Sunteți pe pagina 1din 6

Asistenta Sociala

Anul I,Grupa 4
Student: Lucaci Larisa-Alexandra

Ritualurile sociale ale nasterii la romani



Ritualurile sociale ale nasterii la romani

Fiind primul si cel mai important moment din viata unui om, nasterea a
capatat, peste tot in lume, o semnificatie speciala, constituind premiza unui
obicei deosebit, la care, alaturi de familie, participa intreaga colectivitate.
Lumea satului romanesc ascunde incredibile traditii legate de nastere. Ele
nu numai ca s-au pastrat in constiinta poporului nostru, dar sunt practicate
inca, dand acestui eveniment din viata conotatia unui moment magnific.
Riturile de nastere sunt intotdeauna precedate de o multime de microrituri
de purificare,bazate pe interdictii si prescriptii,referitoare la statutul femeii
insarcinate.Femeia insarcinata nu are voie sa se intalneasca cu anumite
persoane,cum ar fi cele cu malformatii,sau sa manance anumite alimente.
Aceasta trebuie sa se spovedeasca inainte de nastere.Cel mai important rit
era prima imbaiere,aceasta fiind efectuata de catre moasa,in prezenta
batranilor si a nasilor.Dupa ce termina imbaiatul,aceasta rostea urari care
aveau menirea sa apere pruncul de rau si sa aduca puterile benefice sa
vegheze asupra lui.
In albie se puneau plante cu semnificatii magice precum
busuiocul,bujorul,graul,macul,canepa si unele alimente cu valoare
simbolica,precum mierea,laptele,ouale si zaharul.
Busuiocul era folosit ca sa fie atragator copilul,mai ales daca este fata,graul
pentru a fi cinstit,canepa pentru a creste repede,ouale ca sa fie sanatos si
plin ca oul,care trebuie sa ramana intreg,mama copilului urmand sa-l puna
in apa de baie de a doua zi.


Asistenta Sociala
Anul I,Grupa 4
Student: Lucaci Larisa-Alexandra

Ritualurile sociale ale nasterii la romani

Apa de baie era apoi scoasa din casa,de toate femeile,fiind varsata fie pe
rau,fie la tulpina unui copac roditor.Moasa ura ca pruncul sa fie sanatos si
puternic asemenea pomului si apoi rasturna albia cu gura in jos,ca sa nu fie
adus golul malefic inapoi in casa si se aseza pe ea.
Femeile o inconjurau si cantau diferite cantece sau jucau un dans marcat de
strigaturi vesele.Moasa invita nevestele tinere sa sara peste covata ca sa
aiba si ele un copil.De asemenea,in unele locuri se mimau diferite munci
agrare sau casnice pentru ca nou-nascutul sa fie priceput si norocos in
viata.Copilul era prezentat apoi familiei,in special nasilor,care-i ofereau
moasei daruri ceremoniale.In cele din urma,urma o petrecere la care
patricipau neamurile apropiate.
Credina n ursitoare, n puterea lor de a croi soarta fiecrui om, a fost i
mai este nc rspndit i nrdcinat n snul poporului romn, ea fiind
motenit de la romani.
Sunt 3 aa numite zne care vin n nopile fr so (3, 5, 7) din prima
sptmn de via a copilului nou-nscut i-i menesc soarta. Se zice c n
timpurile strvechi, aceste ursitoare erau vzute i auzite cum ursesc de
ctre moaele, care -- n aceste zile -- privegheau nou-nscuii, pe mamele
acestora i chiar de prinii copilului. Din pcate, pentru c moaele au
destinuit acest secret, n zilele noastre ele nu mai au acest dar.
Legat de ursitoare, n Transilvania exist nc tradiia, ca moaa care ajut
la naterea copilului, chiar dac acesta s-a nscut n spital, s-i pun n
camera unde el va sta, imediat dup ce ajunge acas, pe o pnz alb nou,
un "blid" cu fin de gru cernut, sare, o pine, un bnu i un caier de ln.
Dup 3 zile i 3 nopi dac ursitoarele au venit, moaa i prinii copilului
vor vedea urma lsat de ursitoare pe fin.
n Banat, Moldova i ara Romneasc, la 3 zile dup naterea copilului, se
ntinde o mas mare cu mncruri alese: pine, o gin, vin i 3 bnui, aa
numita "cin a ursitoarelor", existnd credina c ele trebuie s fie bine
osptate i pltite pentru a fi mulumite i a ursi o soart bun copilului.
n Bucovina, moaa -- cum se ngn ziua cu noaptea -- pune n camera
copilului o lumin, pentru a arde toat noaptea, considerndu-se c
ursitoarele sunt mulumite cnd gsesc aceast lumin i i ursesc copilului
o soart mai bun.
Asistenta Sociala
Anul I,Grupa 4
Student: Lucaci Larisa-Alexandra

Ritualurile sociale ale nasterii la romani

Copilul era botezat in biserica pentru ca,prin ritul religios,sa fie integrat in
ordinea sacra a universului.In ceea ce priveste pruncii care mureau inainte
de botez,acestia erau inmormantati in marginea cimitirului,fara cruce si
fara nume.Mai multe credinte magice ii asociau cu diavolul,varcolacii sau cu
actele de vrajitorie malefica.
Un alt obicei local este uspul de daruri sau splatul minilor sau
plata ostenelii naei i moaei, obicei care vine n continuarea obiceiurilor
legate de natere. Dup ce i-a botezat copiii i familia consider c nu va
mai avea ali copii, aleg o zi, de regul o srbtoare, cnd invit la casa lor
pe naa i moaa copiilor, mpreun cu familiile lor, i omenesc i are loc
aici un ceremonial deosebit, care d i numele acestui obicei: naa i moaa
sunt splate pe mini cu ap curat i terse apoi cu un tergar nou, pe care-
l iau acas. Tot acum primesc cte un cadou, drept mulumire pentru efortul
i cheltuiala prilejuite de botezarea copiilor.
Tot legat de sntatea copilului se practica n zon ritul de vindere a
copilului. Astfel dac copilul era bolnav, mama l vindea, simbolic, pe
fereastr unei familii cu copii muli i sntoi. Cu aceast ocazie se schimba
i numele copilului.
Dintre ritualurile legate de natere, foarte puine, i cu caracter izolat i
sporadic, se mai ntlnesc astzi.
Singurul ceremonial pstrat relativ nealterat n acest comunitate este cel al
botezului.
Dupa sase luni sau un an de la nastere,avea loc obiceiul taierii
motului(baieti) sau ruperii turtei(fete),care marca sfarsitul statutului de
nou nascut.Diferite microrituri urmareau sa-i anticipeze abilitatile sau
traseul existentia(copilul trebuia sa aleaga intre mai multe obiecte oferite
lui).
Asistenta Sociala
Anul I,Grupa 4
Student: Lucaci Larisa-Alexandra

Ritualurile sociale ale nasterii la romani

La nivelul gandirii populare,nasterea omului reprezinta o trecere din
lumea neagra in lumea alba.
Unele interdictii prescrise pentru femei in timpul graviditatii sunt mai mult
de ordin somatic: nu trebuie sa se mire,pentru ca copilul se va naste cu
semne,atingerea cu piciorul a unei pisici sau a unei vite,determina ca
pruncul sa se nasca cu mult par pe corp,i se interzice sa manance prune
ingemanate,crezand ca va naste copii gemeni.
Conceptia nasterii presupune asadar trecerea dintr-o lume in alta,din cea
neagra,fara lumina,in alta alba,adica a luminii.In plan universal,nasterea
este conceputa tot ca o venire la lumina,lumina vietii.
Semnificatia nasterii,ca trecere spre lumina,isi are corespondent in
sarbatorile nasterii soarelui,inlocuite,in era crestina,cu cele ale
nativitatii,care preiau simbolul solar in legatura cu Nasterea Domnului,iar
Iisus Hristos este considerat ca soarele ce da lumina vietii.
De alta parte,soarele reproduce,in evolutia sa zilnica sau ciclica,un act de
reinviere:dispare noaptea(semnificand intunericul,moartea) si rasare
dimineata,odata cu lumina,ca o revenire la viata.De asemenea,cum am
vazut,lumina soarelui scade iarna si creste spre primavara,fenomenul fiind
asimilat renasterii ciclice a lumii.
n lumea contemporan, a vorbi despre tradiie ar prea ca nseamn a fi in
urma societii, sau a promova lucruri perimate, ori a privi prea mult n
trecut. Trecem ns prea uor cu vederea faptul ca tradiia nseamn o
suma de valori, o experien comunitara, in mijlocul creia ne natem si de
la care plecm, chiar atunci cnd inovm.



Asistenta Sociala
Anul I,Grupa 4
Student: Lucaci Larisa-Alexandra

Ritualurile sociale ale nasterii la romani

Dac nelegem tradiia ca pe o sum de valori, dac contientizm faptul c
ne natem, trim si profitm de pe urma tradiiei, in sensul larg al
termenului, cel de totalitate a valorilor acumulate de societate la un
moment dat, putem lega tradiia de educaie, de credin, de cultura si
tehnica, de toate domeniile vieii, de noi nine, care, astfel, trebuie sa
devenim responsabili pentru valorile pe care le crem si le transmitem
celor care ne vor urma.
Tradiiile reprezint o comoar de nelepciune, purttoare a identitii
neamului nostru de la port, meteuguri, arhitectura, pn la cele mai
subtile laturi spirituale, cum ar fi literatura, mentalitatea, practicile si
riturile, care coboar tradiia din sfera teoreticului in viata de zi cu zi.
Cuvntul cheie pentru tradiiile romneti credem ca poate fi identificat n
nelepciune. nelepciunea de a duce o via moral, cumptat, in care
frumosul si armonia i au locul lor, venind s bucure sufletul.
Srbtorile, nunile, nmormntrile, clcile, jocurile sunt dovezi ale
mpletirii dintre credin si cultur, ale modului in care cultura
nfrumuseeaz formele credinei, iar credina d sens, n venicie, operelor
culturale.
Ca linie generala, traditiile legate de nasterea unui copil reflecta grija
familiei si a colectivitatii, in general, fata de sanatatea copilului si a mamei.
La aceasta se adauga insa grija fata de evolutia spirituala a viitoarei fiinte ce
vine pe Pamant. Intr-un mod oarecum inconstient, chiar si in orasele cele
mai moderne, oamenii fac mici gesturi reprezentand o serie de practici ce
urmaresc inlaturarea fortelor malefice din jurul copilului si asigurarea unui
cadru propice cresterii noului nascut.


Asistenta Sociala
Anul I,Grupa 4
Student: Lucaci Larisa-Alexandra

Ritualurile sociale ale nasterii la romani






Bibliografie:
-Bucoveanu,Nicolae,Invierea si reinvierea in riturile,credintele si obiceiurile
romanilor,Editura Lidana,Suceava,2006
-Coman,Mihai,Introducere in antropologia culturala.Mitul si ritul,Editura
Polirom,Iasi,2008
- http://www.didactic.ro/materiale-didactice/crampeie-din-ritualul-magic-
al-nasterii ,accesat : 21 octombrie 2011,ora 16:00