Bradul la romni de la riturile de trecere, la pomul de Crciun n tradiia romneasc, nu a existat o legtur ntre brad i srbtoarea de Crciun.

. Asta nu nseamn ns c bradul nu a jucat mereu un rol important ntradiiile noastre populare. Dimpotriv: l regsim n obiceiuri a cror vechime urc, dup cum spun specialitii, pn la daci. Bradul este pre ent, n tradiia popular, n !iecare din cele trie momente"cheie ale vie#ii omului: natere, nunt i moarte. Ast!el, n unele one exista tradi#ia $ destul de rar ntlnit, n pre ent $ de a se sdi un brad la naterea pruncului. n mod simbolic, cei doi erau n!r#i#i. %couri ale acestui obicei se regsesc mai cu seam n basme. &ot la natere, se mai obinuia ca moaa s l nchine pe nou"nscut n !a#a unui brad. Bradul de nunt, !rumos mpodobit, joac n continuare un rol important n cadrul ceremoniei nup#iale, n mai multe regiuni ale #rii. %l este purtat de obicei de cavalerul de onoare, atunci cnd mireasa merge la o !ntn, dar i la biseric. n s!rit, bradul apare i la ceremoniile de nmormntare, atunci cnd persoana decedat este un tnr care nu s"a cununat. mpodobit cu turti#e i bomboane, care apoi se mpart la poman, bradul este o reminiscen# a credin#ei c moartea este, totodat i nunt $ motiv n jurul cruia este construit, de alt!el, i balada Mioria. n pre ent ns, cea mai popular iposta a bradului este cea de pom de Crciun. 'biceiul este de inspira#ie occidental, cel mai probabil nordic. n #rile scandinave, se obinuia ca locuin#ele s !ie mpodobite cu ramuri de brad i de vsc. De asemenea, n provinciile !rance e Alsacia i (orena, casele erau mpodobite cu pomi de Crciun, n perioada de iarn.

R spunsuri SMS

Treptat, acest obiceiuri au ptruns spre rsrit, ajungnd inclusiv n Rusia. Acolo, n ajunul Crciunului, era ales cel mai falnic brad dintr o pdure, pentru a fi mpodobit cu lumnri aprinse, bomboane !i jucrii ce urmau s fie oferite drept cadou.