ati. 5unt re2ervati si suspi iosi de la distanta. *desea sunt iu+iti numai dupa o perioada su+stantiala de timp petre uta impreuna. *l+astru simte a Ea ma unoaste inseamna a ma iu+iB. -al+en simte a Ea ma iu+i inseamna a ma unoasteB. 7data e -al+en se simte invitat in inima uiva, devine vulnera+il si e4presiv. 5# I:;I:7;*T#5T# versus I:;I:7;*T#5T# P# */TII

*l+astru se uita in interiorul sau pentru a e4pli a relatiile proaste, in timp e -al+en, temandu1se de respin0erea reata de propriile limita, de o+i ei arun a vina pe altii. * easta ii opreste adesea pe -al+eni de la o de2voltare normala. Da a nu sunte atenti, -al+en isi poate petre e toata viata e4pli and tuturor a vina e a altora. :umai and se vor putea uita inlauntrul lor si vor a epta importanta responsa+ilitatii, vor intele0e adevarata forta are vine din a eptarea limitelor si asumarea responsa+ilitatii faptelor tale. Un opil -al+en dadea in mod repetat vina pe tatal sau *l+astru pentru pro+lemele s olare, ri2ele de identitate si hotie. De fapt, hiar ii fa ea pla ere sa1l auda pe +ietul tata a0oni2and despre purtarea fiului si despre um ar fi fa ut el lu rurile. * estui opil -al+en i1au tre+uit patru ani de frustrare si de2ama0iri personale pana and a in eput sa vada partea lui de vina in a easta relatie. Intr1un tar2iu, si1a asumat partea lui de responsa+ilitate si a in eput sa se de2volte normal. :#-*TI;I5T versus P7<ITI;I5T

*l+astru nu stie ni iodata de e un lu ru nu poate fi fa ut, in timp e -al+en imediat vede motivul pentru are tre+uie in er at. *l+astru intrea+a EDe e nu eu3 Cred a as fi ea mai +una ale0ereQB *l+astru vede toate pro+lemele, in timp e -al+en vede toate posi+ilitatile. *5CU/T*T7) P/I: D# -)IJ* versus *5CU/T*T7) J*/:IC

-al+en este de o+i ei in autatrea unei distra tii si rareori as ulta pe ineva intr1adevar. :u sunt interesati de detalii emotionale, adesea onsiderand a a sta s a1i as ulta pe eilalti este eva u adevarat pli tisitor. *l+astru adora ideea unei onversatii profunde si1i pasa realmente de eea e in ear a ealalta persoana sa transmita. 5unt as ultatori e4 elenti si nu sunt foarte interesati de e omentarii au de fa ut. *l+astru poate fi de2ama0it de stilul superfi ial de as ultare al unui -al+en si se poate simti tradat and -al+en ii aude uvintele dar nu se on entrea2a pe eea e simte. -al+en poate fi pli tisit de povestile unui *l+astru. *l+astru are tendinta de a asasina onversatia u prea multe amanunte, spuse de prea multe ori. 9ara indoiala, ati au2it fra2a Ea fa e o poveste lun0a mai s urtaBV *l+astru prefera versiunea Ea fa e o poveste s urta mai lun0aB. *l+astru vrea sa fie inteles si tinde sa vor+eas a intr1una in speranta superstitioasa a intr1un final se va re2olva.

1%(

ITI D*, D*) T# *-*T*

versus

ITI D* 9*)* 5* *5T#PT#

*l+astru are tendinta de a da mult mai mult de at -al+en. Dar, and -al+en da, el nu mai asteapta nimi , in timp e *l+astru da si are e4pe tatii. 'ulti *l+astru devin furiosi and sunt tratati mes hin dupa e au fost intelesi invers de eilalti. 'ulti indivi2i mi1au spus e resentimente aveau dupa e isi tratau oaspetii a pe re0i, iar a estia nu aveau ma ar un uvant de apre iere. -al+en arareori simte de2ama0iri atat de profunde. 9ie dau mai putin, fie atun i and dau nu se asteapta la multumiri. IU@#5T# *D*:C 5I I5I I* *:-*J*'#:T# PUT#):IC# versus IU@#5T# U57), 9*)* *:-*J*'#:T#

*l+astru are o puterni a loialitate pentru ori ine sau ori e fata de are se an0a8ea2a. 5e simt mai onforta+il and se an0a8ea2a in relatii si se tem foarte tare and sunt nevoiti sa1si anule2e an0a8amentele pe are si le iau. Un ole0 de1al meu *l+astru tre ea printr1o e4eprienta emotionala devastatoare in er and sa se de ida da a sa stea u sotia sa , are1i oferea distra tie, dar nu si adan ime emotionala, sau sa o paraseas a pentru o femeie pe are o iu+ea a pe un prieten de ani +uni. In final, nu a e4istat ni i o de i2ie reala. Isi iu+ea sotia si nu a putut sa o paraseas a, in iuda momentelor 0oale pe are le indura. In ontrast, imi amintes de intre erea de s hi u un prieten -al+en. Imi amintea de Peter Pan, u a tele sale iresponsa+ile si u refu2ul sau de a a epta erintele so ietatii in are res use. Pretindea a se simte in ar erat, onstrans si an0a8at in maria8. ;roia sa se 8oa e mai mult de at vroia sa fie responsa+il pentru sotia si opiii sai. /a un an dupa onversatia noastra, prietenul meu isi a+andonase familia pentru mai multa distra tie. -al+en are tendinta de a fi vulnera+il pe termen lun0, din au2a lipsei de an0a8ament eruta de impartasirea imtimitatii. * easta om+inatie e4traordinara de ulori opuse ofera posi+ilitati pe are ni i o alta om+inatie de ulori nu le au. Impartases o admiratie re ipro a. -al+en apre ia2a *l+astru pentru talentul, reativitatea, sensi+ilitatea, loialitatea, an0a8amentul si intimitatea pe are le ofera. *l+astru valori2ea2a -al+en pentru vi0oarea, optimismul, a eptanta, iertarea, andoarea si intimitatea pe are le da. *mandoi investes in relatie potential puterni de intimitate si, uneori, re unos siner0ia uni a are1i tine impreuna. $AC CEA MAI PUTERNICA RELATIE DIN OPUSELE COMPLEMENTARE *l+astru are nevoie de -al+en" Pentru a mentine o perspe tiva sanatoasa Ea um si ai iB Pentru a avea momente reative si distra tive Pentru a nutri optimism si speranta. Pentru a1i indra0i si apre ia. Pentru a li se reaminti de valoarea lor intrinse a. Pentru a1i fa e sa rada. Pentru a le arata partea luminoasa a vietii. Pentru a lasa onversatia sa pluteas a. Pentru a fa ilita relatiile so iale. Pentru a imparti momente de intimitate. -al+en are nevoie de *l+astru" Pentru a le da sta+ilitate si dire tie. Pentru a1i invata ompasiunea si sensi+ilitatea Pentru a o+serva detaliile si spe ifi ul Pentru a le da sta+ilitate Pentru a1i in ura8a in ompletarea sar inilor. Pentru a le reaminti de evenimente si fapte. Pentru a rade u ei.

1%,

Pentru a1i pretui si a1i +a0a in seama.

Pentru a le da teluri alau2itoare morale.

CON$LICTE POTENTIALE */@*5T)U 9oarte devotati. Prea sensi+ili In 0eneral orientati spre mun a Controlea2a 7rientat spre detaliu 5erios Isi ia prea multe responsa+ilitati * tionea2a apropiat si um se uvine Prea neatent u sine Cere mult timp pentru deli+erare in de i2ii -*/@#: *desea sar asti Prefera a tivitatile distra tive 7+sedat de li+ertate 9ara detalii, in mare 9ara 0ri8i Iresponsa+il *desea neapropiat si fara maniere 7+sedat de sine Ia de i2ii spontan

1%&

Capitolul 1# LE&ATURILE AL* J &AL*EN

Combina1iile ALD :ALD sunt compatibile una cu alta 4i cu lumea din /urul lor. Relaiile AL ! AL "Pace #i toleran$%

)elaKiile */@ I */@ sunt rela4ante Mi liniMtitoare. :u heltuies ener0ie e4 esivL Nn lupta neimportantL a puterii ori Nn eea e priveMte detaliile. * eastL om+inaKie tolerea2L diferenKele. #ste mult mai onforta+il pentru amJndouL sL i0nore omportamentul iritant de Jt sL fa L din a esta un s op. De a eea, eea e de o+i ei reea2L un onfli t serios pentru alte om+inaKii de personalitate, u 0reu afe tea2L le0Ltura al+ Ial+. *l+ul nu este desenat de o+i ei a un lider. /upta om+inaKiei al+ I al+ se du e fLrL o larL definire a rolului de lider. #ste tipi pentru amJndouL ulorile sL se aMtepte una de la alta sL preia ondu erea. :i i una ni i alta nu se ondu dupL un anumit plan sau reea2L teluri puterni e pentru viitor. :i i una nu se supLrL da L ealaltL de ide, plLnuieMte eva sau o an0a8ea2L pe ealaltL pentru viitor. Com+inaKia al+ I al+ este foarte tolerantL una u ealaltL Mi u lumea Nn on8urLtoare. 5unt foarte fle4i+ile Mi se pot a omoda uMor. PMi permit una eleilalte preferinKe independente =ho++y1uri personale, mod de lu ru> Mi se pot +a2a una pe ealaltL =NMi as ultL una alteia Nn0ri8orLrile ore Nntre0i>. * eastL om+inaKie puterni L NnKele0e importanKa de a avea un anumit statut Nn furtuna vieKii Mi oferL a est dar prietenilorV familiei sau ole0ilor. Pn timp e om+inaKia al+ I al+ nu este o+iMnuitL Nn relaKiile maritale, sunt foarte a0rea+ile Nn relaKiile de prietenie. 'aria8ul presupune preo uparea pentru po2iKia de lider. )elaKiile de prietenie NnsL nu. *tJta timp Jt relaKiile sunt +ine stru turate Mi +ine sta+ilite, a eastL om+inaKie NntJmpinL mi i difi ultLKii Nn a opera u su es. Cele douL elemente din a eastL om+inaKie primarL se luptL u EmotivaKiaB Mi Erolul de liderB. Persona8ul al+ mun eMte foarte 0reu pentru de2voltarea automotivaKiei, tehni ii Mi aservirea unor a+ilitLKii. Cu a este a+ilitLKii Nn s him+ om+inaKia al+ I al+ are mai multe Manse de JMti0. Pace J Liniste * se NnKele0e fie are u elLlalt sunt motive de pa e. 9ie are adu e toleranKa ne esarL Mi rL+darea Nn relaKie. Pn ordinea Nn are pa ea este asi0uratL este un e4emplu lar de ontopire a eea e ve2i . /umea 0eo0rafi L ilustrea2L Nn mod interesant a a estei motivaKii puterni e Nn toate al+urile. :aKiile al+ a 9inlanda, Canada sunt iu+itoare de pa e Mi foarte rar da L Nn epe vreuna rL2+oi. TotuMi ele sunt unos ute a menKinLtoare de puterni e apLrLrii Jnd sunt ata ate de alte naKiuni mai a0resive. Camaraderia al+ului este asemLnLtoare naKiunilor al+e Nn omportamentul lor. #le se luptL pentru o oe4istenKL paMni L. TotuMi sunt 0ata sL se apere prompt Jnd forKe din afarL intervin ontra intereselor lor. Ra"dare si toleranta 9oarte 0reu a eastL om+inaKie te Nnfurie sau te fa e sL te simKi pre8udi iat. #4istL o a eptare mutualL. #le nu er altor ulori sL fie rL+dLtoare Mi tolerante. /e0Lturile al+ I al+ ne amintes de viaKa lui 'ahatma -andhi sau 'artin /uther Rin0. *mJndoi au promovat Nn mod ta it o lume plinL de pre8ude LKi Mi nedreptate fLrL nevoia de mari faime sau pu+li itate = fLrL surle Mi trJm+iKe>.

13.

/e0Lturile al+ I al+ nu sunt opulente. #le onvieKuies simplu Mi permit Mi altora o viaKL simplL. E/e0Lturile al+ I al+ sunt identifi a+ile prin pa ea lorB. Satisfacere / Multu!ire Ima0inaKi1vL o relaKie Nn are nu e4istL de2a orduri sau onfli te. Ima0inaKi1vL al+ u al+. * eastL prietenie rareori se plJn0e sau are difi ultLKii Nn a se NnKele0e una u ealaltL. De fapt foarte rar s1au o+servat pro+leme. * eastL om+inaKie este ultima a Lrei dorinKL este sL1Mi heltuias L ener0ia Nn onfli te ne0ative. #le sunt mulKumite re ipro . Co!placere neproductiva #ste o +ine uvJntare sL fii prevenit de 0reMelile altora, sL fii rupt de realitate este o iresponsa+ilitate. 'ulte om+inaKii al+ I al+ NMi permit sL se ompla L Nn relaKia lor Mi sL i0nore ir umstanKele din afara a esteia. 5unt a elevii de li eu are la hea2L Nnaintea a+solvirii Mi are sunt surprinMi L nu au de mun L. Com+inaKiile al+ I al+ sunt foarte adesea onservatoare Mi sfJrMes ale0JnduIse u partea s urtL a +LKului. CJnd presiunea devine vi2i+ilL a eastL om+inaKie foarte pasivL Mi neprodu tivL este total nepre0LtitL Mi vulnera+ilL. * eastL om+inaKie este +ine unos utL Nn a lLsa lu rurile pe are le pot fa e a2i pe mJine. 5unt delLsLtori Mi, fLrL ineva are este puterni determinat, sunt Nn linaKi mai de0ra+L sL dea deoparte lu rurile mai importante. 5e tolerea2L una pe ealaltL Nntr1un mod rela4ant. Din a eastL au2L poate re2ulta o neprodu tivitate peri uloasL. 5tatul HaSaii a e4perimentat1o. HaSaianii s1au omplL ut Nn a eastL 0rLdinL a paradisului pJnL Jnd au reali2at dintr1o datL L investitorii din afarL le1au umpLrat Kara hiar de su+ nasul lor, nelLsJndu1le astfel nimi de transmis strLnepoKilor lor. /e0Lturile al+ 1 al+ pot fi atJt de neprodu tive Nn Jt pot deveni vi time ale altora, om+inaKii de ulori mult mai determinante. #le tre+uie sL NnveKe sL e hili+re2e stilul de viaKL omplL ut Mi rela4ant u produ tivitatea ne esarL pentru a Nndura u su es pro+lemele e se ives Nn viaKa de 2i u 2i. Auto indoiala si indeci,ie * eastL om+inaKie suferL Nnainte de toate de auto1NndoialL =neNn redere>. De o+i ei au Nndoieli despre de i2iile luate sau de apa itLKile personale. Trenea2L Nn a eastL nesi0uranKL din au2L L de o+i ei nu sunt onvinMi L au luat de i2ia ore tL. *l+ii NMi pun mai de0ra+L Nntre+Lri despre de i2ie de Jt sL ia o po2iKie dire tL Nn susKinerea a esteia sau Nmpotriva ei, indiferent de de i2ia luatL. 9ie are aMteaptL rea Kia eluilalt pentru a putea onstata da L a avut sau nu dreptate. #4istL a2uri Nn are a eastL rea Kie lipseMte iar Nntre+Lrile u privire la de i2ia luatL rLmJn fLrL rLspuns. Pn rederea Nn sine se do+JndeMte personal. Pn rederea vine dupL a easta. *l+ii fie NMi asumL ris urile, fie NMi a eptL de i2iile. * este inde i2ii si neNn rederi rLmJn +lo ate Nn le0Lturile al+ I al+. DependentaA Ti!iditateA Nea!plinire *l+ii pot fi pli tisitori ori par pli tisitori datoritL naturii lor timide, dependente, nepLsLrii. Com+inaKia al+ I al+ poate fun Kiona onforta+il, stati , lun0i perioade de timp da L nu e4istL ineva Nn 8urul lor sL1i anime. Un uplu al+1 al+ s1a omplL ut ani +uni Nn a eastL situaKie pJnL sL se LsLtoreas L. /e0Ltura lor se redu e la vi2ionarea pro0ramelor de televi2or Mi la dormit. Unul o+iMnuia sL1l sune pe elLlalt tJr2iu Nn noapte Mi vor+eau pJnL Jnd adormeau amJndoi. :u vL fa eKi 0ri8i, erau teri+ili de rL+dLtori unul u elLlalt. *u terminat u dra0ostea la s urt timp dupL LsLtorie, dar au mai trLit ! ani NmpreunL pJnL la destrLmarea LsLtoriei. PJnL la urmL ine a Nnto mit a tele de divorK3 *mJndoi erau prea delLsLtori sL fa L prima mutare. :i i unul nu era impli at Nntr1o altL relaKie iar LsLtoria lor fun Kiona din pun t de vedere le0al, pJnL Jnd prietenii au pus1o pe femeie sL

131

introdu L a Kiunea de divorK. E9orKarea mJiniiB poate fi traumati2antL pentru relaKia al+ I al+. Din neferi ire timiditatea lor promovea2L, de o+i ei, ompromisuri nesLnLtoase. 9iind forKaKi mai de0ra+L sL1Mi re2olve pro+lemele u mai multL responsa+ilitate. Com+inaKia al+ I al+ autL o oe4istenKL paMni L. PreferL sL pluteas L deasupra valorilor vieKii de Jt sL le Nnfrunte dire t. 5unt rL+dLtori unul u elLlalt Mi u lumea lor. * easta om+inaKie evitL timid ris urile Mi luarea de de i2ii. #i preferL o e4istenKL liniMtitL Mi si0urL Mi sunt total Nmpotriva unei vieKi dinami e Mi tumultoase. LE&ITURILE AL* J &AL*EN &in'asie * eastL le0LturL se referL la E+LieKii de trea+LB sau la fete. 5unt persoane simpati e, autL o ale uMoarL de intera Kiune Mi nu se aMteaptL la prea mult din partea altora. :i i unul nu autL sL1l deran8e2e pe elLlalt. Pot fi pLrinKi sau ole0i e4 elenKi dar foarte 0reu se impli L Nntr1o relaKie intimL. De douL ori am fost impli at Nntr1o relaKie u niMte fete minunate, 0in0aMe, plL ute, dar ni i una nu a fost destul. Pmi dau seama a um L deMi e4istL o atra Kie foarte puterni L Mi un onfort emoKional relaKiile mele erau in omplete. #u sunt un Eal+B, ea este un 0al+en, Nn a ea perioadL aveam nevoie de ineva puterni . De2voltJndu1mi ara terul de a lun0ul anilor sunt si0ur L a um am putea ompleta u su es a est pu22le deoare e a um am adLu0at noi piese stru turii mele de personalitate. *l+ul Mi 0al+enul se a omodea2L unul u elLlalt. Pn 0eneral nu se motivea2L unul pe elLlalt. Poate le lipseMte fero itatea pe are o au EroMulB u Eal+astruB, de a1Mi aprinde fo ul unu altuia. Ca Mi opii au a eleaMi valori Mi preferinKe pentru a tivitLKi normale, naturale. Ca prieteni Nn adoles enKL Mi pJnL aproape de maturitate natura lor 0entilL Ni fa e sL ai+L relaKii po2itive. Ca adulKi ei se apre ia2L unii pe alKii fLrL a fi prea ompli aKi. Poate e4ista o ameste are au2alL onforta+ilL a doi oameni independenKi. ;I<U*/I<*)#* PersonalitLKii Eal+eB PersonalitLKii E0al+eneB 5C7P /iniMte :#;7I Putere Mi stLpJnire de sine )espe t 5L se simtL +ine u el * eptare C# ;7) IndependenKL Prote Kie 5L fie mulKumiKi Mi sL mulKumeas L Mi pe alKii 5L spul+ere nesi0uranKa *venturL /i+ertate 5L fie pe pla ul altora Mi al lor 5L as undL eMe urile. /e0Lturi superfi iale 5L fie vor+it de +ine * eptat so ial *pro+are Distra Kie

STIL COMPORTAMENTAL 5ta+ilitate Profil s L2ut =sla+> 5 him+are Profil tare

13%

)efu2ul de a fi ontrolat Pli tisit Pasiv DelLsLtor 5in0urati Tena e 'JrKoa0L #Muea2L /o0i Comuni ativ =Cu sentiment Mi fapte> #4e utant Pn spatele s enei )L+dLtor :eNntre+Ltor )ela4at :u este posesiv /iniMtit Puterni nonver+al 'anipulare liniMtitL Iu+eMte domol u tLrie 5e an0a8ea2L Nn relaKie Creativ *pli L re0ulile Pn0Lduitor 'eti ulos DL sfaturi doar atun i Jnd i se ere CautL sfaturi dar nu le ere Nn mod deose+it Pn0Lduitor Tolerant u eilalKi 5e simte inade vat :u1Mi de2vLluie viaKa UrLMte onfli tele Mi reper usiunile IartL dar un uitL

)efu2L sL fie ontrolat #ntu2iasmat * tiv Parti ipL a tiv UMor distrat Cal de ursL #moKional Mi e4presiv #moKional Comuni ativ =Cu sentiment Mi fapte> Dele0at G Performer Pn lumina refle toarelor @ine Nn2estrat :ean4ios Cu +L0are de seamL :u este posesiv #vitL onfruntLrile Puterni ver+al CautL Li de es hivare UMurati 5e an0a8ea2L Nn relaKie Produ tivitate relativL Pn al L re0ulile 9LrL meti ulo2itate =foloseMte umorul> DL sfaturi NnsL un se on entrea2LV le oferL u Nn0LduinKL PrimeMte +ine sfaturile +une 5timulativ Pi a eptL pe eilalKi *re un puterni respe t de sine )ar NMi a eptL 0reMelile sau vina Pi pla e sL fa L faKL tuturor situaKiilor, se fereMte sL1i de2amL0eas L pe eilalKi IertLtor

133

RELAHIILE INTERPERSONALE AL* J &AL*EN

=pre2entare aprofundatL> /I:ITT# versus *'U<*'#:T

*l+ii nu pot NnKele0e de e 0al+enii se pot impli a Nntr1o relaKie u toate ne a2urile are se ives Nn de2voltarea a esteia, ori Nn a tivitLKile omunitLKii, la M oalL sau la servi iu. *l+ii Nn linL mai mult sL fie duMi de val Mi devin frustraKii Jnd prietenii lor E0al+eniiB suprali itea2L sau Ni tJrLs Nn a tivitLKii sau situaKii nu neapLrat ne esare. EDa L aM fi Mtiut L viaKa u tine va fi aMa de haoti LB a femeie Eal+LB a e4 lamat Ltre on u+inul ei E0al+enB, aM fi urmat Jteva ursuri Mi m1aM fi an0a8at a se retara ta personalL. #ste o adevLratL ne+unie Jnd lumea ne sunL Nn mod onstant iar +Lr+aKii 2+urdL prin toatL asa noastrL. Cre2i L ar tre+ui +L0aKi la NntreKinere sau sL ne des hidem o linie telefoni L pentru oferit servi ii3 E*l+iiB se strLduies sL nu1Mi ompli e viaKa Nn timp e E0al+eniiB se impli L, sunt a tivi Mi Nn ear L sL1Mi fa L viaKa Jt mai amu2antL. E*l+iiB sunt mai interesaKi sL se NnKelea0L u eilalKi de Jt sL ai+L ei ultimul uvJnt. E*l+iiB a eptL ta it multe din limitele E0al+enilorB Nn timp e a eMtia Ni ta hinea2L pe Eal+iB Mi Ni iau Nn derJdere limitele Eal+ilorB. PUT#)# TI *UT7 C7:T)7/ versus I:TI'IT*T#

E*l+iiB sunt interesaKi Nn a1Mi de2volta un mediu Nn on8urLtor si0ur Nn timp e E0al+eniiB du o e4istenKL ris antL. E-al+eniiB sunt e4trovertiKi Nn timp e partenerii lor Eal+iB sunt mult mai re2ervaKi. E*l+iiB sunt a niMte pisi i la+ile, sL vinL Mi sL ple e intr1un lo numai al lor. E-al+eniiB sunt pre um Jinii, Nntotdeauna autL sL fa L o+servaKi, sL fie alintaKi, sL le a or2i toatL atenKia 5\ 9I# )#5P#CT*T versus 5\ 9I# )U-*T

E*l+iiB au nevoie a dorinKele lor sL fie respe tate, nu dores sL fie NmpinMi sL ia o de i2ie, nu se simt +ine Nntr1o astfel de situaKie. E*l+iiB par =din pun t de vedere omportamental> sL ai+L nevoie mai tot timpul de ru0LminKi Mi atenKie, Nn realitate ei vor sL le fie respe tatL liniMtea, preferinKele. Din au2L L Eal+iiB sunt un 0en nonver+al ei vor+es numai Jnd este ne esar, pentru a fi lLsaKi Nn pa e, sL rLmJnL doar u anumiKi prieteni sau u ine alt ineva dores ei. E-al+eniiB pot pLrea uneori lipsiKi de respe t, le pla e sL atra0L atenKia Mi sL fie ru0aKi. Devin frustraKi u prietenii Eal+iB are nu prea vor+es dar se aMteaptL a a eMtia sL le unoas L dorinKele Mi sL le respe te. Poate una dintre ele mai difi ile intera Kiuni Nn relaKia al+ I 0al+en este din au2L L fie are are nevoi diferite Nn eea e priveMte respe tul Mi NnKele0erea. E*l+iiB nu prea sunt re unos uKi pentru apa itatea de a1i NnKele0e pe eilalKi. E-al+eniiB sunt adesea lipsiKi de respe t faKL de eilalKi Mi depLMes de o+i ei limitele impuse de Eal+iB. P)7T#C[I# versus /I@#)T*T#

E-al+eniiB tind sL fie mai de Nn redere de Jt Eal+iiB. E-al+eniiB NMi asumL ris urile Mi de a eea se simt mai +ine faKL de ne unos uKi, Nn timp e Eal+iiB preferL sL fie Nn on8uraKi de si0uranKL. E-al+eniiB Ni provoa L de multe ori pe prietenii lor Eal+iB sL atin0L Mi sL Nn er e e4perienKe sLl+ati e Mi ne+uneMti. E*l+iiB sunt mult mai on entraKi pe eea e se NntJmplL dupL a este e4perienKe, E0al+eniiB sunt Nn linaKi sL1i lase pe Eal+iB le0aKi emoKional Nn timp e ei nu prea se impli L.

134

5T*@I/IT*T#

versus

5CHI'@*)#

E*l+iiB Mi E0al+eniiB de o+i ei nu per vLd viaKa prin a eeaMi fereastrL. E*l+iiB vor sL vadL a eeaMi s enL, E0al+eniiB NMi tot s him+L ta+loul. E*l+iiB apre ia2L oportunitLKile pe are E0al+eniiB le adu dar nu 0Lses ne esar sL le e4perimente2e atJt de rapid sau in onvena+il. P/ICTI5#*/\ versus :#)\@D*)#

Da L ineva are Nn linaKii sL adL Nn o+iMnuit a eMtia sunt Eal+iiB. #i sunt adepKii sindromului Ea elaMiB I a eeaMi maMinL, a eleaMi LrKi, a eiaMi prieteni, a eeaMi asL. E-al+eniiB se luptL u e4a t opusul a estei tendinKe. 5indromul EaltfelB, totul Nn viaKa lor este un flu4 ontinuu. #i Nn1 totdeauna Nn ear L mJn Lruri noi, LlLtori Nn lo uri noi, sL NntJlneas L noi prieteni Mi sL1Mi umpere maMini noi. C*/CU/*T versus I'P/IC*)#

E*l+iiB au nevoi de ori e sL fie le0aKi de prietenii lor E0al+eniiB pentru a Nn er a e4perienKe noi. E-al+eniiB dores sL1i impli e pe Eal+iB Nn a tivitate lor. #i sunt atJt de impli aKi Nn onvin0eri Nn Jt Eal+iiB u 0reu le re2istL. 7ri um E0al+eniiB o+oses sL1i tot onvin0L pe Eal+iB sL riMte Mi ei eva mai mult. T#:*C# versus I:9/U#:[*@I/I

E*l+iiB sunt a niMte ai de ursL lun0L, sunt tena e Nn efortul lor de a atin0e o anumitL KintL. *tun i Jnd sunt an0a8aKi pentru o au2L sunt foarte 0reu de a+Ltut de la drumul lor. E-al+eniiB sunt predispuMi sL sarL de la una la alta. E*l+iiB se simt frustraKi de modul Nn are E0al+eniiB se manifestL dar tind sL fie toleranKi u a eMtia Nn iuda iritLrilor pe are E0al+eniB le provoa L. I'P)#5I7:*@I/I, PTI #HP)I'\ CU -)#U 5#:TI'#:T#/# versus #'7TI;I TI #HP)#5I;I

7 adoles entL E0al+enLB =frustratL Mi imploratoare> EDar de e nu vii sL iei ina u pLrinKii mei3B PMi dores atJt de mult sL te unoas L. Un adoles ent Eal+B =frustrat Mi tL ut> Nn L nu mL simt pre0Ltit sL1i NntJlnes . Poate sLptLmJna viitoare. * est tJnLr Eal+B mi s1a onfesat L1i este teamL L pLrinKii prietenei lui Nl vor Nntre+a e note are. 5e simKea frustrat deoare e ei ar putea fi de2amL0iKi de el Mi nu o vor mai lLsa pe fii a lor sL se mai NntJlneas L u el. * preferat L de Jt sL fie instit u ei mai +ine sL1i evite. E*l+iiB adesea 0Jndes profund dar preferL sL nu spunL deoare e se tem L nu au a+ilitLKii oratori e. De a eea NKi ponderea2L simKLmintele Mi vor+es foarte puKin despre ei. E-al+eniiB se a0itL, sunt demonstrativi, ei au nevoie sL e4prime eea e simt Mi sL afle a elaMi lu ru Mi de la prietenii lor Eal+iB. E-al+eniiB tre+uie sL NnveKe sL ai+L rL+dare u Eal+iiB. * eMtia apre ia2L faptul L E0al+eniiB petre timpul u ei fLrL a se aMtepta a a eMtia sL vor+eas L. E*l+iiB er timp Jnd se simt a eptaKii sunt mult mai dispuMi sL se e4punL. #H#CUT*:T versus D#/#-*TGP)7T*-7:I5T

E*l+iiB sunt mai de0ra+L e4e utanti de Jt Mefi. :u sunt interesati de fanfare Mi ompli aKii. Pn 0eneral se simt mai +ine da L fa ei mun a de Jt sL dele0e pe alt ineva. E*l+iiB nu sunt puterni i pe

13!

omuni area ver+alL eea e le Nn0rLdeMte a+ilitLKile mana0eriale. De Jte ori Eal+iiB se simt onforta+il u a este a+ilitLKii iau de i2ii e4 elente datoritL rL+dLrii, ta tului Mi toleranKei faKL de eilalKi an0a8aKi. E-al+enilorB le pla e entrul s enei. /a pla oportunitLKile =nu tre+uri de rutinL, vL ro0>. 5ar Nntotdeauna Nn a8utorul altora, fa s hiKe Mi s heme. E-al+eniiB sunt lideri arismati i. 5unt motivatori dinami i Mi Ni NntJlnim deseori Nn lumina refle toarelor vi2avi de mun a a tualL. E*l+iiB Mi E0al+eniiB lu rea2L +ine NmpreunL pentru L rolul lor preferat este Nn dire Kii diferite. )\@D\T7) versus @I:# P:<#5T)*T

Doi +uni prieteni au petre ut mult timp NmpreunL Nn timpul ole0iului. #rau ole0i de amerL Mi foarte des mer0eau NmpreunL prin ampus sL mLnJn e, sau la +i+liote L sL studie2e. E*l+ulB sosea de o+i ei u o orL mai tJr2iu faKL de timpul sta+ilit. Prietenul lui E0al+enB NMi 0Lsea de o+i ei un lo liniMtit unde sL studie2e ori se amu2a u ineva Nn timp e aMtepta. :u s1au supLrat ni iodatL unul pe elLlalt. *le0eau sL mear0L sL mLnJn e sau sL mear0L la un film, mai tJr2iu. Da L E0al+enulB se pli tisea o lua Nnainte Mi nimeni nu era supLrat sau Nn0ri8orat. E-al+eniiB Mi Eal+iiB se +u urL de o apa itate de toleranKL Mi a eptare rare are nu e4istL la altL om+inaKie de ulori. *mJndoi sunt domoli la mJnie Mi se miM L repede atun i Jnd alune L. :7:P75#5I; versus :7:P75#5I;

De o+i ei ni i una dintre personalitLKi nu este ondusL de nevoia de a poseda oameni sau lu ruri materiale. E-al+eniiB trLies momentul, foarte rar e onomises +ani, au atJt Jt le tre+uie a sL supravieKuias L. E-al+eniiB Nntotdeauna NMi pot fa e noi prieteni Mi de a eea foarte rar se simt pedepsiKi da L pierd oamenii din viaKa lor. Unii NMi pot ima0ina L ar putea sL piardL prieteni, soKii, opii deoare e ei sunt atJt de impli aKi Nn viaKa lor. E*l+iiB sunt atenKi la modul de a+ordare al elorlalKi. Deseori sunt ontrariaKi da L sunt respinMi Mi nu Mtiu um sL rea Kione2e. Tipi pentru Eal+iB este 0ri8a e o au pentru avanta8ele materiale. Com+inaKia Eal+ I 0al+enB este foarte rela4antL. :i i una din po2iKiile pe are o au unul faKL de elLlalt nu Ni soli itL prea mult. *mJndouL ulorile dores a a eastL po2iKie =posturL> sL ni i nu e4iste Nn adrul relaKiei lor deoare e este mult mai +ine sL trLieMti fLrL de Ea fiB sau Ea aveaB mai mult. *P/IC\ )#-U/I/# versus P:C*/C\ )#-U/I/#

E*l+iiB tind sL se supunL le0ilor, re0ulilor, re0ulamentelor, or0anelor autoritLKii. E-al+eniiB n1o fa de o+i ei. * easta poate rea tensiuni Nntre a eMtia. 7ri um Eal+iiB sunt atJt de toleranKi Mi u mult ta t Nn Jt de o+i ei Ni onvin0 pe E0al+eniB sL1Mi revi2uias L omportamentul ina epta+il. E-al+eniiB sunt sensi+ili la a eptarea so ialL Nn iuda Nn linaKiei lor de1a fa e lu ruri sLl+ati e Mi ne+uneMti, sunt des hiMi la influenKele so iale po2itive din partea elor are impun respe t Mi valoare. I*)T\ D*) :U UIT\ versus I*)T\

*m+ele personalitLKi sunt iertLtoare. Tind sL a epte L fie are mai 0reMeMte. :imeni nu1Mi onsumL ener0ia purtJnd pi L. TotuMi Eal+iiB nu uitL uMor. E-al+eniiB Nn s him+ da. 7 femeie E0al+enLB s1a onfesat Nntr1o pro+lemL personalL =intimL> unui prieten Eal+B prietenul a spus Mi elorlalKi. E-al+enulB a fost rLnit teri+il dar fLrL sL KinL ont de a est lu ru o 2i mai tJr2iu a fL ut o onfidenKL a eluiaMi prieten. E*l+iiB Mi E0al+eniiB rareori NMi ard relaKia u +a0a8e emoKionale. #i se on entrea2L pe aspe tele po2itive ale elorlalte personalitLKi.

13$

C7P/#TIT

versus

7PTI'I5T

Pn situaKia de ri2L Eal+iiB se simt deseori opleMiKi. E-al+eniiB vLd de o+i ei linia ar0intie din norii Nntune aKi. E*l+iiB tind sL vadL numai posi+ilitLKi atun i Jnd autL soluKii. E-al+eniiB 0Lses posi+ilitLKii ne ivili2ate. E*l+iiB autL salvarea ma0i L = sindromul ultului al+> Nn timp e E0al+eniiB simt ma0ia Nn re2olvarea pro+lemei. De o+i ei Eal+iiB sunt pesimiMti Mi E0al+eniiB NMi asumL rolul optimistului. D#DIC*T :U'*I C]:D #5T# I:T#)#5*T versus I:DI5CIP/I:*T

E*l+iiB au interes atun i Jnd fa un an0a8ament. #i pot fi leneMi Mi nu prea simt nevoia de a fi produ tivi u a eastL atitudine rela4atL Eal+iiB 0Lses difi il sL se an0a8e2e faKL de oameni sau Nn a tivitLKi are nu1i interesea2L sau pre2intL prea puKin interes pentru ei. E*l+iiB sunt motivaKi u 0reu sau 0reu NMi menKin a eastL motivaKie. PLrinKii Mi soKiile E0al+enB sunt frustraKi Nn Nn er are lor de a1i fa e pe opii sau parteneri sL1Mi asume responsa+ilitLKi sau sL1i interese2e eva. 7ri um da L un Eal+B este impli at Nn a tivitLKi sau sar ini de mun L, Nn 0eneral el sau ea sunt dedi aKi Mi loiali a estora. De1a lun0ul vieKii E0al+eniiB au pro+leme u dis iplina, onstanKa este un on ept strLin pentru E0al+eniiB. Tind sL stea u ineva atJta timp Jt este amu2ant. Distra Kia nu este un in0redient ma8or pentru a reuMi eva Nn viaKL3 * est lu ru e4pli L de e mulKi E0al+eniiB au un mod de viaKL simplu. #HC#/#:T *5CU/T\T7) = onfident> versus P)75T *5CU/T\T7)

E-al+eniiB sunt neo+osiKii Mi Eal+iiB sunt almi. *s ultarea ere rL+dare Mi voinKa de a1i pune pe eilalKi mai presus. E-al+eniiB au tendinKa de a nu fa e nimi um tre+uie. E*l+iiB stau onforta+il ore Nntre0i u alte persoane Nn timp e vor+es despre felul Nn are a eMtia se simt. E-al+eniiB Nntrerup Nn mod fre vent Mi 0rL+es onversaKiile lun0i deseori terminJnd hiar ei fra2a elui are vor+eMte. E*l+iiB preferL onversaKia liniMtitL, a eptL pau2ele lun0i fLrL a pune Nntre+Lri Mi Ni a ordL eluilalt timp de 0Jndire. E*l+iiB Mi E0al+eniiB sunt aproape a+ra2ivi Nn eea e priveMte a est omportament Mi tind sL stea liniMtiKi =sau nu> pJnL Jnd E0al+eniiB NnvaKL sL preKuias L Mi sL apli e arta as ultLrii. 5# P:;I:7;\[#5C 5I:-U)I versus D*U ;I:* P# */[II.

CJnd se NntJmplL eva rLu, Eal+iiB se NnvinovLKes Nn s him+ E0al+eniiB dau vina pe eilalKi. UrmLtorul e4emplu refle tL stilul lor. E*l+B" Cum am putut sL fiu atJt de prost3 Puteam sL re2olv pro+lema altfel. E-al+eniiB" De e nu ai avut 0ri8L de a eastL pro+lemL3 Puteai sL o re2olvi altfel. :i i un rLspuns nu este po2itiv. Pn ele mai multe a2uri Eal+iiB se luptL u un respe t de sine s L2ut, deoare e NMi asumL vina pentru L au reat =sau au ontri+uit> ele mai multe pro+leme. E-al+eniiB sunt naivi Mi tind sL fie limitaKi Nn trLirile lor emoKionale pentru L nu1Mi asumL a eastL vinL. P)#* 5#:5I@I/ versus I:5#:5I@I/

E*l+iiB sunt uMor influenKa+ili. Pn spe ial sunt vulnera+ili la riti i Mi insensi+ilitatea E0al+enilorB. * eMtia nu se 0Jndes la felul Nn are se simt alKii Jnd ei sunt prost res uKi sau fa omentarii rLutL ioase. E*l+iiB nu au tendinKa sL le rLspundL, preferL mai de0ra+L sL KinL durerea Nn

13(

ei. 9oarte des a eMtia se auto+lamea2L Mi se simt rLniKi Nn a elaMi timp da L eilalKi nu le NnKele0 durerea. E-al+eniiB desluMes omportamentul Eal+ilorB a" Esunt Nn re0ulLB, ENntotdeauna sunt aMaB. E-al+eniiB nu prea a ordL atenKie nevoilor elorlalKi sau omportamentului lor atJta timp Jt ei se distrea2L. 9oarte des sunt surprinMi sL afle L i1au ofensat pe Eal+iB. COMPLEMENTARITATE E*l+iiB au nevoie de E0al+eniB 5L1i entu2iasme2e 5L1i Nn ura8e2e 5L a epte personalitatea lor sla+L 5L fie drL0uKi u ei Intimi 5L pLstre2e se retele 5L de2volte a tivitLKi 5L NmpLrtLMeas L o relaKie liniMtitL 5L fie sensi+ili la Nndoielile lor E-al+eniiB au nevoie de Eal+iB 5L1i liniMteas L 5L1i as ulte 5L fie ru0aKi 5L se 8oa e u ei 5L1i tolere2e 5L li se onfese2e 5L NmpLrtLMeas L o relaKie liniMtitL 5L1i a epte.

POTENHIALE CON$LICTE E*l+iiB :onver+al 9LrL Kel Pasivi 5e +u urL de timpul lor *+senKi /iniMtiKi #4primare liniMtitL Pli tisitori E -al+eniiB ;or+es de sine 9Lra tel Pasionali /e pla e sL ai+L viaKL so ialL <0omotoMi 7stentativi #ntu2iaMti RELAHIILE 3&AL*EN J &AL*EN4 #tr2lucesc la fel ca un neon noaptea la un col1 de strad2. Rela1iile )galben : galben sunt )luminoase 4i str2lucitoare )elaKiile E0al+en I 0al+enB strLlu es la fel a un neon noaptea la un olK de stradL. #i luminea2L Mi strLlu es pentru a ori ine sL1i vadL. 9oarte rar se NntJmplL a ineva sL se NnMele u privire la astfel de om+inaKie. Ca douL pLpuMi 8u LuMe ei se urmLres unul pe elLlalt prin viaKL uitJnd par L de lumea din 8urul lor. 5unt 8u LuMi Mi amu2anKi. * eastL om+inaKie Mtie u si0uranKL um sL se distre2e. E-al+eniiB se +u urL de prietenia lor mutualL. Pn mod o+iMnuit ei nu se ENnea LB Nntr1o relaKie on8u0alL. Pn 0eneral este preferatL prietenia Nn timp e LsLtoria nu. *tJta vreme Jt doi E0al+eniB se 0Lses Nn a elaMi timp Nn a elaMi lo Nntotdeauna se vor +u ura de o atmosferL plL utL. 'aria8ul presupune mai mult de Jt o petre ere a timpului li+er NmpreunL. Cineva tre+uie sa spunL L nu este totul o 8oa L. Da L nu e4istL a est ineva a eMtia rar au un e hili+ru sLnLtos Nntre mun L Mi 8oa L. E-al+eniiB se +a2ea2L pe o ener0ie de+ordantL. 5unt Emarinari de ursL lun0LB, fLrL a avea nevoie de odihnL LlLtores +ine NmpreunL, petre +ine, rJd mult NmpreunL. Ceea e nu fa +ine NmpreunL este" sL mun eas L, temele, 0ospodLria ori situaKiile are au termene limitL. 5unt foarte

13,

uMor de distras de la mun L, Mi u multL uMurinKL 0Lses tot felul de motive sL mai fa L o pau2L de la mun a lor ri0uroasL. PMi on entrea2L ener0ia pe a tivitLKi le8ere um ar fi re reerea, onversaKia Mi e4plorarea reativL. PreferL sL1Mi foloseas L Nn doi a eastL ener0ie sau uneori ale0 sL fie sin0uri. Com+inaKia E0al+en 1 0al+enB Ni atra0e pe eilalKi a un ma0net. 5unt lideri Mi totuMi tind sL fie opleMiKi odatL e atra0 interesul altora. Condu el mai +ine a tivitLKile distra tive. Din a eastL au2L ea mai mare influenKL asupra altora se manifestL de o+i ei Nntr1o lume a distra Kiei Mi a amu2amentului. A!u,a!ent Com+inaKia E0al+en I 0al+enB este mai mult de a ord u distra Kia. ;or sL1Mi NmpLrtLMeas L +u uria u eilalKi atJta timp Jt a eMtia nu el er prea mult din timpul lor. 5e luptL de asemenea u ei are 0Jndes L sunt prea onvenKionali. E-al+enii I 0al+eniiB foarte rar limitea2L distra Kia Nn relaKiile lor . *tJta timp Jt tot se simt +ine ori e alt eva poate sL mai aMtepte. 9ante2ia a estei relaKii este L toate drumurile du la Disneyland, Nntr1o staKiune de s hi sau pe o pla8L. Au nevoie de atentie 9ie are re lamL foarte multL atenKie din partea elorlalKi. De fapt, se NntJmplL aMa din au2L L E0al+eniiB autL sL fa L o impresie +unL, de moment de Jt sL apete o atenKie profundL. :ativ, sunt optimiMti Mi Ni laudL pe eilalKi u uMurinKL. Un timp petre ut NmpreunL Mi o laudL sunt de a8uns pentru a E0al+en I 0al+enB1ii sL nu se simtL ne0li8aKi Nntr1o relaKie. Li"ertate Prin ipiul sa ru al a estei om+inaKii prives li+ertatea, ni i unul nu autL sL1l Nn0rLdeas L pe elLlalt sau sL1l fa L sL1Mi ia an0a8amente. E-al+enulB a eptL timpul pe are Nl Nmparte u elLlalt ori Jt ar fi el. :i i unul nu intenKionea2L sL se impli e mai mult de Jt o fa e Nn pre2ent. E-al+eniiB NMi pot lLsa +altL relaKia Mi dupL un timp o pot relua de a olo de unde au lLsat1o. #i nu se simt ne0li8aKi ori frustraKi Nn mod deose+it L au pierdut le0Ltura peste ani. *mJndoi apre ia2L li+ertatea de a intra sau a ieMi din relaKie Mi nu simt nevoia sL se le0e sau sL se an0a8e2e Nn vreun fel. )or"areti ;or+LQ ;or+LQ ;or+LQ E-al+eniiB pot vor+i despre tot Mi despre nimi . *pre ia2L dis uKiile serioase Jt Mi pe ele superfi iale. PuneKi la o petre ere, la o NnmormJntare sau Nn +u LtLria lor NMi vor 0Lsi Nntotdeauna un su+ie t de onversaKie. :i i unul nu are veleitLKi de mare as ultLtor dar asta nu pare sL afe te2e interesul Nn omuni area lor, iar a easta Ni fa e de o+i ei sL piardL aspe te importante ale a esteia. Dialo0ul onstant nu prea este apre iat Nn relaKia lor Mi amJndoi NMi dores sL1 Mi asume responsa+ilitatea de a promova Mi a susKine o dis uKie po2itivL. Un se an'a+ea,a intr/o relatie * eastL om+inaKie de uloare promovea2L 8oa a Mi se teme de o relaKie serioasL. #i au per epKia li+ertatii Mi a tivitLKile plL ute nu sunt neapLrat ompati+ile u an0a8area Nntr1o relaKie serioasL. Pn lumina a estei dileme relaKiile E0al+eneB ale0 li+ertatea Nn mod o+iMnuit Mi ne0li8ea2L an0a8amentele.

13&

Iresponsa"ili E-al+eniiB se aMteaptL de la alKii sL se des ur e u detaliile, ei pierd finalitatea. CJnd ealaltL persoanL este tot un E0al+enB detaliile sunt de o+i ei ne0li8ate Mi nu au ni i o finalitate. :i i unul nu1 Mi ia rolul foarte Nn serios iar a estea se pierde de la sine, apLrJnd mereu alte pro+leme eea e redu e apa itatea de viaKL pe are o Nmpart. * est lu ru este foarte +ine ilustrat de doi prieteni E0al+eniB are erau E+a+y I sitterB. Intr1o noapte fata a adormit la 1(".. Mi s1a tre2it la ora 1&"... In a est timp prietenul ei a fL ut flori ele. #l Mi opiii se +u urau de un film Mi de flori ele Jnd a easta s1a tre2it. #a a presupus L ei de8a au luat ina deoare e a eMtia mJn au flori ele. De prisos sL spunem L nimeni nu i1a mai ru0at sL fa L pe E+a+y I sitter1ulB. 5L i0nori detaliile nu este +ine Nntotdeauna dar sL repeKi ne0li8enKele poate fi peri ulos da L viaKa nu te pedepseMte. Opti!isti * eastL om+inaKie de uloare rede a totul poate fi reali2at u timpul sau u a8utorul uiva I poate doar speranKa. 5unt visLtori Mi optimiMti eterni. Pntotdeauna autL linia ar0intie din nori Mi 0Lses eva preKios Nn milL, Nn +unLtate. E-al+eniiB nu intrL Nn depresie u uMurinKL Mi da L o fa nu1i Kine mult. Pn relaKia E0al+en I 0al+enB fie are Nl spri8inL pe elLlalt u speranKL Mi Nm+Lr+Ltare. Curiosi si inc2i,itori E-al+eniiB NMi pun speranKa Nn eilalKi. ;or sL Mtie multe lu ruri Mi de o+i ei uitL un important proto ol so ial atun i Jnd Nntre+L. )Lspunsurile nu sunt atJt de importante a pro esul de des operire al a estora. E-al+eniiB 0Lses o distra Kie opioasL Nn a 0Lsi indi ii are sL e4pli e omportamentul uman. Intretinatori de "una/dispo,itie Fani!atoriG E-al+eniiB iu+es +una dispo2iKie Mi sL fie +inedispuMi de alKii. #i sunt prota0oniMti. 5e surprind unii pe alKii u surpri2e spontane = +ilete de spe ta ol, See?1end1uri retrase, feli itLri sau flori>. * eastL om+inaKie este de departe Nn linatL mai mult sL heltuias L +ani Mi timp pentru a tivitLKi Nn aer li+er = e4 ursii Mi re reere> de Jt pe +unuri materiale =daruri ostisitoare Mi suveniruri pentru asL>. #i trLies Nn pre2ent Mi amJndoi apre ia2L e4perienKele are le oferL imediatL plL ere. Com+inaKia E0al+en I 0al+enB se adorL unul pe elLlalt. #i preKuies relaKia lor Mi 0Lses fie are spontaneitate Mi prosperitate. /e pla e li+ertatea pe are o au Mi se luptL u an0a8amentele Mi u omportamentul responsa+il. Cum a eMtia trLies Nn pre2ent au puKin interes pentru re0retele de ieri sau pentru 0ri8ile de mJine. E-al+eniiB 0ravitea2L unul Nn 8urul eluilalt Mi de multe ori rLmJn tovarLMi de distra Kie pe viaKL. #i intrL Mi ies unul Nn viaKa eluilalt fLrL a1Mi fa e 0ri8i pentru mult timp. * eastL om+inaKie iu+eMte mai mult viaKa atun i Jnd o NmpLrtLMeste u eilalKi. PMi apre ia2L unul altuia natura po2itivL Mi optimismul. 5unt amu2anKi Mi NMi a ordL o atenKie superfi ialL. Intimitate rLmJne Nn L un important aspe t Nn eea e priveMte relaKia E0al+en I 0al+enB. #i preKuies relaKiile lor u alKi oameni Mi Nn mod spe ial se +u urL sL NmpLrtLMeas L momente deose+ite u alKi E0al+eniB. #ner0i i Mi vor+LreKi, E0al+eniiB se aprind unii pe alKi u dis uKii onstante Mi intera Kiuni Nn hi2itive. PmpLrtLMirea a estui stil omportamental fa e a eastL om+inaKie plL utL de o+servat. 5unt amu2anKi, un uplu dinami are presupune o viaKL +unL u o urio2itate de+ordantL Mi optimism.

14.

Capitolul 1( CONEKIUNEA CURCU*EU1 CUM SI CONSTRUIM RELAHII DE SUCCES

Fiecare din noi este r2spun"2tor +II, de calitatea rela1iilor pe care le are. :u ontea2L da L dis utLm despre relaKii personale sau despre afa eri. Da a intraKi Nn le0LturL u o anume personalitate, a um aveKi o ima0ine lara a forKelor naturale si limitelor pe are le veKi rea Mi Lrora va tre+ui sa le fa eKi faKL Nn relaKiile voastre. Pntotdeauna le spun oamenilor de afa eri are re rutea2L personal sL apli e Codul Culorii a sL Mtie Nn 0eneral la e se pot aMtepta de la relaKiile lor. Ti ori ine se LsLtoreMte sau reMte opii fLrL sL1Mi identifi e uloarea inimii tre+uie L preferL sL 8oa e sume mari pe o mi2L si0urL. Ttiind ine eMti Mi u e personalitate intri Nn le0LturL eMti avanta8at in reali2area unei le0Lturi reuMite. Pntotdeauna meriKi eea e primeMti Jnd te LsLtoreMti sau lu re2i pentru a eeaMi ompanie mai mult de un an. Dire torii mari Mi relaKiile de afa eri po2itive nu sunt o pro+lemL doar de noro . * eMtia soli itL mun L susKinutL Mi un parteneriat e0al pentru a oferi daruri esenKiale de personalitate Nn vederea su esului. #i autL = hiar da a el mai adesea in onMtient> pe ineva are sL1i e hili+re2e Mi sL le Nndeplineas L dorinKele. Dire torii rLi Mi relaKiile de afa eri proaste nu Kin doar de 0hinion. Cineva s1a uitat in ealaltL parte mai de0ra+L de Jt sa se on entre2e aspra adevLrului ne0ativ referitor la raKiunea le0Lturii lor. PnKele0em L )oMii se +u urL de putere. * eptLm sin eritatea *l+aMtrilor, atin0erea uMoarL a *l+ilor Mi arisma -al+enilor. 'ai mult, am dis utat um NndrL2neKii )oMii intera Kionea2L u MovLielni ii *l+i. * um vedem um *l+aMtrii dedi aKi Mi *l+ii lipsiKi de 0ri8i lu rea2L NmpreunL. *m sta+ilit L fie are uloare repre2intL puteri naturale Mi limite. *m revi2uit tendinKele dorite Mi nedorite are apar Jnd o persoanL de o uloare intera Kionea2L u ineva de altL uloare. 9ie are om+inaKie oferL un ameste uni . De e4emplu, doi indivi2i )oMii intera Kionea2L unul u elLlalt diferit faKL de un *l+astru Mi un )oMu. 7 afa ere ompusL mai ales din -al+eni Mi *l+i va evolua diferit de o afa ere de -al+eni Mi *l+aMtrii. 5L ontinuLm sL investi0Lm lumea fas inantL a relaKiilor. #4istL Jteva teme 0enerale e se pot dovedi de folos Nn NnKele0erea dinami ilor spe ifi e ale one4iunilor ur u+eu. * este NnKele0eri vor s uti pe oameni de ore fLrL numLr de suferinKa sau de pierderi finan iare, an0a8Jnd Mi on ediind an0a8aKi, da L a eMtia NnKele0 e rol 8oa L on eptele Nn relaKiile lor. P#)57:*/IT*[I -)#/# versus P#)57:*/IT*[I UT7*)#

#4istL asemLnLri Mi diferenKe 0enerale pe are ar tre+ui sL le definim Nnainte de a ne on entra asupra unor om+inaKii spe ifi e. De e4emplu, )oMii Mi *l+aMtrii sunt personalitLKi 0rele, Nn vreme e *l+ii Mi -al+enii refle tL ate0oriile uMoare. #i Ni repre2intL pe vJnLtori si pe ei vJnaKi din naturL. /eul o urmLreMte pe antilopL. /upul pe miel. #4ista ata Mi apLrare Nn sport. *ta antul Nl urmLreMte de mi8lo aM Nn fot+al. /a tenis, persoana de la fileu ata L pe el de pe linia de tuML. Pn afa eri, repre2entantul de vJn2Lri Nl urmLreMte pe lient. Pn viaKL, )oMii Mi *l+aMtrii NMi asumL rolurile de leu Mi de lup. #i sunt ata anKii din fot+al si 8u Ltorii de tenis are ata L la fileu. #i sunt repre2entanKii de vJn2Lri. *l+ii Mi -al+enii sunt antilopa

141

Mi mielul. #i sunt mi8lo aMii din fot+al Mi 8u Ltorul de la linia de tuML din tenis. #i ii repre2intL pe lienKi Mi pe onsumatori. 9ie are rol este nepreKuit. :u am avea aMa de mult su es fLrL am+ele tipuri. 9ie are Nl presupune pe elLlalt. 9ie are are puteri Mi limite are le dau posi+ilitatea sL supravieKuias L Mi sL ontri+uie. 7pusurile Nntr1adevLr se atra0. 9ie are Nm+o0LKeMte viaKa eluilalt. 9ie are ar fi pierdut fLrL elLlalt. PMi dau redi+ilitate unul altuia. 9ie are Ni serveMte eluilalt a rol model in anumite 2one de formare a ara terului. 9ie are uloare onferL e hili+ru Nn spe trul omplet de relaKii. Inti!itatea *l+aMtrii si -al+enii sunt orientaKi spre intimitate. *l+aMtrii Mi -al+enii sunt motivaKi de intimitate Mi preferL o le0LturL emoKionalL pentru a le asi0ura o le0LturL puterni L u eilalKi Nn viatL. 5Lr+Ltorirea unor o a2ii romanti e, Kinutul de mJnL fLrL un motiv aparent Mi reamintirea primelor 2ile de intimitate Nn uplu sunt mai omune la *l+aMtrii Mi -al+eni. *m+ele ulori dores sL li se spunL adesea despre farme ul lor romanti . Pn afa eri, le pla e sL fie o+servaKi Mi adesea de id da L sL rLmJnL Nntr1o anume slu8+L +a2atL pe o intimitatea NmpLrtLMitL la lo ul de mun L. *l+aMtrii Mi -al+enii NMi NnKele0 nevoile de intimitate la un nivel mult mai su+ onMtient de Jt reali2ea2L ei. De e4emplu, unul din motivele ma8ore pentru are -al+enii sunt aMa de demonstrativi este dorinKa lor interioarL de a fi atinMi. 'ulKi -al+eni nu NnKele0 ni iodatL de e sunt aMa de fi2i i, dar, Nn realitate, se poate sL aute eea e au nevoie. Puterea )oMii Mi *l+ii se +a2ea2L pe putere. )oMii Mi *l+ii heltuies multL ener0ie a sL menKinL e hili+rul puterii Nn relaKia lor Mi Nn alte situaKii pra ti e. 7 femeie *l+L i1a erut soKului ei )oMu sL1i Nnapoie2e imediat +anii pe are i1i Nmprumutase. I1am su0erat L nu alesese +ine momentul. 'i1a spus politi os L tre+uia sL fa L lu rul a ela pentru L depLMise s adenta Mi, Nn plus, Nn er a sL NnveKe sL fie hotLrJtL. De fapt, Nn er a sL e hili+re2e puterea. )oMii Mi *l+ii dores onvenienKele prieteniei fLrL frJn0hiile emoKionale ompli ate. Pn su+ onMtient, ei NMi NnKele0 stilul unul altuia Mi adesea se po2iKionea2L ei NnsLMi pentru a menKine ontrolul relaKiei lor. )oMii sunt mult mai dire Ki Nn urmLrirea puterii de Jt *l+ii. *l+ii adesea au o a+ordare pasiv1a0resivL. = omportamentul pasiv1a0resiv se referL la a eptarea unui dispreK fLrL o rea Kie ne0ativL, pentru a apoi sL a8un0L sL foloseas L a0resiv un set total diferit de ir umstanKe.> Un e4emplu de omportament pasiv Mi a0resiv este el al mamei are Ni spune fiului sLu L poate ieMi afarL sL 8oa e fot+al, dar nu tre+uie sL se murdLreas L. CJnd fiul se Nntoar e a asL murdar, Ni arun L veselL hainele Nn maMina de spLlat, ne0li8ea2L sL1i pre0Lteas L ina pJnL tJr2iu. #ste foarte supLratL de omportamentul sLu, dar de Jt sL1l Nnfrunte Nn momentul respe tiv, o fa e mai tJr2iu, u o a2ia unui in ident are n1are le0LturL u a est fapt. Stilul de co!unicare 'etodele de omuni are diferenKia2L stilurile. )oMii Mi -al+enii sunt mai Nn linaKi sL le spunL oamenilor lu rurile pe are tre+uie sL le fa L, Nn vreme e *l+aMtrii Mi *l+ii el mai adesea Ni Nntrea+L pe oameni despre pLrerile lor. *l+ii si *l+aMtrii autL sfat, Nn vreme e )oMii si -al+enii preferL sL dea soluKii. )oMii Mi -al+enii tind sL1i NnvinovLKeas L pe alKii. *l+aMtrii Mi *l+ii se NnvinovLKes pe ei NnMiMi. )oMii rLspund el mai +ine la omuni area dire tL, lo0i L. =9a ori e, dar nu plJn0eQ> *l+aMtrii preferL un feed+a ? mai deli at, mai emoKional. Tind sa fie foarte duri u ei NnMiMi prin tendinKa lor perfe KionistL. 9eed+a ?1ul ne0ativ oferit Nn mod emfati este el mai efi ient la *l+aMtrii. /a *l+i nu se poate Kipa. PreferL o sin eritate +lJndL u un profil onfli tual s L2ut. -al+enilor le pla e un stil familiar = hiar ha2liu> Jnd primes feed+a ?. *pre ia2L Lldura Mi reasi0urarea.

14%

Parerea "una despre sine Toate ulorile autL mulKumirea de sine Mi pLrerea +unL despre sine u o perspi a itate uni L. PLrerea +unL despre sine a devenit o omponentL foarte interesantL de personalitate Nn a est se ol. PLrinKii dores sL Mtie um se relaKionea2L pLrerea +unL despre sine Mi produ tivitatea. Profesorii dores sL NnKelea0L um intera Kionea2L studiul u Nn rederea Nn sine. Una dintre ele mai importante des operiri Nn adrul teoriei ulorilor este diferenKa Nn modul Nn are fie are personalitate refle tL pLrerea +unL despre sine. )oMii Mi -al+enii par a fi nLs uKi u o mai mare pLrere de sine de Jt *l+aMtrii Mi *l+ii. Copiii *l+aMtrii si *l+i tind sL ai+L atitudini de auto1apLrare. #i se riti L pe ei NnMiMi Mi se simt nepotriviKi. 'a8oritatea opiilor )oMii si -al+eni tind sL se proie te2e pe ei NnMiMi, sL1i riti e pe eilalKi Mi sL arate des his o 0ri8L de sine mai po2itiva. Toate personalitLKile, ori um, vin u o 0ri8a faKL de sine po2itivL Mi unele sentimente ne0ative de nesi0uranKL. )oMii par a fi ei mai si0uri pe ei dintre toate ulorile Mi, totuMi, tind sL fie ei mai nesi0uri. Poate ei nu sunt la +a2L mai puKin si0uri, dar pentru L se strLduies sL1Mi as undL nesi0uranKa, NntJr2ie adesea de2voltarea ara terului lor, are se poate produ e doar e4punJndu1se emoKional =fiind vulnera+ili> Mi asumJndu1Mi rLspunderea pentru nesi0uranKa lor. Din pL ate, )oMii NMi as und nesi0uranKa aMa de +ine Nn Jt puKini re unos L tre+uie sL reas L emoKional. /i se permite adesea sL alune e emoKional, pentru L sunt aMa de Nn LpLKJnaKi. 'a8oritatea oamenilor sunt doritori sL investeas L ener0ia ne esarL pentru a le fa e faKL. )oMii a+ia aMteaptL sL se arun e de pe ea mai NnaltL platformL Mi sL ur e el mai difi il munte pentru aMi menKine ima0inea ompetentL Mi si0urL. -al+enii reuMes adesea sL menKinL un sno+ism so ial superfi ial, prote8Jndu1se astfel de e4punerea realL, intimL a nesi0uranKei lor. # mai puKin pro+a+il a *l+ii Mi *l+aMtrii sL fa L efortul de a1Mi as unde in ertitudinile. Pn onse inKL, Jnd ne uitLm la Nn rederea de sine, presupunem L )oMii Mi -al+enii par mai puterni i de Jt *l+aMtrii Mi *l+ii. Poate L )oMii Mi -al+enii menKin ima0ini puterni e de sine deoare e so ietatea =mai ales pLrinKii Mi profesorii> per ep omportamentul iniKial al )oMilor M -al+enii a fiind puterni Mi Ni tratea2L a atare. Ca re2ultat, )oMii Mi -al+enii de2voltL teoreti o 0ri8L Mi mai mare de sine. *l+aMtrii Mi *l+ii NMi aratL Nn mod des his in ertitudinile Mi so ietatea le rLspunde adesea Nntr1o manierL prote toare, prevenitoare sau +inevoitoare. * est fapt Nn ura8ea2L un model pe viaKL de umilire de sine Mi Gsau martira8. Din pL ate, )oMii si -al+enii adesea ad pradL Eunui sindrom de mulKumire de sineB. Poate se simt aMa se +ine Nn le0LturL u ei NnMiMi, Nn Jt alune L prin viaKL mai de0ra+L de Jt sL se lupte sL JMti0e mai mult respe t de sine. * est respe t de sine vine doar din onfruntarea unor neade vLri personale Mi din de i2ia de a avea o ontri+uKie Nn viaKa elorlalKi. Pe de altL parte, *l+aMtrii Mi *l+ii pot de2volta o mai profundL 0ri8L de sine mai tJr2iu Nn viaKL deoare e ei NMi re unos Mi a eptL propriile defi ienKe Mi fa efortul ne esar pentru a se simKi +ine Nn le0LturL u ei NnMiMi. Din pL ate, unii se simt opleMiKi de sentimentele proprii de neade vare Mi trLies Nntrea0a lor viaKL u teamL Mi omple4e de vinovLKie. Toate personalitLKile NMi 0Lses pLrerea +unL despre sine numai dupL o anali2L institL de sine, urmatL de un an0a8ament de iu+ire pentru a promova +inele lor Mi al elorlalKi. PLrerea +unL despre sine se JMti0L pas u pas Mi adesea dureros, ris Jnd e4punerea Nn faKa elorlalKi. 'ulKi indivi2i sunt doritori sL ai+L relaKii superfi iale pentru a evita sL1Mi arate trLsLturile ne0ative de personalitate MiGsau defe tele de ara ter. 7amenii u ara ter dau o valoare destul de mare pLrerii +une despre sine pentru a ontinua sL o punL la +Ltaie de1a lun0ul diferitelor etape ale vieKii.

143

I'P/IC*)#

versus

I<7/*)#

)oMii Mi -al+enii sunt ener0i i Mi se on entrea2L dire t pe lu rurile pra ti e Mi pe Nndatoriri. =*mintiKi1vL, pentru -al+eni 5ndatorire NnseamnL adesea /oac2.H *l+aMtrii Mi *l+ii tind sL readL Nn termeni de tre ut Mi viitor, Nn vreme e )oMii Mi -al+enii se preo upL mai mult de pre2ent. *l+aMtrii Mi *l+ii sunt visLtorii u o hi des hiMi Mi sunt adesea preo upaKi. Tre+uie sL permitem )oMilor Mi -al+enilor orientarea lor spre Nndatoriri. *l+aMtrii Mi *l+ii au nevoie de timp pentru reativitate sau refle Kie liniMtitL. Pm+o0LKim relaKiile Jnd Nn ura8Lm oportunitLKile pentru a indivi2ii unei relaKii sL1Mi urme2e propriul stil de viaKL. *r putea fi mai distru tiv de Jt produ tiv sL eri a un -al+en sL refle te2e Nn liniMte prea mult da L individul nu este pre0Ltit pentru o astfel de e4perienKL. #du atorii =de o+i ei *l+aMtrii> pot sL1Mi o+stru Kione2e studenKii )oMii da L refu2L sL le dea sar ini de ondu ere. 'a8oritatea *l+aMtrilor se vor simKi frustraKi da L nu li se lasL tipul ne esar pentru a medita Mi a plLnui Nnainte de a a Kiona sau de a lua o de i2ie. *l+ii de o+i ei se Nn LpLKJnea2L Mi ta Jnd li se ordonL sL se miMte mai repede sau sL a Kione2e a0resiv Nn le0LturL u un proie t. 9ie are uloare rLspunde foarte efi ient Jnd i se permite, pe +unL dreptate, sL1Mi foloseas L stilul preferat. Stilul terapeutic de interventie 9ie are psihoterapeut are oportunitatea sL slu8eas L Nn rolul de Ba0ent de s him+B. Pentru a fi efi ient, apro+area tre+uie sL se potriveas L u nevoile spe iale ale pa ientului. #4istL o orelaKie Nntre personalitatea pa ientului Mi stilul intervenKiei. )oMii Mi *l+ii sunt iniKial mai re eptivi la pro esul de s him+are. )e2istenKa este mai puKin dire tL Mi durL la *l+aMtrii de Jt la )oMii. Intensitatea re2istenKei este, ori um, aproape e0alL. Pe de altL parte, este mult mai pro+a+il a -al+enii sL afirme L sunt mai re eptivi la s him+are de Jt sunt *l+ii. 7ri um, am+ele ate0orii par a fi Nn 0eneral re eptive Mi doritoare sL adopte stilurile lor de viaKL. To mai opusul este adevLrat Nn le0LturL u a este personalitLKi Jnd vine vor+a sL urme2e Mi sL definitive2e pro esul de s him+are. #ste mult mai pro+a+il a )oMii Mi *l+aMtrii sL se dedi e u su es pro esului de s him+are de NndatL e re2istenKa lor este NnlLturatL. -al+enii Mi *l+ii sunt mult mai Nn linaKi sL alune e Nnapoi Nn ve hile tipare de omportament sau sL se simtL nemotivaKi sL Nn heie pro esul de s him+are. Terapeuti , *l+aMtrii Mi )oMii er rLspunsuri. 5oli itL metode spe ifi e, soluKii Mi o dire Kie de urmat de NndatL e se de id sL se s him+e. #i er terapie omportamentalL e se on entrea2L pe diferite teme de re2olvat a asL Mi aMteptLri. Cel mai frustrant aspe t al terapiei pentru ei este onMtienti2area L terapeutul nu va on epe Mi nu poate on epe pentru ei un pro es omportamental spe ifi u su es pe termen lun0. #i au mai mult nevoie de o a8ustare atitudinalL. Terapia atitudinalL Ni forKea2L sL1Mi anali2e2e motivele Mi sL1Mi urLKeas L per epKiile nesLnLtoase. )oMii suferL el mai adesea de mesa8e emoKionale in oerente um ar fi in ertitudini as unse, +lo area omuni Lrii, sau straturi Mi ani de furie ne0atL. *l+aMtrii suferL el mai adesea de 0Jndire iraKionalL. Cel mai adesea s1au spri8init aMa de mult pe AmuM hii lor emoKionaliB, Nn Jt a+ilitatea lor de a 0Jndi raKional este serios afe tatL. * est pro es de rea8ustare atitudinalL ia mai mult timp Mi ne esitL mai multL rL+dare de Jt pro esul omportamental. Pn onse inKL, )oMii Mi *l+aMtrii sunt adesea frustraKi din au2a psihoterapiei. Pn onse inKL, a+ordarea terapeuti L pentru *l+i Mi -al+eni este mai dire tL Mi mai omportamentalL. #ste tipul de terapie pe are )oMii si *l+aMtrii o preferL. Pn 0eneral, -al+enii Mi *l+ii au atitudini po2itive Mi re eptive, dar dis iplina Mi motivaKia lor lasL mult de dorit. #i soli itL spri8in permanent u tehni i noi pentru a a+orda efi ient viaKa. #ste provo ator Nn mod spe ial sL lu re2i u un uplu are ne esitL diferite a+ordLri =e4., un uplu -al+en 1 )oMu>. )oMul pretinde

144

adesea L terapeutul Nl ata L pe el sau o ata L pe ea prea mult Nn timpul MedinKei. -al+enul se plJn0e L el sau ea are mai multe teme de Jt )oMul dupL Nn heierea MedinKei. -al+enii Mi *l+ii au nevoie sL se vadL pe ei NnMiMi Nndeplinind s opuri Mi dis iplinindu1se ei NnMiMi foarte mult pe o lun0L perioadL de timp pentru a reMte pLrerea lor +unL despre sine Mi pentru a de2volta stiluri de viaKL sLnLtoase. DJndu1i unui )oMu sau unui *l+astru mai multe ho+iuri sau Nndatoriri nu1i va reMte u mult pLrerea +unL despre sine. #i sunt de8a NndemnaKi sL reali2e2e Mi sL produ L, Mi pro+a+il nu simt L eea e fa este destul de +un. Tre+uie sL onMtienti2e2e mai mult sentimentele Mi 0Jndurile de auto1fla0erare =*l+astrul> sau de aro0anKL =)oMul> pentru a fi mai uMor a eptaKi de ei NnMiMi Mi de eilalKi. Pn on lu2ie, )oMii Mi *l+aMtrii vor a Kiune dire tL Mi modifi are de omportament. Cel mai adesea o+Kin o a8ustare atitudinalL e ne esitL mult timp Mi u are tre+uie sL se lupte. -al+enii Mi *l+ii vor o a+ordare atitudinalL rela4atL. #i o+Kin un pro es dire t, e ne esitL impli are Mi modifi are a omportamentului Mi a esta li se pare hinuitor. De NndatL e a eptL o filo2ofie tip Ani i durere, ni i JMti0B, NMi pot modifi a omportamentul. *l+aMtrii Mi *l+ii sunt mai puKin omuni ativi, Nn vreme e )oMii Mi -al+enii NmpLrtLMes Nn 0eneral a+ilitLKi deose+ite de omuni are. =Tipul puterni , tL ut este *l+ul.> )oMii Mi -al+enii tind Mi ei sL 0Jndeas L foarte rapid de unii sin0uri, Nn vreme e *l+aMtrii Mi *l+ii petre mult timp ertJndu1 se pe ei NnMiMi pentru L n1au 0Lsit ea mai +unL repli L la momentul onversaKiei. 5piritul lor reativ fa e sL 0Lseas L adesea ele mai +une repli i. Din pL ate, 0Jndul a venit u douL 2ile NntJr2iere. 51a su0erat L o viat2 necercetat2 nu merit2 tr2it2. Da L ne unoaMtem pe noi NnMine, dL LlLtoriei noastre prin viaKL mult mai mult sens pentru noi Mi pentru eilalKi. Pn a elaMi timp ne res oportunitLKile de a s him+a a ele limitLri e inhi+L a+ilitatea noastrL de a ontri+ui. :e res oportunitLKile de a de2volta puteri are ne defines uni itatea Nn modul Nn are Mi u e ontri+uim. Cu noro , veKi fi re eptivi Nn a NnvLKa despre voi NnMivL Mi Nn a NnKele0e ele din 8ur pe mLsurL e ne uitLm la om+inaKiile spe ifi e de ulori. #5T# I'P7)T*:T 5\ P:[#/#-#' T7*T# P#)57:*/IT\[I/# P#:T)U * *P)#CI* '7DU/ P: C*)# :7I TI C#I/*/[I ;#D#' /U'#*. :imi din naturL nu fun Kionea2L +ine Nn vid. 9ie are personalitate se +a2ea2L pe elelalte pentru a e4perimenta pe deplin uloarea sa adevLratL. PnvLKaKi despre personalitLKi fLrL sL le 8ude aKi. Pn er aKi sL apre iaKi puterile uni e Mi limitele la eilalKi. PntLriKi1vL limitele inerente pentru a vL NnKele0e mai +ine u eilalKi. /imitele pot deveni puteri. /uptaKi sL re unoaMteKi le0Ltura naturalL sau re2istenta pe are diferitele personalitLKi o e4perimentea2L. Potrivit ru0L iunii 5f.1lui 9ran is o dD*ssisi, Are unos L =noi> nu LutLm atJt de mult sL fim NnKeleMi, Jt sL NnKele0em.B UrmLtoarea dia0ramL ilustrea2L similitudinile Mi diferenKele dintre personalitLKi din tot spe trul de ulori. CONEKIUNILE <NTRE PERSONALITIHI )7TU ` Complementare 5imilitudini c -*/@#: a ^ :e omplementare _ 7puse b Complementare 7puse b ^ Conforta+ile _ 7puse a */@*5T)U `

Complementare 5imilitudini c */@

14!

5L e4pli Lm a eastL dia0ramL. Prin definiKie, complementar su0erea2L un adaos Nn s opul de aB adLu0a u s opul de a sau Afurni2Jnd eea e lipseMteB. Prin definiKia literalL, de i, fie are uloare este omplementarL fie Lrei alte ulori u puterile ei NnnLs ute. 7ri um, a eastL dia0ramL pre2intL o definiKie mai permisivL pentru a ne a8uta sL NnKele0em realitLKile om+inaKiilor de ulori, mai de0ra+L de Jt o simplL teorie. Bnele culori seam2n2 mai mult cu altele. )oMii Mi -al+enii NmpLrtLMes a+ilitLKi omuni ative foarte +une, insensi+ilitate Mi orientarea spre a Kuni po2itive. *l+aMtrii Mi *l+ii sunt asemLnLtori Nn eea e priveMte preferinKa lor de a nu vor+i, sensi+ilitatea Mi dorinKa de a avea 0ri8L de eilalKi. CJnd personalitatea unui individ este o om+inaKie de )oMu 1-al+en sau *l+astru1*l+, om+inaKia li se pare foarte onforta+ilL. Bnele culori sunt opuse% dar apelea"2 unele la altele pentru sentimentul de 5mplinire 4i pentru c2 le face s2 se simt2 5ntregi. )oMilor Mi *l+ilor le pla e orientarea pra ti L a relaKiilor Mi se +a2ea2L pe fapte Mi +un simt pentru aM lumina alea. #i NmpLrtLMes per epKii asemLnLtoare referitoare la putere, entu2iasm Mi po2iKia de leader. *l+aMtrii Mi -al+enii autL re ipro intimitatea, romantismul Mi fante2ia. *m+ele seturi de ulori oferL un e hili+ru natural prin ele Nnsele. Pn onse inKL, )oMii1*l+ii Mi *l+aMtrii1-al+enii sunt ei mai Nn linaKi sL se afle Nn relaKii devotate unul u elLlalt. 7ri um, Jnd un individ are unul din a este om+inaKii Nn sine, a esta 0LseMte o rLpLturL permanentL pe are sL se fo ali2e2e Mi tre+uie sL se dedi e motivului dominant pentru a 0Lsi armonie Nn atitudinile Mi omportamentul sLu. Bnele culori nu g2sesc o combina1ie natural complementar2 4iFsau confortabil2 din na4tere. Com+inaKiile )oMu1*l+astru Mi *l+1-al+en se aflL Nn a eastL ate0orie. )oMii Mi *l+aMtrii e4perimentea2L Nn 0eneral el mai mare onfli t deoare e =1> pentru L sunt personalitLKi puterni e Mi =%> impulsurile lor NnnLs ute, una pentru putere, una pentru intimitate, oferL un ameste iudat. 7amenii u personalitate )oMie1*l+astrL e4perimentea2L a eeaMi iudLtenie Nn ei NnMiMi dupL um doi indivi2i u personalitLKi )oMie Mi *l+astrL simt Nn relaKia lor. Tre+uie sL mun eas L mai mult asupra propriului ara ter pentru a fa ilita puterea potenKialL a a estei one4iuni ne omplementare. Com+inaKiile *l+1-al+en nu se ompletea2L una pe ealaltL. 9ie are este leneM Mi este puKin pro+a+il sL se an0a8e2e Nn afa eri sau sL se LsLtoreas L, deoare e fLrL o de2voltare mai amplL a ara terului, le lipseMte la amJndouL puterea de a avea su es Nntr1o relaKie asumatL. DeMi om+inaKiile )oMu1*l+astru sunt ne onforta+ile, este mult mai pro+a+il sL se one te2e de Jt *l+ii Mi -al+enii. 7ri um, un individ u ameste ul *l+1-al+en se +u urL de a+ilitLKi u oamenii foarte +une Mi rar simte un onfli t interior puterni , deoare e fie are personalitate este din naMtere +lJndL. 9ilmul lasi Pe aripile v3ntului, reali2at dupL onvin0Ltorul roman, JMti0Ltor al Premiului Pulit2er, ne oferL o pre2entare vie a ulorilor Nn relaKii. Persona8ele prin ipale repre2intL diferite persona8e Mi ne oferL un portret vi2ual al modului um ulorile intera Kionea2L. 5 arlett 7DHara era un roMu. InfluenKatL de putere Mi de voinKa puterni L de a avea dreptate, Mi1 a or hestrat minunat supravieKuirea Nn timpul )L2+oiului Civil. 'area ei iu+ire a fost )hett @utler, al Lrui stil de viaKL harimati Mi flam+oaiant ilustra personalitatea -al+en. *tra Kia lui pentru 5 arlett a fost Nn ele din urmL ondamnatL, pentru L ea nu a putut ni iodatL oferi le0Ltura emoKionalL pe are Mi1o dorea el. *shley Nntru hipa loialitatea Mi moralitatea NnaltL a al+astrului. #l a respins permanent avansurile romanti e ale lui 5 arlett, Nn iuda atra Kiei pe are o simKea pentru ea, deoare e el i1a simKit in ertitudinile emoKionale Mi L ea ar fi fost nepotrivitL pentru nevoia lui de intimitate uratL. 'elanie, pe de altL parte, oferea pa e Mi spri8in elor trei persona8e. #a repre2enta uloarea al+. :i iodatL nu l1a suspe tat pe *shley sau pe 5 arlett de nimi , onsiderJnd L avea un omportament moral Mi ade vat. #a a apLrat1o pe 5 arlett Nn faKa duMmanilor ei. /1a primit u LldurL pe )hett in familie. /1a iu+it pe *shley pJnL la ultima suflare. #ste interesant L )hett Mi *shley =-al+en Mi *l+astru> erau hiar ompati+ili, Nn iuda tre utului lor diferit.

14$

9ie are persona8 Nntru hipea2L esenKa personalitLKilor Nn adrul unor relaKii. Culorile lor defineau preferinKele, limitele si motivaKiile lor. )elaKiile lor erau de ise hiar Nnainte de a se fi NntJlnit. * um sL ne uitLm la anumite relaKii. UrmLtoarele omparaKii oferL un 0hid rapid pentru modul Nn are diferitele personalitLKi intera Kionea2L Nn formele lor ele mai neMlefuite Mi mai naturale. Da L aveKi o personalitate de2voltatL, puteKi des operi L unele din afirmaKii nu mai refle tL Nn totalitate stilul vostru urent. 7+servaKi doar um de2voltarea ara terului vostru a Nnlo uit limitele personalitLKii Mi a adLu0at noi dimensiuni vieKii voastre. Cu rare e4 epKii, motivele% nevoile% 4i dorin1ele rLmJn la lo ul lor. Ceea e Nn er aKi ai i este sL identifi aKi um voi =Mi ei la are KineKi> sunteKi motiva1i Mi e stil ar tre+ui sL ale0eKi Nn intera Kiunea u eilalKi. * esta este Mansa voastrL de a vL vedea pe voi NnMivL Mi modul Nn are relaKiile voastre se lea0L. *nali2ea2L motivele, nevoile, dorinKele Mi omportamentele Mi determinaKi1vL propria ompati+ilitate. Curcu"eu CLutaKi diferitele om+inaKii pe are le NntJlniKi Nn viaKL. Pntre+aKi1vL de e LutaKi anume om+inaKii. -JndiKi1vL um om+inaKiile de ulori ale pLrinKilor voMtri Mi ale voastre v1au afe tat vieKile. )efle taKi asupra relaKiei dintre an0a8atorii =an0a8aKii voMtri> Mi voi NnMivL. Pn er aKi sL NnKele0eKi um personalitatea voastrL influenKea2L Mi este influenKatL de alKii. Cum vL afe tea2L diferitele om+inaKii3 Care om+inaKie se simte el mai +ine u voi3 De e rLspundeKi la anumite ulori mai mult de Jt la altele3 De e este o asL uratL aMa de importantL pentru un individ Mi aMa de neNnsemnatL pentru altul3 Termenul de s andala0iu hiar NnseamnL pentru voi lu rurile Nn0ro2itoare pe are el sau ea le spune3 Cum a eptLm sau redire KionLm lenea la alKii, de e mL apropii de oameni are heltuies +ani din a+undenKL, Nn vreme e eu e onomises tot e JMti03 -JndiKi1vL la minunatele posi+ilitLKi pe are le aveKi pornind de la a este refle Kii Nn viaKa voastrL. Da L ale0eKi un andidat pentru o slu8+L sau Nn er aKi sL NnKele0eKi eva din relaKia pLrinte1 opil, one4iunea ur u+eu este de nepreKuit. DeterminJnd adJn imea ara terului uiva este un lu ru important pentru a1i NnKele0e pe oameni a indivi2i uni i. 7ri um, putem sL fim si0uri L toKi oamenii a Kionea2L el mai +ine Nn adrul personalitLKii sale. De a eea, Nn iuda limitelor evidente, fie are uloare le are, putem Nn 0eneral sL avem Nn redere L ne vom purta, el puKin Nntr1o anume mLsurL, Nntr1o manierL onse ventL u 0rupa noastrL de personalitate Mi uloare definitL. 9ie are om+inaKie de personalitate adu e u sine un set uni de puteri Mi limite. Cara terul de2voltat Mi o NnKele0ere a personalitLKilor NnnLs ute ne permite sL fa em faKL nevoilor spe ifi e ale fie Lrei om+inaKii spe ifi e, fie L este Nn rolul de prieten, iu+it, pLrinte, an0a8ator sau opil. * NnvLKa sL fa ilite2i relaKiile fLrL a adu e vreo vLtLmare inte0ritLKii noastre este esenKial pentru su esul nostru Nn viaKL.

14(

Capitolul 1CARACTERUL1 CUM SA DE)II CULOAREA TA PRE$ERATA

$aca vrei sa devii tot ceea ce poti fi% ca un atlet bine antrenat% ar trebui sa alegi sa parcurgi tot procesul% nu doar partile care ti convin. #a devii desavarsit inseamna sa fii un om cu caracter. Cea mai +una uloare a ta in epe sa se onture2e in momentul and identifi i personalitatea ta innas uta, and larifi i rolurile oferite de om+inatia ulorilor in relatii. #ste a si um ai a8un0e la aeroport si ai identifi a usa are du e la +ordul avionului, te1ai ur a in a esta si ai 2+ura. Pentru e alt eva ai venit la aeroport, de at sa1ti ontinui alatoria pana la apat3 Totusi, ori at de ori0inala ar parea metafora u aeroportul, pentru oameni este un lu ru o+isnuit sa ai+a e4periente putine si sa nu se impli e in viata. Unii nu a8un0 ni iodata la o auto onstienti2are e4a ta. *ltii, se intele0 pe ei insisi, dar ni iodata nu foloses onstienti2area in afa eri sau relatii personale. In a o mare parte dintre oameni esuea2a foarte des in pro esul de a deveni o P#)57*:* '*TU)*, de a trai u adevarat. C7DU/ CU/7)I/7) ofera o stru tura foarte lara, astfel in at ori ine sa1si poata identifi a ore t uloarea, pentru a putea sa de2volte relatii de su es, pentru a putea deveni o persoana le0itima, o persoana are traieste. Tot e tre+uie sa fa a persoana respe tiva este sa in eapa a est pro es, insa responsa+ilitatea ii revine suta la suta. Da a vrea sa devina tot eea e poate fi a un atlet vi torios, tre+uie sa alea0a sa par ur0a tot pro esul, nu doar pasii are1i pla . * fi el mai +un inseamna a fi om u ara ter. * easta mai inseamna a o persoana sa1si de2volte alitatile de are ni iodata nu a fost onstient, a eptand durerea 1 adi a ris ul, renuntarea la onfort. 7amenii se omporta in fun tie de 4 modele fundamentale. #i pot fi in una din ate0oriile de mai 8os" 7ameni u ara ter 7ameni sanatosi 7ameni +olnavi G nesanatosi 7ameni +olnav psihi Primul model 1oameni cu caracter1 se refera la oamenii are se identifi a, se valorifi a, se de2volta si im+ratisea2a alitatile e4terioare propriei ulori innas ute. *l doilea model 1oamenii sanatosi1 des rie oamenii are valorifi a alitatile po2itive ale propriei lor personalitati. *l treilea model 1oamenii bolnavi defineste pe a ei oameni are1si traies viata la limitele ne0ative, a easta in linatie este innas uta. *l patrulea model 1oamenii bolnavi psi!ic se refera la oamenii are im+ratisea2a limitele ne0ative are nu sunt innas ute, insa s1au de2voltat pe par ursul vietii.

14,

'ie2ul matri ei innas ute nu va putea fi s him+at ni iodata, insa oamenii au sansa sa1si de2volte unele alitati din alte ulori pe masura e ei se eli+erea2a de propriile limite innas ute. 5tand pur si simplu u propria personalitate nu este sufi ient. Construirea ara terului este uni a modalitate de a depasi limitele innas ute de8a e4istente in personalitate sau limitele invatate din unele e4periente de viata traumati2ante sau in adrul unor relatii non1fun tionale. Putem e4pli a personalitatea a fiind innas uta, insa ara terul poate fi definit si mai simplu. Intele0erea noastra despre ara ter in epe u o definitie e4a ta. Personalitatea este un dar. Caracterul este o victorie& In 0eneral, toti indivi2ii se nas u alitati si u sla+i iuni.

PRINCIPALELE > CALITATI COMUNE A $IECAREI CULORI1 )75U 7rientat spre sar ina De in redere Contemplativ =nerealist> /o0i /ider 9o ali2at =putere de on entrare> )esponsa+il */@*5T)U /oial oamenilor De in redere Produ tiv =orientat atre alitate> 5in er Cinstit Hotarat 'oral */@ Tolerant )a+dator Cooperant Intele0ator 7+ie tiv # hili+rat Un +un as ultator -*/@#: Po2itiv Iertator Prietenos 7ptimist In re2ator *pro+ator Des his

PRINCIPALELE > DE$ECTE COMUNE A $IECAREI CULORI1 )75U 'andru =aro0ant> Insensi+il Prost as ultator /ipsit de ta t )e+el Ii riti a pe altii :era+dator */@*5T)U *re intotdeauna dreptate In linat spre invinovatire Usor depresiv *utoritar :eiertator 5uspi ios Irational */@ Timid In apatant si ta ut :e instit emotional /enes :eimpli at Dependent :edire tionat -*/@#: De nein redre 5uperfi ial 5uparator Iresponsa+il )e+el #0o entri = entrat pe sine> Permisiv

14&

Defe tele de personalitate pot inhi+a de2voltarea altor ara tere. Urmatoarea lista des rie modalitatile omune si spe ifi e in are fie are personalitate inhi+a de2voltarea ara terului altora. COMPORTAMENTE IN%I*ATOARE ROSU 1. *re tendinta sa devina tiran si infle4i+il = are limitea2a impartasirea sentimentelor profunde siGsau a intele0erii onversatiei> %. De o+i ei e4a0erea2a nevoile personale = are de o+i ei reea2a lupte inutile pentru putere> 3. Cunos ut a fa and remar i sar asti e si nepla ute in vederea pastrarii ontrolului = are1i ondu e pe eilalti din 8ur la o po2itie defensiva> 4. De re0ula sunt prea orintati spre sar ina. #i uita spiritul de viata si raman an orati in orientarea lor atre viata. =da a as su0era unui pa ient de )75U sa umpere flori sotiei sale, el poate va fa e asa, insa foarte rar pentru +u uria in sine I el indeplneste sar ina data mai de0ra+a de at sa simta spiritual pro esul de daruire> !. *desea 8ude a sla+i iunile altora = eea e ii va fa e pe eilalti sa1si as unda nesi0urantele de fri a unei respin0eri sau a ridi ulari2arii>. :u pun in evidenta potentialul reativ +un al elorlalti. $. Tind sa deteste sa fie intre+ati si au nevoie sa ai+a intotdeauna dreptate. =de o+i ei eilalti invata sa minta sau pretind a sunt de a ord u un )75U in fata si il iau in ras pe la spate>. (. *desea nu1i apre ia2a pe altii. #i nu fa omplimente 0ratuite, eea e ii frustrea2a pe eilalti are le erses apro+area siGsau a eptarea. * easta, deasemenea, se intoar e impotriva elor de )75U, are se +u ura in sinea lor, dar rareori se intampla astfel deoare e nu ei au 0enerat1o. AL*ASTRU 1. Tind sa ia lu rurile prea personal = eea e adesea ii fa e pe altii sa minta pentru a1i prote8a pe nesi0urii si foarte sensi+ilii */@*5T)I>. %. *desea au prea multe asteptari nerealiste = eea e ii fa e pe altii sa se simta ne orespun2atori, inutili sau neimpli ati> 3. De o+i ei se plasea2a pe ei insisi pe ultimul lo in lista prioritatilor lor, pre2entand un prost e4emplu de respe t de sine. 4. *desea sunt prea riti i u altii are ale0 sa1si traias a viata intr1un stil mai rela4at sau a0resiv = eea e ii fa e pe altii sa se simta in apa+ili sa1i multumeas a> !. Tind sa fie prea pretentiosi fata de manierele elorlati = eea e ii fa e pe altii sa se impotriveas a fata de maniere in 0eneral> AL* 1. Pot fi foarte usor oplesiti de viata = eea e ii fa e pe altii sa le fie mila de */@I> %. Poate sa le fie fri a sa se e4prime in mod instit = eea e ii fa e pe altii sa1si piarda respe tul fata de ei> 3. *desea sunt prea timi2i sa ia o po2itie = eea e ii fa e pe altii sa simta intotdeauna nevoia de ai prote8a> 4. Tind sa fie prea nesi0uri in a1si sta+ili tintele si sa le urmareas a = eea e ii fa e pe altii sa deteste sa fie tinuti pe lo de lipsa lor de initiativa si ooperare in reali2area efortului omun> !. Poate fi prea independent pentru a promova mun a in e hipa. $. *desea sunt prea ta uti in apatanati = eea e ii infurie pe altii si adesea ii fa e pe altii sa i0nore */@II si sa mear0a pe propria lor ale>. (. Par sa fie foarte nea8utorati si inadaptati = eea e ii fa e pe altii sa vrea sa ii salve2e>

1!.

&AL*EN 1. Pot parea nestatorni i si nedemni de in redere = eea e ii fa e pe oameni sa simta a -*/@#:I/7) nu le pasa de ei sau de ori e> %. Pot parea neseriosi si fa omentarii nepoliti oase = are ranes sentimentele siGsau ii fa e pe altii sa nu1i ia in serios> 3. *desea par prea iresponsa+ili in mun a = eea e ii fa e pe altii sa nu ai+a in redere a vor indeplini mun a respe tiva> 4. Pot fi ostili in a invata multe din a tivitatile ne esare in viata = eea e ii fa e pe altii sa1si piarda respe tul pentru ei sau sa devina prea prote tivi> !. Cateodata refu2a sa a epte roluri de ondu ere in mod responsa+il = eea e ii fa e pe eilalti sa preia mai mult de at este ne esare din sar inile de lu ru> $. Pot fi ne institi emotional in vederea evitarii onfli telor = eea e ii fa e pe altii sa reada lu ruri are nu se intampla in realitate siGsau tine relatiile intime la nivel superfi ial> Putem vedea u usurinta valoarea onstruirii ara terului nostru. * um putem ale0e pro esul prin are putem onstrui un ara ter sanatos are ne va permite sa ne e hili+ram si sa e4perimentam marele inteles al vietii oferit a elora dintre noi are sunt 0ata sa fa a sa rifi iile ne esare. Cu! sa/ti construiesti caracterul Predominant este C*)*CT#)U/, nu personalitatea, el este el din urma are determina alitatea vietii. Cara terul este in esenta, tot e invatam sa 0andim, sa simtim, sau sa fa em eea e este initial impotriva firii si e ne esita un efort de transformare. Cara terul este refle tat in s him+arile pe are le fa em in valorile si redintele noastre de1a lun0ul vietii. $aca liberul arbitru nu ar fi c!iar in mie"ul e(istentei noastre umane% am fi prinsi in capcana limitelor personalitatii noastre innascute. #4ista ateva omponente esentiale pentru transformarea ara terului" Li"erul ar"itru Transformarea ara terului nostru este o modalitate de a ne e hili+ra personalitatea. Da a nu ne1am onstrui ara terul am ramane limitati si neimpliniti. Transformarea ara terului nostru ne permite sa ne +u uram din plin de o viata emotionanta si produ tiva. Cara terul este de o+i ei mai +ine modelat intr1o atmosfera de li+er ar+itru, are sta la +a2a fie arui pro0ram de onstru tie a unui ara ter puterni . In situatia in are persoana areia i se modelea2a ara terul este fortata sa fa a eva e nu doreste va a8un0e in ele mai multe a2uri sa uras a lu rul pe are a tre+uit sa1l fa a u forta, pe ea insasi siGsau persoana are a supus1o a estui pro es. De i, un ara ter sanatos este refle tat de dedi area onse venta atre prin ipii de viata po2itive. Selectarea influentelor po,itive in viata noastra :i se spune adesea a ea mai +una predi a pe are o tinem este influentata de viata pe are o du em. /a +a2a ara terului stau primele e4emple avute in viata =parinti, frati, rude, et >. 'ai tar2iu putem sa ne ale0em sin0uri prietenii si de i influentele vor fi in onformitate u ara terele a estora.

1!1

Identificarea principiilor po,itive de viata Prin ipiile de viata sunt a ele prin ipii po2itive omune tuturor. #le in lud unostintele" 9ie are persoana poate oferi pun te tari uni e unei relatii Indivi2ii are isi impartases se retele nu vor mai simti nevoia sa se lupte pentru putere u eilalti Indivi2ii are se pla pe ei insisi, le va fi mult mai usor sa pla a si sa a epte pe altii de at ei neadaptati. Cand heltuim ener0ie pentru a1i in8osi pe altii si a le +lo a de2voltarea, ne limitam propria noastra restere. Prin ipiile de viata ne intensifi a uloarea si ne ofera o idee de um eilalti per ep lu rurile. To mai a este prin ipii ne vor a8uta sa depasim limitele de personalitate mostenite prin de2voltarea, la in eput nepla uta, dar po2itiva, atitudinilor si omportamentelor +a2ate pe pri ipiile are se apli a in mod e0al tuturor oamenilor. Pentru a ne onstrui ara terul, tre+uie sa identifi am si sa ne an0a8am a elor prin ipii de viata are vor ma4imi2a alitatile ulorii noastre si minimali2a limitele. Construirea ara terului ere an0a8ament din pun t de vedere atitudinal si omportamental. Pentru a fi efi ient, onstru tia ara terului tre+uie sa fie spe ifi a si personala. Pro esul de onstru tie al ara terului ne ere sa identifi am prin ipiile sanatoase ale vietiiV sa le a eptam in vietile noastreV sa ne an0a8am sa traim onform lorV si sa le impartasim u eilalti. Tre+uie sa ne intre+am ontinuu pe ine autam a model de viata si ine ar putea sa ne aute pe noi a model. Prin ipiile heie ale vietii in lud" Principiul 1 Adevarurile personale trebuie identificate% urmarite% imbinate cu adevarurile universale daca vrem sa avem o viata ec!ibrata. *devarurile personale difera de ele universale in esenta lor. *devarurile personale pot in lude ariera, prieteni, ho+iuri, timpul de odihna ne esar. *devarurile personale sunt a ele uni e si sanatoase stiluri de viata preferate, fara sa tinem ont de uloarea personala. *devarurile personale su0erea2a a o o upatie nu e neaparat mai +una a alta atata timp at amandoua adu un servi iu instit so ietatii. 7amenii u ara ter intele0 on eptul. Cei e au la +a2a doar personalitatea innas uta nu vor intele0e on eptul. :e de2voltam ara terul and identifi am si a eptam adevarurile universale. De asemenea vom im+unatati relatiile umane efe tive and ii vom intele0e si a epta pe eilalti in lumina adevarurilor lor personale. *devarurile personale sunt in dire ta le0atura u propriile noastre preferintele, nu se apli a in mod o+li0atoriu umanitatii in 0eneral. :umai noi stim e este adevarat pentru noi. *m putea pastra o lista u primele 1. *D#;*)U)I din viata noastra. /ista onstruita onform nevoilor si valorilor personale spe ifi e =A;)#*UB mai de0ra+a de at AT)#@UI#B si A*) T)#@UIB>. Toti ne dorim sa fim iu+iti si apre iati de eilalti. Un om de ara ter auta o le0atura sanatoasa intre valorile personale si ele universale. # hili+rarea 2ilni a a an0a8amentului personal u el universal ramane el mai provo ator si reativ a t pe are1l in er am fie are dintre noi. Pentru e hili+rare tre+uie sa autam a8utorul in interiorul nostru si la ei din 8ur. 5untem sfatuiti sa ne as ultam 0lasul interior, simturile., sau sfaturile elorlalti are au mai multa e4perienta de viata de at noi.

1!%

Rationamentul nesanatos al altora vine din propria neadaptare. Principiul # ?amenii de caracter isi asuma responsabilitatea propriilor lor atitudini si comportamente. * entuarea pentru oamenii de ara ter onsta in uvantul de a tiune A* /U*B, A* *5U'*B. #i isi asuma responsa+ilitatea, in timp e altii o a epta in mod pasiv sau o nea0a. Tre+uie sa fim pre auti sa nu folosim ni iodata eti heta ulorii personale a o modalitate de s u2a personala, de a 8ude a pe altii, de a limita sau intinde ap ane altora i mai de0ra+a pentru a intele0e si a epta diferentele si asemanarile de +a2a dintre noi toti. Principiul ( Crebuie sa ne fortam si sa riscam disconfortul personal pentru a face atitudinile si comportamentele straine sa devina naturale. 7amenii de ara ter invita ris ul in viata lor, vor sa e4perimente2e s him+area. )espe tul de sine este sporit pe masura e fa fata dis onforturilor vietii u s opuri sin ere si motive lare. :u asteapta pasiv a viata sa le teste2e puterile. #i auta oportunitatile si pun mai presus de multumirea de sine =vanitate> in viata 2ilni a, inte0ritatea personala. 5unt profund an0a8ati sa se automodele2e netinand ont de in onveniente sau dis onfort. Principiul ?amenii de caracter se iubesc intens pe ei si pe ceilalti. * fi parinte inseamna o an0a8are pentru e4primarea dra0ostei 2ilni si a fi un model de alitate pentru opii. Putem limita viata elor pe are1i iu+im and astepam de la ei sa ne iu+eas a asa um suntem. /imitam de2voltarea ara terului elor pe are1i iu+im and le spunem um tre+uie sa fie si sa se poarte, pentru a nu avem in redere in ei a vor lua de i2iile ore te. Unii soti si sotii vor sa se s him+e re ipro . Unii an0a8atori sunt ainosi u an0a8atii. Unii parinti isi supraprote8ea2a opiii pentru a nu au invatat sa se in reada fie in ei insisi, fie in opiii lor. Putem restri tiona si monitori2a vietile elor fata de are ne simtim responsa+ili. * easta nu este dra0oste. Dra0ostea inseamna a eptarea si in ura8area elorlalti. Prea multi dintre noi 0andim a suntem in mod spe ial niste iu+itori minunati, deoare e ii iu+im pe eilalti in maniera in are vrem sa fim noi iu+iti. &ragostea neconditionata este intotdeauna e'primata in limba(ul celui care primeste, nu a celui care transmite. Dra0ostea noastra este de el mai mare a8utor and ii a eptam si in ura8am pe eilalti asa um au ei nevoie sa fie a eptati si in ura8ati. #ste ne esar a noi sa re unoastem importanta a eptarii fie arui individ asa um el sau ea este. :oi nu ne ale0em personalitatile. :e nastem u ele. 9ie are dintre noi ne straduim sa ne identifi am, itele0em, a eptam pe noi insine. Pro+a+il, ele mai valoroase daruri pe are le putem oferi prietenilor, opiilor sau ola+oratorilor nostri sunt a eptarea, apro+area, apre ierea uni itatii lor. Ii putem a8uta de asemenea avand ra+dare u ei la tre erea lor prin difi ila in er are de onstru tie a personalitatii.

1!3

7ri e dis utie despre a eptare, adu e imediat in dis utie pro+lema respe tului de sine. Cat de +ine ineva se a epta si se apre ia2a pe sine, are le0atura dire ta u at de +ine va a epta , apro+a siGsau va apre ia pe altii. *ro0anta si lin0usirea vine din inse uritate. :i i una din ele nu este e4emplu de umilinta. )espe tul de sine produ e o natura smerit =de invatator> are ne permite dra0ostea ne onditionata. Umilinta ere o perspe tiva de meti ulo2itate asupra noastra insine si a elorlalti si ne esita sa ne valoram sufi ient pe noi insine astfel in at sa nu avem nevoie de validarea elorlalti. Indivi2ii si0uri pe ei, apre ia2a adevarul si oportunitatile de a ore ta ori e neintele0ere. Ii pretuim pe a ei parinti, invatatori, prieteni si opii are ne1au invatat si initiat in indemanarea de a trai si in arta de a iu+i. Ii pretuim pe ei are ne1au oferit numeroase oportunitati are sa ne permita sa ne onstruim o platforma puterni a de lansare de la opilarie la maturitate. :e iu+im pe noi insine si totusi autam mai departe provo arile vietii de a ne adan i a+ilitatile de a iu+i. Principiul 0 Punctele noastre tari trebuie impartasite cu altii pentru a ne aduce un beneficiu complet. De2voltarea ara terului in epe u D7)I:T*. Iar a easta este e4presia unei a tiuni. Cara terul in epe u eea e 0andim si fa em and nimeni nu este in 8urul nostru, dar adevaratul ara ter tre e din olo de an0a8amentul personal. Cara terul de2voltat omplet se e4prima inevita+il in daruirea de servi ii altora. Poate in epe a o +atalie mentala si ontinua a o autare in e4terior a mai multor unostinte si intele0erii. Cara terul nu este eea e avem, ni i eea e fa em, i este eea e suntem si determina vredni ia noastra. Personalitatea poate fi e4primata fara referire la eilalti, ara terul va afe ta la un moment dat vietile altora a si pe a noastra. Cum ne e4primam dra0ostea, eilalti ne prives si invata din felul nostru. Principiul 7 Totul are un pret. 7amenii de ara ter ale0 intelept si1si plates datoriile. ACura8ul este pretul pe are1l platesti pentru pa eA. 7ri e mis are din partea unui individ va influenta intotdeauna pe eilalti din 8urul lui. Pretul pe are1l platim, +un sau rau, nu este doar al nostru, toti ei e au le0atura u noi are de asti0at sau de suferit de asemenea. #fe tul ara terului nostru este asemanator u efe tul de unda reat de arun area unei pietre intr1un la . Intensitatea efe tului produs reste u at ara terul este mai puterini . 5untem re ompensati and ne dedi am inte0ritatii. 7 viata imprastiata da mesa8e ne lare si de mi a intensitate, pentru a ii lipseste un s op identifi at. Principiul > In rederea este vitala pentru o e4perienta umana po2itiva. 5untem u totii interdependenti in 0rade diferite. Cumva, noi ne per epem a fiind a0enti independenti si rareori re unoastem a suntem in relatie u eilalti. Prin apre ierea propriei noastre ontri+utii la umanitate si a a elor adau0ari po2itive fa ute vietilor noastre, putem intele0e valoarea prin ipiului vietii unos ut a I:T#)D#P#:D#:T*. :u este sufi ient doar sa ale0em interesul preferat. :e an0a8am la un lar0 spe tru de de2voltare a ara terului, sau suferim onse intele unei vieti limitate. ;om 0asi anumite domenii

1!4

usoare si usor de a+ordat, altele pot ne esita asistenta unor persoane pe are le intalnim dea lun0ul vietii noastre. Cele mai unos ute ate0orii de interdependenta sunt" so ial, intele tual, emotional, finan iar, fi2i si spiritual. Pro esul onstruirii ara terului in epe in interiorul nostru. *le0erea modelelor po2itive este ru ial in de2voltarea ara terului nostru de viata. Devenirea unui model sanatos este de asemenea esential su esului nostru personal. Puterea motivelor pure si prin ipii sanatoase de viata este e4traordinara. Putem sa ne sta+ilim telurile in viata si sa ne an0a8am unei vieti in onformitate u a estea. #4aminam motivele noastre pentru a ne omporta si 0andi in a est fel. * eptam si in ura8am e este mai +un in fie are persoana intalnita. 5untem vii din pun t de vedere emotional si spiritual. 5untem in alerta mentala si dis iplinati fi2i . :e onoram an0a8amentele. Cara terul este unul din ele trei aspe te ma8ore pe are tre+uie sa le e hili+ram in vietile si relatiile noastre individuale, impreuna u pasiunea si personalitatea. P*5IU:#* e4prima sentimentele asupra arora nu avem ontrol. #le vin din adan imea su+ onstientului nostru. Pasiunea refle ta o neo+isnuita de puterni a one4iune a emotiilor, pare urat si neimpovarat, pare ore t si +un. C*)*CT#)U/ repre2inta atitudinile responsa+ile si omportamentul pe are le ale0em pentru viata noastra. /u rand pentru de2voltarea unei vieti onstruita atat pe o personalitate po2itiva at si pe de2voltarea ara terului, e4perimentam mai multa pasiune. P#)57:*/IT*T#* este stilul folosit sa ne pre2entam 0andurile si a tiunile altor persoane. Avanta+ele construirii caracterului Cara terul defineste tipul de relatii po2itive sau ne0ative pe are le fa em u noi insine sau u eilalti de1a lun0ul vietii. 5e de2volta de1a lun0ul anilor printr1un desi0n personal si an0a8area la prin ipiile vietii. 7data sta+ilit nu poate fi modifi at u usurinta. 5untem mult mai puterni i si mai valorosi and adau0am la uloarea personalitatii innas ute prin de2voltarea elor mai +une trasaturi de ara ter pe are le intalnim la eilalti. Cara terul ne permite sa identifi am defe tele naturii noastre umane. :e dorim a vietile noastre sa onte2e, sa stie si altii a am trait pentru un s op mai inalt de at a ne1am multumit a supravietui. * est sentiment poate aprea numai u de2voltarea ara terului. Personalitatea sin0ura nu poate ni iodata oferi un asa puterni sens al destinului.

1!!

ANEKE
Poslanes u 'ihai *nul III Psiholo0ie15o iolo0ie Universitatea Hyperion

PAREREA MEAL
:u mi1am putut Nn L forma o pLrere prea uprin2Ltoare despre a eastL lu rare deoare e nu am avut Nn L o a2ia sL o ites Nn Nntre0ime astfel Nn Jt pLrerea mea este re2umatL la a ele fra0mente pe are le unos . Pn eea e priveMte fundamentarea teoreti L a materialului a easta mi s1a pLrut foarte ne onvin0Ltoare. 5pre e4emplu era menKionat a olo L personalitatea ar fi NnnLs utL Mi L astfel rLspunsurile ele mai relevante pentru test ar fi ele +a2ate pe ele mai ve hi amintiri din opilLrie. * eastL afirmaKie mi se pare ha2ardatL =avJnd Nn vedere L sin0ura parte NnnLs utL a personalitLKii este temperamentul, Mi ni i a esta Nntru totul i mai ales a o predispo2iKie fun KionalL a reierului de a fun Kiona mai de0ra+L Nntr1un anumit fel de Jt Nn altul>. Pmi este foarte 0reu sL red L o persoanL are nu a avut un pLrinte foarte i Llitor ar a8un0e un al+astru 0ri8uliu Mi an4ios Mi e4emplele pot ontinua. Pe de altL parte lu rarea mi se pare totuMi valoroasL pentru L ea se +a2ea2L de fapt pe o+servaKie. *stfel unos Jnd Nn profun2ime o 0amL foarte lar0L de oameni mi se pare mult mai redi+ilL o lasifi are a personalitLKilor privitL din a eastL perspe tivL. De e 4 ulori Mi nu mai multe sau mai puKine3 :u aM Mti e4a t de e autorul a ales a eastL ifrL NnsL se poate o+serva o similitudine faKL de lasifi area temperamentelor spre e4emplu san0vin1rosu oleri 10al+en melan oli 1al+astru fle0mati 1al+... Nn L o datL, nu Mtiu are au fost e4a t motivele autorului fL Jnd doar o presupunere. Pe de altL parte a eastL presupunere este infirmatL in lusiv de autor dJnd la un moment dat un e4emplu despre doi 0al+eni, unul introvert, elLlalt e4travert... similitudinile fiind NnsL totuMi destul de mari. TotuMi, pentru o teorie asupra personalitLKii e se apropie de a fi o nouL paradi0mL, lu rarea oferL o fundamentare MtiinKifi L foarte Asu+KireB vis1a1vis de ele afirmate. Pn eea e priveMte testul Nn sine =profilul de personalitate Hartman> a esta mi s1a pLrut foarte sla+ reali2at din pun t de vedere al stru turii, nu e4istL o 0radaKie a temelor, indi ii sunt puMi dire t Nn hestionar =fLrL prelu rare> Mi Nntr1o ordine aparent aleatoare. )Lspunsurile sunt pre odifi ate NnsL nu respe tL raportul Nntre indi i e relevL alitLKile unei ulori Mi slL+i iunile a elei ulori. Una dintre ele mai mari pro+leme este le0atL dupL pLrerea mea de validitatea e4ternL a testului, anume fie Lrei ulori i se atri+uie o litera, astfel este foarte uMor de re unos ut un pattern al rLspunsurilor iar NnMelarea testului devine +analL =fLrL sL ites interpretarea testului mi1au fost sufi iente trei Nntre+Lri pentru a des operi patternul>, u alte uvinte instrumentul este util doar atJta timp Jt su+ie tul este sin er atJt faKL de an hetator Jt Mi faKL de sine, eea e repre2intL, ne esitL un su+ie t ideal e nu prea se re0LseMte Mi Nn realitate. Din testele pe are le1am apli at am o+servat L da L su+ie tul are tendinKa sL alea0L rLspunsurile are sL Nl repre2inte aMa um ar vrea el sL fie =Mi nu aMa um este el Nn realitate> Ni reuMeMte u si0uranKL sL Nn line semnifi ativ +alanKa rLspunsurilor Mi sL1Mi s him+e hiar uloarea dominantL =spre e4emplu da L unui su+ie t i1ar plL ea sL fie vL2ut a o persoanL des hisL, ura8oasL et , el va ieMi mai mult a si0ur a 0al+en la test deMi personalitatea luiGei nu se

1!$

Nn adrea2L mai delo Nn des rierea 0al+enilor, sau spre e4emplu un al+astru are se rede respe tat, pentru L datoritL sensi+ilitLKii sale e4a0erate nimeni nu1i spune adevLrul Nn faKL Mi are totodatL datoritL nesi0uranKei sale intrinse i vrea sL se vadL a o persoanL puterni L va ieMi mai mult a si0ur a roMu la test>. Pntre+aKi ulterior um se omportL Nn anumite situaKii, rLspunsurile lor ontra2i eau lar rLspunsurile date la test, iar Nntre+aKi despre a eastL dis repanKL ei au motivat L variantele din test se referau la alt eva =spre e4emplu una din Nntre+Lri era A um rea Kionaea2L de o+i ei Jnd este a+u2at ver+alB, Nntre+are pusL Nntr1un onte4t e4tern testului. DeMi din test ar fi reieMit L este vor+a de un roMu, are Nn mod natural ar fi rLspuns u a eaMi monedL, su+ie tul povestea L de o+i ei a8un0e sL1i stri e Nntrea0a 2i o astfel de afirmaKie Mi L Ni pare rLu L nu are ura8ul sL rLspundL pe mLsurL Nn astfel de situaKii>. Pn eea e mL priveMte pot sL spun L m1am re0Lsit Nn des rierea ulorii reieMitL Nn urma testului =anume al+>. Ceea e mi s1a pLrut iudat a fost motivaKia de +a2L enunKatL a fiind a al+ilor Mi anume pa ea. DeMi e4istL similitudini foarte mari Nntre dorinKa de a evita onfli tul =sau a nu suporta onfli tul> Mi ideea de pa e, metafora mi se pare un pi trasL de pLr, Mi u toate astea nu am re0Lsit ni iodatL Nn mine atitudinea NmpL iuitoare atri+uitL al+ului = ei drept ni i opusul ei>. Pur Mi simplu lipsa de motivaKie de a mL impli a Nn onfli te, sau de a porni onfli te fLrL rost =atri+ut al al+ilor Nn are m1am re0Lsit pe deplin>. Cu toate a estea Nn a2ul Nn are m1am re0Lsit Nntr1o situaKie de onfli t am o+servat L rea Kione2 mai de0ra+L a un roMu de Jt a un al+, a este rLspunsuri fiind Jteva din ele are mi1au dat un pun ta8 de roMu. TotuMi uloarea al+ a reieMit din test u o pondere de aproape (.F. 5L fie un al+ Nn proporKie de (.F lipsit de motivaKia de +a2L a al+ului3 Cum rLmJne u pulsiunile a0resive3 Cum poate fi Nn 0eneral o persoanL motivatL printre altele de pulsiuni a0resive sL fie Nn a elaMi timp motivatL de pa e3 Ceea e mi s1a pLrut deose+it de important la a eastL lu rare este valoarea predi tivL a re2ultatelor. Din pL ate a eastL parte este a ompaniatL de mulKi da L Mi anume" Ada L se reuMeMte pe +a2a testului o Nn adrare ore tL a unui su+ie t Nntr1una din uloriB V Ada L a ele motivaKii de +a2L ale fie Lrei ulori sunt atJt de universale pe Jt susKine autorulB V Ada L se pot sta+ili pe +a2a om+inLrii ulorii dominante Mi a elei= elor> odominante un profil al personalitLKii are sL fie la fel de lar a el al ulorilor pure I ai i nu mL pot pronunKa pentru L nu Mtiu da L a este om+inaKii sunt des rise pe lar0 Nn altL parte a lu rLriiB... De i da L toate a este Ada L1uriB sunt Nndeplinite atun i valoarea predi tivL a a estei teorii este e4traordinarL. CunoaMterea motivaKiilor de +a2L ale unei persoane doar pe +a2a Nn adrLrii Nntr1o ta4onomie sau alta permite o predi Kie a omportamentului e4 epKionalL. )e2umJnd toate ele de mai sus pot spune L Nmi pLstre2 o po2iKie re2ervatL faKL de a eastL lu rare. Date fiind Mi la unele din unoMtinKele mele despre lu rare nu pot sL mL e4prim ni i pro ni i ontra, nu pot ni i sL laud ni i sL +lame2 teoria per ansam+lu i doar +u LKelele pe are le1am anali2at.

1!(

Petra he =Peristeri> Daniela *nul III Psiholo0ie15o iolo0ie Universitatea Hyperion

CUM )AD EUL

:u sunt psihoterapeut, nu sunt ni i ma ar psiholo0, asa a nu am d puterea e ni i de a om+ate vehement o autoritate in materie =si ai i ma refer la autorul artii>, ni i de a1i da dreptate total. Tot e voi spune se +a2ea2a numai pe a est EProfil de personalitate HartmanB apli at pe doar patru persoane" eu, sotul meu si doi prieteni, sot si sotie. 'ie personal mi1a pla ut hestionarul. #ste simplu, usor de apli at si usor de inteles, se re2olva rapid =nu pune pro+leme de pli tiseala sau de re2istenta la testare> si, in 0eneral, oamenii l1au pla ut. :u red a se pune pro+lema de fidelitate si de validitate a testului, pentru a este destul de omer ial si nu in ear a sa intre in fatetele personalitatii, asa a nu am avut pretentia sa stiu pe e se +a2ea2a interpretarile date =pro+a+il pe e4perienta si pe a2uisti a autorului>. Tinand ont a este adresat nespe ialistilor =autorul hiar spune a de fapt este fa ut pentru autotestare, in vederea auto unoasterii, nu pentru a se pune un psihodia0nosti >, nu vad de e ar raspunde ineva altfel de at la modul el mai instit u putinta. 'i1am ru0at asadar sotul si ei doi prieteni, veniti la noi la Eun pahar de vor+aB, sa ma a8ute u o tema pentru s oala" un hestionar de personalitate pe are tre+uia sa1l apli pe ateva persoane. I1am ru0at sa1mi raspunda instit, fara teri+ilisme, pentru a e important pentru mine. Tre+uie sa spun a noi ne unostem +ine, de mult timp, am tre ut prin multe impreuna, sunt si ei studenti Etomnati iB si stiu e4a t e inseamna un proie t pentru un urs la fa ultate, asa a au sarit u tot sufletul sa ma a8ute. Dorni i sa se unoas a prin metode stiintifi e, au fa ut testul si au asteptat re2ultatul. Desi au iesit amandoi a fiind )osu prin ipal =foarte autoritari>, au fost de a ord a li se potriveste foarte +ine. Intr1adevar, ea este )osu prin ipal u *l+astru se undar. Ca s oruri, a o+tinut 1& pun te la )osu, 1! la *l+astru, ( la *l+ si 3 la -al+en. 'un a este foarte importanta pentru ea. #ste o femeie u ariera =are o firma pe are o ondu e u o mana de fier>, isi fa e si tre+urile de 0ospodina perfe ta =desi putea sa umpere mare parte din eea e a 0atit de Cra iun, ea a preferat sa le pre0ateas a u mana ei>, fa e si 9a ultatea de 5tudii # onomi e la E9ara fre vantaB, dar a uitat sa se 8oa e. :u pot sa spun a este ri0ida, dar pur si simplu nu mai 0aseste timp pentru a se distra. In plus, da a )osu o a8uta sa1si ondu a astfel viata, *l+astru ii da +unul simt de a nu E al a pe adavreB in afa eri. # adevarat a , atun i and este o+osita sau nervoasa partea ei de *l+astru nu mai are ni i o sansa =e a o furtunaQ>, dar apoi re0reta si in ear a sa repare e a stri at. Din pun tul meu de vedere, asa um o unos eu de atatia ani, EProfilul de Personalitate HartmanB a s os o Efoto0rafieB foarte fina a personalitatii ei. 5otul ei e tot un )osu, dar restul ulorilor au o pondere e hili+rata" 1, pun te )osu, & pun te *l+astru, , pun te *l+ si & pun te -al+en. )osu domina intr1adevar personalitatea lui" e impulsiv, autoritar, u 0ura mare hiar si and stie a s1ar putea sa ai dreptate, dar odata e s1a onvins a 0reseste, re unoste instit. # un amal0am foarte interesant, pentru a intr1adevar am re unos ut in el pro entele din elelalte ulori" a fost militar de ariera =asa um ii sta +ine unui )osu>, dar este un pa ifist onvins si stie e4traordinar de +ine um sa stin0a onfli tele and situatia devine prea aprinsa. In plus, are momente and este un -al+en perfe t, and lasa totul +alta, isi ia familia pe sus si plea a la mare pentru un See?1end,

1!,

lasand toate 0ri8ile in @u uresti. Tin forte mult la ei amandoi, pentru a mi se par oameni autenti i, reali, fara falsuri, pe are te poti +a2a ori and. 5otul meu este -al+en, dar are si el influente din toate elelalte trei ulori" are 1$ pun te la -al+en, & la )osu, si ate 1. la *l+ si *l+astru. 5tiam a este un -al+en, pentru a are o mare dorinta de a transforma ori e a tivitate in 8oa a" pentru el stresul unui e4amen este onstru tiv =Esimti a traiestiB>, ori e pro+lema se re2olva mai devreme sau mai tar2iu, se 8oa a si la servi i =fiind antrenor de arte martiale, tre+uie sa se 8oa e12i e el, si se 8oa a si u opiii, si u adultiiQ>, pana si 2iua de maine ii adu e pre is eva de 8oa aQ Dar, pe de alta parte, are serio2itatea unui *l+, e instit si loial a prieten, nu poate sta fara prieteni =avem in permanenta prieteni pe lan0a noi> a ori e *l+astru, si, tot prin natura servi iului, e si )osu, pentru a este o autoritate la antrenament =lu ru are ii si pla e, de altfel, nu e o orvoada pentru elQ>. #ste, a si prietenul nostru, un tip omple4 si amu2ant, u are poti sa im+atranesti fara sa te pli tisesti vreo lipa. ;a intre+ati e sunt eu. Cei are au itit artea si1au dat seama de8a a sunt *l+astru, dar am si un pi de -al+en" %$ pun te *l+astru, 1. -al+en, $ )osu si % *l+. *sa um ma unos eu, red a testul am are dreptate" sunt u morala si dreptatea tot timpul in +rate, nu pot sa insel sau sa mint u +una stiinta, am multi prieteni si sunt o mama mult prea 0ri8ulie, ori at as in er a eu sa ma ontrole2. Pe de alta parte, +u ata mea de -al+en ma a8uta sa stiu sa ma rela4e2, dar numai dupa e mi1am indeplinit tot e mi1am propus. Cu toate a estea, nu onsider o nenoro ire da a ies din Es hemaB, da a las totul +alta si ple la niste prieteni are au nevoie de mine. :i iodata insa nu sunt in stare sa deran8e2 pe ineva doar pentru a am eu vreo pro+lema, are ori um imi va tre e in ateva 2ile. Pe s urt, ma re unos si1mi re unos si limitele, le stiu si ma lupt u ele. Casti0am pe rand, and eu, and ele, dar am noro sa fie un -al+en lan0a mine are sa ma o+li0e sa le mai opres din and in and. *ti o+servat pro+a+il a nu am vor+it de limitele elorlalti. Cred a nu ma interesea2a, pentru a iu+es oamenii si imi pla e sa1i am aproape, nu sa1i respin0 sau sa1i distru0. In s him+, pe mine vreau sa ma unos pentru a sa ma pot im+unatati, sa pot sa fiu impa ata u mine, pentru a eu onsider a un om impa at u el insusi este un om asti0at. )e unoasteti *l+astrul din mine, nu1i asa3 In on lu2ie, sunt onvinsa a vor fi atatea pareri despre a est test ate om+inatii de ulori sunt pe lume. In plus, red a ai i intervine si e4perienta de viata a elui are apli a testul =de e4perienta profesionala nu putem vor+i, suntem studenti u totiiQ>. Ce stiu eu si0ur este a in psiholo0ie nimi nu e +atut in uie. Da a un urent spune a personalitatea se definitivea2a dupa 1, ani, iar altul a personalitatea e innas uta, a viitori psiholo0i ar tre+ui sa fim des hisi, sa in er am sa prindem partea +una din toate teoriile si s1o adoptam pe ea are se potriveste el mai +ine u stru tura noastra interna = are poate fi si un Emi4tum ompositumB, din toate, de e nu3>. Poate 0reses , poate altii ma vor ontra2i e, dar asta e parerea mea si, el putin deo amdata, nimeni nu ma poate fa e sa mi1o s him+.

1!&

Tudor =-ri0ore> :i oleta *nul III Psiholo0ie15o iolo0ie Universitatea Hyperion

O*SER)ATII IN URMA APLICARII C%ESTIONARULUI %ARTMANA PENTRU A$LAREA PERSONALITATII

-.9., se4 mas ulin, varsta 33 ani In urma apli arii hestionarului a reiesit a -.9. are o personalitate de uloare rosie =%4 pun te>, uloarea adia enta fiind al+astru =1% pun te>. * estui ErosuB ii pla e sa mun eas a foarte mult, este aproape dependent de mun a, u onditia sa fa a numai e ii pla e. #ste un tip foarte al ulat, are in ear a mereu sa se impuna a atot unos ator. :u este sensi+il la sentimentele altora, de at da a a estea oni id u ele personale si se asteapta sa se alea0a u eva din ori e relatie. Ca si parinte nu are ra+dare sa se 8oa e sau sa dea e4pli atii opilului, are pretentii prea mari, ne a8este opilul and a esta a 0resit. 'arile lui alitati sunt 0andirea lo0i a, dis iplinat, ordonat, isi sustine pun tul de vedere in ori e situatie in fata ori ui, foarte in re2ator in fortele proprii, spune intotdeauna e 0andeste, dar de multe ori a easta alitate ia valori ne0ative pentru a reuseste se im+ra e mesa8ul pe are vrea sa1l transmita intr1o forma mai putin deran8anta. De la Eal+astruB -.9. a imprumutat nevoia de a fi as ultat si mai ales apre iat, nevoia de a fi iu+it, fara sa fie onditionat sa intoar a a easta iu+ire. -.:., se4 feminin, varsta %& ani Chestionarul a evidentiat o personalitate de uloare al+astra =3. pun te>, uloarea adia enta fiind al+ =11 pun te>. E*l+astruB in proportie de (,F, a easta personalitate este ondusa de altruism si de o onstiinta morala foarte puterni a. Ple and de la lipsa de in redere in propria persoana a est Eal+astruB are nevoie sa fie as ultat, sa fie inteles si apre iat de atre eilalti, hiar si de propriul opil, u are are o relatie foarte des hisa +a2ata pe omuni are si interes re ipro in a tivitatile fie aruia. *pre ia2a mai de0ra+a lu rurile marunte fa ute u suflet, de at lu rurile marete fa ute doar de dra0ul de a fi fa ute. Ii pla e foarte mult sa ofere adouri numai pentru a vedea feri irea pe fata unei persoane, este ore ta si respe ta+ila, ii pla e sa fie +una. 7 personalitate ara teri2ata de or0ani2are in ori e plan, are fa e ompromisuri, de ele mai multe ori in defavoarea personala si are a imprumutat de la Eal+B nevoia de +unatate, =nu ii pla uvintele urate, nu ii pla e sa fie ertat>, nevoia de a tre e neva2ut =ii pla e sa i se eara parerea , dar nu se ofera voluntar>.

1$.

@.C., se4 feminin, varsta 41 ani @.C. are o personalitate de uloare al+a =%1 pun te>, iar uloarea adia enta este al+astru =1$ pun te>. * easta personalitate al+a are nevoie de +unatate, and este tratata urat se in apatanea2a intr1o ta ere puterni a. #ste motivata de +landete, de sentimente de pa e, nu intele0e de e unii oameni sunt rai. Ii pla e sa fie independenta, refu2a ondu erea uiva, mai ales and se simte tratata fara respe t, dar and isi vede amenintata relatia intima devine ta uta, retrasa,isi reprima furia pana and ,la un moment dat, va e4ploda de la un fapt +anal. Ple and de la nevoia de a fi inteleasa, nevoia de a fi apre iata =imprumutate de la Eal+astruB> a easta personalitate, areia ii pla e sa trea a neva2uta, se simte motivata de re omandarile, su0estiile altora. Capa itatea de a fa e ompromisuri doar de dra0ul mentierii Epa iiB, nevoia de prietenie il transforma uneori pe a est al+ intr1o persoana permisiva, usor de pa alit =mai ales in relatia u opilul>. P.'., se4 feminin, varsta %, ani In urma interpretarii re2ultatelor hestionarului a reiesit a P.'. are o personalitate al+astra =%% pun te>, u o uloare adia enta rosu =1$ pun te>. Ca si elelalte personalitati al+astre si a easta este motivata de altruism, de nevoia de prietenie, de intele0ere, de apre iere. 'oralitatea, respe tul fata de ei din 8ur sunt alitati pe are in ear a sa le transmita si opilului, u are are o relatie sensi+ila si riti a in a elasi timp. #ste o persoana am+itioasa, dire ta, responsa+ila, investeste foarte mult in sentimentele sale, dar atun i and se a tionea2a impotriva ei stie sa raspunda u a eeasi moneda, a8utandu1se de apa itatea de a 0andi lo0i , arti ulat hiar si in situatii stresante =ve2i personalitatea rosie>. Tot de la personalitatea rosie a imprumutat tendinta atre produ tivitate, dorinta de a1i fi apre iata puterea.

Anali,a1 culoare personala versus culoare tradusa 3rosu4

In urma apli arii hestionarul Hartman a reiesit a personalitatea mea este de uloare predominant al+astra, uloarea adia enta fiind al+. Pentru a putea fa e o anali2a pe a easta tema voi folosi a +a2a alitatile si limitele personalitatilor ErosiiB des rise de autor la sfarsitul apitolului ;. *stfel, a si individ sunt dinami a, plina de resurse, tind atre independenta, reativa in situatii de ri2a, dar nu sunt fa uta dintr1un material +un pentru a ondu e, 0andirea mea nu se +a2ea2a intotdeauna pe lo0i a, i mai mult pe sentimente, nu ma pot rela4a de at dupa e mi1am indeplinit sar inile propuse, ma 0andes intai la altii si apoi la propriile nevoi, a ept u asurinta a si eu pot 0resi. Ca si parinte si partener de viata promove2 omuni area, oe2iunea in familie, a tivitati omune u ele ale opilului, in er sa fiu lider in asa =ma loves de personalitatea rosie a sotului meu>,dar de ele mai multe ori reuses , sunt atenta la pro+lemele si sentimentele elor din 8ur, in a2 de ese sustin si imi pla e se fiu sustinuta. Ca si prieten sunt sensi+ila la nevoile altora, +un as ultator, in er sa nu deran8e2, promove2 diminuarea onfli telor in adrul 0rupului, a tiva in situatii de ur0enta, onsider a este important sa fi pla ut, a eptat, si atun i fa ompromisuri, vreau sa red a nu sunt pli tisitoare. Ca si persoana de ariera nu imi pla e sa ondu , nu sunt autoritara, dar sunt loiala, sunt un +un or0ani2ator, da a tre+uie neaparat sa riti o fa intr1o maniera politi oasa, iau de i2ii dupa o anali2a amanuntita, tinand ont si de parerile elorlalti, din pa ate sunt usor de des ura8at si fa ompromisuri uneori in defavoarea mea, doar a sa nu ii supar pe eilalti. In on lu2ie asa arata, in linii mari, personalitatea mea, mult diferita de ea rosie =des risa in materialul tradus>, dar um printre alitatile elor Eal+astriB se numara altruismul, ompromisul, prietenia,

1$1

intele0erea sunt si0ura a pot 0asi o ale, sau ma ar o pote uta, pe are sa pot mer0e atre inimile elor ErosiiB.

'aria *rdelea *nul III Psiholo0ie15o iolo0ie Universitatea Hyperion

Studiu de ca, 1
Cum se intampla de o+i ei primul testat am fost hiar eu. Ca re2ultat am avut un s or de 1( pun te pentru ArosuB, 11 pun te pentru Aal+astruB, 1 pun t pentru Aal+B si 1$ pun te pentru A0al+enB. #ste interesant de o+servat natura a estor pun te si um au fost ele distri+uite de1a lun0ul testului avand in vedere a la 8umatatea lui am avut 1. pun te pentru ArosuB, ( pun te pentru Aal+astruB, 1 pun t pentru Aal+B si 1% pun te pentru A0al+enB. '1am situat totusi in niste valori destul de apropiate ale ulorilor u e4 eptia Aal+uluiB. Culoarea dominanta nu pot sti u si0uranta are este pentru a valorile ArosuluiB si al A0al+enuluiB sunt aproape a eleasi, Aal+astrulB fiind si el semnifi ativ, la o distanta relativ mi a. *vand repre2intarile fie arei ulori" rosu avand drept motivatie primara puterea, al+astrul I intimitatea, al+ul I pa ea si 0al+enul I distra tia, le putem om+ina si putem des operi arei parti apartinem fie are. Ca si ulori prin ipale eu am avut rosul si 0al+enul, o om+inatie destul de iudata, puterea si distra tia. /a o prima vedere s1ar putea spune a ele doua sunt anta0oni e, dar putem afla a ele se ompletea2a foarte +ine. /uandu1ma pe mine drept e4emplu am putut o+serva pe masura e iteam ara teristi ile personalitatii mele onturandu1se u ate putin din fie are uloare, mai putin din ea a al+ului. *stfel am itit a alaturarea ulorilor rosu si 0al+en fa din persoana proprietara un +un lider, influentat de rosu, e iti dire tionea2a viata u dinamism si 0al+enul e ofera harisma si atra tie a elorlalti pentru tine. Pot sa spun a dintre ele trei ulori m1a atras intotdeauna rosul din pun tul de vedere al motivului primar I puterea. De mi opil mi1am dorit sa fiu lider. De mi opil stiam sa or0ani2e2, sa ondu , sa fa a toata lumea lu rurile pe are eu mi le doream. In a elasi timp nu pot sa nu o+serv a eram prietena u toata lumea, a sunt o vor+areata, a imi pla e sa ma 8o , hiar si a um, dar a mi1a pla ut sa fiu dreapta si mi1am dorit sa fa +ine in lume, ultimele alitati apartinand ulorii 0al+ene si respe tiv al+astre. 'i1a pla ut sa des opar in a easta arte lu rurile unos ute si re unos ute de1a lun0ul vremii. In a elasi timp am o+servat u ususinta, u mintea de a um, si defe tele si limitele mele. #ste adevarat a1mi pla e sa ondu , dar in a elasi timp si vreau a lu rurile sa se fa a dupa +unul meu pla , imi pla e sa fiu prietena u toata lumea, dar ni i nu re unos a as avea vreo vina vreodata in eva, imi pla e sa fa +ine, sa simt, sa ma emotione2, dar am si re0uli stri te pe are nu as vrea sa le demonte2e ineva. 5i astfel umulul alitatilor si defe telor de2volta prin prisma elor trei ulori. Tre+uie sa re unos a imi este si foarte 0reu sa fiu impartiala in eea e ma priveste, sa in er u o+ie tivitate sa1mi re unos limitele, dar pot spune u si0uranta a a fost foarte interesant sa vad u o hii mei a eea e mama si tata imi spuneau mai demult, sau alte persoane unos ute mie, aveau un sam+ure de adevar, desi eu nu vroiam sa o+serv sau sa unos a est lu ru la momentul respe tiv. Intotdeauna am fost o fire vesela si 8u ausa, intodeauna m1am omportat la o varsta mai mi a de at varsta mea reala. Intotdeauna mi1a pla ut sa distre2 oamenii, iar ei sa ma priveas a u admiratie, dar este adevarat a si am in eput o 0ramada de proie te, din are, u parere de rau, putine am terminat, iar ele mai multe la varsta de a um, and imi asum responsa+ilitatile intr1o alta maniera. In a elasi timp imi pla e a tiunea, imi dores sa fa eva in fie are moment, am planuri, 0anduri, vise, de toate si pentru toti, um se

1$%

spune. 'i1as dori sa fiu mai onstin ioasa si mai or0ani2ata in multe din situatii, dar si de2ordinea mea este de +un au0ur ateodata. -ases a des rierea din odul ulorilor mi se potriveste de minune, astfel a m1a impins urio2itatea sa mai iau in a un a2 si sa o+serv da a si a estuia i se potriveste.

Al doilea ca,
$l. C Dupa testare s orul arata in felul urmator" %$ de pun te pentru ArosuB, & pun te pentru Aal+astruB, 4 pun te pentru Aal+B si ! pun te pentru A0al+enB. *stfel indoiala ni i nu a e4istat, u un pun ta8 ovarsitor pentru rosu si u eva influente de al+astru. 5u+ie tului testat i s1a itit apoi interpretarea si am fost foarte surprinsa um omportamentul sau se adeverea hiar si in lipa respe tiva ulorii predominante din personalitatea sa. 5e impotrivea u sir0uinta sa imi arate ontrariul, ne0a u vehementa anumite pasa8e, pana and a hotarat sa nu se mai impotriveas a si sa a epte a suntem sin0uri, iar eu nu o sa pu+li materialul pe undeva, putand astfel sa fie in si0uranta. Dupa mine rosu i s1a potrivit de minune. :i i a se putea sa fie mai on ludent de at atat, iar asemanarea este ovarsitoare. #ste o persoana putin empati a spre delo , orientata spre putere in defavoarea intimitatii si relatiilor so iale, este un tip dire t si orientat spre s op, este 0enul de solutie a tuturor pro+lemelor, destul de dur in e4primare si omportament. #ste un tip impo2ant, intimidant, e0oist si e0o entri , dar puterni orientat spre viitor. Urmea2a motto1ul " A ondu, urmea2a sau da1te la o parteB, e par a a fost s ris pentru el in mod spe ial. Cu toate astea se poate o+serva nesi0uranta e se as unde in spatele a estui 2id prote tor si are1l tradea2a din toate un0hiurile. To mai nesi0uranta asta il fa e vulnera+il in fata a elora e unos personalitatea sa si stiu sa sape din olo de 2idul prote tor si sa o+serve in el alitatile =vor+es a um a un adevarat -al+en e vede numai alitatile oamenilor>. Usurinta u are se ins rie in a est 0rup al ulorii )osii ma uimeste foarte mult. De fapt, era previ2i+il in a de la in eput a se va ins rie in a est 0rup. Trasaturile sale sunt prea evidente a sa poata fi mas ate. Comple4itatea fenomenului totusi re2ida in simplitatea a+ordarii sale, in usurinta u are des operi indi ii ale ulorii si personalitatii tale. #ste efi ient a orientare si 0hidare in unoasterea at mai +una a personalitatii tale, a talentului, inteli0entei si apa itatilor proprii, dar si a defe telor si modului de a+ordare a elorlalti din 8urul tau.

1$3

PRO$ILUL DE PERSONALITATE %ARTMAN

*i ai i ateva su0estii are te vor a8uta in ompletarea profilului" 1. Da a nu este spe ifi at alt eva, raspunde fie arei intre+ari din ea mai ve he amintire pe are o ai de and erai opil. De vreme e personalitate e innas uta si vine odata u sufletul, a easta va oferi o perspe tiva mai fina despre um te1ai nas ut versus eea e ai devenit. %. In primul rand mar hea2a ale0erile are ti se par mai usoare. Tre i peste ele pe are le onsideri difi ile, dar intor e1te la ele mai tar2iu. 3.:u e2ita sa1i intre+i pe eilalti pentru a avea feed1+a ?1mai ales pe ei are nu sunt de a ord u tine. 7piniile lor te pot a8uta sa antaresti alitatile proprii. 4. 5traduieste1te sa ale0i raspunsurile are sunt de ele mai multe ori tipi e pentru 0andurile siGsau a tiunile tale. 5u+ onstient, s1ar putea sa vrei sa eviti identifi area 1sau onfruntarea1 u adevaratul #U, dar alun0a a est 0and. )e ompensele posi+ile pentru onestitate sunt prea mari. * um, +u ura1te de profil. #sti pe ale sa determini are este uloarea ta u adevarat. !. Unii vor in er a sa aute ai de a E+ateB profilul si sa aute de fapt paternuri pentru a interpreta profilul. *ltii pot per epe desi0nul profilului a fiind supersimplifi ant. 5per sa nu va lasati pa aliti de a estea. Profilul a fost folosit u su es pe sute de mii de persoane, timp de peste 2e e ani pentru a produ e revelatii si0ure. )e2ultatele mi1au intarit in rederea a onestitatea ta si simplitatea profilului sunt o e hipa 0reu de +atut. Indi atii" 'ar hea2a u un H uvantul sau fra2a are des rie el mai +ine um esti in ea mai mare parte a timpului. *le0e un sin0ur raspuns din fie are 0rup. Dupa terminarea elor 3. de intre+ari, totali2ea2a s orul pentru fie are litera. CALITATILE SI LIMITELE PERSONALITATII 1. a>O voluntar +>O mJn0Jietor >Oinventiv d>O prietenos Mi Nn re2Ltor 3. a>Odominant +>O NnKele0Ltor >Otolerant d>Oentu2iast !. a>O hotLrJt +>Oloial >Omultumit d>O8u aus (. a>Oasertiv +>Ode in redere %. a>Oorientat spre putere +>Operfe tionist >Oinde is d>O entrat pe sine 4. a>O independent +>Osuspi ios >Onesi0ur d>Onaiv $. a>Oaro0ant +>Oin linat spre in0ri8orare >Oin apatanat si ta ut d>O apri ios ,. a>Oautoritar +>Oauto riti

1$4

>O ama+il d>Oso ia+il &. a>Oorientat spre a tiune +>Oanaliti >Odelasator d>Ofara 0ri8i 11. a>Oferm +>Otipi ar >Oun +un as ultator d>O petre aret 13. a>Oresponsa+il +>Oidealist >Oatent d>Ovesel 1!. a>O u o vointa puterni a +>Orespe tos >Ora+dator d>Oiu+itor de distra tii 1(. a>Oindependent +>Ode in redere >Oinsta+il d>Oin re2ator 1&. a>Oputerni +>O hi+2uit >O+land d>Ooptimist %1. a>Olo0i +>Oemotiv >Oa0rea+il d>Opopular %3. a>Opra0mati +>O u +un simt >Otolerant d>Ospontan %!. a>Oorientat spre sar ina +>Osin er >Odiplomat d>Ovioi %(. a>Odire t +>O reativ

>Oindaratni d>Ota hinator 1.. a>Oii riti a pe altii +>Oprea sensi+il >Otimid d>Onesuferit 1%. a>O are ere +>Ode neuitat >Onemotivat d>Ovanitos 14. a>Onelinistit +>O u toane >Opasiv d>Oimpulsiv 1$. a>O ertaret +>Onerealist >Ode2orientat d>Ointervine neintre+at 1,. a>Oa0resiv +>Ofre vent depresiv >Oam+ivalent d>Oiertator %.. a>Oinsensi+il +>Orational >Opli tisitor d>Oindis iplinat %%. a>Oare intotdeauna dreptate +>Oin linat spre invinovatire >Oneentu2iast d>Onu1si asuma o+li0atiile %4. a>Onemilos +>O0anditor >Odes his d>O are fa e pe 0ro2avul %$. a>Ofara ta t +>O0reu de multumit >Olenes d>Oneor0ani2at %,. a>O al ulat +>Omultumit de sine

1$!

>Oadapta+il d>Oun performer %&. a>Oin re2ator +>Odis iplinat >Opla ut d>O arismati Totalul calitatilor si li!itelor OOOOOTotal de raspunsuri a> OOOOOTotal de raspunsuri +> OOOOOTotal de raspunsuri > OOOOOTotal de raspunsuri d>

>Onemultumit de sine d>Ode2or0ani2at 3.. a>O are intimidea2a +>O0ri8uliu >Oneprodu tiv d>O u fri a de a infrunta situatiile

Introdu eti totalurile dvs in spatiile orespun2atoare. Hai sa vedem a um da a raspun2i si la urmatoarele situatii la fel um ai raspuns la 0rupurile de uvinte des riptive. In a o data, ale0e doar un sin0ur raspuns si s rie totalul pentru fie are litera la sfarsitul se tiunii. SITUATII 31. Da a eu andide2 pentru un post, un an0a8ator ar tre+ui sa ma an0a8e2e in primul rand pentru a sunt" a. am+iKios, dire t Mi de Nn redere. +. hi+2uit, e4a t si de nLde8de. . rL+dLtor, adapta+il si u ta t. d. pus pe Motii, spiritual Mi alm. 3%. Cand ma impli intr1o relatie intima, da a ma simt amenintat de partener" a. )aspund u a eeasi moneda, u fapte si furie. +. Plan0, ma simt ranit si planuies ra2+unarea. . Devin ta ut, ma retra0 si de ele mai multe ori tin in mine furia pana e4plode2 de la un fapt +anal mai tar2iu. d. 'a distante2 si evit un onfli t viitor. 33. Pentru mine viata are mai mult sens and" a. #ste orientata spre un s op si este produ tiva. +. #ste plina de oameni si de s opuri. . #ste fara stresuri si fara presiuni. d. Imi permite sa fiu 8u aus, optimist si u sufletul usor. 34. Ca si opil am fost" a. In apatanat, stralu itor siGsau a0resiv. +. @ine res ut, 0ri8uliu siGsau depresiv. . Ta ut, pla ut siGsau timid. d. Prea vor+aret, feri it siGsau 8u aus. 3!. *dult fiind, sunt"

1$$

a. voluntar, ferm, MiGsau autoritar. +. responsa+il, instit, MiGsau neiertLtor. . tolerant, mulKumit MiGsau motivat. d. harismati , po2itiv MiGsau antipati 3$. Ca parinte, sunt" a. *utoritar, ma enerve2 usor siGsau nu fa ompromisuri. +. In0ri8orat, sensi+il siGsau riti . . Permisiv, usor de pa alit siGsau deseori depasit de situatie. d. Ju aus, nepasator siGsau iresponsa+il. 3(. Intr1o earta u un prieten, de ele mai multe ori " a. Imi sustin u in apatanare vor+ele u fapte. +. 5unt preo upat de sentimentele si prin ipiile elorlalti. . 5unt in remenit in ta ere, ma simt prost siGsau onfu2. d. 5unt 20omotos, ma simt prost siGsau fa un ompromis. 3,. Da a am un prieten in ne a2, sunt" a. Prote tor, plin de resurse si re omand solutii. +. In0ri8orat, empati si loial indiferent de pro+lema. . 5aritor, ra+dator si un +un as ultator. d. 7ptimist, nu emit 8ude ati si minimali2e2 importanta pro+lemei. 3&. Cand am de luat o de i2ie, sunt" a. Insistent, arti ulat si lo0i . +. Pre is, pre aut si 8ude pro+lema pe toate fetele. . Inde is, timid si sovaielni . d. Impulsiv, nean0a8at si in onstant. 4.. Cand 0reses , ma simt" a. *uto riti in interior, dar in apatanat ver+al si defensiv. +. ;inovat, auto riti si vulnera+il la depresie Istarui asupra ese ului, Nl anali2e2. . :elinistit si plin de fri a, dar tin totul pentru mine. d. Jenat si nervos I aut sa s ap de situatie. 41. Da a ineva ma inseala" a. 5unt suparat si planuies u vi lenie ai de a i1o plati. +. 'a simt ranit adan si nu pot uita ni iodata omplet. In 0eneral nu1i de1a8uns doar sa i1o plates . . 5ufar in ta ere si planuies sa i1o plates sauGsi sa evit total a ea persoana. d. ;reau sa evit onfruntarea, nu onsider situatia destul de importanta a sa ma supar siGsau aut alti prieteni. 4%. 'un a este" a. Cel mai produ tiv mod de a1si petre e ineva timpul. +. 7 a tivitate sanatoasa are ar tre+ui fa uta +ine, da a tot o fa i. 'un a ar tre+ui fa uta inainte de a te 8u a. . 7 a tivitate po2itiva atat timp at iti pla e si nu te simti presat s1o indeplinesti. d. Un rau ne esar, mult mai putin importanta de at 8oa a.

1$(

43. In situatii so iale, sunt mai de0ra+a" a. Temut de eilalti. +. *dmirat de eilalti. . Prote8at de eilalti. d. Invidiat de eilalti. 44. Intr1o relatie, sunt mai preo upat sa fiu" a. Inteles +ine si apro+at. +. Inteles, apre iat si apropiat. . )espe tat, va2ut a tolerant si impa iuitor. d. /audat, sa ma distre2 si sa ma simt li+er. 4!. Pentru a ma simti viu si po2itiv, aut" a. *ventura, sa fiu sef si sa am multa a tiune. +. 5e uritate, reativitate si sens. . * eptare si si0uranta. d. @u urie, noi moduri de a ma 8u a si ompania altora. Totalurile Situatiilor" OOOOOOTotal raspunsuri a> OOOOOOTotal raspunsuri +> OOOOOOTotal raspunsuri > OOOOOOTotal raspunsuri d>

* um adunati totalurile o+tinute la intre+arile 113. u totalurile o+tinute la intre+arile 3114! pentru a o+tine un total 0eneral. Cele 4 tipuri de ulori orespun2atoare personalitatilor sunt sta+ilite pentru fie are litera astfel" )osu pentru a>, *l+astru pentru +>, *l+ pentru > si -al+en pentru d>. Total 'eneral )osu =a>OOOOOOOOOO *l+astru =+>OOOOOOO *l+ = >OOOOOOOOOOO -al+en =d>OOOOOOOO INTERPRETAREA SCORURILOR /itera u totalul el mai mare refle ta personalitatea ta naturala. :umarul de raspunsuri din mai multe oloane su0erea2a insemnatatea ameste ului pe are1l repre2inta personalitatea ta. *i o sin0ura personalitate de +a2a, dar poti fi un ameste puterni = omportamental> a doua personalitati, depinde de raspunsurile tale. 7ri um, motivatia =nu omportamentul> determina personalitatea primara =vom vedea in Capitolul 3>. Da a totalurile de la se tiunea de ale0ere de uvinte nu on orda u totalurile de la se tiunea de situatii, vei 0asi lamuriri in apitolele urmatoare despre multele ulori si motivele lor.

1$,