1.

Prezentarea produsului proiectat

Conservele de peste sunt produse alimentare obinute prin ambalarea petelui impreuna cu alte componente in recipiente rezistente si impermeabile inchise ermetic si sterilizate,frecvent prin tehnica clasica de sterilizare la temperaturi cuprinse intre 115130C care isi pastreaza calitatile nutritive si senzoriale pentru un timp mai indelungat !"-3# luni$% &a fabricarea conservelor de peste se folosesc ,ca materie prima ,aproape toate speciile de peste care se congeleaza in stare proaspat' refrigerate sau congelat'$% Conservele de pete pot fi( in suc propiu) in sos tomat )*n ulei aromatizat cu diverse adaosuri) ,,aperitiv,, cu legume si zarzavaturi i cu sosuri de vin i mutar)tip past'% Conservele de pete *n ulei picant se obin din pete oceanic filetat sau t'iat *n buc'i ,ambulate *n cutii de tabl' cositorit' ,vernisat'%+n aceast' categorie de conserve sunt clasificate(sardea de ,tlantic *n ulei picat)hering *n ulei)macro *n ulei picant)fileu de hering *n ulei(fileu de macro *n ulei)sardinel' *n ulei)fileu de cod *n ulei picant)cod *n ulei picant)merlucius *n ulei picant%

2. Imporana petelui in alimentaie .Implicaii nutriionale ale conservei de pete

-etele constituie una din cele mai valoroase produse alimetare datorita coninutului in proteine complete ,in lipide cu un grad mare de nesaturare a acizilor grai a coninutuui ridicat in vitamine lipo si hidrosolubile i a concentraiei mari de bioelemente minerale din cele mai preioase% .mul secolului //0 a *nceput s' *neleag' mai bine i mai contient c' petele i produsele sau subprodusele obinute de la acesta trebuie tratate cu mai mult' atenie, *n condiiile *n care proteina de origine animal' provenit' din mediul acvatic are un rol deosebit de important pentru dezvoltarea i meninerea s'n't'ii organismului% Carnea de pete conine at1t de muli nutrieni importani, inclusiv proteine, *nc1t, aa cum apreciaz' i nutriionitii, ar trebui s' constituie un segment ma2or al hranei noastre zilnice% 3rebuie s' facem precizarea c' o singur' porie de pete de 100 g, furnizeaz' *ntre o treime i 2um'tate din necesarul de protein' zilnic% 4a2oritatea petilor au i un coninut ridicat de vitamina 51!, vital' pentru un sistem nervos s'n'tos i de iod, necesar bunei funcion'ri a glandei tiroide% ,st'zi se cunoate c' un consum ridicat de carne de pete are un rol benefic asupra s'n't'ii omului prin a2utorul pe care *l d' aceasta organismului *n fortificarea lui pe de o parte, iar pe de alt' parte, *n minimalizarea apariiei maladii lor cardiovasculare, prin sc'derea nivelului total de colesterol, prin reducerea nivelului de trigliceride, prin faptul c' modereaz' r'spunsul inflamator i *mbun't'ete metabolismul carbohidrailor% 6e asemenea, consumul de carne de pete are efecte benefice *n tratamentul gutei, artritelor reumatoide, psoriazisului, *n prevenirea diferitelor forme de cancer, alin' migrena i nu *n

ultimul r1nd, este destul de util diabeticilor% Cercet'rile recente au demonstrat c' acizii grai nesaturai de tip .mega 3, derivai *n special din petii care tr'iesc *n apele reci, acioneaz' asupra s1ngelui *n mai multe moduri, *n sensul de a a2uta organismul uman *n minimalizarea potenialului maladiilor de orice fel% 0at' de ce, dietele bogate *n gr'simi provenite de la organismele acvatice, prote2eaz' i previn organismul uman de o serie de maladii cardiovasculare% 7leiul de pete are *n coninutul s'u acizi grai nesaturai cu lanuri lungi de atomi de carbon, dintre care cei mai importani par a fi acidul eicosopentaenoic i acidul cocosohe8aeonoic, care sunt implicai *n sinteza prostaglandinelor, substane reglatoare a numeroase procese biochimice% -rostaglandinele sunt direct implicate *n r'spunsul privind funcionalitatea aparatului cardiovascular, reduc nivelul colesterolului i al trigliceridelor, *mpiedic' agregarea trombocitar' i astfel scade riscul de arteroscleroz', hipertensiune arterial' i infarct miocardic% -rostaglandinele reduc v1scozitatea s1ngelui i contribuie la *mbun't'irea condiiilor de circulaie sanguin', de asemenea, ele cresc aportul de o8igen al esuturilor% 4a2oritatea nutriionitilor cred c' acizii grai de tip .mega 3 din pete sunt cei care a2ut' la protecia *mpotriva tulbur'rilor cardiace i circulatorii% 9e apreciaz' c' aceti acizi de tip omega 3 reduc riscul de tromboz' i pot totodat' ameliora circulaia din vasele mici de s1nge% 6e asemenea, unele studii arat' c' ei amelioreaz' unele simptome ale psoriazisului i ale altor multe afeciuni inflamatorii% ,cizii grai .mega 3 sunt eseniali pentru dezvoltarea s'n'toas' a ochilor i a sistemului nervos central% . recomandare util' este f'cut' de medici pentru utilizarea acestor aminoacizi de femeile *ns'rcinate% 9pecialitii din 7%:% recomand' pentru combaterea bolilor cardiovasculare un aport de acizi grai omega 3 de 0,! g;zi, apro8imativ 1,5 g pe s'pt'm1n'% Conform unor statistici mondiale, *n vederea prote2'rii s'n't'ii, ar fi oportun s' se consume carne de pete *n cel puin dou' zile pe s'pt'm1n'% 6up' cum este cunoscut, la diabetici riscul apariiei bolilor cardiovasculare este de 5 ori mai mare, fa' de cei care nu sunt afectai de acest diagnostic% &a cei care consum' pete mai frecvent sau alte organisme acvatice, se constat' un nivel sc'zut al lipidelor din

s1nge i o toleran' normal' la glucoz' i riscuri mult mai mici% Cercet'ri recente americane au a2uns la concluzia c' un consum ridicat de pete i alte organisme acvatice, poate preveni cancerul mamar i el al intestinului gros, unele dintre formele cele mai frecvent *nt1lnite *n ultimul timp la om% -e baza celor menionate, e8ist' ast'zi o reconsiderare total' a omului fa' de consumul c'rnii de pete, care cunoate un salt semnificativ, aceasta fiind considerat' un aliment tot mai important pentru om% <ezum1nd importana petelui pentru alimentaia omului, putem meniona i alte c1teva argumente *n favoarea sa% -etele este unul din cele mai valoroase alimente datorit' coninutului ridicat de protein', a valorii biologice ridicate i a gradului ridicat de digestibilitate% -etele i fructele de mare conin puine gr'simi, cu foarte mici e8cepii, dar numeroase proteine, multe tipuri fiind surse e8celente de ali nutrieni vitali, *n special zinc, cupru, fier, iod, potasiu, calciu etc% -e l1ng' consum, petele este o surs' de materii prime pentru alte ramuri economice, cum ar fi cea farmaceutic', chimic', artizanal', alimentar', fabrici de f'inuri proteice% 7n =g de carne de pete, sub raportul bog'iei *n proteine, este echivalent cu 1,> =g carne de porc, # litri de lapte de vac', 3! buc'i ou' de g'in', sau ?,5 =g cartofi% petele valorific' fura2ele concentrate mai eficient, comparativ cu alte specii de animale, de !,5 ori mai bine dec1t rumeg'toarele, de 1,5 ori mai bine dec1t p's'rile i de 1,3 ori mai bine comparativ cu suinele% Carnea de pete este unul din cele mai bogate alimente *n vitamina ,, *n iod, fier i s'ruri minerale% 7n =g de carne de pete ofer' >0->3 g protein' cu valoare biologic' deosebit'% -rodusele secundare i gr'simea e8tras' din corpul sau organele acestuia, contribuie la protecia organismului *mpotriva unor maladii% , v1nd *n vedere c' petele are s1ngele rece, el are un consum redus de energie pentru meninerea temperaturii corporale, dar i pentru deplasare% +n ultimul timp se constat' c' preferinele consumatorului s-au schimbat radical, ast'zi omul prefer' consumul de pete *n stare proasp't'% urmat de cel *n stare congelat' i apoi cel conservat prin s'rare i afumare%

0ncep*nd din anii 1?50 numeroase lucr'ri au demonstrate c' uleiul de pete ,in special din sardin' sau din ficat de cod ,prin coninutul in proporie ridicat' de ,@-A din familia linoleic' e8ercit' un puternic effect hipocolesterolemiant%4ai muli autori citai de 6urand si %a,5ronte-9teBard %a1?5#,4alna i Cigant,1?5>,,hrens %a 1?5? ,au constatat in e8perimentele pe oamnei ,iar Aove i 5ossardt,1?#!%-eifer 1?#0,Dahn 1?#3,in e8perimentele pe animale %c' gr'simea de pete reprezint' un agent hipocolesterolemiant considerabil,mai eficace decat uleiurile vegetale bogate in acid linoleic,ca uleiul de porumb i floare-soarelui%. serie de autori au demonstrate c' sc'derea colesterolului total necesit' o cantitate mult mai mic' de ulei de pete dec*t uleiurile vegetale%,stfel ,uleiul de ficat de morun in cantitati egale ,este de 10 ori mai eficace la oareci i de " ori active la om dec*t uleiul de porumb% -roblema care se pune este urm'toarea (se recomand' a se utiliza pete integral sau gr'sime din peteECa aliment de protecie poate avea importan' in primul rind ,petele prelucrat in diferite forme ,cu e8ceptia petelui afumat i a celui s'rat%. serie de autori au obinut de astfel rezultate mai bune in tratarea bolilor cardiovasculare folosind pete integral fa' de gr'simea de pete%,ceste rezulate sunt logice av*nd *n vedere c' se valorific' intreaga valoare nutriional' a petelui inclusiv bog'ia in vitamine i bioelemente care pot potena efectele biologice% 0n prezent se constat' orientarea de a introduce ,*n mai mare m'sur' ,petele in alimentaie ,supa de pete fiin inclus' *n grupa (,limentelor s'n'toase% :8ist' in acelai timp preocuparea de a o obine concentrate din gr'simea de pete cu o bun' stabilitate la p'strare i cu un gust acceptabil%0n cest scop ,conform unui brevet 2aponez,!!Fg concentrate lipidic din pete se amestec' cu 30g lecitin' de soia i 1!g ulei eteric de l'm*ie %6in amestecul obinut se prepar' capsule gelatinoase care comin 300 mg ,@-G% Gutritionistii recomanda consumarea pestelui gras, cum este tonul, deoarece este bogat in acizi grasi omega 3% 9tudiile cercetatorilor au aratat ca acest grup de acizi polinesaturati prote2eaza organismul impotriva atacului de cord si lupta impotriva cancerului de sin, ovarian si de col% 6e asemenea, au un rol important in reducerea colesterolului si a presiunii ateriale% 3onul este, asadar, alegerea ideala, mai ales pentru ca asigura organismului proteine, fibra si substante nutritive%

Continut nutritiv pentru 100 de grame( -calorii 1>! -grasimi totale >%! g% -grasimi saturate 1%? g% -colesterol 3F mg -sodiu 51 mg -proteine !5%! g -acizi grasi omega 3 !%1 g -proteine !!%" g Gutritionistii recomanda pentru copii si pentru femeile insarcinate consumul a doua conserve de ton pe saptamina% 0nsa avertizeaza asupra consumului e8agerat, care poate fi daunator, datorita unei to8ine, numita methHlmercur% ,ceasta to8ina se gaseste si in macrou, provocind probleme neurologice%