Sunteți pe pagina 1din 3

Riturile de trecere si socializarea Socializarea n cadrul ciclurilor de viata constituie un proces continuu inclusiv n perioadele de trecere de la o vrsta la alta.

Pentru marcarea unor momente semnificative din viata individului si pentru a-i facilita tranzitia la un nou mod de viata concordant cu normele unei vrste, societatea a instituit rituri de trecere. Cresterea si maturizarea individului, ca si ritmicitatea unor momente din realitatea naturala (trecerea de la un an la altul, de la o luna la alta, de la un anotimp la altul) sunt marcate prin ceremonii sau rituri. Nasterea, pubertatea, casatoria, moartea sunt relevante pentru rituri n orice cultura (Arnold an !ennep, "##$), ele pot sa difere ca mod de realizare practica, nsa au o functie universala, anume de a sustine recurenta unui model, a unei structuri de rit ntrun numar infinit de situatii. %ndiferent de tipul de cultura, riturile de trecere mediaza ntre& ". natura - procesele biolo'ice de nastere, pubertate, moarte si cultura constientizare, ritualizare( ). biologic si social - adica nu este suficient ca la nastere oamenii sa se divida n femei si barbati, ci sunt necesare anumite ceremonii, iar anumite 'esturi, acte, rituri sunt obli'atorii pentru a marca maturizarea se*uala, trecerea n viata sociala, atin'erea conditiei pentru casatorie si procreatie( +. ntre individ si grup, pentru ca desi fiecare se naste si moare sin'ur strabatnd e*istenta n unicitate, individul nu poate sa traiasca n sin'uratate. %nte'rarea sa n raporturile sociale are un rol determinant n depasirea momentelor de criza, de sc,imbare prin care trece orice om. -iturile de trecere se mpart n& rituri de separare, rituri de limita, rituri de agregare (Van Gennep). Riturile de separare sunt mai dezvoltate n cazul funeraliilor, riturile de a're'are sunt semnificative pentru ceremonialurile de casatorie, iar riturile de limita se refera la 'raviditate, lo'odna, initiere, adoptie, cea de a doua nastere, cea de a doua casatorie, trecerea de la o clasa de vrsta la alta. -ezulta ca riturile sunt actiuni formale sau conventionale ce se succed ntr-o anumita ordine si sunt nsotite de ceremonii. .upa cum s-a constatat, riturile ndeplinesc functii sociale cu privire la practici initiatice, inte'rarea sau reinte'rarea individului, acceptarea unei pozitii dobndite sau atribuite. /recerea de la o vrsta la alta se produce prin identificarea momentului cu activitati sau lucruri concrete, de pilda, ritualul trecerii pe sub un portic sau prin o desc,idere a portilor. .e fapt, toate riturile se refera la o anumita perioada de vrsta. .aca discutam despre ritul sarcinii, este evident ca 'raviditatea este o caracteristica a vrstei tinere, e*istnd si e*ceptii. Sarcina si nasterea sunt nsotite de rituri de separare care scot femeia 'ravida din societate, din cadrul 'eneral al familiei si, uneori si din viata se*uala. -iturile de nastere urmaresc reinte'rarea femeii n societatea de care apartine. -evenirea la viata normala se face rareori brusc, deoarece e*ista etape de initiere a femeii. Nasterea nu este momentul ultim al perioadei de separare, dimpotriva, femeia este

nevoita sa treaca, dupa aceasta faza, prin anumite rituri. Perioada lauziei e*prima starea femeii neinte'rata social. Ct priveste copilul, se stie ca la orice nastere are loc mai nti despartirea nou-nascutului prin taierea rituala a cordonului ombilical si prin riturile cu privire la partea din cordon care, uscata, cade de la sine dupa un numar variabil de zile. -iturile de separare cuprind n 'eneral toate riturile care presupun taierea a ceva& cel dinti taiat al parului, actul rasului, ritul de prima mbracare. -iturile de inte'rare, derivate din necesitatea introducerii copilului n lume, sunt rituri de alaptare, de aparitie a primului dinte, de botez. /ot la vrsta copilariei, cu deosebire n societatea moderna, s-au instituit multe rituri finalizate n ceremonii, ce marc,eaza momente ale inte'rarii individului n sistemul formal de educatie& primul an de nvatare prescolar, primul an de scoala (clasa %), terminarea unui ciclu scolar sau terminarea unei clase, iar pentru evidentierea acestora se acorda premii sau copiii nsisi folosesc diverse simboluri, ce-i diferentiaza de celelalte vrste. Pubertatea cunoaste o intensitate puternica a riturilor. Profund influentat de modificarile fiziolo'ice radicale, individul tinde la aceasta vrsta, spre csti'area si reprezentarea proprie a identitatii. Ceremoniile or'anizate cu acest prile0 vizeaza predominant inte'rarea n societate. Circumciziile, fla'elarile, tatua0ele reprezinta rituri de scoatere a puberului din rndul copiilor si inte'rarea sa ntr-un 'rup nou. -iturile care acompaniaza pubertatea initiaza individul ntr-o directie care sa determine asumarea responsabilitatilor casatoriei. Adolescenta este marcata de numeroase rituri de trecere. 1n societatile traditionale, adolescentul este pre'atit ca fiinta pe deplin sociala pentru o noua viata, deci pentru trecerea la un alt stadiu al evolutiei sale n care se manifesta ca personalitate cu multiple responsabilitati. .e pilda, sunt rituri de trecere n care baietii sunt renascuti simbolic, trecnd printr-un tunel construit din scoarta de copac care ar reprezenta pntecul mamei si aparnd, de fapt, renascnd, dintre picioarele unui barbat calare pe locul de iesire din tunel (Colin /urnbull, "#23). 1n acest fel, baiatul pna de foarte curnd copil, acum este tratat ca un barbat de la care se asteapta un comportament adecvat. 1n tinerete, riturile de trecere marc,eaza cteva momente clare& lo'odna, casatoria, ncadrarea n munca, aparitia primului copil, nsa acestea se pot re'asi si n primii ani din perioada adulta. 1n aceste situatii are loc o sc,imbare de pozitie sociala. .e e*emplu, ntemeierea familiei duce la sc,imbarea mediului familial si intrarea ntr-un nou mediu familial (propriu de data aceasta), al domiciliului. 4utarea ntr-o noua locuinta este nsotita de ceremonii si n societatea contemporana. 5o'odna, de pilda, formeaza la multe popoare o parte speciala a ceremoniilor de casatorie. 6a presupune rituri de separare si sfrseste prin ritul de unire definitiva a celor doi tineri, a carui e*presie este casatoria. /ot n aceasta perioada de vrsta - tineretea -, individul se afla n deplinatatea puterilor sale de 0udecata si de prelucrare a informatiei n noi structuri. -iturile vizeaza implicarea tinerilor n actiuni sociale derivate din capacitatea lor de a folosi ceea ce au nvatat si e*perimentat n procesele de socializare primara. /ineretea e acel timp, lun' sau scurt, ce dispune de puterea prin care transformam pur si simplu informatia n ratiune.

Colin /urnbull relateaza despre relatia tinerilor cu un model de personalitate, spre care ei aspira si doresc sa si-l nsuseasca n contactul nemi0locit cu el. .oi tineri calu'ari budisti au ,otart sa caute un mare ntelept de la care sa poata nvata. Au calatorit prin mai multe tinuturi nainte ca ei sa descopere pe cel care l-au vazut. Cnd acestia l-au 'asit, el era de0a batrn si ncon0urat de mai multi discipoli. 6l le-a urat bun-venit celor doi prieteni si i-a ntrebat pe fiecare de ce au venit att de departe n cautarea unui profesor. 7nul dintre ei a spus& 8Am venit sa nvat de la tine( voi fi discipolul tau( nvatama tot ce stii tu8. 1nteleptul a zmbit si a spus& 81n acest caz poti ramne, si te voi nvata tot ce stiu8. Celalalt tnar calu'ar a spus& 8Am venit sa fiu cu tine8. 1nteleptul s-a parut ca nu l-a auzit de prima data, apoi s-a pre'atit sa plece si n timp ce se ndeparta a spus& 8.e asemenea, si tu poti ramne8. Cei doi calu'ari au mpartit o c,ilie si mpreuna au asistat la toate adunarile discipolilor si au ascultat toate discursurile marelui ntelept. 7nul a an'a0at nteleptul ntr-o discutie savanta a scripturilor, iar nteleptul l-a nvatat totul despre comentariile si arta dezbaterii si ratiunii. Celalalt nu a luat parte activa la discutii. 5ui, nteleptul nu i-a spus nimic. .upa ctiva ani batrnul ntelept i-a c,emat pe cei doi sub arborele sacru sub care el ntotdeauna si-a tinut discursurile. 5e-a spus ca va tine ultimul sau discurs si ca se va devota Nirvanei. Amndoi au ramas consternati si au ntrebat de ce face asta. Catre unul a spus& 8Ai venit sa nveti si te-am nvatat tot ce stiu eu. 1ntoarce-te n lume si nvata pe altii pentru a fi nvatati( nimeni nu este att de priceput ca tine n arta ratiunii8. Catre celalalt a spus& 8/u ai venit sa fii cu mine. Ai devenit eu. -ami si a0uta pe altii sa fie ntelepti8. 6*ista, asadar, mai multe moduri de a nvata si de a se initia tinerii, n urma carora ei si ale' propriul drum n viata. Socializarea este un proces activ, dar ea poate fi si pasiva, asa cum se desprinde din atitudinea fiecaruia dintre cei doi tineri calu'ari budisti. ,ttp&99:::.scritube.com9sociolo'ie9%N/6!-A-6A-S;C%A5A)<))"=#"".p,p <+.<#.)<"+. ;ra "<&)#