NASTEREA SI MOARTEA

- Ipoteze, pentru oamenii care nu s-au preocupat inca de studierea acestor fenomene.
- Posibilitati, pentru cei in care s-a trezit dorinta de cautare.
- ertitudini, petru aceia care prin munca, studiu si e!perimentare au a"uns sa cunoasca mai mult
despre aceste realitati ener#etice.

Plansele prezentate in aceasta carte reprezinta in pricipal materializarea prin desen a unor idei din
lucrarea $%IN TAINE&E 'IETII SI A&E (NI'ERS(&(I$, de profesor Scarlat %emetrescu. %in acest
moti), e!plicarea lor s-a realizat in mare parte prin citarea si combinarea informatiilor mai sus amintita.
BUNATATE
Trecusera mai multe luni de cand stateam impreuna cu mama intr-o #arsoniera, intr-un cartier
bucurestean, pe lan#a parcul **I.O.R.** Se apropia sfarsitul anului si inca nu incepusem albumul cu plansele la
care nenea Popa si cu %ora lucrasera mai bine de trei ani. &a ser)iciu nu ma puteam concentra, acasa imi era
imposibil sa-mi #asesc linistea si sin#uratatea necesare ca sa ma apuc de lucru. In tot acest timp am cautat in
mai multe locuri o camera unde sa pot sta, sa nu fiu deran"at si sa simt ca nu deran"ez pe nimeni, dar
conditiile din +ucuresti si mai ales preturile faceau ca aceasta dorinta a mea sa fie, deocamdata, un obiecti)
imposibil de atins.
Atunci cand simteam ca ma cuprinde nerabdarea, imi sunau in minte )orbele parintelui leopa, **
Rabdare, rabdare, rabdare-** ** %ar pana cand parinte.** **Nu pana la prasit, ci pana la sfarsit-**
Imi placeau tare mult )orbele astea, numai ca erau cam #reu de aplicat.
Totusi timpul trecea, eu nu-mi #aseam locul si lumea ma tot intreba cand apare noua carte, iar eu nici
macar nu incepusem sa lucrez la ea. Si din nou mi-am adus aminte de unele lucruri in)atate pe lan#a nenea
Popa, asa ca pe data de /0 decembrie 1223 am intrat in post4 apa cu suc si clisme si... Am tinut 15 zile , timp
in care m-am simtit foarte bine, am fost si in )izita la tara, in)itat de familia Staicu. &-am cunoscut pe tatal
%orei, om la 36 si ce)a de ani, dar care lua in spate trunc7iuri de copac pe care eu nu m-am incumetat macar
sa le ridic. M-am simtit tare bine acolo, in acea atmosfera de casa de tara, unde bunul simt si credinta
stramoseasca te incon"oara la tot pasul. 8iind imediat dupa Anul Nou, era mancare din belsu#, dar eu mi-am
)azut de sucurile mele diluate.
Pe la "umatatea lui ianuarie, la su#estia mamei mele, )orbesc si cu )ecinii mei, o tanara familie de
economisti, despre ne)oia de a-mi #asi o camera unde sa pot lucra, caci am obser)at ca se mutasera si nu
stiam ce au de #and cu fosta locuinta.
Sanda mi-a spus ca o sa )orbeasca cu sotul ei, laudiu si ca o sa ma caute peste cate)a zile sa
discutam.
Intr-ade)ar, intr-o zi de luni, dupa amiaza, suna la usa Sanda si ma in)ita la ei, caci )enise si laudiu
ca sa-mi e!plice despre ce este )orba. Iau ce)a pe mine si mer#em. Era apartamentul c7iar de lan#a
#arsoniera mamei. Ma in)ita inauntru, dau mana cu laudiu si el incepe sa-mi arate cele doua camere ale
apartamentului. A)eau tot necesarul ca sa pot lucra si locui acolo. +iblioteca, masa de lucru, dulap, pat,
co)oare, bucatarie, baie, 7ol, ara#az, fri#ider... e mai, pentru mine era o comoara la care nici macar nu
indraznisem sa )isez. %upa ce mi-a aratat cum functioneaza toate prin casa, iar Sanda m-a initiat in pri)inta
)eselei din bucatarie, a debaralei cu bunatati, a deter#entilor, sapunurilor si a felului cum se folosesc, am
re)enit in sufra#erie. Si acum mai tin minte. Erau amandoi )eseli, zambitori, iar laudiu mi-a zis, **O)idiu,
daca iti con)ine, poti sa ramai aici si sa-ti )ezi de treaba**si mi-a intins c7eile de la apartament.
and am auzit, pentru cate)a clipe am ramas fara #rai. M-am spri"init de soba si am incercat sa e!plic
ca mi-ar con)eni de minune, dar eu am ne)oie numai de o camera, pe cealalta o pot inc7ide daca doresc, si
mai e ce)a, ii ro# sa-mi spuna ce c7irie trebuie sa platesc, caci nu stiu daca imi pot permite.
Ei insa erau la fel de )eseli si de#a"ati, laudiu mi-a pus c7eile in mana si mi-a raspuns ca nu trebuie sa
le platesc nici o c7irie, platesc doar ce consum in casa, apa, #aze, lumina...
%e"a se intamplau prea multe in doar cate)a minute. %e atatea luni cautam un loc si nu #aseam. Intr-un
sfert de ora totul se rezol)ase. Mi se pusese la dispozitie un apartament, nu mi se ceruse nici o c7irie, eram
lasat in casa lor, fara nici o pretentie, fara nici o #ri"a, fara nici un #and de neliniste din partea lor. Si tot asa
)eseli si surazatori, m-au lasat si au plecat.
In sc7imb mie mi-au trebuit mai multe zile sa ma linistesc, sa-mi domolesc starea de bucurie si sa ma
pot apuca de lucru.
Si cu ocazia acestor randuri doresc sa multumesc familiei Anastasiu, pentru omenia lor.
I - DIN NOU LA TREABA
%ealurile molcome, acoperite de paduri raslete, de 7olde bo#ate de #rau, porumb, de sate imprastiate
ici si colo, de case incon"urate de li)ezi cu tot soiul de pomi fructiferi, de #radini ce rad in soare, dealuri
imbracate in mantii )erzi de pa"isti pe care cirezile de )ite si ciobanii pareau niste mici puncte pestrite intr-o
a#ale deplasare, parca dincolo de timp, insotite doar de z#omotul bland si impaciuitor al talan#ilor, mirosul
de fan cosit, cerul senin presarat cu mici norisori ca decor, deplasandu-se incet, intr-o perpetua modificare de
forma, toate acestea imi man#aiau simturile , intr-o zi de )ara, cand reusisem sa e)adez din +ucurestiul
poluat, unde)a prin Moldo)a, in mi"locul naturii, pentru cate)a zile. In departare se auzea clopotul bisericii
dintr-un sat ori al )reunei manastiri din multele ce se afla pe aceste melea#uri. Parca timpul statea locului.
Am simtit ca intele# de ce unii romani sunt in stare sa-si dea )iata pentru tara lor.
M-am ridicat de pe po)arnisul dealului unde sezusem sa ma odi7nesc admirand pri)elistea, am pus
tenesii pe umar si am pornit mai departe prin padurea de brazi, spre manastirea 'aratec.
%upa ce am stat cate)a zile in atmosfera acestor locuri, plina de istorie si spiritualitate romaneasca, am
re)enit in +ucuresti. u #reu m-am incumetat sa intru in capitala, cand, trecand cu masina peste pod, pe
drumul spre cartierul olentina, am )azut o pacla deasa, censiu-albastruie, plutind doar la cati)a metri
deasupra oamenilor. %intr-o data, a#itatia, z#omotul, fumul, in#7esuiala si tot )acarmul din "urul meu mi-au
adus cu brutalitate aminte ca sunt in +ucuresti. %ar a)eam treaba si destinul imi spunea sa o termin aici.
CAPITOLUL II - CUM S-AU NASCUT PLANSELE
Este toamna anului 1226. opiii au impanzit din nou strazile +ucurestiului, aducand cu ei o )ibratie de
bucurie si speranta. Peste tot, rasetele si stri#atele lor ne aduc aminte despre un alt mod de a trai, pe care,
parca, odata, l-am cunoscut si noi.
In acest timp insa, o femeie dintr-un apartament situat intr-un bloc cu mai multe eta"e, simte ca e la
capatul puterii in lupta cu boala, cu moartea. Sotul si fetita ei sunt disperati, nu mai stiu ce sa faca, cui sa mai
ceara a"utor. O mi#rena insuportabila o face sa se ta)aleasca pe "os de durere, iar starea de )oma care o
c7inuie neincetat parca nu se mai termina. Or#anismul nu mai suporta medicamentele. um le in#7itea le
)oma. %ar nici durerea de cap nu o mai suporta. Pana la urma a luat iar o mana de pastile. %upa un timp,
care i s-a parut interminabil, a inceput sa se linistesca putin.
%e mai multi ani, %ora incercase sa afle cauza suferintelor sale. A consultat mai multi medici, s-a ales
cu o #roaza de tratamente medicamentoase, nenumarate dia#nostice, operatii, e!tirpari aproape pe )iu de
e!crescente tumorale, dar ei ii era tot mai rau. Adesea credea ca nu mai apuca a doua zi. I s-a spus ca are
reumatism la oc7i, sinuzita, afte aler#ice in #ura, probleme cu stomacul 9stomac alun#it:, cancer la sani,
disc7inezie biliara, ficatul afectat, constipatie, probleme #enitale, lipsa de calciu, o boala a oaselor si inca
altele pe care nu le mai tin minte. In aceasta situatie starea ei psi7ica era deplorabila.
Sin#urul tratament in urma caruia mai simtea cat de cat o ameliorare era cel 7omeopat prescris de
doctorita Tataru. Tot de la dansa afla intr-o zi ca sotul ei, tot medic, bolna) de un cancer larin#ian, si-a
rezol)at problema urmand tratamentul naturist al lui Popa 'aleriu. &uand le#atura cu el, sotul %orei, Mi7ai,
stabileste pentru a doua zi o intalnire cu dl. Tataru, care sa ii duca la Popa 'aleriu. %e la dansul a aflat in
sfarsit cauza suferintelor sale si ce sa faca, daca )rea sa mai traiasca.
Pana acum a reusit sa respecte in #eneral modul de )iata su#erat de '. Popa, sa isi reia acti)itatea
profesionala si sa fie un membru acti) al familiei si comunitatii in care traieste. Este ade)arat ca aceasta
reusita se datoreaza in e#ala masura sotului si ficei sale, Oana, care au adoptat si ei acest mod de )iata.
%upa cati)a ani, fiindu-i mult mai bine, a inceput sa simta ne)oia imperioasa de a face si ea ce)a in
slu"ba oamenilor, asa cum )azuse mereu la 'aleriu Popa, cand statea in prea"ma lui. Acesta a)ea de mult o
idee care il preocupa, dar fiind deosebit de comple!a si dificil de materializat, nu #asise inca omul care sa
aiba inspiratia si tenacitatea sa duca alaturi de el munca necesara. A)ea ne)oie de un artist cu sensibilitate
deosebita, capabil sa primeasca inspiratia si sa o transcrie in ima#ine fizica, dar, care sa aiba si rabdarea si
puterea de munca necesare pentru finalizarea unei asemenea opere, menite sa prezinte in ima#ini si te!t,
procesul nasterii si mortii omului, atat din punct de )edere fizic cat si spiritual. Era una din modalitatile prin
care dansul dorea sa obiecti)eze cunostinte spirituale in le#atura cu sensul )ietii omului pe Pamant, intr-o
forma fizica, in ima#ini su#esti)e care sa ne a"ute sa fi!am mai bine idei care deocamdata sunt mai #reu de
inteles.
Asa s-a intamplat, ca %ora sa fie un artist si mai mult inca, o pictorita cu sensibilitate, care intr-o stare
de rela!are profunda, primeste ima#ini pe care, adesea, parca o mana care nu este a ei le sc7iteaza si
aran"eaza pe plansa, de cele mai multe ori altfel decat si le-a ima#inat ea pana sa se fi asezat in fata plansei
#oale. %a, de un asemenea om a)ea Popa 'aleriu ne)oie si ea dorea sincer sa faca ce)a in slu"ba %i)initatii,
sa-si arate recunostinta si fata de cel care o a"utase sa re)ina la )iata.
Astfel, din colaborarea lor si inspiratia spirituala, incet, incet, una dupa alta, printr-o munca titanica a
%orei, tablourile au inceput sa apara. Erau minunate. Spre sfarsit, cand mai erau doar )reo /-; planse de
facut, din cele peste 56 cate trebuiau sa fie, admirandu-le cu ne#raita multumire, 'aleriu Popa afirma adesea
ca aceasta lucrare, cand )a fi #ata, o sa reprezinte o premiera in domeniu.
8iind impreuna cu el, am participat si eu la finalizarea acestor ilustrari ale procesului nasterii si mortii,
cunoscand bine continutul si scopul lucrarii. Astfel, a ramas ca impreuna cu %ora sa terminam aceasta carte -
album, oferind-o apoi cititorilor, pentru a implini o munca a lui Popa 'aleriu, daruita semenilor sinceri
doritori de cunoastere.
%upa plecarea dintre noi a lui Popa 'aleriu, Adi, baiatul dansului, i-a dat plansele lui %ora, sa poata
lucra acasa in continuare la ele. %intre toti, cred ca Adi a trecut prin momentele cele mai #rele. Mi-aduc
aminte de primele clipe cand ne-am re)azut, la doua saptamani dupa ce a)usese loc inmormantarea. Tin
minte si acum cu)intele lui, ** O)idiule, unde ai fost. Acum, cand am a)ut cea mai mare ne)oie de tine, nu
te-am #asit- ** Si a)ea dreptate, caci nu ma #asise. ate)a luni mai tarziu, cand ne-am )azut din nou, l-am
re#asit pe Adi cel pe care il stiam din totdeauna, si care, prin comportamentul lui, mi-a do)edit ca nu ma
inselasem, ca este un om corect si cu suflet bun. Aducandu-mi aminte de el, tin sa-i multumesc pentru
atitudinea lui prietenoasa, caci a contribuit la linistea mea sufleteasca, de care a)eam ne)oie pentru a scrie
aceasta carte.
CAPITOLUL III - FENOMENUL NASTERII
%edicatie lui Popa 'aleriu
O mana de aur instruneaza o c7itara
Si-n zbor de lebada, se scoboara un in#er.
O stea pali pe cer
Si soarele luci in zori
and ma nascui...
Eu m-am nascut dintr-un cantec
Si dintr-o culoare...
Trezit, mi-am inaltat )ocea catre cer...
O, Tata, pierdut si abia nascut in lume,
Mai stii ca sunt.
O lumina, o durere si o floare
Si-un zambet pe drumul prafuit...
Trece-un con)oi,
Si eu cu ei,
M-am dus
Si m-am nascut...
Oana Staicu.
III.1 PLANETA PAMANT - PLANSA 1
<
=
<< Marile &umini ale &umii Spirituale comunica azi celor c7emati faptul ca in natura incon"uratoare sunt
o multime de materii eterice, de diferite #rade, a caror finete este atat de mare, incat simturile noastre nu ni le
pot re)ela. Aceste materii eterice sunt animate de unde )ibratorii, altele decat cele ce anima materia )izibila.
%e ce nu pot fi )azute, auzite, pipaite de toti oamenii .
Pentru ca acestia nu au la dispozitie decat or#anele de simt necesare lumii fizice. Este drept ca omul
poseda si **altfel** de simturi, care stau latente in fiinta umana4 dar numai atunci cand acestea )or fi puse in
acti)itate, numai atunci omul )a auzi, simti, )edea si alte forme de ener#ie decat cea fizica, #rosiera.
8aptul ca cea mai mare parte a omenirii nu )ede fiintele si materiile din lumile superioare, nu poate fi un
ar#ument ca ele nu e!ista. Respiram aerul - %ar il putem prinde in maini ca pe o floare . >andim - %ar poate
cine)a sa daruiasca #andul unui prieten ca pe un bibelou . Prindem pe ecranul tele)izorului ima#ini care
reproduc lumea incon"uratoare si pe noi insine - (nde sunt **firele** care pornesc de la sursa catre receptor .
Putem spune ca nu e!ista pentru ca nu le putem percepe .
%e e!istenta lor nu se mai indoieste nimeni. Suntem scaldati din toate partile de )ibratii - unele transmise
prin aer, altele prin eter - de care insa nu a)em cunostinta pentru ca nu a)em or#ane potri)ite de percepere a
lor. ==
Sa-i lasam totusi pe cei mai norocosi si mai **bo#ati** semeni ai nostri sa ne dez)aluie cate putin din
tainele pe care le detin.
9Plansa nr.l:
<< >lobul nostru terestru are o atmosfera fluidica proprie, a carei #rosime e de apro!imati) 366 666 ?m.
Ea este cu desa)arsire deosebita de eterul, de atmosfera fluidica a celorlalte planete din sistemul nostru.
u cat materia terestriana e mai la periferia atmosferei fluidice a /Pamantului, cu atat ea e mai fina si are
o lun#ime de unda mai mica, o mai mica amplitudine, din care cauza e din ce in ce mai )ie, mai luminoasa,
pana la albul cel mai stralucitor.
Puternica ei )ibratie ii da insusirea de a strabate prin fluidul )ital si prin aerul atmosferei noastre, prin
lic7idele si solidele pamantului, ca si cum ele nu ar e!ista.
%incolo de acesta materie, ce acopera ca un in)elis #eneral #lobul nostru, de "ur impre"ur, se afla printre
planetele sistemului nostru materia solara sau atmosfera fluidica a Soarelui nostru, in care **inoata** toate
planetele cu in)elisurile lor planetare respecti)e.
Materia planetei noastre este impartita in trei mari zone, alba la periferie, albastra la mi"loc si rosie la
suprafata pamantului.
@onele e!terioare fiind cele mai fine, le penetreaza pe cele mi"locii si inferioare. ele mi"locii, pe cele
inferioare si toate corpurile de la suprafata pamantului. Altfel spus, la suprafata Terrei se afla toate cate#oriile
de materii planetare, dar in sens in)ers finetii lor.
Materia solida, lic7ida si #azoasa a pamantului nostru, care nu este decat eter condensat 9ener#ie
condensata in diferite stari de ec7ilibru:, are destinul sa e)olueze, pentru a se transforma in materie planetara
de un #rad superior, caci si materia este supusa le#ii e)olutiei4 ea are sensibilitate, intele#ere si )ointa, pentru
ca este )ie, este formata din particule )ii, ade)arate fiinte, infinit de mici.
Totul e)olueaza. Totul se preface, totul circula, si cel mic, ca si cel mare. Aceasta le#e a circulatiei se
aplica nu numai materiei, ci si du7urilor, nu numai materiei fizice, ci si celei psi7ice. Si omul fizic este supus
aceleiasi le#i a circulatiei materiei si a )esnicei ascensiuni, impins de le#ea pro#resului. Pentru noi,
Pamantul este o **scoala** unde trebuie sa in)atam lectia )ietii pamantene. 8ata pamantului este scena
)ietii si lumea ce isi duce )iata pe el e formata in acelasi timp din actori si spectatori. 8iecare om "oaca rolul ce
si l-a asumat sau i s-a atribuit de sus. El nu trebuie sa stie decat de rolul lui, pe care trebuie sa-1 "oace pe scena
lumii, rol dictat de #radul lui e)oluti), de destinul lui. (nul )a "uca rolul de re#e, altul de ser)itor si un altul de
cersetor. 'iata du7ului in eternitate este o scoala. Scoala a tot ce a creat %umnezeu, care e fara sfarsit ca si
opera &ui.
%u7urile a)ansate trebuie sa in)ete si principalele le#i ce domnesc in lumile create de Tatal eresc.
Trebuie intai sa in)ete le#ea-le#ilor care este iubirea, sub formele ei, aplicata la atom, molecula, substanta,
protoplasma, tesut, or#an, or#anism, planeta, soare, uni)ers, la intre#ul cosmos. 'iata deci, de la nastere si
pana la mormant nu este decat o scoala continua. Ne nastem pentru a )eni la scoala materiei cele mai dense,
pentru a cunoaste, pentru a in)ata tot ce se refera la ea, ca fenomene, ca )iata si le#i. Apoi ne continuam
in)atatura si dupa moarte, cand spiritul mer#e intr-una din zonele rosie, albastra sau alba din "urul planetei, in
functie de )ibratiile lui, care sunt in armonie cu o anumita zona din spatiu. %aca )ibratiile tale ca spirit,
corespund zonei rosii, acolo )ei fi atras si acolo te )ei simti in lar#ul tau4 daca corespund zonei albastre, acolo
)ei mer#e4 de asemenea si spiritele albe )or mer#e in zona cu )ibratiile cele mai ridicate, zona alba. Acestea
din urma sunt cele care poseda cunostinte despre fluidele si le#ile care prezideaza la combinarea si desfacerea
lor. 8izica, c7imia si medicina sunt stiintele care stau la baza cunostintelor sa)antilor care fac destruparea sau
intruparea spiritului uman.
Intre pamant si ni)elurile zonelor fluidice e!ista un dute-)ino continuu. (nele spirite )in la intrupare,
altele si-au terminat perioada )ietii terestre si pleaca in spatiu. Odata ce spiritul este eliberat prin actul
fiziolo#ic numit moarte, el se inalta spre locul pe care si l-a casti#at prin felul cum si-a trait )iata pamanteana.
Spiritelor care sunt foarte e)oluate si )in pe pamant cu anumite misiuni, li se permite si c7iar au puterea si
cunoasterea de a-si construi sin#ure un corp fizic armonios. Atunci, ei sunt insotiti de Marele intrupator, cel
care are misiunea de a asista la acest proces deosebit de complicat.
Pentru spiritele mai putin e)oluate, care au un destin mai neplacut, e!ista unul sau mai multi intrupatori,
dupa #radul e)oluti) al celui )enit la intrupare, care, e!ecuta in deplina stiinta sa opera lor in partile
7otaratoare ale corpului.
%eci, atunci cand unui spirit i-a sosit timpul sa paraseasca zona lui fluidica si sa coboare la intrupare, el
este adus treptat de anumite du7uri superioare, intr-un fel de somnolenta. Aceste spirite superioare, a)and un
corp mai subtil, nu sunt percepute de du7urile inferioare. Pentru a i se suprima o parte din constiinta, din
)ointa, du7ul superior il adoarme pe candidatul la intrupare, il ma#netizeaza si in aceasta stare el stie ce)a,
aude, )ede, dar n-are claritate in intele#erea tuturor fenomenelor ce )or a)ea loc in "urul sau. Astfel stand
lucrurile, spiritul inferior nu mai poate riposta atunci cand )ede ce corp nearmonios i se pre#ateste, conform
destinului sau. Oricat de 7otarat, oricat de tare ar fi un du7 pe )ointa lui, atunci cand este )orba sa implineasca
un destin mizerabil si in )ederea lui sa aiba parte de un corp netrebnic, ii )ine #reu sa-si construiasca un corp
urat, cocosat, un creier idiot sau alte or#ane defectuos alcatuite. Iata de ce, pentru intruparea acestor spirite mai
putin e)oluate sau care au #resit mult in e!istentele anterioare, %i)initatea, in Marea Ei intelepciune, a
oranduit ca numai stiinta sa)antilor medici intrupatori sa poata pre#ati casa in care bietul du7 )a cobori spre
implinirea destinului sau.
Oare destinul nostru ne este impus fara o le#e si fara nici un scop . Pentru ce ocaziile oferite oamenilor
sunt asa de ine#ale. um de permite %umnezeu acest lucru, cand se spune ca nici un fir de iarba nu creste fara
)oia &ui. %aca e!ista intr-ade)ar un %umnezeu, pentru ce este atata mizerie in lume. Pentru ce oamenii tari
de)in intr-o buna zi orbi. Pentru ce copiii ne)ino)ati sunt lo)iti de boli si mame care-si stran# cu dra#oste la
san copilul, sunt omorate. Pentru ce raul nu este pedepsit si binele compensat. Pentru ce criminalul circula
liber si inocentul este aruncat in inc7isoare. %e ce aceia care muncesc cinstit sunt dispretuiti, iar cei nerusinati
si sarlatani se imbo#atesc.
Omul nepre#atit nu poate raspunde acestor intrebari, pentru ca in fata lui sta aparenta si nu realitatea. ==
Putini oameni isi dau osteneala sa #aseasca o e!plicatie a lumii care ii incon"oara- Aceasta lucrare )a.
redesc7ide pe parcursul ei o mica fereastra ce )a lumina un inceput de raspuns la aceste intrebari tulburatoare.
<< Omul, in fata acestor framantari ramane dezorientat si se intreaba cu neliniste, are este Ade)arul.
Sa ne intoarcem un pic cu mintea si cu sufletul la ceea ce ne-a spus acum /666 de ani Marele, +unul si
Iubitul de oameni, Iisus ristos, **unoasteti ade)arul si ade)arul )a )a elibera-**Sa reducem acestea la fizica
simpla a lumii incon"uratoare.
and oamenii de)in complet constienti de orice ade)ar din lumea fizica, se eliberaza de conceptia lor
i#noranta asupra acelui lucru sau fenomen. In clipa cand oamenii au cunoscut faptul ca pamantul este sferic, ca
se roteste in "urul soarelui, ei s-au eliberat de ideea antica a unui pamant plat si a unui soare care urca si
cobora. In clipa cand oamenii se eliberaza de credinta ca sunt biete fiinte supuse le#ilor omenesti ale )ietii si
mortii si limitarilor impuse de #radul lor de i#noranta, in clipa aceea )or )edea ca sunt eliberati de toate
pre"udecatile omenesti si ca pot de)eni, daca )or, 8ii ai lui %umnezeu, fiinte perfecte care nu au nimic de-a
face cu dizarmonia. ==
Si %ora are o parere asemanatoare4**caci nenorocirile omenesti nu sunt cauzate de un %umnezeu
pedepsitor, asa cum afirma unii, ele sunt false e!crescente care s-au adunat in corpul omului, ca rezultat al
#andirii si faptuirii #resite. %e e!emplu, boala este consecinta nerespectarii unor le#i ale Naturii care, in timp,
duc la deteriorarea corpurilor omului, aparand diferite dezec7ilibre resimtite ca boala4 este rezultatul intele#erii
#resite pe care o are omul fata de fiinta sa reala. Iertarea este un factor important in )indecare. %ar pentru a
ierta, atentia trebuie concentrata asupra Iubirii.**
Rostul acestor planse este tocmai de a e!plica omului o mica parte din ade)arul despre el insusi, de a
cunoaste ca nu este independent si ca )iata lui se desfasoara dupa niste le#i perfect alcatuite, de la care nu se
abate nici c7iar reatorul si ca, incalcarea acestor le#i atra#e de la sine propria pedeapsa, ca moarte nu e!ista
si atunci cind a"un#i prin cunoastere si autocunoastere sa descifrezi tainele acestui fenomen fiziolo#ic natural,
teama dispare, caci noi a)em teama in )iata doar de ceea ce nu cunoastem. Aflam ca )iata continua, dar sub o
alta forma )ibratorie, unde constiinta capata noi calitati.
&e#at de aceste planse, %ora ne atentioneaza, **inca o data )a spun, aceasta carte este mesa"ul lui Popa
'aleriu, este dorinta sa profunda de a se face inteles, ca a )indeca numai trupul este una, dar a te )indeca de
i#noranta, a te )indeca spiritual, este cea mai mare realizare a omului. Pentru cei carora le este mai #reu sa-si
ima#ineze doar citind, aceste planse speram sa fie destul de rele)ante4 am incercat sa redau prin ima#ine ceea
ce este dincolo de material, in subtil. Este tratata problema re)enirii la )iata, problema )ietii si a mortii.
Sper sa fiti a"utati sa intele#eti si sa practicati. Este foarte, foarte #reu, dar nu imposibil. Atunci cand nu
reusiti sau nu puteti intele#e ce)a sa nu spuneti niciodata, *este imposibil*, fara sa adau#ati si cu)antul inca.
Asfel ramaneti un sistem desc7is, posibil de imbunatatit, maine.
Apropiati-)a cu fiecare secunda a )ietii )oastre de el ce este insasi 'iata - %umnezeu - Tatal, (nicul
reator.**
III.2 ATMOSFERA FLUIDICA A PAMANTULUI - PLANSA 2
<
=
<< In "urul pamantului sunt doua zone fluidice, una mai aproape de planeta, numita zona de trai si de
e)olutie a spiritelor umane si alta superioara, e!terna, numita zona de e)olutie a unor spirite superioare care
si-au terminat scoala planetara, a asa numitilor in#eri ai pamantului nostru. E)olutia planetei noastre, cu tot
ce e!ista pe ea, este condusa de acesti in#eri, in frunte cu Sfanta Treime planetara. Aceasta e)olutie dureaza
milioane de ani si se face lent.
&a suprafata pamantului se distin# 5 cate#orii de materii, solide, lic7ide, #azoase si eterice, ce sunt
ener#ii in diferite stari de condensare.
In "urul #lobului e!ista o atmosfera eterata formata din 5 mari zone fluidice, ; umane si una an#elica.
%intre cele umane, cea mai departata de pamant este zona 1, cea alba, apoi urmeaza zona /, cea albastra si
ultima, zona ;, cea rosie, care este cea mai apropiata de planteta noastra. Aceste 5 cate#orii de fluide
principale care in)aluie #lobul nostru au o oarecare stabilitate. Ele nu se amesteca intre ele, ci se intrepatrund
de sus in "os. 8luidul zonei albe patrunde prin zona albastra si rosie, pana in centrul pamantului. 8luidul zonei
albastre patrunde si el zona rosie si #lobul pana in centrul sau. Prin concentrari succesi)e de-a lun#ul
timpului, din acestea au deri)at materia solida, lic7ida si #azoasa.
Aceste fluide se impart in trei mari re#iuni unde isi duc )iata trei cate#orii de spirite umane si anume,
spiritele rosii, din zona cea mai apropiata de suprafata pamantului, care c7eama in "urul lor, in corpul lor
fluidic, fluidul rosu al )ointei sau al instinctului animalic4 spiritele albastre care prin studiile pe care le fac
incorporeaza in perispiritul lor mai mult fluid al inteli#entei4 spiritele albe care, pe lan#a o inteli#enta
superioara au si o memorie puternica si un )ast capital de cunostinte, iar prin moralitate 9sfintenie: au
posibilitatea de a incorpora mai ales fluid alb, cel mai fin dintre toate fluidele si cu )ibratia cea mai inalta.
In realitate aceste re#iuni se subdi)id in cate trei, apoi din nou in cate trei si inca odata, e!istand in final
cate /3 de subdi)iziuni pentru fiecare re#iune fluidica.
(ltimile 2 subzone ale zonei rosii 9cele mai apropiate de pamant: sunt de nuanta cea mai inc7isa si aici
locuiesc spiritele plantelor si animalelor. Putin mai sus se afla spiritele oamenilor salbatici, iar in continuare
urmeaza subzonele unde locuiesc spiritele mai modeste de pe acesta planeta. Ele au o oarecare inteli#enta si
c7iar o mica doza de simt moral. 'enite la )iata, )or fi truditorii din #reu ai acestei lumi, oameni modesti,
neca"iti, nestiutori, dar cu un bun simt ce-i orienteaza in )iata lor simpla.
In urmatoarele 2 subzone, de culoare rosu mai desc7is decat ultimele si care sunt mai rarefiate, traiesc
spiritele putin mai e)oluate, care, )enind pe pamant, )or lucra pentru ele, )or a)ea o familie, muncind si
pastrand totul numai pentru famile, nimic pentru restul omenirii. Ei pot fi meseriasi, a#ricultori, comercianti,
deci ocupatii personale.
ele 2 subzone care urmeaza, deci cele mai indepartate de pamant dintre cele rosii, au un #rad de
rarefiere mai ridicat, o nuanta si mai desc7isa de rosu. Ele sunt populate de spirite cu o e!perienta de )iata
ce)a mai ridicata, cu un anume #rad de intelecualitate, manifestand si un fundament de moralitate, care in
)iata pamanteana )or ocupa functii publice, a)and posibilitatea de a face bine multimii anonime.
Spiritele rosii au dimensiunea cea mai mare comparatri) cu celelalte cate#orii de spirite, pot lucra cu o
mare forta asupra materiei fizice, din care cauza uneori sunt periculosi si pot de)eni anar7istii lumilor
spatiale. 'eniti pe pamant, ei sunt aceia care se bizuie pe forta lor fizica.
A doua zona - cea albastra - cuprinde si ea /3 de subdi)iziuni, pornind de la albastru inc7is, ultimile 2
subzone 9cele mai apropiate de pamant: si sfarsind cu primele 2 subdi)iziuni, de un albastru foarte desc7is.
Spiritele din aceasta zona au dimensiunea mai mica, dar o intelectualitate mai ridicata si un fond moral mai
robust, fara insa sa poata )edea clar lumea ce-i incon"oara si le#ile dupa care ea isi desfasoara )iata. Si ei
sunt impartiti in trei cate#orii in functie de #radul lor de intele#ere, in #eneral a)and rolul de a e!ecuta, fie ca
sunt in spatiu sau pe pamant, ceea ce li se dicteaza sa faca, asupra celor din zona a treia. Pe pamant )or fi
oameni cu o oarecare cultura si )or a)ea pozitii sociale ce le )or in#adui sa ser)easca drept e!ecutanti ai
ordinelor date de mai marii lor. Ei )or ocupa diferite functii care au ca sarcina de a pune in e!ecutie o
dispozitie oarecare, stabilita de le#i sau ordonante ministeriale, ca de e!emplu "andarmeria, politia,
ma#istratura, etc.
@ona cea mai indepartata de pamant din cele trei umane, cea alba, are si ea o #radatie a culorii pe cele
/3 de subzone, de la un alb mai putin intens la ni)elul ultimelor 2 subzone, pana la albul cel mai stralucitor,
mai curat, unde locuiesc cele mai e)oluate spirite. Ea cuprinde toate du7urile albe, care poseda o mare
intelectualitate, o puternica forta morala si )aste cunostinte ale le#ilor si fenomenelor ce se desfasoara in
uni)ers, spirite care si ele se impart in trei cate#orii.
%u7urile din ultimile 2 subzone poarta numele si ran#ul de preot. (nele din aceste spirite se 7otarasc
inca de sus, ca atunci cand )or )eni pe pamant sa slu"easca altarului. (neori, dupa ce au )enit la )iata
pamanteana, ei uita sa imbratiseze cariera pe care si-au 7otarat-o de sus. Alteori de)ine "os preot terestru, dar
din cauza intunericului in care e in)aluit, considera misiunea lui ca o profesiune, deci aducatoare de bunuri
pamantesti.
(rmatoarele 2 subzone sunt locuite de ar7iereii cerului si marii "udecatori ceresti, iar cei din primele 2
subzone sunt )iitorii candidati la ran#ul de in#er, dupa ce )or fi facut scoala )ietii pe toate cate#oriile de
planete. Ei sunt sfintii pamantului.
%in aceasta e!punere rezulta ca in total sunt A1 de subdi)iziuni, de trepte, cu A1 de densitati ale
aceluiasi fluid al acestei planete.
Mai sus de zonele fluidice umane se afla zona in#erilor, care e si ea impartita in trei subzone, dupa
calitatea fluidelor lor si ran#ul in#erilor care o populeaza. 'enind de la e!terior spre fata pamantului, a)em,
zona numarul unu sau a in#erilor di)ini, zona numarul doi sau a in#erilor de e)olutie solara si zona a treia
sau a in#erilor de e)olutie umana. In aceste trei planuri se 7otaraste e)olutia )ietii de pe pamant.
In fruntea tuturor in#erilor se afla conducerea suprema a acestei planete, Sfanta Treime planetara.
Primul din aceasta treime e reprezentantul Tatalui ceresc pe planeta noastra. El )e#7eaza ca &e#ile si 'ointa
&ui sa se aplice continuu pe aceasta planeta. Al doilea e reprezentantul %i)inului solar pe planeta noastra. El
supra)e#7eaza ca &e#ile 8iului &ui %umnezeu, Botararile &ui, sa se implinesca intru totul pe pamant, caci El
nu face )oia &ui, ci, in definiti), pe a Tatalui care i-a incredintat aceasta planeta. Al trilea e su)eranul acestui
#lob. Nimic nu se poate face pe acest pamant fara stirea si aprobarea lor. 8iecare dintre ei are sub ascultarea
lui alte trei du7uri ceresti, numite Asesori. ei noua asesori au fiecare lan#a ei trei a"utoare, tot in#eri, sau
du7uri ale Ade)arului, sau sfinte du7uri. %e trei ori noua fac douazeci si sapte de a"utoare, numite dele#ati.
%eci 8orul suprem al Pamantului se compune din cei trei conducatori ai Sfintei Treimi, noua asesori si /3
dele#ati. In total, Tribunalul suprem al Pamantului se compune din ;2 de membri, sau sfinte du7uri. Apoi
urmeaza #rupul in#erilor care sunt )e#7etorii si aplicatorii se)eri ai treptelor e)olutioniste. Sub in#eri )in
miliardele nesfarsite de du7uri-oameni, impartiti in trei zone mari cu subzonele lor. Nici cei din zona a treia,
nici cei din zona a doua si nici c7iar cei din zona intaia nu au initiati)a conducerii din punct de )edere al
e)olutiei pamantesti. Spiritele albe nu pot decat ori sa e!ecute, ori sa se opuna pentru un moment, cerand o
amanare. Ei nu pot desfinta ordinele de e)olutie, pe care numai in#erii au dreptul de a le face cunoscute.
Pornind de la Soare spre Pamant, primele subzone sunt cele mai luminoase, posedand fluide ce-ti
produc senzatii de o deosebita inensitate si pe masura ce se coboara se intuneca treptat, ultima subzona fiind
cea mai intunecata.
ei din zona alba )ad eterul de sub ei, cel de culoare albastra. Noi, oamenii in trup fizic si care locuim
in zona rosie, cand ne uitam in sus )edem eterul din zona a doua si din aceasta cauza cerul ni se pare
albastru. Nu )ezi culoarea eterului zonei in care esti, ci pe a celui de "os sau a celui de sus.
Spiritele )in rand pe rand la scoala )ietii pe acest Pamant in #rupuri foarte mari sau sub forma de
semi#rupe. >rupul este alcatuit dintr-un mare numar de spirite )enite din alt sistem solar. In perioada in care
#rupele isi fac e)olutia aici, sosesc si semi#rupele care nu sunt decat asociatii de spirite )enite de pe alta
planeta a acestui sistem solar.
In afara de aceste doua mari or#anizatii de spirite, mai )ine la scoala )ietii o #rupare direct de la Tatal.
Ei )in direct pe cea mai de "os planeta a sistemului nostru, deci niciodata direct pe planeta noastra. Acestia
sunt incepatorii e)olutiei planetare si ei e)olueaza numai pe anumite planete in sistemul nostru solar.
Rezulta ca dintre spiritele )enite la scoala acestei planete, cele albe au )enit din alt sistem solar si sunt
de e)olutie solara, adica dupa ce isi termina scoala pe acesta planeta mer# pe o alta planeta, dintr-un alt
sistem solar si asa mai departe, spiritele albastre sunt de e)olutie planetara si isi fac scoala rand pe rand pe
toate planetele acestui sistem solar, minus planetele incepatorilor si spiritele rosii care e)olueaza numai pe
anumite planete ale sistemului nostru sunt de e)olutie subplanetara sau de planete tinere, mai putin e)oluate.
In lume sunt / feluri de e)olutii, una indi)iduala si alta colecti)a. Prima se face de catre fiecare spirit in
parte, indi)idual, si cealalta in #rup, din planeta in planeta si din sistem solar in sistem solar.
%ar, pentru a e)olua, in tot si in toate trebuie sa e!iste o ordine desa)arsita si numai ea, ordinea, permite
ca e)olutia sa urmeze fara oprire. 8iecare entitate e)olueaza pe scara ei si pe masura ce a)anseaza cunoaste
din ce in ce mai amanuntit le#ile cosmice si cu cat a)anseaza, cu atat sentimentul solidaritatii, al unitatii este
mai puternic. Totul trebuie sa fie or#anizat, ierar7izat si solidar. Tot uni)ersul a fost or#anizat din Sfera
%i)ina in tacere. Nimic, nici o cunostinta mai inalta nu este trambitata pe la toate colturile, o afli numai daca
o meriti si daca puterea ta de intele#ere spirituala a a"uns la un anumit #rad. O cenzura )esnica si perfecta
e!ista in cer. Nu poti )orbi orice, nu poti comunica oricand si oricui, altfel totul ar fi discutat, criticat sau
laudat.
&e#ea, asociata cu puterea 'ointei di)ine impune asociatia, solidaritatea si astfel totul se mentine asa
dupa cum este 'oia si dorinta (nicului su)eran al lumilor. %eci toate spiritele, toate particulele trebuie sa fie
solidare intre ele pentru a mentine totul intr-un tot unitar. u toate ca soarele e departe de planetele sale, intre
ele se e!ercita o puternica atractie, formand un bloc - blocul sistemului nostru planetar. Si cu toate ca stelele
sunt la departari incalculabile una de alta, ele se atra# puternic, astfel incat toate fac o unitate - uni)ersul
nostru.
u cat o stea, un sistem planetar sunt mai a)ansate pe scara e)olutiei, cu atat puterea lor de atractie e
mai mare. %eci indi)idualitatea este aparenta in uni)ers, partile lui fiind puternic le#ate intre ele. ==
III.3 AURA FIINTEI UMANE - PLANSELE 3,4
<=
<=
Omul- 8iinta cea mai e)oluata de pe intre# pamantul. Este un intre# uni)ers in miniatura, dar nu un
uni)ers in sine. Si asta pentru ca nici o lume nu poate e!ista fara alte lumi.
8iecare uni)ers, fiecare creatura, fiecare molecula, depinde de alte lumi, de alte creaturi, de alte
molecule indispensabile )ietii sale.
Aura este acea parte din ener#ia uni)ersala care ne incon"oara, asociata corpului omenesc, fiind in fapt
manifestarea ener#iei umane. Si daca trebuie sa o asemuim cu ce)a, pentru o mai usoara intele#ere a acestui
fenomen, atunci o putem compara cu un 7alou luminos ce incon"oara trupul uman, il patrunde si emite
radiatia sa proprie. Prin urmare, cand ne referim la fiinta umana, pentru a o intele#e, putem spune ca este
formata din doua parti materiale, una fizica, pipaibila, corpul fizic si cea de-a doua parte, cea bioener#etica,
aura, care a inceput sa fie demonstrata in mod stiintific.
El, omul, aceasta fiinta deosebit de comple!a in intre#ul ei, este formata, pe lan#a trupul fizic si din
alte 3 9dupa unii cercetatori 2, si e posibil sa se mai descopere si altele: structuri sau corpuri ener#etice care
se intrepatrund si se incon"oara unul pe altul cu straturi succesi)e, corpuri care in totalitatea lor alcatuiesc
aura umana.
Aura este o#linda sufletului. In ea omul isi arata bolile, sanatatea, falimentul sau succesul, dra#ostea
sau ura. Ea tradeaza toate #andurile bune sau rele. Atunci cand o persoana este atinsa de o boala mortala,
aura sa incepe sa se intunece, sa se stear#a si in unele cazuri ea dispare c7iar inaintea mortii acesteia. and
moartea este )iolenta si )ictima era sanatoasa, aura intarzie si dupa moartea clinica.
Acest ou ener#etic multicolor atin#e o inaltime de doi metri si "umatate si c7iar mai mult, iar latimea
poate fi mai mare de un metru, e)ident, aceste dimensiuni pot )aria de la o persoana la alta. Este formata din
radiatii colorate plecand din diferite parti ale corpului si este mai bine sa nu se foloseasca cu)antul culoare
cand ne referim la aura, ci frec)enta radiatiei pe care o numim **bleu** sau **rosu** de e!emplu. and spunem
ca aura este multicolora se face de fapt aluzie la o parte din culorile spectrului solar.
u cat spiritualitatea unui om este mai mare, cu atat 7aloul este de un #alben mai intens. Toti marii
sfinti au 7aloul aurit, culoare care se poate obtine numai prin puritatea #andurilor si intentiilor. Insa cu cat
)ibratiile unei persoane sunt mai "oase, cu atat mai mult )om intalni in aura culori terne si murdare,
respin#atoare, in comparatie cu )ibratiile inalte care #enereaza culori stralucitoare si pure. %aca actiunile
noastre de zi cu zi 9#andurile, faptele: sunt bune si culorile aurei sunt mai luminoase, dar un comportament
reprobabil da nastere unor culori mai putin atra#atoare in aura.
In functie de o serie intrea#a de factori, aura este si ea sc7imbatoare, urmand dispozitia indi)idului,
numai ca tentele fundamentale raman nesc7imbate, tente care indica **fondul** persoanei.
ele 3 straturi sau corpuri fluidice au fiecare o luminozitate si culori proprii, acti)itatea lor influentand
si conditionand in mod concret corpul fizic si starile psi7ice ale omului. Ele sunt structurate in mod
or#anizat si reprezinta **intermediarul**dintre spirit sau scanteia di)ina, cum i se mai spune, si trup. ele mai
apropiate de acesta urmaresc conturul lui, iar cele mai departate au forma o)oida, aparand in "urul corpului
ca un ou cu )arful in "os. Toate aceste straturi par a fi **a#atate** pe un fundal ener#etic de o )ibratie aparte, ce
se )ede ca un abur albicios, luminos, eterat si care apare intre straturi, despartindu-le. Ele se penetreaza si. se
incon"oara unul pe altul cu straturi succesi)e, fiecare corp superior fiind compus dintr-o materie fluidica mai
fina si )ibratii mai inalte decat corpul pe care il incon"oara si patrunde. unoscand ca materia fizica se
deosebeste in principal de cea fluidica prin diferente de frec)ente, acest mod de e!istenta al straturilor aurei
poate fi e!plicat si de principiile fizicii actuale, dintre care unul admite ca frec)ente diferite pot coe!ista intr-
un acelasi spatiu fara sa se afecteze reciproc.
%intre aceste straturi, primul, al treilea, al cincilea si al saptelea au fiecare structuri bine diferentiate, in
timp ce al doilea, al patrulea si al saselea apar sub forma unor fluide luminoase in continua miscare, nefiind
ri#uros delimitate de celelalte corpuri. Aceasta miscare este ca o cur#ere continua de )aluri de lumina
colorata sau striatiuini in "urul corpului fizic. Ele capata o forma mai definita pe masura ce patrund straturile
fara sot. 8iecare strat urmator intrepatrunde complet stratul inferior, inclusi) trupul fizic al omului.
orpurile aurei au o or#anizare functionala proprie, ele mentinandu-se prin absorbirea din campul
ener#etic uni)ersal si metabolizarea ener#iilor specifice frec)entei fiecarui corp, prin intermediul unor centri
ener#etici in forma de )arte"uri, cunoscuti in literatura sanscrita sub denumirea de c7a?re, adica **roti**, care
la omul sanatos sunt luminoase si in continua miscare. Aceste ener#ii preluate si prelucrate de c7a?re sunt
apoi distribuite in intre#ul corp prin numeroase canale ener#etice, denumite in sanscrita nadisuri.
analul principal de ener#ie se afla in interiorul coloanei )ertebrale si se intinde de la baza sirei
spinarii pana la cap, de-a lun#ul lui fiind asezati principalii centri ener#etici. %e la baza coloanei )ertebrale,
de fiecare parte a canalului central, pornesc alte doua nadisuri importante, care, pe durata )ietii, urca de-a
lun#ul canalului principal, se incruciseaza in c7a?re, unde intersecteaza canalul central. Ni)elul pana la care
se ridica aceste nadisuri9cel din stan#a fiind de culoare albastra, nadi lunar, asociat principiului feminin, Cin,
iar cel din dreapta de culoare rosie, nadi solar, asociat principiului masculin, Can#:, depinde de ni)elul de
e)olutie al indi)idului si de felul in care traieste. Pe lan#a aceste trei canale principale mai e!ista un mare
numar de nadisuri secundare, numarul lor total fiind de apro!imati) 3/666.
'arfurile c7a?relor sau radacinile lor se indreapta catre canalul principal de ener#ie care cur#e prin
fiinta noastra, iar #urile lor se desc7id la mar#inea e!terioara a fiecarui camp caruia ii apartin. Pe lan#a
acestea mai e!ista /1 de centri ener#etici minori si inca multi altii de dimensiuni tot mai mici.
entri ener#etici principali din partea din fata a trupului au fiecare o perec7e pe partea din spate a
corpului, acestea fiind considerate fata si dosul c7a?rei. ele din fata au le#atura cu sentimentele persoanei,
cele din spate cu )ointa, iar cele de la ni)elul capului cu procesele de #andire. entrii ener#etici situati in
crestetul capului si la baza coloanei pot fi considerati perec7e, deoarece sunt portile prin care patrunde si
iese curentul de ener#ie principal ce cur#e in "osul si in susul sirei spinarii.
ele 3 c7a?re sunt localizate pe trupul fizic in locul principalelor ple!uri ner)oase, fiecare fiind in
le#atura si cu o #landa endocrina principala.
Prima c7a?ra reprezinta centrul radacina si se afla la baza coloanei )ertebrale, lan#a coccis, in punctul
unde se intersecteaza cele trei nadisuri principale. Are 5 canale ener#etice, de fapt patru mici )arte"uiri care
se in)artesc cu o )iteza foarte mare, semnifica constiinta obiecti)a, le#atura cu e!istenta concreta, terestra,
fizica. Are culoarea rosie si #u)erneaza acti)itatea #landelor suprarenale.
-functia psi7ica, )ointa de a supra)ietui in planul fizic, controleaza instinctul de conser)are, starea de
si#uranta launtrica, increderea in sine la ni)el fizic.
-functia fizica, raspunde de buna functionare a e!cretiei, a)and ca zona de proiectie anusul si intestinul
#ros, sistemul muscular si tesutul adipos.
Al doilea )arte" de ener#ie, cel din re#iunea sacrala, se afla situat cam cu doua de#ete sub ombilic.
>u)erneaza )iata emotionala si sentimentele. Are D canale ener#etice.. Reprezinta constiinta senzuala,
erotismul, ima#inatia. Este de culoare portocalie si corespunde #onadelor.
-functia psi7ica, dorinta nesta)ilita, ima#inatie debordanta, instinctualitate, camin, familie, 7rana.
-functie fizica, influenteaza functiunile or#anelor #enitale.
Al treilea centru are le#atura cu acti)itatea noastra mentala si este centrul de **foc** al fiintei. Are 16
mici )arte"uri si este localizat putin deasupra ombilicului, la ni)elul ple!ului solar. Reprezinta constiinta
e!pansi)a, )ointa de putere. Simbolizeaza constiinta pasionala, dinamismul. Are culoarea #alben-auriu si
controleaza acti)itatea pancreasului.
-functia psi7ica, dorinta, )ointa, e#oul, indi)idualitate, libertate, e!pansi)itate, putere, armonie,
stapanire de sine.
-functia fizica, sistemul di#esti) si san#ele.
am la ni)elul sternului se afla al patrulea centru ener#etic al omului, localizat in centrul pieptului,
putin deasupra inimii. Acesta metabolizeaza ener#ia iubirii si transforma ener#iile )enite de la centri
superiori in ener#ii ce pot fi preluate de centri ener#etici inferiori si in)ers. Are 1/ canale ener#etice si
simbolizeaza constiinta iubirii si a trairii empatice cu alte fiinte, abne#atie, daruire, dra#ostea fata de
omenire. Este de culoare )erde si #u)erneaza acti)itatea timusului.
-functia psi7ica, dra#ostea nemar#inita pentru aproapele tau, compasiunea, altruismul, daruire.
-functia fizica, acti)itatea sistemului circulator, a sistemului respirator si a sistemului imunitar.
Al cincilea centru ener#etic se afla la ni)elul #ropitei dintre cla)icule si este asociat transformarii
cu)intelor in fapte. A)and 1D )arte"uri in componenta, el reprezinta constiinta intuiti)a, creati)itatea
superioara. Este de culoare albastra si raspunde de acti)itaea #landei tiroide.
-functia psi7ica, e!primare fluenta, inspiratie in )orbire.
-functia fizica, acti)itatea corzilor )ocale, a sistemului auditi), a farin#elui, a esofa#ului, madu)a
osoasa.
Putin deasupra radacinii nasului e!ista urmatorul centru ener#etic, al saselea, care, impreuna cu stratul
sase au corespondent iubirea cereasca, o iubire dusa dincolo de puterea de intele#ere a omului4 ea da sens
)ietii, reprezinta constiinta mentala superioara, perceptia directa a celorlalte lumi in)izibile. Poseda 2D de
canale ener#etice si simbolizeaza puterea de patrundere a mintii, telepatia, stapanirea de sine, inteli#enta
creatoare di)ina. uloarea sa este indi#o si controleaza functionarea #landei pituitara.
-functia psi7ica, intuitie superioara, clar)edere, capacitati profetice, constiinta spirituala, constiinta
indi)iduala.
-functia fizica, controlul acti)itatii creierului mic
Al saptelea centru ener#etic, situat deasupra capului, este poarta de intrare a ener#iei cosmice, a)and
un numar mult mai mare de canale ener#etice, fiind cunoscut si sub denumirea lotusului cu o mie de petale.
&a acest ni)el omul realizeaza cunoasterea di)ina. Este de culoare )iolet-albicios si influenteaza acti)itaea
#landei pineale.
-functia psi7ica, desc7iderea spirituala fata de %umnezeu
-functia fizica, trezirea #i#anticului potential mental, controlul sistemului ner)os central.
O buna functionare a c7a?relor are o dubla semnificatie in )iata noastra si anume, pe de o parte
inseamna ca or#anismul nostru isi ia acea parte de ener#ie din campul uni)ersal de care are absoluta ne)oie
pentru a e!ista, iar in al doilea rand, o data cu ener#ia noi receptam si toata constiinta asociata ener#iei ce
cur#e prin noi, lucru care deocamdata este destul de rar la oamenii timpurilor noastre. %ar **maine** )or fi mai
multi.
%ora e!plica in mod su#esti), **Aceste )arte"uri sunt asemenea unor stabilizatori de ener#ie electrica de
la care pleaca spre receptor doar cantitatea necesara pentru buna functionare a aparatului, caci daca ener#ia
ar patrunde brusc si intr-o cantitate prea mare, in cel mai bun caz ar dere#la aparatul, daca nu l-ar arde de tot.
Acesti centri iau din oceanul ener#etic in care plutim doar cat a)em ne)oie, altfel pur si simplu ne-am **pra"i**
intr-o secunda, ar fi prea multa ener#ie psi7olo#ica si nu am putea-o prelucra. In consecinta, fiecare c7a?ra
trebuie sa fie desc7isa incet pentru a e!ista timpul necesar prelucrarii constiintei ener#etice eliberate, astfel
incat noile informatii primite sa se inte#reze usor in )iata noastra. Sanatatea sau boala omului se poate sesiza
si din obser)area lor, care in acelasi timp sunt lumina, forma, culoare si sunet, aceste trasaturi )ariind in
functie de )iteza lor de rotatie si de calitatea ener#iei metabolizate.**
8uctiile principale ale centrilor ener#etici sunt acelea de )italizare a fiecarui corp aurie inclusi) al celui
fizic, de dez)oltare a diferitelor aspecte de autoconstientizare, fiecare c7a?ra a)and o anumita functie
psi7olo#ica. Pe lan#a acestea, c7a?rele mai au rolul de a transmite ener#ia intre straturile aurei.
Straturile aurei isi au fiecare setul propriu de 3 centri ener#etici ma"ori, fiecare situati in acelasi loc pe
corpul fizic. Acest lucru este posibil deoarece fiecare strat are o frec)enta superioara celui inferior, putand
astfel sa ocupe acelasi spatiu. %e e!emplu, pentru c7a?ra a treia, cea situata deasupra ombilicului, e!ista 3
c7a?re unele intr-altele si de )ibratii diferite, toate cu )arfurile in acelasi loc de pe suprafata corpului fizic.
Practic, acest lucru inseamna ca pe corp fiecare )arte" este de fapt un multiplu de 3 )arte"uri ce se
intrepatrund, toate a)and )arful in acelasi punct pe trupul omului. 8iecare c7a?ra are in )arf niste mici
orificii prin care se transmite ener#ia de la un strat la altul. &a ma"oritatea oamenilor ele sunt din pacate
partial obturate, blocand cursul firesc al ener#iei. Aceste **usi** se pot debloca numai printr-o munca de
purificare a corpului fizic si al celor ener#etice, care inseamna o continua straduinta de acumulare de
cunostiinte stiintifice si de fapte de iubire care ne a"uta sa fim mai buni.
Primul corp ener#etic sau strat5, obser)at in imediata apropiere a corpului fizic are frec)enta )ibratiei
cea mai apropiata de cea a materiei fizice, are o dimensiune )ariabila intre 0-1/ cm si este alcatuit dintr-o
retea de linii de forta prin care cur#e incontinuu ener#ie luminoasa, culoarea ei )ariind de la albastru la
cenusiu.
Acest strat este matricea pe baza careia se dez)olta corpul fizic si isi intretine intre#a sa e!istenta. Are
aceeasi structura cu a corpului fizic, inclusi) toate partile si or#anele sale. %e fapt, trupul fizic este copia
#rosiera a primului strat aurie aflat in imediata sa apropiere. Pe acest strat se obser)a foarte bine or#anele
bolna)e, caci ele au o culoare modificata, mai intunecata decat a celor sanatoase. Modificarile pozitiei, a
culorii lui, a felului cum )ibreaza, aparitia unor fisuri sau a lipsei acestuia din anumite locuri, furnizeaza
informatii despre starea sanatatii fizice si psi7ice ale indi)idului de o precizie neatinsa inca de nici o
aparatura stiintifica. &a ni)elul acestui corp constiinta se e!prima prin perceperea senzatiilor, de e!emplu
placerea fizica sau durerea.
Al doilea strat aurie urmeaza si el, in mare, conturul trupului fizic, are o #rosime care )ariaza cam intre
/-3 cm, a)and un ni)el )ibratoriu mai ridicat fata de primul. Apare sub forma unor norisori colorati aflati
intr-o continua miscare, sc7imbandu-si des nuantele in functie de starea emotionala a indi)idului. El se
intrepatrunde cu stratul inferior si corpul fizic pe care le incon"oara, are o structura multicolora, continand
toate culorile curcubeului. Aceste culori arata calitatea si intensitatea sentimentelor indi)idului, daca ele sunt
structurale sau con"uncturale si )ariaza de la nuante desc7ise, stralucitoare la cele intunecate, noroioase.
onstiinta e!primata prin acest corp ia forma emotiilor si reactiilor primare, cum ar fi teama, furia si
dra#ostea, in functie de personalitatea indi)idului.
(rmatorul corp ener#etic, al treilea, incon"oara si intrepatrunde toate straturile anterioare si trupul fizic,
fiind compus dintr-o substanta si mai diafana. uloarea lui este #alben stralucitor. El nu mai ia forma
corpului fizic, este o)al, ca un ou cu )arful in "os, iar nuantele culorilor ce il compun arata interesele
persoanei, aptitudinile sale mentale acti)e sau latente. Este deci asociat proceselor de #andire rationala, este
planul mintii analitice liniare.
Al patrulea strat este oarecum asemanator cu al doilea, dar mai fin, compus din nori de culori mai
eterate, de obicei incon"urati de lumina trandafirie a dra#ostei. E!prima natura sentimentelor in relatie cu
semenii, cu omenirea. Aici sunt stocate informatii despre aspecte trecute ale )ietii persoanei, despre cauzele
unor boli si in le#atura cu destinul indi)idului. &a acest ni)el constiinta se e!prima prin emotii mai altruiste,
care depasesc sinele, cuprinzand intrea#a umanitate.
orpul aurie al cincilea, care se e!tinde pana la apro!imati) 06-D6 cm in afara trupului fizic, contine
tiparul pe baza caruia se construieste primul strat al aurei, care la randul lui este forma model pentru
alcatuirea corpului fizic. Aici e!ista intrea#a structura a or#anismului, c7a?rele, or#anele interne si forma
corpului, )azute ca si cum ar fi pe un ne#ati). In acest plan constiinta se manifesta ca )ointa superioara in
armonie cu le#ile uni)ersului. Pe acest strat se poate )edea daca #andurile din stratul trei se )or materializa
sau nu.
Stratul sase )ibreaza cu o frec)enta si mai inalta fata de celelalte corpuri, pe care le incon"oara si
intrepatrunde. Nu este prea bine structurat si pare mai mult o radiatie a celorlalte straturi, ca o lumina
palpaitoare, compusa din nuante pastelate si raze luminoase care radiaza dinspre trup spre e!terior. Este
ni)elul emotional e!primat in termenii spiritualitatii, unde se e!perimenteaza e!tazul spiritual. Pe acest plan
constiinta se e!prima prin sentimente inalte, spiritualizate, cum ar fi dra#ostea uni)ersala, e!tinsa dincolo de
fiintele umane, ce cuprinde tot ce este )iata.
Al saptelea strat al aurei se e!tinde cam pana la 166 cm de corpul fizic, are o forma o)oida care
incon"oara intre# corpul omenesc, fiind asezata cu )arful in "os. Este ca un ou format dintr-o retea de
nenumarate fire de lumina aurie, care la e!terior este mai dens si mai elastic, asemanator co"ii de ou, ce
prote"eaza intrea#a fiinta umana, ii mentine intre#ul camp si inte#ritatea sa. Aici sunt continute informatiile
despre )ietile trecute precum si despre pro#ramul )ietii actuale. E!primarea constiintei in acest plan se
realizeaza prin concepte superioare referitoare la sistemele noastre de credinta si cunoastere, oferind accesul
la cunoasterea inte#rala.
In plansa a patra sunt prezentati doi oameni care se iubesc. Atunci cand intre ei e!ista o afinitate, se
plac reciproc, are loc un sc7imb intens de ener#ie. onstiinta ener#etica asociata acestui sc7imb depinde de
tipul comunicarii dintre cei implicati. ulorile si formele campurilor bioplasmatice ce se sc7imba intre
indi)izi arata natura interactiunilor ce au loc.
Astfel, cand intre doi indi)izi se realizeaza o comunicare placuta, confortabila, interactiunile
.bioplasmatice apar ca o cur#ere usoara si lenta de ener#ie intre cei implicati, a)and culori pastelate, diafane,
stralucitoare, ce "oaca intr-un sc7imb fermecator de ener#ie luminoasa.
Pe masura ce )alurile de bioplasma ale unei persoane atin# campul celui pe care il place, aura acestuia
se umple de culori, sentimente si ener#ie. 8asciculele de ener#ie care interactioneaza pot a)ea orice culoare
a curcubeului si orice forma.
7a?ra inimii din al patrulea strat al campului aurie este de culoare roz. %aca in interactiunea dintre
doi oameni este multa iubire, se sc7imba o mare cantitate de ener#ie de culoare roz ce cur#e in )aluri
domoale de la unul la altul. and doi oameni se indra#ostesc, c7a?ra inimii din stratul patru de)ine foarte
acti)a, atra#and tot mai multa ener#ie roz in campul aurie. urand, intrea#a aura a celor doi este strabatuta
de )aluri de ener#ie, ce apar sub forma unor nori roz ce plutesc in "urul celor doi.
Oricine se afla in prea"ma indra#ostitilor se simte bine. u totii ii iubim pe indra#ostiti. and suntem
lan#a ei, c7a?ra noastra din dreptul inimii a campului patru incepe sa se desc7ida mai mult, absorbind mai
multa ener#ie roz. Apar astfel si in "urul nostru norisori roz ce se deplaseaza de-a lun#ul aurei.
&a indra#ostiti aurele lor se contopesc formand una sin#ura, in forma de inima, iar cele 3 c7a?re
principale se lea#a intre ele prin corzi ener#etice, aceasta structura ener#etica fiind do)ada ca cei doi se
iubesc sincer.
III.4 CINE E CU NOI. PLANSELE 5-6
<=
<=
Pri)ind la aceste planse, %ora remarca,**Tineretul din zilele noastre nu se mai multumeste cu e!plicatii
fara o baza credibila, solida, el are ne)oie de o reli#ie stiintifica si artistica.
Scopul )ietii este e)olutia. +uun-. E)oluam, dar cum. e inseamna a e)olua.
%a, din punct de )edere material, fizic, s-a e!plicat si s-a putut intele#e cat de cat. Mai mult de catre
unii si mai putin de catre altii. %ar e)olutia este numai materiala. Oare nu trebuie sa mai e)oluam si pe o
alta directie.
%esi#ur, ne raspunde **cine)a** din interiorul fiintei noastre. ine. Acea particica de onstiinta-&umina
ce nu ne paraseste si nu ne uita niciodata, esenta fiintei noastre, scanteia di)ina, creata de Tatal si trimisa in
sfera creatiunilor pentru a e)olua.
Plansa nr. 0 este inceputul unei serii de desene ce incearca sa prezinte )enirea la )iata a spiritului
uman, etapele parcurse pana la nastere, inclusi) momentul nasterii. 8enomenul este urmarit din punct de
)edere fiziolo#ic, dar si al e)enimentelor ce au loc concomitent in plan spiritual. Este un prile" de a
descoperi noi semnificatii ale cu)antului e)olutie, e!primate in ima#ini, intr-un mod care n-a mai fost facut
pana acum.**
<< 8iinta-om, ce pare destul de simpla la e!terior, este de fapt un uni)ers in miniatura, iar materia din
care este construit acest uni)ers reprezinta materia prima formata din particule ultramicroscopice,
#anditoare, simtitoare si in )esnica miscare, denumite simplu, prin termenul de **)iata**. Aceste particule )ii
au format a#lomerari dupa a#lomerari pana s-a a"uns la electron, atom, molecula, celula, corp-forme. Toate
alcatuiesc un tot prin le#ea asocierii.
%eci, primul om nu este decat o a#lomerare de materie planetara transformata si insufletita de
%umnezeu prin subalternii sai, punand intransa o scanteie di)ina, spiritul. %ar ce este spiritul. Este creatia
Tatalui di)in, o mica scanteie compusa din trei sferule lipite una de alta ce )or a"un#e in )esnicia e)olutiei sa
stea alaturi una de alta, una fiind de )ointa miscatoare, alta de memorie inre#istratoare iar a treia de
inteli#enta creatoare. Aceasta scanteiuta este o unitate indi)izibila, )esnica, care dupa ce a fost in)elita cu
trei cate#orii distincte de fluide in &aboratorul %i)in, a fost trimisa in cosmosul cu reatiuni sa e)olueze.
%upa miliarde nesfarsite de ani, mica scanteie a a"uns la #radul de e)olutie care i-a in#aduit sa poata anima
un corp de om.
Pentru a putea a"un#e sa animeze un corp fizic pe o planeta, scanteia di)ina a trebuit sa fie in)elita in
mai multe **7aine fluidice**pentru a putea strabate drumul dintre &aboratorul %i)in si acea planeta si pentru a
se putea mentine in mediile de )iata din afara Sferei %i)ine. Primul in)elis este dintr-o materie
netransformabila, urmatoarele doua sunt dintr-o materie semitransformabila, aceste trei fiind dobandite de
scanteie in interiorul &aboratorului, alaturi de urmatoarele doua, cea cosmica si uni)ersica. E!pulzata in
sfera cu creatiuini, aceasta trece prin zona cosmica, patrunde intr-unui din cele 5 uni)ersuri, dupa care,
a"unsa in apropierea unui sistem solar, pentru a patrunde in el, scanteia se mai acopera cu un al saselea
in)elis, cel solar, apoi, inainte de a intra in atmosfera fluidica a planetei pe care se )a intrupa trebuie sa se
acopere cu un al saptelea in)elis, cel planetar. Pe lan#a acestea mai e!ista inca doua care abia incep sa fie
distinse de catre unii clar)azatori, la care se )or adau#a corpul eteric si cel fizic, cand se )a intrupa pe
planeta respecti)a. &a descrierea aurei, straturile incep cu cel de lan#a trupul fizic, etericul, apoi planetarul si
asa mai departe, fara a se lua in discutie si ultimile straturi, cele mai apropiate de scanteie, despre care inca
se stie prea putin.
Asemenea copilului fizic care tot creste pana a"un#e la maturitate, si corpurile fluidice ale spiritului se
dez)olta de-a lun#ul miilor de ani, in cursul e)olutiei sale, crestere care se realizeaza la anumite perioade si
cu binecu)antarea unor anumite spirite de inalta e)olutie.
Spiritele cele mai e)oluate ale Pamantului, cele din prima zona fluidica, cea alba, pe lan#a forma
sferica pe care o au toate spiritele, mai au si un mic apendice in partea inferioara. &a spiritele albastre
aceasta protuberanta este foarte dez)oltata, a)and aspectul unui bust al carnalului. Spiritele rosii din zona a
treia fluidica, cea mai apropiata de pamant, au dez)oltat lateral 5 apendice corespunzatoare membrelor
carnalului. %e fapt aceste spirite sc7iteaza forma umana si arata cam asa. O sfera care corespunde capului, o
a doua sfera corespunzatoare trunc7iului, mai mare decat prima, doua apendice superioare ce corespund
mainilor si doua inferioare care corespund picioarelor.
Similar respiratiei omului si spiritul efectueaza o miscare alternati)a de dilatare si contractie, de
primenire a fluidului uzat, eliminandu-1 pe acesta si absorbind din spatiul incon"urator fluid proaspat, care
este si poziti) si ne#ati). (nele spirite sunt preponderent poziti)e, adica au in componenta lor mai mult fluid
poziti) iar altele sunt preponderent ne#ati)e. ele poziti)e iau din fluidul absorbit partea poziti)a iar cele
mai mult ne#ati)e pe cel ne#ati). Acea parte a fluidului absorbit care este contrara semnului lor, o
acumuleaza in interiorul lor, caci nu o folosesc. %upa un timp, cantitatea de electricitate 9de fluid: absorbita,
contrara fluidului lor preponderent fiind prea mare, se simte ne)oia unei eliberari si atunci se cauta o
descarcare, care are loc pe cale de sc7imb. Aceste doua spirite incarcate diferit se alipesc, se alatura unul de
altul si fac sc7imb de plusul de fluid acumulat. Acest sc7imb este insotit de o ne#raita senzatie de fericire.
Iata e!plicatia actului de unire a doi indi)izi de se! opus, caci spiritul preponderent poziti), atunci cand )ine
la intrupare )a a)ea de obicei un corp masculin, iar cel cu fluid dominant ne#ati) )a lua de cele mai multe
ori un corp de femeie. (nul este acti), ener#ic, iar altul pasi), rabdator, sensibil. == +arbatul E acti), femeia
E pasi)a, copilul E neutru.
In plansa nr. 0 intalnim acest ansamblu trinitar, familia, cu rol 7otarator in e)olutia umanitatii, fiind cea
care asi#ura conditiile necesare )enirii unui nou suflet la )iata pamanteana. << %e acolo din spatiu, totul este
aran"at, **semnat**, acceptat si binecu)antat de %umnezeu prin subalternii sai, totul este pre#atit pentru marele
act al )ietii.
%upa ce spiritul candidat la intrupare si-a acceptat pro#ramul )ietii pe care )a urma sa o traiasca, tara
in care )a )eni, familia si e)enimentele mai importante prin care )a trece, in functie de ne)oile sale
e)oluti)e, coboara la suprafata Pamantului impreuna cu #7idul lui si ramane in prea"ma )iitorilor sai parinti,
asteptand si contribuind la fazele intruparii.
and a sosit ziua unirii fizice, niste forte speciale din spatiu ii in)aluie pe cei doi indi)izi cu anumite
fluide pentru a-i dispune la unirea fizica. Ei cred ca este ideea lor, dar in realitate se supun unei forte
ne)azuta de ei care ii indeamna la indeplinirea acestui act di)in, prin care spirite din spatiu re)in la )iata
pamanteana.
Nimic si nimeni nu poate fi condus prin forta, acest #en de conducere nu dureaza deoarece cu cat
)ietatile sunt mai "os pe scara e)olutiei, cu atat sunt mai puternice la ni)elul ener#iilor #rosiere si deci au
putere de opunere. In uni)ers nimic nu este condus prin impunere, prin ordonare, ci numai prin su#estie pe
calea ne)azutului, prin con)in#ere.
ei doi parteneri, ne)azand pe nimeni in prea"ma lor, se cred sin#uri. Realitatea este alta si anume, la
acest act sunt prezenti sase martori, sase spirite coborate din spatiu in mod special pentru a prezida acest act,
dreptasul tatalui, dreptasul mamei, spiritul candidat la intrupare 9)ezi plansa 0:, #7izii celor doi soti si
Marele intrupator, cel care are rolul de a prezida, de a supra)e#7ea acest proces pentru a nu e!ista nici o
abatere de la destinul trasat spiritului ce se intrupeaza. Ordinea si disciplina sunt atributele muncii marilor
spirite intrupatoare, medici spatiali cu o inalta pre#atire in domeniul fizicii si c7imiei fluidelor si de o tinuta
morala ireprosabila.
In lumile spatiale ierar7iile sunt foarte ri#uroase, iar conducerea diferitelor planuri de e)olutie nu este
e!ercitata de o sin#ura entitate, ci este treimica, nici o 7otarare importanta neputandu-se lua de unul sin#ur,
ea fiind rezultatul consultarii celor trei.
Acelasi lucru este )alabil si pentru omul intrupat. %e cand )ine la )iata si pana la moartea corpului
fizic, de e!istenta lui se in#ri"esc trei spirite care urmaresc indeplinirea in conditii cat mai bune a
pro#ramului prote"atului lor.
Primul sta in dreapta omului si se numeste dreptas. Intotdeauna el este un spirit de e)olutie e#ala cu
omul pe care il )e7#eaza, este mereu impreuna cu el, e ca si umbra lui, prieten sincer, care-1 )a supra)e#7ea
pana la moartea trupului fizic. El il apara, il )e#7eaza in toate actiunile lui simple, cand mananca, cand se
culca, se plimba, se distreaza. Oriunde s-ar duce omul fizic, in casa, in baie, pe strada, la ser)iciu, in
e!cursie, nedeslipit de el sta si dreptasul sau. El ii )ede #andurile, i le citeste, este po)atuitorul mental a tot
ce doreste sa faca prote"atul sau, il sfatuieste sa nu faca anumite lucruri ce nu sunt conforme cu destinul sau
si care astfel sa-i produca neplaceri.
Al doilea ii este superior celui intrupat -stan#aciul- si nu sta mereu lan#a acesta, soseste doar cand este
ne)oie, in momente mai dificile, atunci cand este c7emat de dreptas. Stan#aciul il poate sfatui pe cel intrupat
sa faca o actiune care nu este neaparat conforma cu pro#ramul lui, care ii poate aduce suferinte in plus, dar ii
)a #rabi e)olutia.
In )iata omului apar uneori situatii foarte #rele, care cer o 7otarare mult mai inteleapta, fiind ne)oie de
o forta si mai mare decat a primilor doi. Atunci acestia c7eama din spatiu pe al treilea spirit )e#7etor, numit
indrumatorul de crestet sau crestetianul. El coboara din spatiile inalte, unde-si are salasul, cu cordonul daruit
lui de Sf. Treime a Pamantului, cu care il incon"oara pe pupilul sau pentru a face lucrarea conform destinului
sau. Stan#aciul si crestetianul, oriunde s-ar afla si orice ocupatie ar a)ea, atunci cand sunt c7emati de drepas,
ca ful#erul sosesc lan#a prote"atul lor. (rmeaza analiza situatiei si imediat 7otarasc ce sa faca, ce decizie sa
ia. +ietul om are de ales intre 7otararea cu ma"oritate de )oturi a treiunisticei forte si liberul sau arbitru.
Treimica forta inter)ine cu toata puterea ei pentru a determina pe pupilul lor sa faca ceea ce corespunde cu
destinul lui. Sunt si cazuri cand omul, cu toata staruinta celor din spatiu nu respecta o anume obli#atie din
pro#ramul sau. %e e!emplu, un tanar care a)ea inscris in pro#ramul lui sa se insoare cu o anume fata, poate
la un moment dat sa refuze sa o mai ia de ne)asta, in pofida staruintelor fortei treimice de a-1 determina sa-
si respecte cu)antul dat sus, cand si-a acceptat destinul. In consecinta cei doi tineri nu se mai casatoresc, dar
asta nu inseamna ca acesta parte din pro#ram s-a desfiintat, ci numai s-a amanat pana la )iitoarea re)enire la
)iata pamanteana, cand obli#atiile contractate )or trebui ac7itate. Nici un pro#ram indi)idual sau social
facut in fata fortelor trei-una, o data inc7eiat, nu se mai poate dezle#a, pentru ca el poarta pecetea, in numele
Sfintei Treimi, a Tatalui, a 8iului si a Sfantului %u7. Amin- Opera facuta in numele Sfintei Treimi este o
actiune di)ina si de aceea este desa)arsita si de neinlaturat.
%aca oamenii ar sti ce forta are dreptasul, s-ar uimi, daca ar cunoaste forta stan#aciului, s-ar
inspaimanta, cunoscand insa puterea crestetianului ar cadea in #enunc7i, multumind (nicului pentru inalta
Sa intelepciune, ca nu i-a lasat sin#uri sa ba"baie in intunericul lumii pamantene.
Pe lan#a cei trei coordonatori ai )ietii omului, mai este si #7idul sau, care desi nu inter)ine in procesul
intruparii, are un rol important in indeplinirea cu succes a destinului noului )enit la )iata, fiind un frate al
sau, dar de o e)olutie mai a)ansata.
Rolul cel mai important in construirea trupului fizic al candidatului la intrupare il are Marele
intrupator, un spirit foarte mare, un sa)ant al lumii spatiale. El prezideaza si contribuie prin sfaturile lui, prin
stiinta lui, prin diri"area fluidelor folosite la alcatuirea corpului fizic, la intruparea mai multor spirite
incredintate lui. Pe lan#a aceste acti)itati, el mai face un lucru, si anume, aduna anumite fluide din spatiu pe
care le indreapta catre spiritele care se intrupeaza. %in procesul de intrupare, cam 26F este realizat de acest
mare sa)ant al spatiilor si apro!imati) 16F sunt actiunile spiritului candidat.
%estinele spiritelor care )in la )iata pamanteana fiind diferite, rezulta ca si calitatea fluidelor indreptate
spre micut este diferita. Marele intrupator, prin puterea sa spirituala si inaltele cunostiinte pe care le poseda,
controleaza e!ecutarea intocmai a destinului fiecarui spirit.
%e aplicarea corecta a fazelor destinatale, a formarii noului trup in concordanta cu pro#ramul stabilit,
este raspunzator spiritul dreptas ca.e asista pe toata perioada la seria fenomenelor si prefacerilor ce au loc
atat in corpul mamei, cat si in **botul**de carne din pantecul ei.
O alta sarcina delicata a Marelui intrupator este construirea fetusului cu un anumit se!, masculin sau
feminin, situatie care )ariaza dupa necesitatile e)olutiei, pentru a mentine o ordine si un ec7ilibru intre
se!ele populatiei #lobului nostru. ==
In concluzie, atunci cand un spirit trebuie sa se coboare la scoala )ietii terestre, el soseste in "urul
parintilor sai fizici, asteptand clipa unirii trupesti a acestora 9plansa 0:. In plansa D sunt reprezentati cei doi
soti incon"urati de fluidul iubirii, asistati de cele D spirite, dreptasul mamei, al tatalui, cei doi #7izi, Marele
medic intrupator si spiritul )iitorului copil 9dreapta sus:, pe care %ora l-a desenat ca o unitate, un intre#,
sfera, ce contine in interiorul ei cele doua polaritati, poziti)ul si ne#ati)ul, iar la e!terior este incon"urata de
aura )iitorului copil. 8irul care lea#a spiritul ce se )a intrupa de acea coloana de infinite repetari ale actului
iubirii fizice este reprezentarea simbolica a acelui cordon ce lea#a spiritul de materialitate, de lumea materiei
fizice, atat de efemere. Actul unirii fizice a celor doi indra#ostiti este de fapt forma materializata a unirii
fluidice, spirituale.
III.5 ROATA VIETII. PLANSA 7
<=
E)olutie- E)olutia spiritului se realizeaza in spatiu, imbracat in corpurile lui fluidice, dar si pe pamant,
in trup fizic, fiecare etapa desfasurandu-se dupa niste coordonate psi7ice si fiziolo#ice cerute de ne)oile
e)oluti)e indi)iduale si de #rup.
'iitorii parinti au indeplinit un punct din destinul lor, s-au unit formand acel nucleu numit familie, s-au
iubit si se mai iubesc, dorindu-si cu ardoare un urmas, un copilas care sa le implineasca dra#ostea lor
sufleteasca, sa le imbo#ateasca inimile cu #in#asia si puritatea sufletului lui.
A sosit si momentul unirii fizice. ei doi soti se iubesc din adancul sufletului, dar si dorinta fizica
creste, pri)irea, atin#erea trupurilor le amplifica aceasta stare. 8iecare celula a corpului lor )ibreaza la
emotia iubirii, cele doua trupuri tind sa de)ina un tot, aurele se contopesc si ele, atat femeia cat si barbatul
de)in **unul sin#ur**, iubirea se intampla.
In acest timp )e#7etorii lor nu stau de#eaba, ei ma#netizeaza si fluidizeaza celulele se!uale
dispunandu-le la unire, facand sa e!iste acea atractie miraculosa dintre ele. 8iecare dintre aceste celule
9spermatozoidul si o)ulul: sunt incon"urate de o aureola fluidica in care e!ista inre#istrate toate
particularitatile fizice si defectele corporale ale parintilor. %in unirea celor doua elemente se!uale se )a
naste oul ce )a purta in el mostenirea #enetica de la parinti.
<< Actul unirii - al formarii oului, al e)olutiei embrionului, al nasterii - se face sub influente cosmice
determinate, realizate sub imperiul unor le#i fi!e, de la care omul de cele mai multe ori se abate prin liberul
sau arbitru.
Sunt cazuri cand in destinul unor oameni s-a scris ca sa nu aiba copii, pentru ca tatal a a)ut cand)a in
)iata precedenta o conduita neiubitoare de copii, brutalizandu-i pana a stins orice iubire din inima lor, ori
pentru ca mama nu i-a )rut in alta )iata si mereu a cautat sa scape de ei cum a luat cunostinta ca a de)enit
mama. Ei bine, in aceste cazuri, cei doi soti se )or uni fiziceste, dar nu )or a)ea urmasi, pentru ca dreptasii
lor - care )e#7eaza ca destinul lor sa se deruleze cat mai fidel planului intocmit sus si acceptat si de spiritele
ce acum sunt oameni fizici - neutralizeaza fluidele celor doi soti, si urmarea e ca elementele lor se!uale,
lipsite de fluidele lor respecti)e, nu )or putea da nastere unui ou. Ele mor inaintea fuzionarii lor. %a, caci
&e#ea %i)ina, prin reprezentantii si slu"itorii Tatalui, nu le acorda aceasta bucurie, c7iar daca in aceasta )iata
ar dori din tot sufletul sa auda si ei spunandu-li-se cu)antul ma#ic, **mama**, **taticule**. Totul, totul se
plateste, mai curand sau mai tarziu. %reptatea Tatalui e )esnica si se aplica fara crutare. ==
III.6 CELULELE SEXUALE. PLANSA 8
<=
(na dintre cele mai importante si cele mai inteli#ente celule ale corpului uman este spermatozoidul, si
el la randul lui o mare colonie de celule. Numai ca o forta irezistibila il atra#e mereu catre o alta celula sora,
la fel de importanta si ea, numita o)ul. (nul este incarcat cu electricitate preponderent poziti)a-
spermatizoidul, iar celalalt cu electricitate preponderent ne#ati)a - o)ulul.
In momentul unirii fizice a celor doua fiinte umane, se formeaza in corpurile lor un camp ma#netic, un
mic ocean ener#etic in care inoata atat spermatozoidul cat si o)ulul. Acest mediu creeaza conditiile ca cele
doua celule sa se doreasca, sa se caute pentru a se uni. In momentul in care spermatozoidul a atins o)ulul, se
scufunda in masa lui, moare, iar elementele sale componente se contopesc cu cele din componenta o)ulului,
dand nastere unei noi celule, oul, care )a incepe sa se di)ida pana cand )a a"un#e la forma finala ce ii )a
in#adui spiritului sa )ina la o noua )iata trupeasca.
Spermatozoidul este o celula de apro!imati) 36 microni, a)and o structura adaptata functiei pe care o
indeplineste. Este format din cap, o parte mai in#usta numita #at, piesa intermediara si coada sau fla#elul,
alcatuit si el dintr-o piesa principala si una terminala.
&un#imea capului este de 0 microni, #atul are 6.; microni, piesa intermediara este de 16 microni, iar
fla#elul are 06-D6 microni.
&a specia umana capul spermatozoidului are o forma o)ala daca este pri)it din fata si este ca o para
pri)it din profil. Aproape intrea#a zona a capului este ocupata de nucleu, citoplasma fiind foarte redusa.
apul reprezinta elementul fecundator, a)and in partea sa superioara un corpuscul ascutit- acrozomul - care
secreta enzime ce fac posibila patrunderea spermatozoidului in o)ul.
&a ni)elul #atului, acea parte in#usta aflata sub polul posterior al capului, se afla centriolul pro!imal,
dupa care urmeaza mai multe coloane se#mentate ce reprezinta piesele de cone!iune intre #at si piesa
intermediara. Aici se afla centriolul distal care da nastere filamentului a!ial si care este di)izat, o parte
formand in "urul filamentului inelul distal. Intre cele doua parti ale centriolului distal se afla piesa
intermediara.
Piesa intermediara este o portiune cilindrica, formata dintr-o teaca mitocondriala 7elicoidala dispusa in
"urul filamentului a!ial care este alcatuit din noua coloane mari aran"ate in "urul altor noua coloane mici si
duble, iar central se afla doua fibrile.
%in filamentul a!ial se continua piesa principala, cu filamentul incon"urat de o teaca #roasa, fibroasa si
piesa terminala unde filamentul este incon"urat la e!terior de un strat de citoplasma foarte fin.
oada spermatozoidului e!ecuta miscari pendulare si ondulatorii care )or incepe sa apara numai in
epididim.
In momentul fecundarii, cand cromozomii materni si paterni se combina, are loc si determinarea
se!ului embrionului. Spermatozoizii contin fiecare cate /; de cromozomi, dintre care //, numiti autosomi,
)or determina caracterele somatice si numai unul sin#ur )a fi cromozomul se!ual. (nii spermatozoizi au
cromozom G, altii cromozom H. %aca spermatozoidul care ia parte la fecundatie are un cromozom se!ual H,
)a rezulta un embrion mascul, iar daca cromozomul se!ual este G, )a rezulta un embrion femei.
O)ulul din plansa reprezinta etapa finala a unor lun#i procese de transformare. Primele elemente ale
acestui proces sunt o)o#oniile, care se formeaza inca din luna a treia prenatala si a"un# in luna a cincea la un
numar de D-3 milioane pentru fiecare o)ar. Nucleul o)o#onoiei are 5D de cromozomi si se transforma dupa
cate)a di)iziuni in o)ocite primare, care pana la nastere de#eneraza in mare parte, ramanand apro!imati) /
milioane de o)ocite. Acest proces de#enerati) continua si in perioada copilariei, pana la pubertate numarul
lor reducandu-se pana la patruzeci de mii pentru fiecare o)ar. In final raman apro!imati) patru sute care )or
continua procesul de o)o#eneza.
O)ocitele primare, in urma primei di)iziuni de maturatie, de)in o)ocite secundare, al caror nucleu
contine numai /; de cromozomi, datorita impartirii celulei in doua. %ar citoplasma nu s-a impartit in mod
e#al, un o)ocit secundar a)and o cantitate mai mare de citoplasma decat cealalta celula ce )a fi mai mica si
nu )a participa la fecundatie. In plansa este prezentat o)ocitul secundar, dupa eliminarea din o)ar. Inainte de
o)ulatie o)ocitul secundar intra in a doua di)iziune de maturatie. Aceasta celula este primul #lobul polar si
cand a"un#e in trompa uterina isi )a continua faza celei de-a doua di)iziuni si eliminarea unui al doilea
#lobul polar numai dupa patrunderea unui spermatozoid, altfel o)ocitul nefecundat )a fi absorbit in tractul
#enital feminin, in decurs de /5 de ore.
III.7 EMBRIONUL LA 72 DE ORE. PLANSA 9.
<=
ine a facut micutul om . 8iecare ne poate raspunde - tatal si mama sa- Realitatea este insa alta, insusi
reatorul, caci parintii nu fac altce)a decat sa reproduca ceea ce %i)initatea a creat, scanteia di)ina, care pe
parcursul e)olutiei sale a a"uns la faza de a putea )eni la )iata de pe aceasta planeta intr-o forma umana.
In urma contopirii celor doua celule a aparut oul, o noua celula, incon"urata de un fluid de o calitate
deosebita, rezultat din imbinarea fluidelor preponderent poziti) si ne#ati) al celor doi #arneti, care este
neutru si formeaza dublul )ital al oului.
<< Acum, celula-ou este atrasa cu o mare putere de ca)itatea uterina, unde se lipeste de peretele
uterului, iar de acum incolo, mama incepe sa-i transmita prin curentul sau san#uin cantitatea de fluid )ital
din care se 7raneste si se dez)olta dublul )ital al oului. Si urmand impulsul ener#etic al tiparului dublului
)ital, celula-ou )a incepe sa se di)ida in pro#resie #eometrica, intai in doua, apoi in patru, in opt etc. ,
formand o masa celulara prin care se ramifica, e!ista ca o plasa ener#etica, dublul )ital, cel care diri"eaza
e)olutia oului, la randul lui fiind tinut sub stricta supra)e#7ere de Marele spirit intrupator.
Spiritul )enit la intrupare si care deocamdata se afla in e!teriorul mamei, incepe sa trimita catre acest
#lomerul celular o ramura fluidica prin care se lea#a de )iitorul lui corp fizic. El incon"oara cu perispiritul
sau, adica cu in)elisurile lui ener#etice, trupul femeii-mama, luand astfel forma unei **roc7ii**, stramta sus si
lar#a in poale, un trunc7i de con fluidic ce nu o )a parasi pe )iitoarea mama pana in momentul nasterii.
Acest in)elis se intinde din dreptul umerilor mamei, pana mai "os de #lezna, capul ramanad liber din moti)e
bine intemeiate.
%e ce spiritul-fiu nu incon"oara si capul mamei si prin urmare si creierul ei.
Stim ca acest or#an, creierul - este centrul de comanda prin care spiritul isi diri"eaza intre#ul or#anism
si a)and o astfel de functie, este normal ca el sa fie cel mai bo#at si bo#atia lui o reprezinta un fluid
electroma#netic a carui intensitate si concentrare este cea mai mare in "urul capului. Orice actiune de natura
fluidica )enita din spatiu ce depaseste o anumita intensitate, lucreaza asupra intre#ului corp, cel mai puternic
resimtindu-se creierul, aceste influente producandu-i un soc, fluidul lui fiind pus si mai )iolent in )ibratie.
Aceste )ibratii de o frec)enta ridicata se )or rasfran#e asupra scoartei cerebrale si implicit asupra celulelor
ner)oase. Acest fapt este asemanator cu introducerea unei tensiuni intr-un aparat electric peste parametri sai
de functionare. e se poate intampla in acest caz. Se ard circuite sau se poate distru#e intre#ul aparat. am
acelasi lucru s-ar intampla daca o )ibratie puternica ar afecta creierul )iitoarei mame. In celule, impresionate
puternic, se )a produce o perturbare functionala si deci, perturbarea intre#ului or#anism, o dezordine
#enerala, de pe urma careia )a suferi spiritul mamei si corpul ei fizic.
unoscand toate aceste realitati, sufletul candidat la intrupare are #ri"a sa incon"oare trupul )iitoarei
mame astfel incat capul ei sa ramana liber, caci )ibratia perispiritului )iitorului copil fiind prea puternica i-ar
putea afecta sanatatea.
Acest trunc7i de con sta la o distanta mai mica sau mai mare de trupul femeii, in functie de anumite
particularitati ale ei. In #eneral, cea mai mare departare de corpul mamei este de 1 metru, atunci cand mama
este tanara, deci are campul ener#etic mai puternic si spiritul copilului sta mai departe de ea ca sa nu-i
afecteze ec7ilibrul psi7ic si fizic. and, uneori se mai intampla ca din neatentie, perispiritul copilului sa se
apropie prea mult de corpul mamei, aceasta are dureri de cap si o ner)ozitate deosebita in corp.
ea mai mica apropiere este de cati)a cm - niciodata spiritul incon"urator nu se )a alipi complet de
corpul mamei, caci i-ar produce un mare rau. Apropierea ma!ima admisibila are loc atunci cand mama este
mai in )arsta, pentru a o influenta ce)a mai puternic.
Marimea distantei se stabileste si in functie de culoarea pielii mamei, culoarea parului si a oc7ilor.
Persoanele brunete si cu oc7ii ne#rii, primesc, dar si emit mai puternic fluide electrice. In aceste situatii
distanta dintre spiritul fiu si mama este mai mare. ==
%in momentul cand perispiritul copilului a incon"urat pe mama sa, incepe sa trimita raze fluidice catre
corpul acesteia, influentand-o puternic si producandu-i o serie de transformari interne - #landele mamare
incep sa se dez)olte, or#anele #enitale se con#estioneaza pre#atindu-se pentru pastrarea embrionului si
cresterea fatului, buzele si picioarele se umfla, pielea se pateaza etc. In acest rastimp apar si modificari ale
starilor psi7ice caracteristice unei femei insarcinate, care in alte conditii nu se manifesta.
%upa ce a a)ut loc fecundatia, oul coboara din trompa uterina si in apro!imati) 3/ de ore a"un#e in
ca)itatea uterina, in acest timp continuand procesul de se#mentare din interiorul oului care #enereaza
aparitia blastomerelor. Primele doua blastomere apar dupa ;6 de ore, fiecare dintre ele putand da nastere
unui embrion intre#. &a specia umana se#mentarea cuprinde intre#a masa a oului, fiind un tip de se#mentare
totala si e#ala deoarece blastomerele sunt aproape e#ale. Aceasta di)iziune continua, blastomerele de)in din
ce in ce mai numeroase, iar oul capata aspectul unei mure, de aceea el se numeste in aceasta faza de e)olutie
morula. Morula are 1D blastomere dupa 3/ de ore de la fecundatie cand a"un#e in ca)itatea uterina. %upa
inca o perioada de o zi sau doua, oul 9care isi continua transformarea: se alipeste de epiteliul mucoasei
uterine, adica de tesutul de in)elis constituit din celule "u!tapuse, dispuse in unul sau mai multe straturi.
elulele dispuse la periferia oului prolifereaza intens si patrund printre celulele cpiteliale ale peretelui uterin,
in acest fel incepand implantarea sau nidatia 9in latina nidus inseamna cuib:. Implantarea oului se realizeaza
de obicei pe peretele anterior sau posterior al uterului, unde tonusul scazut fa)orizeaza acest proces.
in plan ener#etic, in acea lume de lumini colorate, se obser)a la o perioada ce )ariaza intre 5A si 3/ de
ore, dupa ce s-a fi!at oui in peretele uterin, o aura ce apare in "urul oului, de culoare auriu transparent 9ce se
)a mentine tot timpul:, din care se )or separa celelalte straturi de culori. %in momentul in care au aparut
straturile in "urul oului, tot ce #andeste mama se imprima si la copil, pe stratul al patrulea, impreuna c7iar si
cu )orbele si sentimentele tatalui. In le#atura cu aceasta tema iata ce ne marturiseste doamna 'alentina
>arlea, clar)azatoarea din Iasi,
**%eci, cat timp copilul e in burta mamei, tot ce #andeste ea, ce fapte face i se imprima si copilului si el
)ine cu asa ce)a. Si nu e ade)arat ca numai dupa ce misca in burta, copilul o luat )iata. ** %in momentul
aparitiei straturilor aurei in "urul oului, pe aura lui se imprima #andurile si faptele mamei. **%aca mama, in
)iata ei, o facut ce)a rau sau poarta un blestem, ea le transmite ener#etic copilului, astea ramanand
imprimate in stratul lui )iolet.
9...: %e aceea se spune ca mama nu trebuie sa bea, sa nu faca lucruri urate, sa nu )orbeasca urat si c7iar
sa nu asculte )orbe rele, dar nici sa ascunda ca e insarcinata. %aca tot ascunde lucrul acesta si mama )a a)ea
frica si emotii ca )a fi descoperita sau ca )a fi pedepsita, copilul ala )a )orbi #reu si in toata )iata lui o sa
minta. %aca se intampla sa aiba c7iar #anduri ca sa-1 omoare intr-un fel, inainte de nastere, copilul acela )a
ramane in )iata cu tendinta - imprimata pe stratul lui )iolet - de a face crima4 el o sa )ina cu ce)a in spiritul
lui ca sa ascunda, sa omoare, sa faca sa dispara din )iata lui ceea ce )ede. Si daca mama poarta in dansa un
blestem, acesta se transmite si copilului, fiindca ener#ia copilului e mult mai #in#asa si mai primitoare. Si un
blestem sau #anduri rele se pot transmite asa si de la bunici, prin intermediul mamei, care o luat ener#iile
rele inainte de a fi nascuta. Totul este ener#etic si lucrurile astea se )ad si pot fi )azute la oricine. **
%ora obser)a,**e minune- Spiritul - fiu o incon"oara pe mama cele 2 luni de zile, ca o ceata in)izibila
in "urul trupului sau. Ea se misca, se imbraca, mer#e printre oameni si nimeni nu simte nimic in prea"ma ei.
Numai ea poate sa simta iubirea ce-i poarta acel micut trupsor si acel suflet care a ales-o de mama4 numai ea
cunoaste intensitatea iubirii ce i-o )a darui peste cele 2 luni cand il )a tine in brate, cand ii )a supra)e#7ea
somul si respiratia, #in#asiile4 numai ea poate intele#e intensitatea sacrificiului nascut din iubire.**
<< Si toate acestea se datoreaza si faptului ca actul nasterii la om este mai dramatic decat la animale,
fiind insotit de mari dureri. %ar timpul trece, inter)ine uitarea peste acesta durere si unirea, conform cu ce a
oranduit %i)initatea pe pamant, are loc din nou, noi trupuri se formeaza in pantece de mama si noi spirite )in
la scoala )ietii.
%e ar sti femeia ce sublima misiune are in lumea noastra fizica n-ar mai cauta sa abdice de la acest
mare rol in mecanismul )ietii de pretutindeni. 'ai de femeia care )a respin#e un suflet caruia ca spirit i-a
promis ca il primeste si ca om pamantean il #oneste, se desparte de el. Amarnic se )a cai cand )a re)eni in
spatiu, dupa moartea trupului fizic. el mai important lucru pentru spiritul )enit la intrupare, a"utat de
Marele intrupator, este construirea )iitorului sau corp carnal, al noului edificiu in care )a trebui sa in)ete
noile lectii ale )ietii. Si aceasta deoarece el este cel mai interesat ca totul sa se desfasoare fara nici o
#reseala, caci dupa cum isi **asterne** asa )a **dormi** in **7aina**, in trupul fizic de care )a ramane nedespartit
pe tot parcursul )ietii.
Pentru a realiza aceasta opera #randioasa, spiritul are ne)oie de fluide spatiale cat si din cele umanizate
de la mama sa, pe care le ia cu deosebita atentie, putin cate putin, pentru a face oul sa creasca si sa ia forma
umana, sa or#anizeze rand pe rand dez)oltarea diferitelor or#ane.
alitatea, taria si dimensiunea fizica a )iitorului copil depind de materialul ce il trimite spiritul din
afara catre interior, conform cu destinul sau. 7iar daca nu ar )rea sa faca ce a acceptat sus in er, el nu este
lasat sa se abata fata de ce are inscris in destin, fiind cu strictete supra)e#7eat de Marele intrupator, de
dreptasul sau , de acea raza terestra care )ine din planul corespunzator e)olutiei sale, purtand cu ea
c7intesenta e)olutiei lui din )ietile anterioare, ba#a"ul sau de cunostinte si de fapte, #eamantanul plin cu
acumularile sale - bune sau rele.
In afara de aceste forte, pe tot timpul dez)oltarii copilului in pantecele mamei, sosesc din spatiile
siderale raze fluidice de la stele si planete. Influenta cea mai mare o )a a)ea planeta care se )a #asi la
meridianul locului sau )ecin cu el in momentul nasterii. 8iecare planeta )a imprima in acel copil )enit la
)iata terestra o anumita calitate. %upa #radul e)oluti) al acelei planete, dupa undele )ibratorii ce pornesc de
la ea si a"un# la pamant, se )or imprima in corpul aflat in crestere anumite paricularitati ce-i )or influenta in
anumite proportii )iitoarea )iata pamanteana.
In functie de destinul omului e!ista trei mari modele de corpuri, o forma pentru cei care )or fi destinati
unei )ieti comune, o forma pentru cei care )or culti)a stiintele si artele, iar a treia forma este specifica acelor
care )or a)ea o misiune moral-spirituala. %in aceste moti)e corpul lor )a fi incarcat cu anumite cate#orii de
fluide, iar or#anele lor )or a)ea o astfel de constructie incat sa corespunda unuia din aceste trei mari
cate#orii de misiuni. Intre aceste trei mari forme e!ista insa o infinitate de modele de corpuri fizice,
corespunzatoare unor anumite ispasiri a #reselilor din trecut, a indeplinirii unor anumite functii sociale ori a
casti#arii unor anumite aptitudini.
oncluzionam, din primul moment, cand s-a produs oul, spiritul incercuitor a si sosit. El incon"oara pe
mama sa pentru a o pre#ati si pentru a imprumuta material fluidic de la ea. Apoi spiritul se pune in le#atura
printr-un fir fluidic cu celula-ou din pantecele mamei. Acest fir la capatul sau teminal infasoara oul de "ur-
impre"ur si pe masura ce oul creste, se dez)olta si se in#roasa si acel fir, de)enind un cordon fluidic prin care
spiritul-fiu incon"urator trimite mereu fluide embrionului, pro)ocand anumite directii de crestere si anumite
calitati ale celulelor, in special acelor apartinand sistemului ner)os, ale )iitorului creier. ==
III.8 EMBRIONUL IN ILELE 22-23, 24-25, 28. PLANSELE 1!,11,12,13
<=
<=
<=
<=
In plansele 16-1; sunt prezentate diferite aspecte si faze ale e)olutiei embrionului aflat in saptamana a
patra. In aceasta perioada de dez)oltare, fenomenele fiziolo#ice se succed e!trem de repede, iar unele au loc
concomitent.
In saptamana a patra apar noi modificari, se produce o curbare in plan trans)ersal, are loc o unire a
mar#inilor laterale catre linia mediana si o curbare in plan lon#itudinal a discului. orpul embrionar se
alun#este, depasind limitele )eziculei )iteline pe care pana acuma era asezat discul embrionar.
Tot in aceasta perioada apar la ni)elul tubului neural primele trei )ezicule cerebrale. Pana la sfarsitul
saptamanii a patra tubul se alun#este mai repede decat corpul embrionar si formeaza infle!iuni ce determina
doua curburi importante ale corpului embrionar, curbura crestetului 9)erte!: si curbura cefei 9nucala:. Incep
sa apara #ermenii or#anelor interne, a )iitoarelor aspecte e!terioare ale fetusului, )izibila fiind si aparitia
mu#urilor membrelor, ce au aspectul unor petale. Pana la sfarsitul saptamanii a patra mu#urele caudal
9coada: este foarte bine dez)oltat si orientat )entral.
Aceste e)olutii sunt rezultatul continuarii acti)itatii din planul ener#etic a spiritelor care paricipa la
selectarea si diri"area fluidelor ce determina formarea si dez)oltarea embrionului in conformitate cu destinul
)iitorului copil.
In plansa 16 mama este bruneta si mai in )arsta, fapt care determina spiritul-fiu sa stea mai aproape de
trupul sau.
In plansa 11 mama este blonda, tot mai in )arsta, iar perispiritul copilului este si mai apropiat de trupul
ei, pentru a o influenta mai puternic, caci femeile blonde au o )ibratie mai putin penetranta decat brunetele.
In acelasi timp el trimite din e!terior fluide catre )iitorul sau corp carnal. Se obser)a in fiecare plansa
actiunea deosebita a Marelui intrupator.
In plansa 1/ mama este blonda dar mai tanara, moti) pentru care spiritul-fiu sta mai departe de ea,
lucrand la formarea )iitorului fetus.
In plansa 1; mama este mai in )arsta si blonda, cu oc7i albastri. Perispiritul copilului sta mult si
apropiat de mama pentru a o influenta mai tare.
&a construirea corpului micutului participa Marele intrupator, celelalte entitati spirituale enumerate in
plansele anterioare, inclusi) spiritul candidat la intrupare care ia fluide si de la tatal sau, indiferent de
distanta si locul la care se afla. Mama are fluid preponderent ne#ati) si cedeaza din el copilului in timpul
noptii, iar tatal preponderent poziti), copilul preluand din acest fluid in timpul zilei.
<< In #eneral, cantitatile de fluid umanizat absorbit ar trebui sa fie cu apro!imatie e#ale - de la mama
si de la tata. (neori asa este, alteori nu, Atunci cand se absoarbe fluid e#al de la ambii parinti, copilul )a
semana cu amandoi. and absoarbe mai mult de la tata )a semana cu acesta si daca ia mai mult de la mama,
)a semana cu ea. Sunt si cazuri cand copilul nu seamana nici cu mama nici cu tatal, el a)and trasaturi
caracteristice preluate de la o ruda. Acest lucru este posibil deoarece a a)ut afinitati mult mai puternice cu
trasaturile ener#etice ale rudei respecti)e. Iata si o alta perspecti)a pentru intele#erea ereditatii. Efectul se
)ede in planul fizic, dar cauzele isi au radacinile in planul astral. ==
Toate aceste fenomene )or putea fi studiate si intelese mai bine atunci cand cercetatorii lumii fizice si a
ener#iilor ce o anima, )or a)ea acces la cunoasterea stiintifica a celei de a partii ener#etice a corpului uman.
III.9 EMBRIONUL IN ILELE 28-3!, 34-36. PLANSELE 14,15,16
<
<=
=<=<=
<=
In aceste planse este ilustrata continuarea procesului de dez)oltare a embrionului, unde se obser)a o
e)olutie importanta a re#iunii cefalice, care trece de la stadiul de trei )ezicule cerebrale la stadiul de cinci
)ezicule, din care )or rezulta toate formatiunile encefalului. In saptamana a cincea embrionul este puternic
curbat, din care cauza fata a"un#e in contact cu proeminenta cardiaca. >atul nu este conturat inca, aparand ca
o continuare a #rosimii corpului, iar mu#urii membrelor se subimpart mai intai in doua se#mente apoi in trei.
Incepe sa apara sc7itarea mu#urilor nazali, mici proeminente care )or participa la formarea fetei alaturi
de mu#urele frontal, cel mandibular si mu#urii ma!ilari. Pe partile laterale ale capului apar mu#urii din care
ulterior se )a diferentia pa)ilionul urec7ii, iar in ca)itatea bucala primiti)a este prezent primul mu#ure
lin#ual si mu#urele tiroidian care, in timp, )a mi#ra de la locul de aparitie.
Spiritul copil continua, a"utat de spiritele asistente, sa lucreze asupra formarii )iitorului corp carnal,
absoarbe fluide de diferite calitati din spatiu si le indreapta asupra embrionului, ia cu precautie, putin cate
putin si fluide de la mama, mai ales noaptea, iar de la tata in timpul zilei, muncind astfel la zamislirea noului
trupusor.
Mama este satena, tanara, din care cauza spiritul copil sta mai departe de trupul sau.
Si in aceste planse apare #eamantanul ?armic, **proprietatea** spiritului candidat la intrupare, care de
fapt il )a insoti ne)azut pe durata intre#ii sale )ieti pamantene, consumandu-si treptat tot continutul pre)azut
in pro#ramul de )iata.
%ar ce este acest #eamantan ?armic. Oare toti a)em asa ce)a dupa noi. %a- (n om cu sanatatea sa, cu
inteli#enta, cu situatia sa sociala, cu toate calitatile sale fizice si spirituale, nu este decat rezultatul unei serii
nesfarsite de cauze produse de el in alte )ieti.
<< In e!istenta omului nu inter)ine ceea ce lumea numeste **intamplare**. ei nestiutori cred ca
**intamplarea** face ca unul sa fie norocos iar altul nefericit. Si aceasta deoarece nu au posibilitatea de a sti
care le-au fost )ietile trecute, care le-a fost conduita in alte e!istente, pentru a reusi sa faca o le#atura intre
)iata actuala si faptele, sentimentele si #andirea ce a framantat fiinta lor de atunci. %in aceasta cauza, cand
un e)niment mai aparte ne apare in )iata, noi credem ca **intamplarea** a facut sa trecem prin acel e)eniment,
ca ar fi fost posibil sa fim scutiti de el, daca in acel timp nu am fi fost acolo.
%aca insa am a)ea pre#atirea necesara sa )edem in urma )eacurilor sirul nesfarsit de locuri, familii,
natiuni unde am trait altadata, daca am e!amina fiecare )iata - cu faptele pe care le-am facut, cu dorintele
care ne-au manat e!istenta, cu sentimentele care ne-au calauzit, cu #andurile care ne-au determinat la toate,
atunci am )edea ca prin ele am produs cand bucurii, cand ma7niri, am comis cand fapte "uste, cand
nedreptati care au pa#ubit pe altii, ca in unele )ieti am comis comploturi, sc7in#iuiri sau crime impotri)a
semenilor nostri4 cu alte cu)inte am #enerat o multime de cauze care acum, in aceasta )iata, sau in cele
)iitoare, trebuie sa-si produca efectul. Prin ele ne-am creat ceea ce se numeste o **?arma**, buna sau rea, care
trebuie sa fie platita neaparat, ca si o datorie facuta cand)a.
Numai astfel am cunoaste perfect ca suntem acum ceea ce am cauzat altadata, ca suferim acum pentru
ca am facut sa sufere pe altii, ca ne bucuram acum pentru ca am man#aiat altadata si asa mai departe. ==
III.1! EMBRIONUL IN ILELE 4!-42. PLANSA 17
<=
Aici embrionul este reprezentat la sfarsitul saptamanii a sasea. Sunt e)idente pro#resele inre#istrate in
dez)oltarea formei e!terioare a corpului cat si a or#anelor. In re#iunea cefalica se sc7iteaza )iitoarele
emisfere cerebrale, apare partea ner)oasa a #landei 7ipofize, iar din peretele dorsal al ca)itatii bucale se
sc7iteaza 7ipofiza #landulara.
&a ni)elul intestinului primiti) se pot distin#e toate portiunile din care urmeaza sa se diferentieze
se#mentele tubului di#esti), in zona duodenului inca incomplet dez)oltat aparand mu#uri din care se )or
diferentia ficatul si pancreasul.
In urma unor di)iziuni repetate ce dau nastete bron7iilor, mu#urele pulmonar se transforma intr-un
ciorc7ine cu doua portiuni simetrice in "urul carora se sc7iteaza ca)itatile pleurale.
&imba apare bine conturata la sfarsitul saptamanii a sasea, iar musculatura ei incepe sa se diferentieze.
Incep sa se intrezareasca #in#iile in care sunt de"a prezenti mu#urii dentitiei primare si incepe mi#ratia
celulelor specifice pe locurile unde se dez)olta oasele, musc7ii si dermul pielii.
In locurile )iitoarelor oase apar piese cartila#inoase, care se obser)a la baza craniului si in locurile
unde urmeaza sa se diferentieze )ertebrele, coastele, sternul si membrele. Tot in timpul acestei saptamani
apar primii centri de osificare, modelele cartila#inoase fiind inlocuite treptat cu piese osoase. (nele oase
apar direct, fara a fi precedate de modele de cartila", cum sunt cele care alcatuiesc bolta craniului si oasele
fetei, cla)icula si bolta palatina.
Se diferentiaza cartila"ele membrelor, in special la cele superioare, acestea a)and forma apro!imati)a a
)iitoarelor oase. ordul incepe sa capete orientarea definiti)a, iar sistemul circulator se complica cu aparitia
de noi )ase si le#aturi intre ele, in timp ce altele se condenseaza in )ase mari, diferentiate in artere si )ene.
Tot acum se delimiteaza si ca)itatile corpului.
Rinic7iul este intr-o perioada tranzitorie, de trecere de la o sc7ita primiti)a la alta definiti)a ce se )a
contura in luna a treia.
In acesta plansa mama este mai in )arsta si spiritul fiu sta mai aproape de corpul mamei pentru o
influenta mai puternica. Aceleasi entitati participa la construirea embrionului respectand coordonatele
inscrise in destin.
In perioada sarcinii mama trebuie sa beneficieze de o in#ri"ire deosebita -prin cu)inte si fapte. << Ea
trebuie sa fie scutita de orice suparare, de emotii puternice, alimentatia sa fie corespunzatoare si sa cuprinda
alimente consistente si in cantitati mici. e se intampla cand mama se supara. in perispiritul ei se produc
furtuni, perturbari importante, impiedicand astfel spiritul intrupator la construirea armonioasa a micutului
trupusor. Ambii parinti trebuie sa-si duca o )iata cumpatata si dupa o anumita conduita.
%e asemenea, se mai cere odi7na mamei 9dar nici e!a#erata:, nici foarte multa, dar sa e)ite acti)itati
prea obositoare si de durata, care ar afecta conlucrarea armonioasa cu spiritul copil la construirea micutului
trup. Se cere, munca, miscare 9nu pana la epuizare:, odi7na. Este recomandabil ca )edera, auzul, simturile
sa-i fie placut impresionate, sa admire peisa"e frumoase, care-i produc trairi si emotii benefice, muzica sa fie
melodioasa, )ibratiile sonore a)and ecou in micuta fiinta care incepe sa se formeze. ==
In aceste conditii, dupa nastere, mama )a fi scutita de multe neplaceri in cresterea si educarea )iitorului
om.
III.11 EMBRIONUL IN ILELE 44 SI SAPT.8-A. PLANSELE 18,19
<=
<< Pe timpul somului, noaptea, sufletul mamei se incarca cu fluide cosmice proaspete, moti) pentru
care este indicat ca mama sa se culce o data cu lasarea noptii si sa se trezeasca cand se lumineaza de ziua,
inainte de rasaritul soarelui, pentru a se incarca cu fluide solare si terestre necesare in continuare
trupusorului fiului sau.
Am spus ca, ziua, spiritul fiu o incon"oara pe mama sa, dar noaptea, cand mama doarme, spiritul ei,
parasindu-i corpul fizic, mer#e si incon"oara la randul sau spiritul fiului. 7iar din acesta perioada se
produce o imbratisare reciproca. E!plicatia.
<=
Pe timpul zilei spiritul micutului primeste anumite fluide din spatiu pe care le indreapta catre mama, iar
aceasta le indreapta catre copilul in formare din pantecul sau. %ar noaptea, cand spiritul mamei paraseste
partial trupul fizic in timpul somnului, absoarbe anumite fluide pe care le indreapta asupra perispiritul fiului
sau. Este o opera comuna a acestor spirite, nascuta din iubirea reciproca, asa cum este ea inteleasa in stare de
spirit. ==
In plansa 12 este prezentata faza finala de dez)oltare a embrionului, in saptamana a opta, de aici in
colo incepand perioada fetala.
Absorbirea de fluide de la mama se face mai usor, cele doua entitati fiind mai apropiate, insa de la tata
se realizeaza mai #reu, acesta fiind la diferite distante de spiritul fiu.
<< Aceasta absorbtie are loc indiferent daca tatal, ca om, )rea sau nu acest lucru. %in aceste moti)e,
felul traiului pe care il duce tatal influenteaza in mare parte )iitoarea )iata a copilului, de aceea este deosebit
de important sa traiasca cumpatat, fara nici un fel de e!cese, un trai cat mai moral posibil. Sa e)ite a#itatia
politica, comerciala, "ocurile de carti, )iata dusa prin baruri si localuri, #andurile ne#re si urate, )orbele
nearmonioase, pana c7iar si la alimentatie trebuie sa fie atent, consumand o 7rana simpla si usoara. Este bine
sa fie e)itate bauturile alcoolice, condimentele tari, care prin perturbarile ce le aduc in perispiritul tatalui, fac
ca spiritul copil sa preia fluide cu o frec)enta )ibratorie noci)a pentru alcatuirea )iitorului sau corp fizic.
Se stie ca noaptea, cand omul doarme, se face inlocuirea fluidului uzat cu altul proaspat. %ar daca tatal
isi pierde noptile, acest lucru nu se petrece si copilul isi )a construi noua lui casa cu fluide de proasta
calitate, uzate, pro)enite de la tata.==
Iata unul din moti)ele pentru care unii copii sunt sanatosi, frumosi si )eseli, iar altii bolna)iciosi,
sensibili sau cu diferite mete7ne, care ar fi putut fi e)itate printr-un comportament cumpatat si armonie in
familie din partea parintilor. um putem realiza aceasta cat mai neabatut. unoscand ca tot ce facem se
inre#istreaza si )a afecta )iata celor dra#i si a noastra in )iitor, mai de)reme sau mai tarziu.
<< Misiune sfanta ai femeie- Ai abdicat )reodata de la acest mare rol **in mecanismul )ietii de
pretutindeni.**
e minunata este aceasta mare opera a spiritului- %in plansele anterioare am aflat ca spiritul fiu se tine
la o distanta oarecare de mama. lotusi, le#atura intre cei doi, contactul - se face prin trei puncte si anume,
1 - printr-un fir fluidic se lea#a de madu)a mamei, de asa numitul nod )ital, acolo unde incepe coloana
)ertebrala.
/ - prin ombilicul mamei - se lea#a de bazinul unde copilul isi formeaza corpul fizic.
; - prin partea inferioara a iarin#elui, in scorbura unde se unesc cla)iculele cu sternul, unde palpita
sufletul si pe unde se produce un fel de inspiratie si e!piratie fluidica, un fel de sorb de fluide spatiale si o
eliminare de fluide uzate. ==
In acest timp apar si modificari importante in plan fizic. Embrionul a a"uns la sapte, respecti) opt
saptamani de la formarea oului, in urma patrunderii spermatozoidului in o)ulul secretat de o)ar si a"uns in
trompa uterina. 8orma curbata a corpului se atenueaza, re#iunea cefalica incepe sa se armonizeze cu
dimensiunile restului corpului, iar #atul de)ine tot mai bine conturat.
7iar daca embrionul nu are inca infatisare umana, fata este de"a modelata si canalele olfacti)e se
desc7id la e!terior prin narine, acestea astupandu-se cu un dop epitelial care )a dispare apropape de nastere.
Nasul nu este inca prea bine conturat, fiind scurt si lat, iar desc7iderea #urii apare ca o fanta in#usta.
Si oc7ii mi#reaza, a"un#and din partile laterale ale capului, unde au aparut la inceput, in pozitie
anterioara, ca urmare a fuziunii mu#urilor faciali, dar raman inca foarte departati.
(n alt element nou este dez)oltarea pleoapelor, care se )or inc7ide pana la sfarsitul saptamanii a opta,
ramanand astfel pana in luna a saptea fetala. Tot acum incepe sc7itarea conductului auditi) e!tern.
Saptamana a saptea este marcata si de aparitia pe mu#urii ma!ilari a doua lame palatine ce )or fuziona
in ca)itatea bucala, formandu-se bolta palatina care )a separa definiti) in cursul urmatoarelor trei saptamani
ca)itatea nazala de ca)itatea bucala propriu zisa.
In aceasta perioada se dez)olta semnificati) si intestinul embrionului care formeaza o ansa, iese din
ca)itatea abdominala a"un#and in cordonul ombilical, unde )a ramane timp de inca trei saptamani.
Saptamana a opta se caracterizeaza printr-o transformare ma"ora ce se realizeaza la ni)elul sc7eletului
unde apar mai multi centri primari de osificare, cartila"ele fiind treptat inlocuite cu piese osoase.
III.12 FATUL IN SAPT. 9-A,12-A,13-A,14-A,15-A,16-A. PLANSELE 2!,21,22,23,24,25
<=
<=
<=
<=
<=
<= <=
Incepand cu saptamana a noua intram intr-o noua faza de e)olutie si anume perioada fetala, cand are
Ioc initierea inte#rarii tesuturilor care formeaza or#ane ce se pre#atesc sa functioneze. %in acest moment
pana in saptamana a douazecea a sarcinii, fatul prezinta o crestere accelerata atat in dimensiuni cat si in
#reutate.
Se obser)a o incetinire a dez)oltarii re#iunii cefalice, o crestere considerabila a trunc7iului si re#resia
totala a cozii. 8ata se contureaza tot mai bine, la fel si #atul, iar capul isi redreseaza pozitia.
Pleoapele sunt de"a bine diferentiate, iar oc7ii a"un# de pe partile laterale ale capului la ni)elul fetei4 tot
in acest timp urec7ile a"un# apropape de pozitia normala. 7iar de la aceasta )arsta, la fat este acti) refle!ul
suptului.
In saptamana a zecea intestinul reintra in ca)itatea abdominala si incepe definiti)area pozitiei
intestinului subtire si a intestinului #ros.
Spre sfarsitul saptamanii a douasprezecea, fatul incepe sa manifeste contractii musculare slabe,
nepercepute inca de mama, dar absolut necesare pentru dez)oltarea normala a musculaturii. Raportul de
crestere a membrelor si trunc7iului este tot mai ec7ilibrat, totusi membrele inferioare sunt inca mai scurte,
urmand ca pana la sfarsitul saptamanii a saisprezecea sa capete lun#imea normala.
Apare o sc7itare a or#anelor #enitale e!terne, un#7iile sunt de"a dez)oltate, iar osificarea sc7eletului
pro#reseaza rapid in urma aportului de calciu si fosfor oferit de trupul mamei.
Toate aceste modificari si inca altele ne)azute sunt realizate de spiritul copilului sub stricta
supra)e#7ere a Marelui intrupator si a"utat atunci cand este cazul si de celelate spirite prezente. Tot ce )a fi
copilul depinde de continutul ba#a"ului. Ei , o fi c7iar atat de drastic acest #eamantan. Bai sa mai cotrobaim
putin prin el sa )edem ce mai aflam.
Pentru a ne descurca in cautarea noastra prin tainica )aliza este ne)oie sa cunoastem << marea le#e a
cauzalitatii, le#ea cauzelor si a efectelor, cunoscuta in Orient sub numele de **?arma** 9actiune:, iar in poporul
nostru cu numele de **destin**, le#e o#lindita in )orba romanului, **eea ce semeni, aceea )ei cule#e**.
Omul, in timpul e!istentei sale pe pamant, emite din fiinta lui trei feluri de forte. Mai intai emite
)ibratii mentale, care se raspandesc in infinit, numite #anduri. Ele lucreaza in "urul nostru ca niste cauze
uriase, producand efecte, in fiecare secunda, la orice distanta, asupra oricarui lucru, asupra oricarei fiinte,
asupra oricarei materii sau forte. Omul, prin #andurile lui, de)ine un radiator de unde, care actioneaza mai
slab sau mai tare, mai aproape sau mai departe, dupa cum si #andul lui a fost dictat de o )ointa mai tare sau
mai slaba. Am putea compara omul, in ceea ce pri)este #andirea lui, cu un ma#net, care actioneaza in "urul
lui pe o arie ma#netica, mai mica sau mai mare, dupa cum si el este mai slab sau mai tare. %ar o comparatie
si mai su#esti)a ar fi cu un post de radioemisie. Acest centru emite unde care se risipesc de "ur impre"urul
statiei radiofonice, pe distante cu atat mai mari, cu cat emisia a fost mai puternica.
A doua cate#orie de forte ale fiintei noastre sunt dorintele. Ele se nasc in spiritul nostru si se fi!eaza ca
idei-forte in corpul nostru mental. Aici )ibreaza incontinuu si asteapta momentul prielnic ca sa se realizeze -
fie in lumea eterica, fie in lumea fizica pamanteasca.
In fine, a treia cate#orie de forte sunt fortele fizice puse in lucru de cele doua de mai sus si desemnate
cu numele de fapte.
Este bine sa retinem ca ener#iile mentale sunt cele mai puternice, caci ele actioneaza asupra materiei cu
care si din care reatorul a facut si creeaza totul.
Sa )edem acum modul in care aceste trei feluri de forte lucreaza cat timp traim pe pamant si efectele pe
care le produc. Rezultatele lor se tes intre ele ca firele unei panze, din care )om construi )iitorul nostru corp
)ital si fizic, determinand astfel si felul de )iata ce-1 )om a)ea in )iitoarea intrupare. u alte cu)inte, sa
)edem cum aceste trei feluri de cauze construiesc ?arma noastra )iitoare. Sa nu uitam ca omul, in )iata sa pe
pamant are doua ?arme in fata sa, una din )eacurile trecute, care l-a adus aici unde este acum, cu fizicul, cu
inteli#enta, cu starea lui sociala4 a doua este ?arma pe care de acum incolo o )a tese, o )a combina prin cele
trei forte de mai sus, in prezenta )iata.
8erice de omul care ac7ita cat mai mult din datoriile )eacurilor trecute si pe de alta parte se sileste sa
nu mai contracteze altele noi. In acest caz, )iata lui pamanteana )iitoare ii )a fi mai usoara, mai lipsita de
suferinte fizice sau sufletesti.
Omul se naste cand in Romania, cand in 8ranta, cand in Asia, cand in America, cand intr-o familie,
cand in alta, in diferite stari sociale si in diferite re#iuni, si in e!istenta lui iubirea sau ura il lea#a ma#netic
de toti cei cu care )ine in contact. Iarma lui din trecut se innoada cu cea )iitoare si alaturi de ?arma lui
indi)iduala se lea#a de ?arma colecti)itatii, a natiunii din care face parte. %e aici, o retea foarte complicata
de le#aturi spirituale, care toate tra# de om spre anumite locuri, stari sociale si conditii de e!istenta. ==
ontinutul #eamantanului,<< ?arma indi)iduala a omului, este cea care il lea#a in lanturi puternice,
ducandu-1 la o )iata redusa, sau care ii da putinta unei )ieti rodnice, intelectuale si morale, de)enind astfel
un centru spiritual care )a radia in "urul sau familiar si national raze ne)azute, ce )or produce efecte reale si
precise. ==
III.13 FATUL IN SAPT. 17-A,18-A,2!-A,2"-#,22-A. PLANSELE 26,27,28,29,3!
<=
Incepand cu saptamanile a saptesprezecea si pana in a douazecea se produce o incetinire a cresterii in
lun#ime a corpului fatului, concomitent cu apropierea proportiilor membrelor inferioare de cele finale.
<=
<=
<=
<=
In saptamana a saptesprezecea apare pe corpul fatului un par fin, denumit in termeni medicali **lanu#o**,
de la latinescul **lana** care inseamna **lina fina**. Acesta se obser)a si in re#iunea pubiana si a!ilara, parul
incepe sa creasca si pe cap, in aceasta perioada aparand si sprancenele. Miscarile fatului din pantec sunt
acum resimtite de mama, in "urul saptamanii doazeci si doi daca este )orba de prima sarcina si optsprezece
in cazul sarcinilor ulterioare.
Pielea capului fatului este acoperita de o substanta #rasa cu aspect branzos, numita )erni! caseosa, iar
la #at, in spatele sternului si in "urul rinic7ilor apare un tesut #rasos numit **#rasime bruna** ce furnizeaza
caldura corpului prin o!idarea acizilor #rasi, iar dupa nastere )a da posibilitatea noului nascut sa-si mentina
constanta temperatura corpului.
Spre sfarsitul saptamanii douazeci si doi, corpul de)ine tot mai bine proportionat, iar la de#etele de la
picioare apar un#7iile. %aca fatul se naste la aceasta )arsta, el nu )a putea supra)ietui deoarece plamanii
sunt insuficient dez)oltati pentru a putea asi#ura respiratia minima necesara.
Spiritele care lucreaza la formarea trupusorului sunt prezente in continuare, selectionand diferite
calitati de fluide din spatiu si incercand, pe cat le sta in putinta, prin su#estie, fara sa incalce liberul arbitru al
parintilor, sa-i determine la o )iata cumpatata, sa e)ite locurile si situatiile care ar produce animozitati si
conflicte in familie. %e asemenea incearca sa-i tina pe parinti deoparte de acele persoane cu fluide de o
calitate mai proasta si a caror influenta rea ar dauna )iitorului copil.
%ar repet, nimeni nu are dreptul sa decida in locul parintilor, sa le ia )iata in posesie, sa le anuleze
liberul arbitru. Nici un spirit superior nu face asa ce)a caci stie ca liberul arbitru, asa de redus cat este,
reprezinta un dat de la %i)initate fiecarui om, este par#7ia prin care noi e)oluam in prezent, la #radul nostru
de intele#ere, datorita lui ne asumam raspunderea propriei noastre )ieti, a #andurilor, )orbelor si faptelor
noastre.
Totusi, acest liber arbitru nu inseamna libertatea asa cum este ea inteleasa de obicei, ci ne pune in
)aloare propria raspundere, caci de fapt lumea se conduce prin le#i si cei care prin i#noranta lor se abat de la
ele se autopedepsesc.
<< Eu sunt liber sa lucrez, sa #andesc, dar toate actiunile mele sunt in#radite de re#ulile comunitatii
din care fac parte. Noi, oamenii, suntem la randul nostru cu totii in#raditi de le#ile naturale care #u)erneaza
aceasta planeta, apoi a celor care tin de e)olutia sistemului nostru solar. In fine, cu totii, mici si mari suntem
supusi le#ilor ce )in din Sfera %i)ina. 'edeti ce de in#radiri, ce de re#uli, ce de le#i. Incearca sa te misti
altfel si sa faci ce ti-o trece prin minte. %aca prin indrazneala, prin nesocotinta ta )rei sa cunosti asprimea
le#ilor, o poti face, dar amar )ei suferi si te )ei cai de pasul tau nebunesc. Numai (nul sin#ur, suprema
8iinta, a posedat odata deplina libertate, dar si El s-a in#radit, s-a le#at pe El insusi, prin le#ile de El
decretate. Asadar cosmosul se conduce dupa )ointa (nicului %umnezeu.
Prin urmare daca noi trebuie sa ne supunem tuturor acestor le#i, ce s-a mai ales din liberul nostru
arbitru. Aproape nimic. %ar acea mica farama care a mai ramas din el face fericirea sau nenorocirea noastra,
dupa felul in care ne purtam.
Obser)am ca de fapt e )orba de supunere si acti)itate armonica cu #andirea si acti)itatea elui )esnic.
In lume nu e!ista e#alitate. Marile #rupuri de spirite nu cuprind entitati e#ale intre ele. odul moral al
)esniciei nu cuprinde in el ideea de e#alitate. In lumea terestra s-a proclamat odata, e#alitate, fraternitate,
libertate - o 7imera ce in )ecii )ecilor nu se )a realiza, nici in er, nici pe pamant.
Nefiind e#alitate, nu poate fi fraternitate de idei, nu poate fi nici libertate de interpretare. Nu e!ista
e#alitate, deoarece %umnezeu a creat, creeaza si )a crea mereu entitati spirituale. um ele sunt nascute in
timpuri diferite, totul e ierar7izat de Tatal, din )esnicie pana in )esnicie. In Sfera %i)ina nu este e#alitate, ci
numai ierar7ie. %ar acolo totul e iubire, e o fraternitate din principiu, dar nu de idei. Se iubeste pe !, C, z nu
ca indi)izi, ci se iubeste in principiu, pentru ca cu totii sunt fiii aceluiasi Tata. Nicaieri nu este libertate
pentru ca trebuie sa te supui re#ulilor stabilite. **&iber**, **libertate** sunt cu)inte, dar spiritul nu e liber
niciodata. ele ce sunt inscrise in ar7i)a uni)ersului liber e oricine sa le citeasca, dar fiind de #rade
e)oluti)e diferite, )a interpreta fiecare dupa ni)elul sau. %eci nu e!ista e#alitate nici in "udecata, nici in
cunoastere, nici libertate, ci e)olutie si )esnica supunere. Telul tuturor este fericirea, iar fericirea se
dobandeste din armonia )ietii paricularului cu a totului, a perifericului cu a entrului creator. ==
III.14 FATUL IN SAPT. 24-A, 26-A, 28-A. PLANSELE 31,32,33
<=
<=
<=
Incepand cu saptamana douazeci si patru apare o maturatie 7istolo#ica si functionala tot mai pronuntata
a plamanilor, iar doua saptamani mai tarziu centrii ner)osi )or putea controla miscarile ritmice respiratorii
ce pre#atesc conditiile de realizare a respiratiei dupa nastere.
Inima fatului functioneaza din plin si isi face simtita prezenta prin ritmul batailor sale, de doua ori mai
rapid decat al inimii mamei. San#ele )enos al fatului se amesteca cu cel arterial deoarece e!ista un orificiu
o)al prin care atriul drept comunica cu cel stan#.
utia craniana prote"eaza creierul si prezinta numerosi centrii de osificare, care )or continua sa creasca
si se )or suda ce)a mai tarziu, dupa nastere. Aceste portiuni dintre unele oase ale cutiei craniene sunt niste
zone fibroase, numite fontanele, dintre care cea mare se simte usor la pipait, sub pielea capului, in crestet si
se )a inc7ide abia la doi ani.
Incepand tot cu saptamana a douazeci si patra are loc o dez)oltare rapida a circum)olutiunilor
creierului care pana atunci erau abia sc7itate.
In urmatoarele saptamani 9/D, /3:, lanu#o incepe sa fie inlocuit cu un par fin, numit )ellus, ce )a
continua sa apara si dupa nastere, pana la sapte opt luni.
Intre saptamanile treizeci - treizeci si patru are loc o modificare a pielii fatului, care daca pana atunci
era zbarcita, acum de)ine neteda deoarece sub ea se acumuleaza #rasime, acumulare ce continua pana in
saptamana treizeci si opt.
In ultimile saptamani ale perioadei fetale cutia toracica are un aspect proeminent, iar circumferinta
cutiei craniene este inca mai mare in raport cu celelalte parti ale corpului.
&a fatul mascul, in saptamanile douazeci si opt - treizeci si doi testiculul coboara din ca)itatea
abdominala, la nastere aflandu-se in scrot.
%ata apro!imati)a a nasterii este la treizeci si opt de saptamani de la fecundatie, e!istand )ariatii
normale de zece - cinsprezece zile, in plus sau in minus.
Toata aceasta e)olutie, opera #randioasa de transformare a oului rezultat dupa fecundatie in micuta
fiinta umana #ata pre#atita pentru )iata pamanteana, a fost rezultatul muncii spiritelor desemnate sa
prezideze procesul intruparii si a spiritului copilului ce se )a naste. Aceasta acti)itate s-a desfasurat urmand
cu strictete elementele pre)azute in pro#ramul de )iata pentru spiritul ce urmeaza a se intrupa si care au fost
e!trase din faimosul #eamantan, care ne urmareste pe fiecare, pretutindeni. In timpul )ietii mai #olim cate
un pic din el platindu-ne )ec7i datorii si il incarcam cu #andurile, dorintele si faptele noastre, care )or
constitui elementele 7otaratoare ale )iitoarelor noastre e!istente. %ar dintre toate aceste acumulari ale
noastre, oare care sunt cele mai importante.
<< %intre toti factorii care determina )iitoarea noastra intrupare si modul de )iata pe care il )om
desfasura in acea )iata, #andul este factorul cel mai puternic, cel mai 7otarator. %in acesta cauza trebuie sa
a)em mare #ri"a sa nu mai #andim fara nici un rost de una, de alta, mereu, secunda de secunda, trecand de la
un subiect la altul, abordandu-le superficial, fara a ne concentra in mod serios asupra nici unui subiect. %e
asemenea, sa nu permitem sa se nasca, sub influentele in)izibile ori impresiilor celor petrecute in timpul
zilei, idei "osnice, necu)incioase, de critica ori de ura impotri)a cui)a.
Iata care este ratiunea acestei recomandari, daca #andim si mereu trecem de la o #andire la alta,
insirandu-le ca si mar#elele pe ata, atunci producem )ibratii in corpul nostru spiritual, )ibratii dezordonate,
producem ima#ini care abia formate, se si distru# prin ima#inea urmatoare, si asa mereu mai departe.
Aceasta furtuna, acesta in)almasala de ima#ini abia conturate, )or a)ea drept consecinta acumularea unui
material 7aotic, din care spiritul nu )a putea tra#e prin analiza nici un in)atamant.
Intr-ade)ar, o insirare de ima#ini da putinta spiritului sa faca o analiza a marimilor, a intensitatilor, a
culorilor, cu alte cu)inte - o comparatie ce are ca rezultat o "udecata. O insirare de "udecati da nastere la un
rationament. %intr-o suma de rationamente, spiritul e!tra#e un in)atamant, care are ca rezultat final nasterea
unei aptitudini, a unei facultati.
Or daca noi #andim mereu fara rost - o ade)arata pur#atie de idei confuze si fu#iti)e, atunci rezultatul
este ca spiritul nu )a mai a)ea un material de "udecata clar si precis, nu se )a putea forma un rationament,
deci nu )a urma nici un casti# pentru el. Omul )a )eni in )iata ulterioara cu o mentalitate tot asa de
inferioara ca si cea din )iata trecuta.
Sa nu se piarda din )edere nici acest ade)ar, in e!istenta noastra aici pe pamant, lun#a de mii si mii de
ani, urcam incetul cu incetul scara lui Iacob, pe scara spiritualitatii. %ar din nefericire nu e!ista numai
suisuri, ci sunt si caderi si coborari spirituale, din cauza unei )ieti nesocotite, a unor #anduri "osnice, a unor
simturi brutale, a unor fapte rusinoase sau criminale.
oncluzia este deci sa ne silim sa acordam atentie #andurilor noastre si din cand in cand sa ne oprim
mintea din inertia acti)itatii ei si sa controlam ce #andim. Atunci, cand )edem ca ne-am abatut de la
subiectul de la care pornisem, sa ne reintoarcem la el, sa staruim si sa ne concentram asupra aceluiasi #and,
pentru ca ima#inea mentala realizata prima data sa o fortificam, sa o facem mai e)identa, cu un contur mai
precis, astfel ca materialul din care se )a forma "udecata, rationamentul, in)atatura, facultatea ce )a ramane
in ultima analiza, sa fie puternica. (rmand astfel, mintea noastra )a de)eni din ce in ce mai clara, )orbirea
mai coerenta, notiunile mai inalte, rationamentul mai puternic.
%ar sa nu urmarim numai claritatea ima#inilor, ci mai ales calitatea si puritatea lor. Pentru aceasta sa
ne silim sa citim, sa )orbim, sa #adim numai despre probleme serioase, stiintifice, filozofice, la idei ce
imbraca frumosul sub toate aspectele, la #anduri umanitare sub aspectele lor infinite. >andind astfel, 7ranind
mintea cu asemenea subiecte si eliminand cartile, filmele de a)enturi, se!, crima, per)ersitate, )iata
destrabalata, fu#ind de orice discutie sau po)este obscena, cu un cu)ant - cautand sa inlaturam orice fel de
ima#ini sau #anduri inferioare, noi atra#em din mediul incon"urator particule eterice fine, din cele ce au o
mare e)olutie. In acest fel perispiritul - instrumentul si )e7iculul de e)olutie al spiritului, cu a"utorul caruia
scanteia noastra di)ina incon"urata de cele trei in)elisuri centrale )a de)eni din ce in ce mai luiminoasa - )a
atra#e si )a emite la randul lui idei, "udecati, rationamente, manifestand astfel facultati superioare, care )or
constitui bo#atia noastra spirituala, darurile noastre mentale in )iitoarea noastra )iata.
Astfel, omul, de-a lun#ul )eacurilor se ridica din intunericul mintii salbaticului pana la lumina mintii
sa)antului, a intelepciunii in#eresti a sfantului. Acesta e rostul nostru pe pamant, ca mereu sa ne ridicam la
cumintenie, la intele#erea ca totul din "urul nostru e %umnezeu manifestat, aratat noua, ca toti oamenii sunt
copiii acestui reator si deci suntem frati, si ca atare trebuie sa ne iubim. ==
III.15 MOMENTUL NASTERII - PLANSA 34
<=
Motto, << Nasterea apare c7iar fara nici un rost, cand parasesti lumea aceasta in copilarie. Pentru ce ai
mai )enit la )iata.
Numai ca sa apari ca un meteor si fara sa fi #ustat si inteles ce)a din ea, sa pieri pe )eci de pe arena.
A sosit asadar si momentul iesirii la **lumina zilei** a micutului bot de om. Noua luni de zile a durat
construirea trupului in care-si )a face scoala )ietii terestre, noua luni spiritul fiu a lucrat cu atentie si
dra#oste asupra mamei, dar si asupra propriului corp. Mama este cea care simte momentul sosirii nasterii si
tot ea trebuie sa fie pre#atita pentru marele e)eniment.
Este bine sa fie cunoscute cate)a **mici secrete** pentru a nu-1 influenta ne#ati) pe micutul pui de om si
a-i produce )ibratii nedorite cu repercursiuni in dez)oltarea corpului fizic.
<< Atunci cand soseste momentul nasterii, mama trebuie sa fie asezata cu capul spre )est si picioarele
spre est. Planeta noatra este scaldata in permanenta de trei mari cate#orii de curenti fluidici dintre care unul
pro)ine din Sfera %i)ina, curentul %i)in, altul de la Soarele nostru si al treilea este cel al planetei noastre.
urentul %i)in este primit astfel de la picioare spre cap, pe cand micuta fiinta primeste curentul de la
cap spre picioare si acest lucru corespunde cu **un prim sarut** dat de %i)inul Tata pruncului nou nascut.
Pentru ca )enirea pe lume a copilului sa fie cat mai usoara, este indicat ca in camera unde se e!ecuta
tra)aliul nasterii si in sala de nastere sa nu fie multe persoane, doar medicul si o asistenta, doua, care sa nu
se a#ite de colo pana colo si sa aiba toate cele necesare aran"ate din timp si asezate de partea capului mamei,
pentru a e)ita circulatia pe la picioarele ei.
%e asemenea, #andurile celor prezenti, pri)irea, sentimentele lor, produc )aluri de fluide ma#netice,
electrice si spirituale care toate se repercuteaza asupra copilului e!trasensibil, asupra mamei si asupra
spiritului ce pandeste momentul pentru a lua in stapanire corpul lui in care )a trai pe acest pamant.
Momentul nasterii este unic pentru fiecare suflet ce se reintrupeaza, cand pentru prima data este supus
influentelor mediului, fiind sin#ur in marea de ener#ie care ne in)aluie pe toti.
Nu este bine sa se umble pe la picioarele celei care naste pentru a nu perturba urentul %i)in )enit
dinspre rasarit si care in acest moment unic are o influenta deosebita asupra micutei si #ala#ioasei fiinte. ==
Pri)ind plansa, %ora isi zice in #and,**Multi se )or intreba, *%ar ce-i cu acest curent. %intotdeauna s-a
dat nastere fiintelor prin acest proces si eu nu am mai auzit de atatea amanunte- e mai, domnule- 8emeia
este femeie, asa a lasat-o %umnezeu, deci da-i pace sa-si )ada de ale ei. Astea sunt femeiesti-*
Or fi, dra#i fiinte, este insa mai bine sa stiti si sa beneficiati de aceste cunostinte in folosul ambelor
parti. **
<< urentul )enit din Sfera %i)ina strabate cosmosul, uni)ersurile, incon"oara rand pe rand sistemele
solare, a"un#e la fiecare planeta, da si intretine )iata, miscarea si )ibratia a tot ce e!ista, dupa care se
intoarce de unde a plecat.
Pe lan#a acesta mai este un al doilea curent, cel Solar, care )ine din centrul sistemului nostru si are o
influenta speciala de )iata si putere e)oluti)a.
In momentul nasterii, mai soseste din spatiu, pe lan#a acestea, un curent sub forma unei raze fluidice ce
coboara din planul ener#etic corespunzator #radului de e)olutie al noului )enit la )iata, curent fluidic ce
apartine acestei planete, numit raza terestra. Aceasta raza are imprimata in ea toate #andurile, toate
sentimentele, c7intesenta tuturor actiunilor pe care acest spirit le-a a)ut in nesfarsita lui cariera umana, este
deci raza proprie esentei sale e)oluti)e.
Prin urmare, orice spirit )enit la intrupare, primeste in momentul nasterii trei forte reprezentate prin
cele trei feluri diferite de fluid - osmic, Solar, Terestru - care )or lucra continuu asupra corpului noului
)enit la )iata. Aceste trei influente sunt de fapt cele **trei ursitoare** pe care le intalnim atat de des in traditia
populara. %upa felul cum au lucrat, tot asa )a fi si corpul copilului -frumos, urat, normal sau anormal,
inteli#ent sau prost, sensibil sau #rosolan. 7iar daca spiritul candidat la intrupare nu ar mai )rea sa faca ce a
acceptat sus in er - anume ca el sa-si faureasca un corp conform cu destinul sau - o )a face raza terestra,
care aduce toata forta, c7intesenta e)olutiei lui din )ietile anterioare si care nu )a in#adui - c7iar de s-ar
opune el - sa construiasca altce)a decat ceea ce corespunde #radului sau e)oluti).
Nu asa stau lucrurile cu un spirit e)oluat, care prin meritele si cunostintele sale, are dreptul la fluide cu
)ibratii mult mai inalte, deci, **material de constructie** mai pretios, cu posibilitati de alcatuire a corpului fizic
care sa-i redea mai "ust ceea ce doreste si #andeste, un corp sensibil care )a putea inre#istra si unele din
influentele lumilor in)izibile.
ine diri"eaza cantitatea de fluid de o calitate sau alta catre micul corp in formare. Marele Intrupator
este cel care coordoneaza intre# procesul de intrupare, el aduna anumite fluide din spatiu 9din raza terestra:
si le indreapta catre spiritele care isi construiesc corpul fizic.
Asistente la acest proces - in spatiu - sunt aceleasi entitati care au supra)e#7eat dintru-inceput toata
aceasta opera minunata.
Totul este pre#atit, stiut, asteptat.
A sosit, in sfarsit si momentul nasterii-
e se intampla. Spiritul, impreuna cu perispiritul sau, care timp de 2 luni a incon"urat corpul mamei, se
departeaza pana la ; metri de acesta. and s-a declansat e!pulzarea si micutul trup a inceput sa alunece catre
lumina zilei terestre, perispiritul se desparte in doua "umatati. Imediat ce copilul a iesit, perispiritul se
contopeste in "urul micutului corp, cele doua "umatati anterioare reunindu-se din nou. %e acum, tandemul
spirit - perispirit )a fi insufletitorul, animatorul corpului, fara de care el nu inseamna nimic. ==
A)and un c7ip )isator, %ora imi spune, **%acii, stramosii nostri, a)eau un mod tare interesant de a pri)i
toate aceste fenomene. Plan#eau la nastere si se bucurau la moarte. %e ce. Stiau ei ce)a. Stiau-
Micuta fiinta si #in#asa, ce drum #reu te asteapta la )enirea ta in acest plan- e multe datorii ai de
platit si apoi cate ai sa mai faci, cate ispite intalnesti si pe care le )ei putea oare depasi. Ti s-a sters din
memoria ta mai tot ce stiai in spatiu. e drum )ei ale#e. 'ai, micule prunc-
In primii anisori de )iata e posibil sa mai ai contact cu fratii tai din spatiu, sa ii )ezi si sa stai de )orba
cu ei, sa te "oci si cu alti copilasi, dar care au numai corpuri fluidice, eterate. Parintii tai obser)andu-te, dar
ne)azand pe nimeni in "ur, te )or con)in#e in curand ca toate acestea sunt niste prostii, niste aiureli de care
nimeni nu are ne)oie in aceasta lume si te )or indruma din toate puterile spre lucruri mai**serioase**,
despartindu-te tot mai mult de lumea pe care de abia de cati)a anisori ai parasit-o. um. Simplu. Prin
educatie. Acea educatie care iti )a concentra eforurile si atentia aproape e!clusi) asupra lumii materiale,
unde succesul, reusita, dobandirea de a)eri si de titluri, de diplome si functii )or fi )alorile ce-ti )or fi
impuse, fara a se tine cont daca le )ei obtine ridicandu-te pe mormintele altora sau, uneori, c7iar pe propriul
tau mormant- %aca )ei fi astfel, cei din "urul tau se )or bucura si se )or mandri cu realizarile tale, dar
sufletul )a plin#e in strafundul tau, tin"ind dupa lumea de minunate culori din care ai coborat si pe care aici,
"os, nu o mai re#asesti. e s-a intamplat cu tot ce ai stiut odata.
%in nefericire pentru noi din toate cunostintele spirituale pe care ar fi trebuit sa le pastram pentru a
mentine le#atura cu lumea spatiala din care )enim, ne-a mai ramas doar o **coa"a uscata**, esenta s-a pierdut
prin cine stie ce sertare ale unor minti sau este prea acoperita de praf, prea in)ec7ita ca sa-i mai dam
importanta.
Poate, tu - micule om, poate tu ai cura"ul sa aduci la &umina ade)arurile spirituale de mult in#ropate de
o educatie strict materialista, de o lume in care dreptul la )iata nu-ti mai este dat de %umnezeu ci de bani,
poate tu )ei ster#e praful uitarii si iti )ei a"uta si parintii, si rudele si neamul sa-si aduca aminte.
Esti OM(& )iitorului- 8ii pre#atit si pre#ateste-i si pe altii. Este o era noua, cea a iubirii. %e Sus, tu )ii
curat si pur, asa sa ramai, micule OM-**
CAPITOLUL IV - COPILARIA SI ADOLESCENTA. PLANSA 35
<=
amera e plina de planse insirate in tot locul. Printre ele si cea cu nr.;0. Incercand sa o aseze mai bine,
%ora mediteaza,**E)olutia este le#ea uni)ersului. E)oluezi de la nastere si pana la moarte, e)oluezi si dupa
asa-zisa moarte. Si uite-asa- %e cand te nasti, )iata si destinul isi urmeaza cursul lor. @ilele se scur# si
deocamdata sin#urul scop este sa cresti mare. Mama te in#ri"este si te alimenteaza, ea da *material de
constructie* corpului fizic in care salasuiesti tu, pentru a te dez)olta.
Si atat. Nimic mai simplu- Te-ai nascut, faci #ala#ie mare, mananci si..., astfel tot sa traiesti-
In plan subtil nimic. Totul s-a terminat aici, odata cu nasterea. Nu se poate- %i)initatea in intelepcinea
Sa a or#anizat totul - pe toate planurile -)azute si ne)azute.
8orma fizica creste, dar odata cu ea creste in )olum si forma ener#etica, corpul e!tern fluidic, pentru ca
si el absoarbe din spatiu material identic cu el, dez)oltandu-se. In aceasta perioada de inceput, copilul cauta
sa se obisnuiasca cu limitarea fizica, sa se adapteze lumii tridimensionale.
Am )azut ca la nastere, spiritul si perispiritul copilului incon"oara corpul fizic si tot asa cum 2 luni a
stat in prea"ma mamei, in)aluind-o ca intr-un clopot, tot asa sta si in pre"ma casutei in care )a )ietui. Insa
doar la inceput- aci, pe zi ce trece, spiritul din afara patrunde putin cate putin in interiorul profund al
corpului sau fizic. Acest proces se desfasoara pe durata primilor sapte ani de )iata, la sfarsitul carora spiritul
incon"urator a patruns complet in corpul sau.**
Sa )edem cum se realizeaza aceasta transformare.
Am amintit ca, in etapele de crestere, corpul spiritual absoarbe ener#ie din spatiu. << Aceasta se
realizeaza datorita unui fel **de pulsatie**, adica de apropiere si departare de corpul fizic, se poate asemana cu
un flu! si reflu!, ce)a in #enul respiratiei umane. Mai clar, cand copilul inspira, adica ridica pieptul, tra#e
spre corpul lui sufletul ce incon"oara corpul, trimitand un )al de fluid in interior. and e!pira, spiritul se
departeaza si absoarbe din spatiu fluid necesar dez)oltarii sale si corpului fizic. Aceasta se realizeaza timp
de sapte ani in mod pro#resi) prin partea inferioara a larin#elui, acolo unde se unesc cla)iculele cu sternul,
prin asa-zisa #ropita, locul unde palpita sufletul. == ampul ener#etic al copilului este amorf, de culoare
cenusiu-albastrui, fara a a)ea o forma definita. Este foarte sensibil, desc7is complet si )ulnerabil la aproape
toate )ibratiile din mediul in care traieste, caci micutul are toate c7a?rele desc7ise fara insa a a)ea si pelicula
ener#etica protectoare ce apare abia dupa sapte ani, din care cauza bebelusul este foarte impresionabil la
influentele psi7ice mai intense. at este mic, adesea copilul doreste la mama sau la tata in brate, aceasta
fiind solutia cea mai comoda de a se prote"a cu a"utorul campului ener#etic al parintilor.
%ar atentie, un atasament e!a#erat fata de copil, poate a)ea cauze nesanatoase, parintii sau cei din
familie putand actiona ca niste )ampiri ener#etici. Iata ce ne marturiseste in acest sens, d-na Maria 'arlan
-in cartea scrisa despre dansa de Ion Tu#ui- po)estind un caz, ** A )enit la mine un tata cu fetita lui care era
foarte bolna)icioasa, slabuta, nu manca, fusese dusa pe la diferite spitale. Am dia#nosticat-o si am simtit ca
fetitei i se **fura** ener#ie, aproape in mod constant. Am stat de )orba cu tatal fetitei, care mi-a spus ca o
iubeste foarte mult. El mi-a spus, * u mine doarme fetita, cand o 7ranesc o tin in brate, sunt mereu cu ea.* I-
am su#erat sa incerce ca timp de patru luni sa nu mai stea atat de mult in prea"ma ei. Noi stim ca nu tatal era
)ino)at, ci asa era or#anismul lui... In mod obisnuit or#anismul nostru se 7raneste cu ener#ie din atmosfera,
din natura. Am constatat ca unele persoane nu-si pot lua pe deplin aceasta ener#ie direct din natura, ci o fac
prin intermediul altor fiinte umane. %in fericire, tatal fetitei in cauza mi-a urmat sfatul, iar fetita si-a
ec7ilibrat astfel sistemul bioener#etic, re)enind la o stare mult mai buna. **
Tinand cont de faptul ca spiritul iese din corp noaptea, in timpul somnului, pentru a se reincarca cu
ener#ie, este necesar ca micutul copil sa doarma sin#ur sau doar cu copii apropiati de )arsta lui, caci, daca in
timpul noptii doarme cu parintii sau cu bunici, acestia, daca au sanatatea mai subreda, ii fura de ener#ie pe
cei mici.
Pana la )arsta de un an, spiritul se afla in cea mai mare parte in afara corpului fizic, ceea ce-i da
posibilitatea sa aiba un contact aproape continuu cu lumea spirituala.
%e ce spiritul nu poate patrunde dintr-o data in interiorul trupului fizic dupa nastere si este necesara o
perioada de sapte ani pentru desa)arsirea acestui act. Acest lucru nu se intampla deoarece la inceputul
intruparii, cand trupusorul micutului este atat de fra#il, ener#ia spiritului este mult prea puternica pentru a fi
suportata de plapandul corp, atat de puternica incat pur si simplu l-ar arde. Asfel, timp de sapte ani se
produce o ec7ilibrare treptata intre ener#ia spiritului si dez)oltarea corpului fizic care, intarindu-se, )a putea
sustine in interiorul sau ener#ia spirituala.
&a )arsta de ; ani spiritul este patruns in interiorul corpului fizic intr-o proportie destul de insemnata.
Odata cu noile e!periente de )iata pe care le traieste, )iata lui emotionala se imbo#ateste si c7a?rele incep
rand pe rand sa se dez)olte, proces ce )a continua de obicei toata )iata. Acum, c7a?ra a doua incepe sa
metabolizeze noi frec)ente de ener#ie.
Pulsatia continua si la )arsta de 0 ani, cand spiritul este si mai mult absorbit de corpul fizic, contactul
copilului cu lumea spirituala din timpul zilei, in stare de )e#7e, este din ce in ce mai diminuat, urmand ca
dupa )arsta de sapte ani, cand du7ul patrunde complet in corpul fizic, micutul sa nu mai aiba aceasta
clar)edere. %aca parintii, prin educatia ce i-o acorda la aceasta )arsta nu-i in7iba aceste calitati, ele se pot
dez)olta intr-un mod armonios, a"utandu-i e)olutia si putand de)eni o binecu)antare pentru cei din "ur.
Pre#atirea parintilor pentru a cunoaste aceste fenomene este deosebit de importanta pentru ca in aceasta
perioada, spiritul fiind mai mult in afara trupului, copilul, pe lan#a comunicarea cu lumea spirituala, poate
a)ea amintiri din )ietile trecute pe care, relatandu-le, cei nepre#atiti sa nu le poata intele#e, a)and fata de
copil un comportament care sa-i in7ibe dez)oltarea normala.
%upa )arsta de sapte ani, spiritul, care pana acum statuse mai mult in e!terior, se afla de acum in
interior, capti) al corpului fizic. Aceasta )a fi starea lui 9de obicei: pana in momentul mortii fizice.
Noua situatie de spirit capti), i-ar fi imposibil de suportat pe durata intre#ii )ieti, daca le#ea di)ina nu
i-ar fi dat posibilitatea parasirii trupului in fiecare noapte, in timpul somului, cand re)ine in lumea in)izibila,
de feerie si muzica sublima a spatiilor.
Odata cu patrunderea completa in trup, entitatea spirituala incepe o noua etapa de e)olutie, pe
parcursul )ietii a)and loc mai multe transformari importante, atat ale corpului fizic cat si ale ener#iei psi7ice
ale spiritului intrupat. %upa )arsta de sapte ani si pana la pubertate, copilul isi desc7ide c7a?ra a treia, luand
a)ant tot mai mare dez)oltarea capacitatilor sale mentale. In toata perioada de crestere, pe masura dez)oltarii
de noi calitati si culorile aurei sale se modifica, imbo#atindu-se cu noi nuante. In perioada adolescentei
c7a?ra inimii se desc7ide pentru a absorbi o )arietate mult mai comple!a de fluide, campul primind mult
mai multa culoare roz4 emotiile de)in mai puternice, atat cele de iubire cat si cele de a)ersiune, c7a?rele si
corpurile ener#etice fiind uneori minunat de armonioase, alteori de)astate, complet dezec7ilibrate de
emotiile )ulcanice care ii cuprind sufletul.
Tot le#at de aspectele ener#etice ale e)olutiei copilului 9manifestari ale etericului sistemului ner)os in
functie de starile psi7ice:, 'alentina, in cartea scrisa de 8lorin >7eor#7ita, **8enomenul 'alentina**, ne
prezinta in termeni mai putin academici, dar foarte su#esti)i si calzi, noi detalii inedite,
**-9...:Asa, intr-o zi am )azut mai bine ce)a la care, pana atunci, nu ma #andisem, in trupul oamenilor
sunt o multime de fire si firute #oale, da* nu acelea prin care cur#e san#ele. Astea-s altce)a4 si, din cele care
is mai #rosute, se ramifica sute si mii de firute #oale, care toate sunt tot mai subtiri. %a* prin toate acestea
circula un fel de fum.
Nu toate firele astea au aceeasi culoare. ele mai #roase au o culoare mai inc7isa, iar astea mai subtiri
au o culoare mai desc7isa. %a1 toate au inauntrul lor un fum. &a copii, in #eneral, aburul asta e roz pana la
sapte ani. %ar, atunci cand sufera o durere, fumul isi sc7imba culoarea si de)ine un roz mai inc7is 9urmaresc
lucrul asta zilnic la fetita din casa, la %iana:. Insa, pe masura ce copiii cresc, rozul se sc7imba. &a oamenii
mari, fumul acesta de)ine mai alb. %aca omul e potolit si nu-i pornit pe ce)a, se )ede foarte clar cum mer#e
fumul asta in lun#ul firelor alburii, carora doctorii le spun ca-s ner)i. %aca omul #andeste spre lucruri bune,
)in )aluri, )aluri de abur, mai pline. %ar, ce)a mi s-a parut tare curios, atunci cand omul de)ine 7ac7itos, pe
el sau pe altcine)a, firele si firutele astea #oale se umplu si se fac pline cu fum, iar fumul trece din culoarea
aceea usoara si frumoasa si se face un roscat care se inc7ide tot mai mult la culoare, pana la un rosu inc7is.
Si, pe cat parea de #ol fiecare firut si oricat ar fi de subtire, se umfla si parca ii #ata sa pocneasca. Atunci
omul e tare 7ac7itos.
8umul asta circula tot timpul. %ar, se duce linistit atunci cand omul ii linistit sau cand doarme. %ar,
daca omul ii a#itat, fumul se duce mai repede. Insa, cand omul ii ner)os, fumul asta uita sa mai circule, se
indeseste si atunci neca"este stelutele astea din cap, la care medicii le spun neuroni. Asa poate sa a"un#a
cine)a sa-si piarda c7iar mintile, blocandu-si fumul asta in cur#erea lui. and omul se ener)eaza tare, fumul
de)ine rosietic. &a cei bolna)i de minte se face rosu-maro si nu mai circula.
In sc7imb, atunci cand ne bucuram de ce)a din suflet, stratul doi se face de un roz frumos si se intinde
pana la )reo "umatate de metru, iar fumul din ner)i de)ine de un alb-roziu frumos si usor. **
Re)enind la perioada copilariei, este de mentionat si faptul ca cele trei entitati spirituale care )e#7eaza
)iata celui intrupat, dreptasul, stan#aciul si cel de crestet nu prea inter)in in )iata su#arului, pentru ca mama
lui il tine in prea"ma ei, si dreptasul si stan#aciul ei pot face oficiul dreptasului si stan#aciului copilului. %ar
cand copilul a inceput sa se indeparteze de mama lui, cand el a inceput sa ia oarecum initiati)a, atunci
trebuie condus, si deci inter)in protectorii lui spatiali.
Pe masura ce creste copilul, actiunea dreptasului, a stan#ciului si a celui de crestet e mai acti)a. u alte
cu)inte, cu cat materialul trupului fizic s-a tot prefacut, cu atat aci)itatea asistentilor spatiali este mai
incordata, mai stiintifica.
%e aceea, la fiecare din etapele )ietii trupesti, acesti asistenti se sc7imba. Adica cei trei asistenti din
tinerete au inlocuit pe cei din copilarie, iar la randul lor )or fi inlocuiti cu alti trei, cand tanarul )a fi barbat,
si asa mareu, pana la destrupare.
Su#arul trece in faza de copil, apoi in cea de ele), de adolescent, tanar, barbat si batran. Mereu alte
#anduri si simturi, mereu alt material corporal, mereu alte modalitati de functionare a diferitelor lui or#ane.
%eci se insira din copilarie pana la batranete o serie de fenomene fizice, psi7ice, fiziolo#ice etc, care toate
constituie material de studiu si conlucrare intre cel intrupat si cei din spatiu. Intr-ade)ar, cei trei spatiali nu
sunt numai asa alaturati de omul fizic, ci sunt le#ati de el printr-un cordon fluidic, stabilit de seful #rupului
sau, al colecti)itatii din care fac parte aceste patru du7uri. %in aceasta cauza ceea ce simte cel aflat in trup
fizic, simt si ceilalti trei din spatiu le#ati de el. %e o placere se bucura si ei, de o durere sufera si ei. Asa de
e!emplu, cand se face o operatie c7irur#icala omului fizic, toata durerea lui o )a impartasi, )rand-ne)rand, si
celorlalti trei spatiali.
Teoretic, s-a spus ca sunt trei colaboratori spatiali, care concura la desfasurarea )ietii celui intrupat. In
realitate, nu este numai o treime - adica un dreptas, un stan#aci si unul de crestet - ci o multiplicitate din
fiecare. %eci )or fi mai multe entitati de dreapta, de stan#a si de crestet.
Am mai )orbit despre rolul lor. (nul spune, **Asa e bine.** Altul nu staruieste, nu impune, ci arata ca
mai este si o alta cale. Tras de o parte, impins de alta parte, bie"tul om ramane sa alea#a in )irtutea deplinei
lui c7ibzuinti. %upa o zi intrea#a de conlucrare, )ine e!amenul a tot ce s-a facut peste zi. E!amenul se da in
fata celui de crestet. El )a "udeca faptele e!ecutate, iar nu intentiile sau ideile care l-au framantat pe spirit
peste zi, deoarece ideea, ca idee statica, nu are nici o forta in lumea pamanteana. Ea se transforma in forta
dinamica cand cauti sa o pui in actiune.
In "urul )arstei de /5 - /D de ani la barbati si cu doi-trei ani mai putin la femei, se rup le#aturile fluidice
dintre mama si copil. Aceste le#aturi au e!istat pe toata durata cresterii lui pana la aceasta )arsta, prin
intermediul celor sapte c7a?re principale, le#aturi mai tari sau mai fira)e, in functie de natura relatiilor
mama-copil.
%in acest moment, iubirea dintre copil si mama imbraca alte aspecte, determinate de noua stare de
independenta a copilului fata de mama sa. ati )om a"un#e sa intele#em ca iubirea nu inseamna a lua )iata
cui)a in posesie.
%e acum incolo, e!istenta tinerei se )a concentra asupra in)atarii lectiei sale pentru care a )enit la
)iata, cunoastere, autocunoastere, suferinta, iubire, iertare, rabdare etc.
%e aceea este bine ca tinerii sa nu se casatoreasca inaintea acestei )arste daca parintii 9in special
mamele:, nu sunt de acord cu aceasta intentie a lor. %e ce. 8iindca, in aceste conditii, campul ener#etic al
tanarului a carui mama a fost impotri)a casatoriei, )a fi mereu afectat, dezec7ilibrat, de #andurile de
frustrare ale mamei, fiind inca le#at ener#etic de ea. Acest lucru se )a repercuta cu consecinte adesea nefaste
pentru tanara familie constituita, care cu #reu isi )a #asi buna intele#ere necesara unei con)ietuiri
armonioase.
Masura in care aceste lectii )or fi fost in)atate, )a fi data de rezultatele poziti)e obtinute, dar, acest
lucru il )a sti si mai bine dupa moarte, cand isi )a )iziona intre#ul film al )ietii sale, si-si )a da seama de
importanta cunoasterii acestor ade)aruri inainte de a te afla in acest act de trecere de la o stare la alta, de la
constiinta mar#inita de starea cea mai #rosiera a materiei, la starea constiintei de spirit liber, cu nebanuite
calitati si perspecti)e.
CAPITOLUL V - FENOMENUL MORTII
V.1 MOARTEA NATURALA. PLANSA 36
<
=
'iata a determinat-o pe %ora sa caute,**Pentru ce te-ai nascut. Ti-ai pus intrebarea, tu, omule calator pe
acest pamant.
*ine esti. %e unde )ii. incotro mer#i.* el putin eu, ma stiu pe mine, dintotdeauna mi-am pus aceste
intrebari si-mi era o frica nebuna. *+olna)a* de frica- %e cine. %e ce. Nimeni nu-mi putea raspunde. >inditi-
)a, de cine, de ce ne este frica. %e necunoscut-
Am fost la medici, am fost peste tot. 8rica mea, era ce)a mai speciala, imi era frica de )iata in sensul
ca, bine-bine, traiesc, dar in secunda urmatoare ce )a fi, intuneric. imi era frica de moarte - numai #andul
sau cu)antul moarte imi producea fiori cumpliti. (n lucru era foarte interesant - nu prea desparteam )iata de
moarte - imi era frica de ce)a )iu pentru ca acesta in mod si#ur cand)a )a trece prin acelasi proces al
*ine!istentei*, imi spuneam si )izualizam acea fiinta sau lucru fara )iata in el, #andul ima#inati) fiind foarte
puternic, cu rol foarte bine determinat.
e este. ine este. um este, ma intrebam eu disperata.
Mi se e!plica, *Asa a lasat %umezeu* sau *se intrerup toate functiile )itale* sau... sau...Nu- Nimic nu-mi
satisfacea intrebarile care ma inundau.
Pana intr-o zi, cand, a inceput sfarsitul acestor necunoscute. Speriata, am intalnit un OM - simplu - care
pentru mine a insemnat totul. Am inceput sa in)at si am incercat sa intele# picatura cu picatura din tot si din
toate. Am a"uns sa studiez tot acest proces care altadata imi dadea fiori. um s-a realizat aceasta. Prin
cunoastere, autocunoastere, prin autodepasire. um am reusit. u )ointa*-
'ointa este resortul care impin#e spiritul sa )ada, sa analizeze, sa "udece, sa in)ete din ce in ce mai
mult. Prin )ointa intele#i folosul suferintei pentru intarirea spirituala. ine m-a a"utat. Acelasi OM. Se poate
numi mentor, maestru, in)atator - cu alte cu)inte un spirit cu o educatie inalta, cu numele pamantean -
'aleriu Popa.
Atentie- Mi s-a aratat doar cararea si eu am mers pe ea. Am doritsa mer# pe calea indicata si a"utorul
mi s-a dat oricat a fost de #reu. Totul se face prin con)in#ere si a"utor reciproc. Ar#umentul E ideea J
iubirea.
e este moartea. e sunt spiritele. and )eti trai aceste stari n-o sa )a mai fie teama, caci teama )ine
din nestiinta.
Se stie ca intrea#a materie, toate fiintele, dupa o )reme trebuie sa-si sc7imbe starea, trec prin diferite
faze, se supun in e)olutia lor si procesului mortii, fenomen caracteristic intre#ii reatii. Este foarte necesar
ca omul sa intelea#a ce e moartea si sa se con)in#a ca acest mare si important act este doar o sc7imbare a
starii de constiinta.**
Omul in intre#ul sau, asa cum este conceput deocamdata de marea parte a in)ataturilor esoterice, este o
trinitate alcatuita din spirit 9scanteia di)ina:, perispirit 9in)elisurile ener#etice ce incon"oara scanteia: si
corpul fizic, format din materie similara cu cea a planetei pe care spiritul se intrupeaza.
Nimic nu moare in uni)ers, ci totul se preface in mai bine, in perfect.
Asadar Sfantul %u7 e)olueaza, 8iul de %umezeu e)olueaza, deci toti si totul e)olueaza, fara de sfarsit.
&e#ea e)olutiei nu permite nimanui sa sta#neze. Si spirite si materie mereu )in de la entru in lumile create
si se reintorc la entru, pentru a pleca iarasi si iarasi in lume, spre o ascensiune in )esnicie.
Incon"urata de pa#ini pline de insemnari si )olumele lui Scarlat %emetrescu, %ora incearca sa fi!eze
mai bine aceste idei,**Si ca sa se intelea#a mai bine un aspect al e)olutiei, inaintarea, )azuta din perspecti)a
planului nostru, tridimensional, sa ne #andim la urmatorul e!emplu, te urci pe o scara rulanta si ea mer#e
actionata de o forta pe care tu nu o )ezi, o simti mai de#raba sau o stii ca e!ista 9pentru ca ti s-a demonstrat:.
O data cu ea mer#i si tu, caci asta-i re#ula. Prea mare libertate de actiune nu ai. In lateral, daca ai )rea sa
pasesti, risti sa te accidentezi, in "os, este mai #reu, caci ai mer#e in contra sensului de rulare al scarii si in
plus )in cei din spate care te *forteaza* cum)a sa mer#i, unde. Tot in fata, in sus, caci asta ti-ai dorit de fapt
atunci cand ai 7otarat sa pui primul pas pe scara si de fapt este si mai simplu, daca in)eti, stii si respecti
re#ulile de, circulat cu scara rulanta. %aca incalci re#ulile prin liberul arbitru sau din i#noranta, urcusul tau
de)ine mai #reu, te poti accidenta sau c7iar rosto#oli la )ale, ii deran"ezi pe cei din "urul tau si-ti )ei atra#e
c7iar si admonestari din partea lor. Si pe cand tu te c7inui sa demonstrezi nu stiu ce *e!c7ibitii* de care esti
tare mandru, *cole#ii* de urcus sunt de"a sus, unii si-au realizat dorintele si mer# mai departe. Merita.
Sau un alt e!emplu - la scoala, toti copiii stiu ca pentru a a"un#e om mare si cine)a, trebuie sa in)eti.
e. &ectia care ti se preda de catre cei mai mari ca tine, si ei odata copii, aflati in postura de in)atacel. Tu,
constiincios iti insusesti cate cunostinte poti - si uite asa, a"un#i *cine)a* sau... fiecare dupa merit. Sunt unii
insa, care - desi sunt micuti, inca copii- )or sa demonstreze cu tot dinadinsul ca ei sunt cel putin e#alii mai
marilor, ai celor mai )arstnici si mai cunoscatori ai )ietii, si c7iar mai presus de ei. In sc7imb nu fac nici cel
mai mic efort pentru a-si insusi cele mai elementare lectii, fiind adesea condusi in )iata de or#oliu, mandrie,
prostie...care, mai de)reme sau mai tarziu isi )or arata *coltii*, ade)arata fata. &a ce mai re#reti, suflete.
Timpul a trecut, cei de-o seama cu tine si-au luat *e!amenele* si acum se bucura de rodul muncii lor, iar tu ai
ramas unde)a in urma, nenorocit, sin#ur, cuprins de remuscari si re#rete. &a scoala )ietii, daca la e!amen )ii
cu lectia nein)atata, nu esti trecut si rezultatul este suferinta, sin#ura care te face sa desc7izi oc7ii mari si sa
stri#i, *%oamne, n-am stiut-* *Nu-i ade)arat fiule, lectia pe care ai a)ut-o de in)atat, o #asesti pretutindeni in
natura, care sunt Eu, unde ti-a fost mintea. Ia treci tu si mai repeta inca o data si inca o data pana )ei e)olua.
Pentru mine nu e!ista decat eternitatea, am rabdare si te iubesc-*
Moartea este un act fiziol#ic natural, care face parte din le#ea e)olutiei. Prin cunoasterea lui, omul
poate scapa de po)ara #rea si apasatoare a #andului, *%oamne, am sa mor-*, de asemenea si de o alta #andire
#resita, adica *Si daca tot mor, o )iata am, sa o traiesc din plin, deci sa ma distrez cat pot, sa am cat mai
multe, caci cu altce)a nu ma ale#-* Kalnica este aceasta indepartare de la ade)arul ca tot ce facem ni se
inre#istreaza, ca dupa moarte ne intalnim cu noi asa cum am fost pe pamant, cu tot ce am #andit, )orbit si
facut, fiind ne)oiti sa suportam consecintele, bune sau rele, ale actiunilor noastre.
Este bine ca omul sa cunoasca ce se )a petrece cu el in timpul mortii, aceasta trecere ce desparte inca
doua forme de e!istenta 9cea pamanteana si cea spatiala:, caci astfel el poate sa-si recapete repede constiinta
in noua sa stare, de spirit eliberat de trupul fizic. Prin autocunoastere se poate a"un#e ca in tot timpul acestei
treceri, omul sa nu-si piarda deloc aceasta constiinta si totul sa se petreaca foarte natural, ca si cum ai pleca
intr-o statiune de odi7na.
e se intampla daca omul )ine cu idei false din lumea terestra. &a ora trecerii intr-o alta stare de
constiinta, el ramane sub imperiul fricii si al nestiintei. Trecerea se face #reu, cu o a#onie prelun#ita si cu o
suferinta imensa din partea celor ramasi in plan fizic, iar cand sufletul a a"uns acolo sus, nu prea stie ce este
cu el, )ede ca traieste si nu intele#e ce este cu acel corp intins pe pat si ce au cei dra#i de plan# - caci el
traieste - asta )ede si simte. Se zbate cumplit in nestiinta si de abia tarziu incepe sa se lumineze.
Pentru cei materialisti, care nu si-au pus niciodata problema ca dincolo de )iata fizica mai e!ista ce)a,
unde constiinta noastra isi continua e!istenta, socul este imens, mai ales cand cel eliberat de trupul fizic )ede
ca nimic din ce a #andit, facut, nu a ramas neinre#istrat si apar remuscarile - ce bine daca apar, deoarece
constiinta inseamna ca se trezeste. Sunt multe cazuri, cand si acolo sus, cei destrupati nu se desmeticesc,
ne#and cu )e7ementa realitatea pe care o traiesc, prelun#indu-si starea de confuzie si impotri)ire4 cat amar
pentru bietele suflete-
E!ista un foarte mare numar de oameni care nu sunt rai, cred intr-o )iata de dincolo, cred in ceea ce li
se spune de catre reprezentantii bisericii sau de predicatori, despre o )iata minunata - lan#a Iisus, lan#a
%umezeu, despre un rai minunat - unde stai intr-o fericire deplina, pentru ca ai acceptat sa-ti duci )iata pe
acest pamant4 ai facut curatenie #enerala de Paste si de raciun, ai taiat miei si porci, ai facut cozonaci, ai
tinut un pic de post si apoi ai mancat si ai baut pe saturate 9si c7iar mai mult:.
In rest nu se da nici o lamurire despre scopul si felul )ietii de dincolo, le#atura ei cu tot ce se intampla
pe acest pamant si nu esti scos din cercul indoielii4 te tot intrebi, *asa o fi.*
Nu de mult am a)ut pe cine)a foarte apropiat, care a trecut in celalalt spatiu, al luminii si culorilor.
Este cazul tipic de mai sus - asculta interpretarile clasice ale cunostintelor si le#ilor di)ine, incerca sa
respecte pe cat putea, iubea pe %umnezeu si pe Iisus si credea intr-o )iata de placere si fericire )esnica -
omul de credinta medie- Nu a e!istat dorinta de a asculta mai departe, de a cerceta, studia - daca tot a)ea
aceasta posibilitate. Omul clasic- %aca asa a fost pana acum, asa scrie, nu trebuie sa mai auzi nimic altce)a.
Punct-
Numai ca, in momentul trecerii, i-a trebuit aproape o saptamana de c7in pentru a accepta desprinderea.
el ramas in )iata era foarte fericit ca celalalt locuieste lan#a Iisus. %ar ... am aratat in plansa a doua ca
e!ista A1 de trepte de stationare ale spiritului in zonele din spatiu, din "urul pamantului. *el ramas in )iata*
are doar credinta lui si crede ca Ie stie perfect pe toate. Nu accepta alte informatii. Nu inca-, cum spunea
Popa 'aleriu. 8iinta plecata nu a)ea )ibratiile atat de inalte - toata )iata nu a a)ut decat rolul de simpla sotie
si mama - pentru a locui atat de sus, dar este intr-un plan frumos, benefic. Pro)erb popular, *socoteala de
acasa nu se potri)este cu cea din tar#*.
In fine, sunt unii oameni, foarte putini, care cunoscand ce)a din lumea in)izibila, se silesc sa-si duca
e!istenta terestra in deplina cunostinta de urmarile ei, pentru a putea, dupa moartea corpului lor material, sa
se bucure de o )iata spirituala cat mai fericita, de trecerea de la inc7isoarea carnala la )iata mai libera, de
du7 in spatiu.
ine se osteneste sa studieze aceasta stiinta, nu )a mai #resi- unostintele cu pri)ire la uni)ers si )iata
constituie o stiinta, pentru ca fenomenele se produc )esnic dupa aceste le#i, norme fi!e, dupa care se
desfasoara )iata. Or o suma de le#i ce pri)esc aceleasi fenomene, ce se produc totdeauna in aceleasi conditii,
formeaza o stiinta. %ar aceasta stiinta te poarta catre Autorul tuturor fortelor si le#ilor stabilite, si anume la
8iinta Suprema, %umnezeu, reatorul din )esnicie. Raportul dintre om si reatorul lumilor )azute si
ne)azute se numeste Reli#ie. %eci, cunoasterea acestei stiinte nu te )a mai lasa sa cazi in #reseala atator
banuieli si superstitii ce bantuie in omenire.
Pentru om este foarte important sa intelea#a ce este acest fals *infricosator* fenomen - numit moartea.
Intele#and, nu ar mai face atatea #reseli cand ii pleaca in celalalt spatiu cine)a foarte dra# si nu ar mai
produce atatea )ibratii, atatea unde eterice perturbatoare, datorate durerii despartirii. Aceste )ibratii au o
mare forta, circula prin spatiu si apoi se duc la destinatie, in cazul nostru la sufletul plecat din lumea fizica.
'a ima#inati ce senzatie are dra#ul de el, nu stie prea bine nici ce se intampla cu el, iar in plus, mai este si
coplesit de durerea celor ramasi in plan fizic, intr-o atmosfera de "ale si deznade"de.
Aceste )ibratii de durere il tulbura atat de mult, incat nu se poate lamuri ce-i cu el si unde se afla, il
intristeaza, il * sfasie in bucati* de durere si nu mai poate sa plece de lan#a rudele ramase pe pamant4 astfel el
nu se mai inalta la locul destinat, a)ansarea ii sta#neaza, este tras in "os, aproape de pamant, iara putinta
inaltarii in zona spatiala ce se cu)ine #radului sau e)oluti). Toate acestea se datoreaza numai unei profunde
necunoasteri a actului fiziolo#ic natural, numit moarte.
%aca cu ade)arat ii iubiti pe cei plecati de lan#a )oi, nu-i mai plan#eti, caci aceste lacrimi ii ard
fluidiceste, cum arde "aratecul corpul )ostru fizic. Este mai bine, mai demn, mai spiritual, sa )a inaltati
#andul cu iubire, cu respect, zilnic, ru#andu-)a pentru luminarea si a)ansarea pe cararea )ietii lor )esnice. Si
alaturi de aceste ru#aciuni este de mare folos - pentru cel ce se roa#a si pentru cel pentru care se roa#a - ca
)orba sau #andul sa fie tradus in fapta.
&a cate)a zile de la decesul persoanei iubite, am aprins o lumanare si cu poza in fata, pri)ind-o, m-a
cuprins deodata un )al imens de dor si de iubire. Si fara sa )reau mi-au curs doua lacrimi. %upa aceea am
primit mesa"ul, *Nu plan#e, caci lacrimile tale inseamna pentru mine ca si cum mi-ai face baie intr-un cazan
cu apa fiarta si sarata. Sunt bine.* &acrimile mi s-au oprit imediat si am fost apoi in continuare destul *de
tare*, ru#andu-ma pentru binele ei in noua stare in care se afla. *%espartirea* este cea mai #rea, dar totusi
iluzorie si ca maine ne )ine si noua randul. Roata )ietii-
Este foarte bine daca, #andindu-te la cel dra#, atunci cand intalnesti un biet om sarman sa-i a"uti cu ce
poti si cu o mica ru#aciune. e mi s-a mai transmis, *nu lasa un om sarman cand ii e foame, mancarea pe
care o dai atunci cand are ne)oie, aceea e binefacatoare4 daruieste iubirea ca sa poti in)in#e4 fericiti cei ce
pot sa-i a"ute pe cei din "ur.*
+inele facut unui om nefericit, unui frate de-al tau, se )a rasfran#e, impreuna cu #andul transmis,
asupra iubitului tau spatial si astfel el )a primi unde )ibratorii superioare, el putandu-se inalta mai mult si
mai usor. Si el se roa#a la randul lui, de sus, din spatiu, pentru tine. Nici nu )a ima#inati ce multumire ii
aduceti- Popular a*ceasta se numeste pomana.
%upa ce si-a parasit trupul, fiecare spirit isi )a )izita iubitii lasati in planul fizic, ii )a su#estiona,
incura"andu-i in aceste momente mai dificile, le )a da fluide pentru intarirea fizica si psi7ica4 ii imbratiseaza,
cautand sa le atra#a atentia ca el, cel mort, e )iu, traieste, se afla lan#a ei. %e cele mai multe ori cei ramasi
"os, oamenii fizici, nu sesizeaza aceasta prezenta, la fel cum adesea nu sesizam o adiere de )ant, sau cum nu
percepem undele de radio sau ima#inile de la tele)izor, desi ele se afla in "urul nostru in permanenta. Acum
insa, nimeni nu mai nea#a e!istenta atomului, a electronului, a undelor radio sau a celor de tele)iziune
deoarece ele pot fi obiecti)ate, prin intermediul aparaturii stiintifice, simturilor noastre. *Miine* se )a
intampla acelasi lucru si cu do)edirea continuarii )ietii noastre dupa parasirea corpului fizic, cand, fiecare
dintre noi )om putea )edea aparand pe ecranul tele)izorului pe *mortii* nostrii )ii, )orbind cu noi si
comunicandu-ne despre felul cum traiesc ei dupa ce au *murit*. %eocamdata o mare parte dintre oameni inca
au credinta ca asa ce)a nu e!ista 9este mai usor si mai simplu4 nu te mai complici..., nu intele#i si trebuie sa
studiezi...: si ca atare refuza e!istenta *spiritelor*, spunand ca aceste idei sunt )enite de la cel rau.
ine)a m-a intrebat o data, *um. Spui ca esti credincioasa, crezi in %umnezeu si crezi si in spirite.*
M-am blocat- Re)enindu-mi din uimire, cu o )oce calma, dar ferma am intrebat , *e este %umnezeu, ce
forma are.* *%e... spirit*, sosi raspunsul dupa o oarecare so)aiala. *Atunci cu ce sunt eu )ino)ata ca am
credinta intr-un %umnezeu Spirit. Omul nu este facut dupa c7ipul si asemanarea Sa. Are %umnezeu oc7i
albastri, parul cret si talia lu&.Popescu. Sau este spirit, forma ener#etica ce cuprinde intre# cosmosul. Spirit
este El, pe noi ne-a creat asemenea &ui, deci tot spirite-*
A ne#a este cel mai simplu si la indemana oricui. Este bine sa afirmi *nu cred inca *sau *Asa o fi-
Ramane sa studiez, poate ma con)in#.* **
%eci, pornind de la ipoteza inca pentru unii si certitudinea pentru cei care s-au preocupat mai mult de
acest domeniu, ca spiritele e!ista, putem incerca sa intele#em fenomenul de la #ranita dintre cele doua lumi,
asa zisa moarte.
<< Am )azut ca la nastere spiritul isi ia noul trup in primire si timp de sapte ani tot patrunde in interior,
incetul cu incetul. &a un moment, dupa ani si ani de con)ietuire - trup si spirit - acesta a"un#e sa se
obisniasca atat de mult cu starea de spirit intrupat incat nici nu se mai #andeste ca intr-o zi anume, inscrisa in
destinul lui, )a trebui sa paraseasca corpul fizic, de care s-a atasat atat de mult. &e#aturile s-au intarit an de
an si spiritul s-a obisnuit asa de bine in corpul fizic incat nu mai doreste sa plece. u toate ca )remea
despartirii a sosit, scoala terestra s-a terminat, omul desi neputincios, batran si fara putere, nu-si mai doreste
**sfarsitul.**
**Nu- Nu..., nu-** Aceasta nu-i pentru el. ** 'ai, sarmanul meu prieten, frate sau ruda, a murit, dar asta
mie nu mi se poate intampla acum, eu mai am pana atunci-**
e este de facut in aceasta situatie. &e#ea este le#e si trebuie indeplinita. 'rei sau nu )rei-
Procesul mortii incepe cu sapte - noua luni inainte de moartea efecti)a. In plan ener#etic se obser)a o
indepartare pro#resi)a a corpurilor ener#etice de trupul fizic, incepand cu primul, dupa care se retra# si
celelalte. Tot in acelasi timp si luminozitatea c7a?relor incepe sa slabeasca, iar la un moment dat acestea
inceteaza sa mai functioneze, prima care se opreste fiind cea din crestetul capului4 apoi inceteaza sa
functioneze si celelalte, moartea sur)enind la sapte zile dupa ce )arte"urile de ener#ie au disparut.
Nasterea este prezidata de un spirit de inalta e)olutie numit mesa#er intrupator, dar si moartea este
asistata tot de un mare spirit, fiind de fapt ca o nastere a spiritului in lumea lui. Acest spirit care conduce si
supra)e#7eaza procesul desprinderii de corpul fizic a partii psi7ice se numeste mesa#er destrupator. Primul,
diri"eaza fluidele pentru constrirea unui edificiu, cel de-al doilea taie le#aturile care tin spiritul le#at de acest
edificiu.
Acesta este cazul mortii naturale, cel prezentat in plansa nr.;D. %eci, cand se apropie termenul
desprinderii definiti)e de trupul fizic, mesa#erul destrupator incepe sa-i )orbeasca in timpul noptii spiritului
ce urmeaza sa moara, despre frumusetea spatiului de dincolo, de muzica sublima, despre iluzia )ietii terestre,
despre faptul ca si-a terminat aceasta scoala si ca e timpul sa se intoarca *acasa*. Si tot asa, zi si noapte il tot
influenteaza, pana cand acesta incepe sa simta ca nu mai are mult de trait, deci, accepta ca spirit, sfarsitul.
Sfarsitul nu se datoreaza insa acestor con)in#eri, ci unei operatiuni foarte delicate realizata din spatiu
de catre spiritele asistente la procesul destruparii. Se stie ca omul este alcatuit din doua parti materiale,
corpul fizic, pipaibil si cel bioener#etic cu cele sapte 9in principal: subdi)iziuni ale sale, dintre care cel mai
apropiat de corpul fizic este corpul eteric sau dublul )ital cum i se mai spune. Pe cel fizic il 7ranim cu
alimente in timpul zilei, iar pe cel )ital cu fluid eteric din atmosfera din "urul pamantului, ziua prin
respiratie, dar cantitatea cea mai mare o absorbim noaptea, in timpul somnului. Mesa#erul destrupator il
dema#netizeaza, il defluidizeaza pe cel care urmeaza sa moara - adica tra#e si absoarbe din el cantitati de
fluid eteric si ma#netic in cantitati mai mari decat asimileaza acesta. Si de aici )ine neputinta, epuizarea ce-o
resimte de obicei omul in pra#ul mortii.
%estrupatorul ar putea sa impiedice asimilarea de fluide din timpul noptii, dar aceasta ar insemna
pentru batran, o c7inuire mai )ie decat c7inuirea trupului prin a-1 frustra de 7rana. Or aceasta cruzime nu
este permisa in lumea spiritelor, unde domnesc &e#ile Sfinte si Eterne ale uni)ersului. %in acest moti)
defluidizarea corpului fizic se face ziua, subtil si ne)azut, fara stirea spiritului, prizonier in intunericul
trupului. Ea se deruleaza in mod consec)ent si pro#resi). Nu este permisa defluidizarea brusca, decat in caz
de accident sau sinucidere. Omul nostru se topeste ca o lumanare, ii slabesc puterile fizice si in aceeasi
masura si spiritul sau se elibereaza de milioanele de le#aturi ne)azute ce le-a innodat cu trupul sau fizic si
eteric. Este cunoscut faptul ca de la inceputul )ietii pana la )arsta de /A de ani celulele corpului fizic se
inmultesc mai repede decat numarul celor care se uzeaza, urmeaza apoi o perioada cand numarul de celule
care cresc este apro!imati) e#al cu cel al celulelor uzate, iar dupa 00-D6 de ani, numarul de celule noi este
mai mic decat al celor uzate, din acest moti) aparand imbatranirea si micsorarea dimensiunilor corpului
fizic.
and momentul 7otarat a sosit, pentru usurarea desprinderii si dupa #radul e)oluti) al celui care
pleaca, sosesc trei mesa#eri destrupatori - fiecare cu o misiune speciala. (nul - A - acela care este cel mai
mic in #rad, dema#netizeaza si deelectrizeaza corpul fizic, permitand desprinderea partii psi7ice. Al doilea -
+ - este superior primului, a)and misiunea de a taia rand pe rand toate firicelele fluidice ce sunt prinse de
celulele corpului fizic si care lea#a partea psi7ica de trupul carnal. Al treilea - - este superior ambilor si
opereaza ca un sorb, atra#and la e!teriorul corpului, fir cu fir, toate particulele eterice ce formeaza
perispiritul pe cale de a se elibera si-1 a#lutineaza intr-o masa de materie ce poseda memorie si care )a pluti
in curand deasupra trupului fizic, luand o forma identica cu acesta.
In acelasi timp, al treilea mesa#er destrupator, cel superior intre cele trei spirite sosite sa a"ute la
desprinderea spiritului de corpul fizic, lucreaza asupra celei mai di)ine parti din om, asupra scanteii di)ine,
pentru ca ea sa iasa din corp cea dintai, ea fiind de esenta di)ina, si deci din prima secunda sa paraseasca
corpul, ca dupa ea sa )ina, rand pe rand, celelalte parti componente ale sufletului, cele sapte 7aine eterice ale
scanteii. El se straduieste ca nu cum)a sa mai ramana ce)a materie eterica, din corpul )ital, pe restul
perispiritului, caci in acest caz spiritul sufera de prezenta sa tot timpul sederii sale in spatiu4 in plus, )a
pre"udicia felul si calitatea noului corp, in care se )a intrupa acest suflet in )iitor. Prezenta acestor mari
entitati este absolut necesara, pentru ca in "urul muribundului, adeseori se afla membrii familiei sale, care
prin "alea lor, prin dorinta lor de a-1 tine inca in planul fizic, e!ercita o forta de retinere puternica. Ei bine,
aceasta forta atracti)a a celor iubiti din "urul a#onizantului este neutralizata, in)insa de forta atracti)
spirituala a entitatilor superioare, care prezideaza aceasta destrupare.
Se intampla uneori, ca forta celor din "urul muribundului sa fie asa de puternica, de sfasietoare, ca
sufletul este rec7emat, readus din nou in corpul lui fizic, care, oarecum #al)anizat de dorinta )ie a celor din
"urul lui, reia pentru cate)a clipe cursul )ietii pamantene, desc7izand oc7ii, pri)ind si c7iar )orbind constient
in lumea fizica. Aceasta re)enire insa, e de scurta durata, pentru ca fortele spirituale, cu puteri dublate, atra#
din nou in afara pe cel ce isi intrerupsese calea si pornise spre descatusare. %e aici necesitatea ca in ultimile
momente, lan#a muribund sa nu stea decat o sin#ura persoana. Toti ceilalti -familia, prietenii, sa se adune
intr-o camera mai departata si sa ramana acolo in tacere si ru#aciune, pentru a usura efortul celui ce-si
paraseste trupul, 7aina lui de acum uzata.
Odata ce cordonul ombilical ce lea#a sufletul de corp a fost taiat, du7ul e luat de spiritele asistente si il
incon"oara cu o retea fluidica creata de ele.
Si iata pentru ce. %upa ce sufletul s-a desprins de corp si a de)enit liber, atunci, treptat, spiritele
asistente il dezbraca si de 7aina planetara. um spiritul nu poate sta in prea"ma Pamantului fara acest in)elis,
spiritele destrupatoare il imbraca cu o noua 7aina fluidica, 7aina pro)izorie, pana dupa prezentarea in fata
8orului Suprem, cand i se )a da una potri)ita ascensiunii sale e)oluti)e. %ezbracarea acestei 7aine trebuie sa
se faca treptat, cu mare prudenta, pentru ca sufletul sufera, i se tulbura claritatea constiintei sale, care ii )a
aduce pre"udicii )iitoarei sale re)eniri la )iata.
at pri)este materialul 7ainei planetare dezbracate, el se risipeste, se dizol)a in spatiul incon"urator. El
)a ser)i spiritelor de acelasi #rad e)oluti) cu acest frate, pentru a-si crea un nou in)elis planetar. %eci o
7aina noua din materia ce a mai fost utilizata, si deci perfectionata.
Sufletul, desi de)enit liber, mai pastreaza oarecum le#aturi fluidico-spirituale cu fostul lui trup. Aceste
le#aturi trebuiesc rupte treptat, si nu brusc.
Iata pentru ce Marile &umini ale Spatiului recomanda - in special poparelor de cultura si formatie
europeana - inmormantarea in locul incinerarii, deoarece prin incinerare ultimile le#aturi fluidice ale
corpului se rup brusc, din care cauza spiritul sufera o trauma similara cu o comotie ce s-ar petrece creierului
fizic, cu urmari #ra)e. Prin inmormantare, deza#re#area corpului este lenta, materialul sau se descompune in
minerale, iar le#aturile fluidice se desprind incet, de tot ce a apartinut fostului corp pamantean.
%eci, sa nu-1 plan#em pe cel ce moare, adica pe cel ce se naste in lumea spirituala, ci sa ne plan#em pe
noi, cei ramasi in lumea suferintei si a intunericului spiritual. Noi suntem de plans de catre cei de *sus* pentru
ca nu ne-am terminat inca seria incercarilor si a suferintelor. Si nu este ne)oie de e!emple, )a ro# doar sa
pri)iti in "ur.
%ar sa re)enim la momentul mortii, pentru a mai aduce cate)a e!plicatii elementelor prezentate in
plansa. %upa desfacerea le#aturilor fluidice, cand sufletul incepe sa paraseasca corpul, separare care de
obicei se face lent si #radat, se obser)a stin#erea treptata a functiilor )itale, trupul nemaiprimind ener#ia
necesara functionarii lui.
Momentul acesta, pentru omul bun, se manifesta sub forma unei picoteli, el este atras intr-un somn
dulce4 pentru cel care insa a dus o )iata fara de capatii, acest moment este plin de frica. u cat omul este mai
teluric, mai atras doar de bunurile materiale ale acestui pamant, cu atat le#atura fluidica dintre corp si suflet
este mai mare si desprinderea este mai dureroasa, a#onia este mai lun#a.
and perispiritul incepe sa se desprinda, sa se retra#a din trup, se simt niste furnicaturi in talpile
picioarelor. Retra#erea incepe de la picioare si maini -acestea incep sa se raceasca si isi pierd sensibilitatea.
Sufletul se retra#e in lun#ul picioarelor, apoi de-a lun#ul abdomenului si se intalneste in piept cu partea ce s-
a retras din maini. Se face o mica stationare si retra#erea continua in lun#ul #atului, a"un#and in cap, unde
incon"oara creierul 9el este ultimul or#an care pierde contactul cu perispiritul: unde, din cauza comprimarii
perispiritului, apare in "urul capului o luminozitate mai puternica, un fel de aureola, care uneori poate fi
)azuta in timpul noptii. Acum, fostul om fizic traieste momente deosebite.
Prin fata constintei sale )ede defilandu-se toate faptele )ietii, c7iar si #andurile si emotiile traite de la
nastere pana la moarte, ce sunt inre#istrate si in memoria )esnica a spiritului si in anumite zone din spatiul
din "urul Pamantului, ca intr-o memorie uriasa de calculator4 )ede totul , ca si cum ar pri)i un film
cinemato#rafic. Nimic nu scapa )ederii sale spirituale, te )ezi e!act asa cum esti in realitate - bun sau rau, cu
tot ce ai facut si #andit. 'ezi ca ai fi putut ierta multe, incepi sa intele#i mai mult cat de imporanta este
iubirea, iertarea, compasiunea, )ezi ca in loc de timpul pierdut in lupta pentru acumulari de bo#atii
materiale, din care n-ai reusit sa iei cu tine nici macar un )irf de ac, ba din contra, ti-ai lasat rudele si familia
de pe pamant luptandu-se, urandu-se si certandu-se pe impartirea a)erii lasate de tine, ai fi putut face mult
mai multe pentru acumulari de cunostinse stiintifice si fapte de iubire, care acum ti-ar fi fost de mare folos,
caci ele te insotesc si dincolo de moarte.
Numai ca in aceste clipe, cand esti fata in fata cu filmul )ietii tale, nu mai ai unde sa te ascunzi de tine,
unde sa fu#i, nu mai ai cum sa **intorci capul in alta parte**, cum zice %ora si nici sa aduci moti)atii fara rost
nu mai poti.
%upa ce intrea#a panorama a )ietii i se deruleaza ful#erator, spiritul este cuprins de o stare de
inconstienta tot mai profunda.
Acum, spiritul, incon"urat de perispirit, se strecoara afara din corp prin crestetul capului la fiintele
e)oluate, prin #ura sau pe la ceafa, la cele mai putin e)oluate, sub forma unei ceti alburii. and tot
perispiritui a iesit din corp, ramane o )reme plutind deasupra trupului, a)and e!act forma acestuia. Acesta
este omul eteric 9stafia celui care moare:.
%sprinderea definiti)a a sufletului de corp nu se face decat atunci cand s-a rupt cordonul fluidic ce il
le#a de corpul fizic, operatiune asemanatoare cu taierea cordonului ombilical ce lea#a copilul nou-nascut de
placenta mamei sale. e este acest cordon, adesea numit *de ar#int*. Este un fir de ener#ie luminoasa ce lea#a
spiritul si perispiritul sau de trup si datorita caruia toate impulsurile primite din mediul incon"urator de catre
corpul fizic sunt percepute imediat si de perispirit, care le transmite instantaneu scanteii di)ine, cea care
analizeza si decide. Atunci cand faci **calatorii astrale**, cand esti iesit din corp cu alte cu)inte, si cine)a iti
atin#e sau iti a#reseaza corpul fizic prin z#omote, )ariatii de lumina, ori in alte feluri, perispiritul simte
ful#erator, prin intermediul cordonului care il lea#a !permanent de trup, aceste semnale si a"un#e cu o )iteza
uluitoare inapoi in **cusca** sa. %e aceea, cand esti concentrat, meditezi sau te ro#i, este bine sa nu fii
deran"at.
Pana in momentul desprinderii definiti)e, creierul mai poate functiona si muribundul mai poate )orbi -
el spune ca )ede in camera pe parintii lui decedati, rude, prieteni, uneori )orbeste cu ei, e!plicand si celor
prezenti in camera ceea ce )ede si aude. Aceste fiinte ce traiesc in lumea eterica, prin prezenta lor, prin
)ibratiile corpurilor lor spirituale si prin ru#aciunea lor, a"uta la desprinderea spiritului de corpul fizic. ei
prezenti in camera nu )ad nimic si spun ca iubitul lor aiureaza. (neori muribundul semnaleaza si prezenta
unor oameni, doi sau trei, pe care nu ii cunoaste si care il a"uta sa se desprinda. Ei sunt mesa#erii
destrupatori.
Aceste fiinte in)izibile pentru ma"oritatea oamenilor, au )enit, din iubirea ce o poarta celui ce paraseste
pamantul, sa-1 a"ute la destrupare si apoi sa-1 conduca in noua lui alatorie. (na dintre ele este calauza lui
in noua )iata spatiala.
Separarea definiti)a se face cu un ultim suspin adanc, si din acest moment inima isi opreste acti)itatea.
== Trupului fizic i s-a oprit **motorul**. &-ai lasat acolo, "os, impreuna cu toate lucrurile materiale ce le-ai
a#onisit, si #ata, ai plecat.
Omule, patru scanduri prinse in cuie sunt toata a)erea ta - cum spunea 'aleriu Popa - daca le ai si pe
astea, caci se intampla ca in timp de razboi sau in cataclisme nici de asa ce)a sa nu ai parte.
Retusand un detaliu la plansa, %ora murmura, **%a, ti-ai lasat trupul fizic in pamant, insa de necazuri
tot n-ai scapat- in plan spiritual, acolo, sus, ai luat totusi ce)a cu tine - *#eamantanul* actiunilor tale - fapte,
sentimente, cunostinte stiintifice. u el )ii la )iata terestra, descarci ce ti-ai luat in destin, iti platesti din
politele trecute si incarci iarasi - fapte si sentimente bune sau rele, #anduri, cunostinte stintifice cu )aloare
mare sau ... . Tu esti cel ce-ti faci ba#a"ul pentru calatoriile tale. In plan fizic ti-1 face sotia, dar in plan
spiritual ti-1 faci sin#ur, ca de aceea ti-a dat %umnezeu trup si suflet, sa le folosesti armonios.**
<< %in studiul unui mare numar de informatii referitoare la procesul mortii s-a obser)at ca e!ista
pentru cel decedat unele faze fundamentale - care, in #eneral, se reproduc in mod constant la toti cei care
mor si fenomene secundare - care se produc sau nu, dupa inaltimea spirituala a celui ce a trecut in lumea
spatiala.
Trasaturile fundamentale sunt,
1. Sufletul nu crede, la inceput, ca a murit.
/. Se )ede om, ca si mai inainte.
;. Isi aduce aminte de tot ce a #andit, )orbit si a facut in )iata lui terestra.
5. A fost intampinat de rude sau prieteni.
0. A cazut intr-un somn.
D. &umea in care a sosit e splendida sau intunecoasa, dupa #andurile, )orbele si faptele lui din )iata
terestra.
3. &umea cereasca e substantiala, reala si asemanatoare ca aspect cu cea pamanteana. Aceasta
asemanare se diminueaza tot mai mult, pe masura ce te ridici in planurile superioare.
A. Spiritele comunica intre ele prin #andire, acesta fiind limba"ul spiritual.
2. >andirea e forta creatoare de lucrari si fenomene.
16. Spiritele strabat spatiile, ca #andul, in sus sau impre"urul pamantului.
Potri)it conditiei lor morale si e)olutiei lor intelectuale, spiritele #ra)iteaza automat catre ni)elul
spiritual corespunzator.
Sunt insa si fenomene de un ordin secundar, care se petrec in lumea spiritelor cu ocazia sosirii noului
)enit,
1. Toti afirma ca dupa ce obser)a corpul lor carnal intins, rece si palid pe pat, se )ad si pe ei, a)and un
corp eteriform.
/. u totii afirma ca dupa cum in lumea carnala nu pot #asi doi indi)izi absolut identici, tot asa doua
spirite nu pot sa treaca in mod absolut prin aceleasi fenomene spirituale, fiind )orba de diferite #rade
e)oluti)e.
;. %oua suflete care au trait impreuna ca soti, fiecare se )or duce in ni)elul lor spiritual. %ar pot sa se
intalneasca si sa-si comunice ideile si sentimentele de cate ori doresc.
5. %esi orice spirit poate crea prin puterea #andului sau, marile creatii sunt rezer)ate doar anumitor
#rupe de spirite specializate.
0. Spiritele dominate de pasiuni umane raman totdeauna le#ate de mediul unde au trait, un timp mai
scurt sau mai lun#, dupa intensitatea pasiunii lor. Somnul care apare imediat dupa moarte, in #eneral, nu le
produce nici o sc7imbare in intele#ere, de aceea ele se cred ca traiesc tot pe pamant, cred ca traiesc tot
printre cei din planul fizic. %intre aceste spirite sunt si cele ce bantuie diferite locuinte.
D. Toate afirma ca durerea sfasietoare a celor ramasi pe pamant le produce #roza)e torturi si ca din
aceasta cauza nu pot sa intre in raporturi cu ei. In acelasi timp, ii retin la fata pamantului, nepermitandu-le sa
se ridice la ni)elul corespunzator e)olutiei lor.
3. In fine, unele din ele afirma ca )azandu-se sin#ure, se inspaimanta, dar ca imediat aud o )oce care
)ine de departe. E )ocea unui spirit amic,care simtind din departare nelinistea acestuia, )ine, ii )orbeste si il
sfatuieste. ==
Tot le#at de fenomenul mortii si a situatiilor pe care le poate intalni cel de curand decedat, sa o
ascultam din nou pe 'alentina, care ne descrie ce )ede ea in timpul unei inmormantari, desi cu oc7ii fizici
este ne)azatoare,
** - Sa )a spun insa ce-am )azut la inmormantarea domnului profesor S.'. de la (ni)ersitate, socrul
domnului doctor 4
and am intrat in biserica si m-am apropiate de sicriu, am mai )azut doar la un#7iile lui, sub un#7ii, ca
ii mai lucrau cate)a forme de alea mici, carora domnii doctori le spun celule4 la fel, mai lucrau unele si la
firele de par din cap si din barba. %ar, cum ma tot uitam, treptat se stin#eau si astea.
and or )enit preotii - or fost trei -, i-am spus domnului doctor ca numai unul este preot ade)arat, ca
a)ea o culoare aurie, frumoasa, si la tot ce spunea el se lumina si mai mult. Altul era de culoare #ri cu maro,
iar celalalt era portocaliu inc7is cu rosu.
%e la toata multimea din biserica )eneau firute de lumina pana deasupra sicriului, unde - inca de la
intrare - am )azut o forma facuta parca din fum. Si forma parca stia, ca )enea la multimea oamenilor, pe
deasupra lor, se apropia deasupra ne)estei mortului, mer#ea la fata dansului si o man#aia, iar apoi re)enea
din nou deasupra sicriului.
Si cum cantau parintele si corul, se )edeau culori de lumina, )aluri, deasupra sicriului, care se
sc7imbau spre "ale. and parintele o prins a zice ca * din pamant suntem facuti si in pamant )om mer#e*, am
pri)it la sicriu, acolo, toate oasele nu mai erau apropiate unul de altul si nu se mai )edea luciosul dintre ele4
erau putin distantate intre ele. Si, dupa aceea, am )azut totul numai ne#ru. Nici la un#7ii si nici la par nu am
mai )azut luminitele celulelor pe care le )azusem cu o "umatate de ora mai inainte.
%ar atunci or aparut )reo patruzeci de forme in aer, care erau ca niste papusele, nu a)eau mani si nici
picioare, dar a)eau un fel de aripioare. Si parca s-or luat la cearta cu forma aceea din fum de deasupra
sicriului. Era acuma catre sfarsitul slu"bei. 8orma parca tot )oia sa stea lan#a fata dansului, parca sa se
ascunda unde)a, sa nu plece.
and parintele o iesit pe usa sa plece afara, forma nu )oia deloc sa iasa din biserica. Papusile alea se tot
suceau si parca stateau de )orba cu ea si tot ii faceau cale libera sa iasa. and parintele o prins a canta afara,
toate formele alea, )reo patruzeci, i-or facut )ant la forma asta ca sa se duca din nou deasupra sicriului, care
acum era afara. %a* ea nu statea deloc linistita, se tot foia in parti, se dadea de-a dura, era tare zbuciumata.
and parintele se oprea din mers si spunea * %umnezeu sa-1 ierte* si toata lumea repeta )orbele astea,
atunci formele de papusele ii faceau iarasi cale libera si o impin#eau ca pe un fan pe forma aceea. Si ea tot
asa se zbuciuma.
Am mers noi asa si ne-am oprit de )reo unsprezece ori. and sa plecam a unsprezecea oara din loc,
forma iar se zbuciuma si parca cerea a"utor. %ar astea multe si mici tot nu o lasau.
Insa am ramas uimita acolo, la mormant, cand or inceput sa bata intr-un lemn 9 N.A. 'alentina nu stia
ca se batea capacul sicriului:, forma parca se inabusea si nu )roia sa se bata acolo, parca incerca sa nu-i lase
sa bata. a, daca oamenii ar fi inc7is oc7ii ca mine si ar fi putut sa )ada cum forma aceea nu )roia sa se bata,
ar fi lasat mortul in pace.
and o dat sicriul in #roapa si o turnat pamant peste el, aunci ea s-o strans #ramada si, desi era acuma
mica, s-o strans mai #ramada, de parca i-ar fi fost tare, tare frica de ce)a. Si formele alea mici tot treceau pe
lan#a ea, pe rand. Si cu toate ca forma de fum era acum mica si cerea a"utor, nici una dintre formele cele
multe - cu aripioare - nu )oia sa o a"ute.
Si cand s-o auzit pamantul dat si facut #ramada, forma din fum s-o dus deasupra multimii4 s-o dus si la
sotia mortului si parca o certa4 da* ea nu a)ea nici o )ina, fiindca el o murit de cancer. O )enit si deasupra
mea si parca m-o man#aiat pe cap. Pe urma, zbuciumata, o )enit deasupra #ropii si de-acolo s-o ridicat in
sus, sus de tot4 si cu cat se ridica mai sus, cu atata se transforma in lumina. %eci, disparea fumul formei si
sus, sus, unde a a"uns, s-o facut ca o stea4 era ca o stea de pe cer, ca cele pe care le-am )azut cand eram
copil. Si s-o in)artit asa- in semn de cruce - de mai multe ori, deasupra oamenilor. Si o stat acolo, deasupra
fetei si a doamnei, pana s-o dat toate pomenile. %a* razele de lumina care )eneau de la #lobul care acum era
luminos, nu mer#eau la toata lumea, ci numai la cei apropiati mortului.
Apoi, o mers cu noi inapoi, pana in dreptul bisericii. Acolo s-o ridicat in sus, s-o miscat mer#and in
colturi de parca ar fi facut de trei ori semnul crucii si, dupa asta, steaua o disparut.
%eci, nu-i ade)arat ca omul moare. El traieste mereu. %upa aceea, floarea lui se transforma intr-un
#lob, mai intunecat sau mai luminos, care se duce si sta cu altele de acelasi fel in stratul culorii sale sau mai
coboara printre noi. **
<< Atentie, dra#i cititori- Mortii )ostri stiu tot, tot ce )orbiti si ceea ce #anditi despre ei. uprins de
dor, se coboara ca ful#erul, ii pri)este pe cei iubiti, ii imbratiseaza, ii saruta cu infocare, dar el fiind mai
subtil decat aerul, omul nu-1 )ede, nu-1 aude, nu-1 simte, nu stie ca e alaturi de el. 'azandu-i uneori in
suferinta, sau in mari dureri sufletesti, ar )rea sa le )orbeasca, sa le faca cunoscut ca n-a murit, ca traieste, ca
e lan#a ei, dar nu poate sa se manifeste in c7ip )izibil pentru ei. (neori produce prin )ibratia dra#ostei sale o
caldura iubitului sau iubitei sale, asemanatoare cu radiatia calda care )ine de la o soba, dar bietul om
-preocupat de durerea, amaraciunea, de #andurile lui nenumarate - nu ba#a de seama aceasta dulce caldura,
care il incalzeste, in #eneral, in partea dreapta a corpului.
Alteori, mai ales imediat dupa destrupare, cand inca are ce)a din puterile fluidului )ital, el poate
absorbi fluid din spatiu, il condenseaza pana la punctul de a realiza un de#et cu o densitate apropiata de cea a
materiei fizice, si apoi ciocane cu el, o data sau de mai multe ori, lemul unei mobile, #eamul unei o#linzi ori
al unei ferestre. (neori poate spar#e un pa7ar sau tranti un mic obiect de pe masa. %upa puterile lui, dupa
ni)elul lui, el poate produce diferite manifestari, ca sa arate ca e prezent, ca aproba sau nu ceea ce s-a spus
de ai sai, etc. (neori, camera fiind inc7isa pe deplin, se simte un curent, o miscare de aer destul de puternica,
prin camera, care inceteaza repede. Se citeaza cazuri cand o flacara ori un punct luminos s-a aratat
ful#erator. 8ace tot posibilul - dupa natura si puterile lui - ca sa ii incredinteze pe ai sai ca e si el acolo si i se
sfasie sufletul de durere ca nu poate atra#e atentia iubitilor lui, pentru a-i incredinta de prezenta lui.
%aca lumea ar sti cata bucurie le pro)oaca aducerea-aminte de ei si o )orba duioasa la adresa lor- %e ar
sti ce profunde sentimente de recunostinta si iubire le starneste in suflet depunerea unei flori pe mormantul
lor- Si pe cat amintirile duioase si parfumul florilor le procura o nesfarsita fericire, pe atata ii tortureaza
plansul necurmat si disperarea celor lasati "os pe pamant. %aca ii iubim cu ade)arat, sa nu-i mai supunem la
asemenea torturi, sa ne stapanim, pe cat posibil, lacrimile care ii ard si sa-i a"utam sa re)ina in planul
corespunzator e)olutiei lor prin undele )ibratorii ale ru#aciunilor noastre, care le sosesc ca o briza
binefacatoare. In loc de morminte costisitoare - si in definiti), pieritoare -mai bine sa se faca milostenie in
numele celui plecat, usurand mizeria unui batran, saracia unei mame )adu)e sau a"utand un copil orfan, care
e lipsit de dra#oste si de necesarul material.
u ocazia parastaselor, preotul, pomenind numele lui, el ia cunostinta, si ca ful#erul se coboara pe firul
dra#ostei alor sai si asista la toata slu"ba ridicata catre el Atotputernic pentru usurarea sufletului sau.
Aceste unde ale asistentilor si ale preotului ii dau puteri ca sa-si desprinda de pe perispirit impuritatile
eterice pe care le-a contractat in )iata lui pamanteasca. Eliberat de ele, )ibratiile perispiritului lui iau un ritm
mai rapid si astfel, acum se poate ridica la un ni)el si mai inalt, pana acolo unde )a intalni o zona cu un eter
ale carui )ibratii corespund cu ale perispiritului lui. %eci ru#aciunile celor de "os a"uta enorm celor de sus,
dupa cum si ru#aciunile celor de sus a"uta celor de "os, in mersul )ietii lor terestre. ==
V.2 TUNELUL. PLANSA 37
<=
%in studiile si relatarile unor oameni care au trecut prin moarte clinica sau din comunicarile unor
spirite, apare adesea semnalarea unui fenomen specific, si anume trecerea printr-un tunel, la capatul caruia
se zareste o lumina spre care se indreapta cei care si-au parasit trupul fizic.
Spiritul - dupa ce si-a parasit corpul fizic si cel )ital 9primul strat aurie aflat in imediata apropiere a
corpului fizic: - are, o perioada de timp, aceeasi forma corporala ca si omul de pe pamant. Se )ede pe sine si
mai )ede un altul intins pe pat, #alben si nemiscat, care seamana nespus de mult cu el, parca s-ar )edea pe
sine intr-o o#linda. auta sa intelea#a si nu poate sa se lamureasca. Numai spiritul e)oluat, odata ce si-a
parasit trupul fizic, intele#e ca el este cel ce nu moare niciodata, iar cel de pe pat nu e decat )esmantul lui de
lut. urand, si unul si altul cad intr-un somn adanc, cand nu mai stiu nimic de ei. Acest somn tine la unele
du7uri cate)a zile, la altele cate)a luni si, in fine, sunt cazuri cand dureaza un an, doi. Somnul acesta este
indispensabil, ca sa dea spiritului posibilitatea sa se odi7neasca, sa-si refaca fortele pierdute prin efortul
desprinderii de corpul lui. Se petrece, prin urmare, un fenomen asemanator cu somnul noului-nascut, care,
obosit de presiunile si durerile e!pulzarii din matricea mamei sale, are ne)oie sa doarma pentru a se reface si
obisnui cu noua lume in care a sosit. %upa un timp, mai scurt sau mai lun#, spiritul se desteapta si isi incepe
noua cariera de om spatial.
(nele suflete sunt incon"urate de du7uri cunoscute si intele# pe deplin noua situatie. Altele insa, c7iar
si dupa acest repaos, nu pot sa-si dea seama unde sunt. Ar intreba, si nu )ad pe nimeni in "urul lor. Acest
spirit, inca impur - sau mai bine zis inca imbibat cu material )ital in perispiritul sau - simte necesitatea sa se
coboare la fata pamantului, si pe firul le#aturilor eterice re)ine acasa, unde isi #aseste familia si semenii, in
toiul acti)itatii. 'azand la fel ca pe )remea cand a)ea corp fizic, )azandu-se si simtindu-se pe sine, se crede
inca )iu, inca printre oamenii pamantului. um ideea mortii la omul simplu sau nestiutor e le#ata de ideea
unei pieiri )esnice, si el )azandu-se inca )iu, se crede om pamantean. Tarziu, intele#e ca el totusi a trecut in
ceata celor de sus. Asa de e!emplu, )rea sa ia un obiect din casa lui, ca sa-1 aseze in alta parte, si constata ca
mana ii trece prin acel obiect. Se adreseaza sotiei, copiilor, dar )ede, cu mirare, indiferenta lor, parca ar fi
surzi. Si e natural sa nu-1 auda, pentru ca )orbirea lui este eterica, spirituala, diferita de cea sonora a
oamenilor fizici.
(n asemenea spirit, intrebat cu ce se ocupa in noua sa e!istenta, raspunde ca e foarte ocupat, ca isi
construieste o casa noua. Nu stie ca a murit si ca in lumea cereasca nu mai are ne)oie de 7aine, mancare si
adapost. El se )ede cum cara caramizi, cum le imbina si treptat inalta zidul. Toate acestea sunt realitati -dar
realitati eterice, construite cu puterea #andului lui si din materialul eteric care umple uni)ersul4 constructii,
bineinteles, )remelnice, pana ce #andul lui are altfel de preocupari. Si asemenea acte, similare cu cele
terestre, sunt foarte numeroase. (mbla, dar constata ca pluteste deasupra pamantului si nu mai are ne)oie de
miscarea picioarelor. and )rea sa se duca unde)a, se si pomeneste a"uns acolo, in )irtutea dorintei, care il
proiecteaza cu )iteza la locul dorit. Sosind acasa, )rea sa desc7ida usa, dar dorind sa intre, constata ca a
trecut prin ea si se afla in mi"locul camerei.
(n sir de asemenea e!periente face lumina in mintea lui, si de la o )reme isi da seama ca nu mai e
printre cei **)ii** si ca acum e in ceata **mortilor**. Iata pentru ce e de mare folos pentru om, ca inca de pe cand
e in lumea fizica sa studieze fenomenele spirituale, fie ca le crede, fie ca nu, pentru ca atunci cand )a trece
pra#ul mortii si se #aseste in lumea **de dincolo **, sa-si aduca aminte de cele citite, si astfel sa nu mai
rataceasca )reme indelun#ata, a"un#and tarziu la cunoasterea ade)arului.
Inainte de a se ridica in planul corespunzator e)olutiei lor, multe spirite traiesc e!perienta tunelului ce
se desc7ide in fata lor, fiind impinsi in intuneric. %upa ce tra)erseaza aceasta zona in)aluita in obscuritate,
ies intr-o lumina stalucitoare care are mai multe semnificatii, in functie de cultura si forma reli#ioasa din
care pro)ine noul sosit.
Alte persoane se trezesc in fata unei scari de diferite forme 9uneori in spirala:, pe care o urca tot spre
lumina. Altii trec printr-o poarta foarte frumoasa, cu multe decorari. (nii aud un suierat cand tra)erseaza
tunelul sau percep ce)a asemanator cu o )ibratie electrica ori un 7uruit.
%e obicei, la iesirea din tunel, entitatea spirituala intalneste fiinte de lumina, traind intr-o mare de
lumina. Aceasta lumina e mult mai stralucitoare decat orice forma de lumina pe care o putem )edea pe
pamant, dar desi este foarte stralucitoare si intensa, ea nu deran"eaza, ci e calda, )ibranta, raspandind in "ur o
stare de iubire. Aici, cei **morti** isi intalnesc deseori rudele sau prietenii decedati. In unele cazuri sunt
descrise peisa"e pastorale, scaldate in aceasta lumina si pline de )erdeata, pomi, plante, flori, de un colorit de
o frumusete imposibil de descris in termeni pamanteni.
Apoi urmeaza intalnirea cu o fiinta de lumina a carei stralucire, frumusete, iubire radianta, depasesc
orice ima#inatie umana. restinii spun ca e %umnezeu sau Iisus. Altii, apartinand altor reli#ii, spun ca e
+udd7a sau Alla7. Intele#erea si acceptarea percepute din partea acestei fiinte sunt infinite.
%esi frec)ent, acest fenomen nu este totusi prezent la toti cei ce isi parasesc corpul fizic.
%ar iata cum descrie +ettC K. Eadie acesta calatorie si intalnirea cu fiinta de lumina,
**and te afli in prezenta unei ener#ii enorme, stii. Acum stiam si eu. (n sunet adanc, bubuitor si
intempesti) a inceput sa umple incaperea. Am simtit puterea din spatele sau, o miscare care parea fara
odi7na. %ar desi sunetul si puterea erau uluitoare, eram din nou plina cu un sentiment foarte placut
-apropape 7ipnotic. Am auzit dan#ate de clopot, sau clopote departate, sunand in impre"urime - un sunet
minunat pe care nu-1 )oi uita niciodata. Intunericul a inceput sa-mi incon"oare fiinta. Patul, lumina de la usa,
intre#a incapere pareau sa se estompeze, si imediat am fost trasa cu blandete in sus si intr-o masa mare,
rotitoare, nea#ra.
M-am simtit de parca as fi fost sorbita in sus de un enorm ura#an. N-am putut )edea nimic cu e!ceptia
intunericului intens, aproape tan#ibil. Intunericul era mai mult decat o lipsa a luminii4 era o ne#reala densa
cum nu mai cunoscusem niciodata inainte. +unul simt imi zicea ca ar trebui sa fiu in#rozita, ca toate
spaimele copilariei ar trebui sa se destepte, dar in interiorul masei ne#re am simtit un profund sentiment
placut de bine si de calm. M-am simtit inaintand prin ea, iar sunetul rotitor se stin#ea. Eram intr-o pozitie
inclinata, miscandu-ma cu picioarele inainte, cu capul ridicat usor. 'iteza a"unsese atat de incredibila incat
am simtit ca anii lumina nu o pot masura. %ar pacea si linistea au crescut si ele, si am simtit ca as fi putut sta
pentru totdeauna in aceasta stare minunata.
Am obser)at alti oameni, precum si animale, calatorind laolalta cu mine, dar la distanta. Nu puteam sa-
i )ad, dar simteam ca traiesc aceeasi e!perienta ca si mine. Nu ma simteam le#ata de ei si am stiut ca nu
reprezinta )reo amenintare, asa ca in curand nu i-am mai ba#at in seama. Am simtit, totusi, ca erau cati)a
care nu inaintau ca mine, ci zabo)eau in aceasta minunata intunecime. Ei fie nu a)eau dorinta, fie pur si
simplu nu stiau cum sa procedeze. %ar nu e!ista frica.
Am simtit ca se desfasoara un proces de alinare. %ra#ostea umplea aceasta masa miscatoare, rotitoare,
iar eu m-am scufundat mai adanc in caldura si intunericul ei si m-am bucurat in si#uranta si pace...
Am )azut un punct de lumina in departare. Masa nea#ra din "urul meu a inceput sa semene din ce in ce
mai mult cu un tunel, si m-am simtit calatorind prin el cu o )iteza inca mai mare, indreptandu-ma catre
lumina. Eram atrasa in mod instinci) de ea, desi, iarasi, am simtit ca altii s-ar putea sa nu fie atrasi. Pe
masura ce ma apropiam, am zarit c7ipul unui om care statea in picioare in aceasta lumina, care radia de "ur-
impre"urul meu. and m-am apropiat mai mult, lumina a de)enit stralucitoare, cu mult mai stralucitoare
decat soarele - si am stiut ca nici un oc7i pamantean, in starea sa naturala, nu ar putea pri)i aceasta lumina
fara a fi distrus. Numai oc7ii spirituali o suportau - si o apreciau. Pe masura ce a"un#eam mai aproape am
inceput sa ma ridic in picioare.
Am )azut ca lumina din imediata sa apropiere era aurie, ca si cum intre#ul sau corp ar fi a)ut un 7alou
auriu impre"uru-i, si am putut )edea ca 7aloul auriu izbucnea din "urul lui si se imprastia intr-o albeata
ma#nifica, stralucitoare ce se intindea spre e!terior pe o distanta oarecare...
In fata &ui am trait iubirea cea mai nelimitata pe care am simtit-o )reodata si, cand i-am )azut bratele
desc7ise ca sa ma primeasca, m-am dus catre El si m-am lasat imbratisata, zicandu-mi mereu in #and ca am
a"uns acasa... Stiam ca El imi cunoaste toate pacatele si #reselile, dar ca acelea nu contau c7iar acum.
Nu am a)ut nici un dubiu despre persoana sa. Stiam ca El era Mantuitorul meu, si prieten si
%umnezeu. Era Iisus 7ristos, care ma iubise totdeauna... ?*
V.3 $UDECATA. PLANSA 38
<=
<< Sufletul omului, )enind la )iata pe pamant, isi duce e!istenta sa)arsind uneori fapte bune, dar de
cele mai multe ori - fapte necu#etate. %i)initatea, in intelepciunea ei, a socotit ca nu e bine ca #reselile
comise de un spirit in decursul )ietii pamantene sa i se inscrie tot mereu in cartea )ietii, pentru ca el are de"a
multe crime, minciuni, pasiuni etc. din )ietile trecute. El a re)enit la )iata ca sa lic7ideze sau sa cori"eze o
parte din ele. %ar daca altele noi se )or inscrie in cartea )ietii lui, atunci adunandu-se prea multe, nu )a mai
putea sa le ac7ite niciodata. %e aceea %i)initatea a 7otarat ca multe din #reselile comise de un om carnal, in
decursul )ietii, sa le plateasca c7iar in acea )iata.
Intr-ade)ar, la cate)a ceasuri sau zile de la #reseala comisa, sufletul acelui om este c7emat sus, in fata
unui tribunal compus din cei trei sefi ai marelui #rup din care sufletul face parte, de e!emplu #rupul #erman,
latin, sla) etc. In fata acestui for de primul #rad, apare sufletul culpabil si acuzatorul lui. Acuzatorul isi
formuleaza plan#erea impotri)a semenului sau, care i-a adus o critica nedreapta, o pierdere nemeritata, o
suferinta nemoti)ata etc, si cere ca "ustitia di)ina sa-i dea satisfactie. Inculpatul este insotit de dreptasul lui,
care a )azut si auzit, care stie totul. El sta ca un martor al lui %umnezeu. Intrebat, inculpatul nu poate ne#a
fapta, ci cel mult cauta sa isi moti)eze actiunea. El nu poate ne#a fapta, pentru ca patru martori #lasuiesc
impotri)a lui4 #reseala lui e stiuta de dreptasul lui, e stiuta de dreptasul )ictimei, e scrisa in perispiritul
)ino)atului si, in plus, e foto#rafiata in ar7i)a eterica a Pamantului. Ne#area deci nu e posibila, cel mult
acuzatul cauta sa se scuze. Kudecatorii, e!aminand impre"urarile, apreciaza #ra)itatea faptei si &e#ea %i)ina,
care cere ca nimeni sa nu se faca "udecatorul semenului sau, dicteaza o pedeapsa mai mare ori mai mica.
atre dimineata, spiritele se coboara in trupurile lor si nici unul dintre ele nu stie ce s-a petrecut in acea
noapte, sus in spatiu. %ar in zilele urmatoare, asupra culpabilului, anumite forte e!ecuta sentinta si el cade
#reu bolna), ori are o pierdere oarecare, ori sufera moralmente din cauza unei actiuni facuta contra persoanei
sale. u alte cu)inte, omul trece prin zile #rele, in care sufletul ii e zdruncinat din seninatatea, din pacea si
multumirea lui.
Aceste pedepse nu sunt, in #eneral, de lun#a durata si nici atat de puternice, pentru ca destinul, in
marile lui linii, sa ii fie sc7imbat. E ca si cum s-ar tese o panza si, din timp in timp, un nod apare in urzeala
si panza iese cu mici noduri. u alte cu)inte, )iata isi urmeaza firul trasat, oranduit dinainte de a se intrupa
du7ul, dar in decursul ei inter)in aceste amaraciuni, lacrimi, suferinte. care sunt fructul #reselilor lui din
aceasta )iata. %eci in decursul )ietii pamantene, du7ul se prezinta de multe ori in fata "uriului suprem al
marii colecti)itati din care face parte, platind #reselile comise in aceasta )iata.
Nimeni nu poate critica intelepciunea %i)inului reator daca cunoaste bine alcatuirea lumilor si
conducerea lor sublima. Totul este perfect, atata doar ca bietul om e sortit durerii. Aceasta durere e urmarea
faptelor sale #resite, ele insasi fiind urmarea i#norantei sale. %e multe ori, aceasta durere este urmarea
deciziilor in#erilor planetari care - facand si ei scoala lor e)oluti)a si aplicand-o asupra umanitatii - #resind
cat de cat, omenirea )a suferi.
In#erii sunt in#eri, dar perfecti nici ei nu sunt.
In#erii conduc, dar aplicarea nu o pot face ei direct. %i)initatea nu le-a dat lor puterea de a sili direct pe
om sa actioneze intr-un anumit fel sau altul. E!ecuti)ul, intermediarul intre in#eri si umanitatea intrupata sau
spatiala sunt spiritele albe superioare. %e obicei, ascultand directi)ele date de in#eri, spiritele albe sunt
con)inse de e!punerile facute de acestia si cauta sa le aplice cat mai corect. &iberul arbitru domneste insa
pretutindeni. (neori cei albi sunt con)insi, alteori nu impartasesc punctul de )edere al in#erilor si se opun
e!ecutarii anumitor fapte. %e aici rezulta e!periente uneori intr-un sens, alteori in alt sens. Si toate aceste
incercari se fac pe spinarea oamenilor intrupati. %e unde, uneori, urmeaza suferinta lor in masa.
%ar sa re)enim la )iata omului fizic si la consecintele ei. In fine, ata de pe mosorul )ietii s-a terminat,
ziua plecarii a sosit si spiritul )a trebui sa-si paraseasca trupul. %upa incetarea )ietii terestre, du7ul e luat de
#7idul sau, urcat in fata celor trei sefi ai #rupului sau, care e!aminandu-1 sumar, dau o sentinta pro)izorie,
ordonand apoi in ce ni)el )a locui pe durata sederii lui in spatiu. %upa aceea e luat de #7id si coborat la fata
pamantului, spre a sta o )reme in prea"ma celor dra#i, consolandu-i, conducandu-le pasii, corectandu-i si
incura"andu-i. u aceasta ocazie, el asista la inmormantarea trupului sau, obser)andu-si corpul pe care l-a
animat si cu care a #ustat toate placerile lumii carnale. %upa apro!imati) 5/ de zile, spiritul isi ia zborul si
se inalta, dupa ce s-a purificat in sferele inferioare, in ni)elul desemnat, conform 7otararii sefilor #rupului
sau.
Toate spiritele, fara e!ceptie, cand ies din criza mortii sunt primite de conducatori e!perimentati,
pentru a-i intari, consola si asista. Ei )or intra in e!istenta asa dupa cum cer conditiile lor morale,
intelectuale si spirituale. Mediul care ii )a primi )a fi determinat de #radul lor de spiritualitate. %incolo de
moarte ne asteapta pe fiecare o situatie pe care noi ne-am pre#atit-o pe pamant. Nu poti sa te duci in alt loc.
alificarile noastre spirituale sunt cele care ne fac sa #ra)itam, cu o precizie de neinfrant, catre conditiile de
e!istenta ce corespund meritelor si lipsurilor noastre. Marea le#e a afinitatii re#leaza procesul care este
ine!orabil. Omul mer#e dupa moartea sa in locul pe care el si l-a preparat, prin traiul lui pe pamant.
%in cauza acestei le#i, omul care si-a dus o )iata plina de desfatari si #reseli, omul care si-a curmat
firul )ietii lui, )enind in lumea spirituala, e marcat cu fluide impure, cele mai inferioare din natura.
>andurile de ura si de razbunare, cle)etirea si blestemul, ca si fapta contra le#ilor morale si di)ine,
determina un fel de sorb de fluide inferioare, care se incorporeaza in corpul spiritului #resit.
Sosind in lumea cereasca a)and acest material #reoi, spiritul nu are posibilitatea de a se elibera de el
decat printr-o suferinta morala si o durere corporala, de natura spirituala. %e aici #roaza de intuneric si
tortura prin fri# sau flacari arzatoare. %urerea este medicamentul, instrumentul care face ca spiritul, scanteia
di)ina sa aiba o )ibratie asa de inalta, incat sa pro)oace eliminarea materialului eteric ordinar. Treptat,
spiritul se dezbraca, se scutura de acest material #reu, ordinar. %e indata ce s-a purificat, este atras in sus
catre ni)elul #radului sau spiritual. Timpul necesar acestei purificari nu se poate fi!a. (nii stau putin timp in
aceasta izolare, intuneric si #7eata, iar altii stau secole.
E!ista si o anumita cate#orie de spirite ce raman mai mult timp le#ate de mediul unde au trait,
de)enind fantome. Multe spirite nou )enite in )iata spatiala, nefiind pre#atite, nu rezista comotiei mentale pe
care le-a pro)ocat-o sc7imbarea care s-a produs. (rmeaza ca, printr-un efect al i#norantei lor, al fricii, al
resentimentului pe care il au - de a fi fost smulse din lumea materiei, pe care atat de mult o iubeau - sa
petreaca mult timp "os, la fata pamantului, )izitand locurile pe unde au trait. Prin urmare ele se #asesc in
patura 9rosie: cea mai de "os a atmosferei fluidice a Pamantului, in afara lumii fizice si totusi prin lume, din
cauza atasamentului fata de materie si a pasiunilor lor terestre. Acesti nenorociti sunt cei carora li s-a dat
numele de **spirite ratacitoare**, de care se )orbeste adesea in literatura esoterica. (nele dintre ele sunt atat de
neclintite in incapatanarea si felul lor de a #andi pamantean, ca sunt niste ade)arati orbi, care pentru cat)a
timp nu au posibilitatea a)ansarii spirituale.
Insa acei oameni care au trait modest, care s-au silit sa faca binele, cu )orba si cu fapta, pe cat le-a fost
posibil, acei oameni care n-au uitat pe el de unde au purces cand)a si au intretinut prin ru#a le#atura
mentala cu El, cei care &-au implorat pentru cei bolna)i, pentru cei ce sufera prin spital, cei ce se roa#a
pentru cei )ii, ca si pentru cei morti, acestia se )or departa imediat de cada)rul lor, cand )a sosi ceasul cel
mare, fara sa mai asiste la in7umarea trupului lor. Acestia )or trece repede prin perioada de somn din noua
lor stare, si la redesteptare )or fi perfect constienti de starea si locul in care se afla. Ei )or strabate ca un
balon toate zonele inferioare ale Pamantului, inaltandu-se fara oprire pana in zona corespunzatoare meritelor
lui spirituale. %a4 dar asemenea suflete sunt rare. Ele apartin lumii anonime, in #eneral putin instruite, dar in
sc7imb cu o inima de aur, fiind inzestrate cu sentimente altruiste, a"utand cu ce pot si de)otandu-se pentru
man#aierea aproapelui lor in suferinta. Asemenea suflete isi duc in spatiu o e!istenta de deplina multumire,
de cea mai mare fericire pe care o poate oferi in prezent planeta noastra. Insa si aceasta fericire are un sfarsit,
dupa care spiritul e trimis "os, la o noua lectie, o noua intrupare.
%aca nu e!ista fericire perpetua, atunci nu e!ista nici suferinta )esnica, intr-ade)ar, cel mai #roaznic
criminal, monstrul cel mai ne#ru pe care l-a a)ut umanitatea, )a plati prin #roaznice suferinte - aici, pe
pamantul nostru, ori )a fi trimis spre e!piere pe o alta planeta, unde )a fi supus unei e!istente ec7i)alente cu
iadul biblic. %upa o )reme insa, fie ea si de )eacuri, tortura lui )a lua sfarsit. Raul produs de el se )a ani7ila
prin insasi suferinta sa4 treptat, cate putin, i se )a lumina constiinta si )a licari in el dorinta de a repara tot
raul pe care l-a produs celor cu care a )enit in contact, pe cand traia pe pamant.
Prin urmare cel ce si-a desa)arsit cu fidelitate destinul, pro#ramul )ietii lui pamantesti, cand )a trce in
lumea celor tacuti si in)izibili, )a resimti o usurare, o fericire, sentimentul libertatii, ca si cand ar fi iesit
dintr-o puscarie care ii mar#inise miscarile si puterea intele#erii. Sosit in spatiu, toate simturile lui -)azul,
auzul, perceptiile sale - sunt insutite. Acum se misca precum ful#erul, )ede pana in zarile departate ale
abisurilor ceresti, aude din spatiu pana la fata pamantului, realizeaza fluidic tot ce mintea lui poate concepe.
Intr-un cu)ant - o )iata sublima, plina de farmec, a)and un camp infinit de actiune.
%ar iata ca timpul trece. %upa ani de sedere in spatiu, dupa ce a luat cunostinta de tot trecutul lui, sefii
sai decid coborarea la o noua intrupare. In )ederea stabilirii noii forme de )iata, el )a fi prezentat inaintea
forului suprem al Pamantului. In )ederea acestei "udecati, #7idul lui il prezinta in fata celor trei sefi ai
Pamantului, sefii in#erilor care conduc e)olutia #lobului, cu tot ce e pe el.
Acest Kuriu Suprem e prezidat, de la distanta, de Seful sistemului solar. Kuriul Pamantului e!amineaza
toata )iata lui - binele si raul facut de el, si e!aminarea lor, in c7iar acel moment, este )azuta, auzita si stiuta
de >u)ernatorul Solar, care dupa aceea pronunta sentinta, transmisa de la distanta, din re#iunea Soarelui.
Kudecata decur#e in doua feluri. %aca spiritul e de un ordin inferior, atunci cei trei sefi ai #rupului sau
e!pun ful#erator )iata lui umana, faptele luminoase si petele intunecate ale e!istentei lui. Kuriul audiaza, ca
si onducatorul Solar, si se da sentinta de catre acesta din urma, care este pronuntata de presedintele
"uriului, incon"urat de cei 2 asesori si /3 dele#ati, toti in#eri, apartinand 8orului Suprem al Pamantului,
compus din ;2 de sfinte spirite an#elice.
%aca entitatea apartine unei trepte superioare, atunci el fiind constient de puterea le#ilor ceresti si
cunoscandu-si acum, ca spirit, toate #reselile, dupa o analiza de luni ori ani, el sin#ur isi alcatuieste planul
noii )ieti terestre, in care sasi ac7ite anumite datorii sau sa repare anumite #reseli, din alte )ieti mai
departate. Infatisandu-se in fata forului de ;2 de in#eri, sfinte du7uri ale Ade)arului si ale %omului suprem,
ne)azut, isi arata planul intocmit. Seful sistemului, e!aminandu-1 si #asindu-1 bun, "uriul, prin presedintele
lui, in numele elui de sus, pronunta cu)antul **Amin**, adica, Sa fie asa precum tu ai dorit.
Acest mecanism, in care sufletul )rea sa stear#a din trecutul lui anumite #reseli, nu se poate aplica in
primul caz, caci sufletele inferioare nu au discernamantul necesar proiectarii noului destin, in scopul
ac7itarii datoriilor si a e)olutiei lor. Nu e un lucru usor sa alcatuiesti o forma noua de e!istenta pamanteasca,
in care an#rena"ele sa fie asa facute ca sa satisfaca, dintr-o data, mai multe e!i#ente, mai multe reparatii. %e
aceea, in asemenea cazuri, cele trei sfinte du7uri supreme e!amineaza trecutul )ietii lui, aduna faptele, le
elimina pe unele, le prefera pe altele, spre a fi reparate cat mai multe din datorii sau suparari, si in fine, din
totalul lor constituiesc un nou destin, pe care spiritul il primeste, i se supune, cunoscand inalta intelepciune a
celor ce au e!aminat si 7otarat. Kudecata fiind facuta, du7ul e coborat de #7idul sau in ni)elul cu)enit
#radului sau e)oluti), si de acum, pana la )iitoarea lui intrupare, face urmatoarele trei lucruri capitale,
indeplineste misiunea care i se da de catre sefii #rupului sau4 asista la conferintele-lectii ale sefilor sai,
pentru acumularea de noi cunostinte necesare e)olutiei sale4 in fine, pre#ateste )iitoarea lui )iata
pamanteana, cautand pe )iitoarele spirite ce se )or intrupa, inc7eind cu ele anumite intele#eri, contracte.
Prin urmare a doua "udecata a fost facuta dupa ce spiritul si-a parasit definiti) trupul fizic. ==
V.4 MOARTEA PRIN AVORT. PLANSELE 39, 4!, 41.
<=
<=
<=
(na dintre problemele cutremuratoare ale omenirii de azi este si cea le#ata de fenomenul a)ortului.
Milioane de copii sunt ucisi anual in lume prin aceste metode. Marea ma"oritate a femeilor se supun unor
asemenea barbarii din i#noranta, nestiind ca de fapt sunt partase la o crima, impreuna cu cel care omoara
pruncul din pantecele ei si, atentie, impreuna si cu sotul care a stiut de 7otararea luata si a fost de acord.
Sin#ura situatie in care o asemenea inter)entie poate fi acceptata este cazul in care )iata mamei se afla in
pericol si pentru a o sal)a se recur#e la indepartarea sarcinii.
um putem lupta impotri)a acestui fla#el mondial. in primul rand prin educatie, aratand inca din
scoala tinerilor care sunt consecintele unor asemenea actiuni. ine sa faca aceasta educatie. ei care
raspund de ea. In scoli, profesorii si doctorii, iar acasa familia. Trebuiesc prezentate metodele naturale de
pre)enire a sarcinii, iar daca o femeie se 7otaraste sa aiba un copii, acesta sa fie dorit si asteptat cu dra#oste
de intrea#a familie. Ar trebui sa e!iste o institutie de stat care sa preia, sa cresaca si sa educe copiii ai caror
parinti nu au conditiile minime sa-i creasca. Ei sunt copiii acestei tari, poate multi tineri i-au facut nutrind
sentimente sincere de iubire unul fata ce celalalt, fara a a)ea insa posibilitatea materiala sa-i creasca. Acesta
nu-i un moti) sa-i omori, mai ales cand )in la )iata din dra#ostea ne)ino)ata a tineretii. Aceste institutii ar
putea fi patronate de asociatii de medici, de preoti, de asistenti sociali. Micutii lasati sa traiasca, prin #ri"a
societatii pot de)eni **maine** oamenii care )or face sa se )orbesca despre Romania prin faptele lor bune. %ar
cine este societatea. Noi, tu, eu, el... Noi trebuie sa ne autoconstientizam ca acest act, a)ortul, este o crima si
ca atare sa nu-1 mai comitem. Mai ales ca tot ceea ce facem ni se inre#istreza si asa cum am curmat )iata
micutei fiinte, la fel )om pali si noi, de cate ori am omorat, de atatea ori )om fi si noi omorati atunci cand
)om dori sa re)enim la )iata, ca sa cunoastem prin propia traire #roza)ia faptelor noastre trecute si in )ecii
)ecilor sa nu mai dorim sa intrerupem )iata unui nou )enit la scoala pamanteana.
Se poate intampla ca in timpul c7iureta"ului sa moara si mama. are ar fi consecinta. el mai bine
cred ca ne poate lamuri un e!emplu. << Iata, o femeie e pe cale de a de)eni mama. %ar ea nu-si asuma
responsabilitatea de a trece prin fenomenele si urmarile sarcinii. Nu )rea sa nasca si sa se incarce cu
neplacerile si #reutatile alaptarii, ale )e#7erii si cresterii copilului. Si atunci recur#e la a)ort- un mi"loc
brutal pentru a scapa de el. Se poate intampla ca din cauza acestor demersuri, )oite de ea, sa moara. E)ident,
in acest caz moare si copilul. %ar ce diferenta intre moartea unuia si a celuilalt, a mamei fiind ec7i)alenta cu
sinuciderea, iar copilul fiind )ictima mamei. Sufletul copilului se desparte de masa de carne din pantecele
mamei cu usurinta, le#aturile fiind putine si slabe. Sufletul mamei insa, iese din corpul sau, nepre#atit de
mesa#erul destrupator, cu mare #reutate, cu mari sfortari, din care cauza ea are o a#onie sfasietoare.
%ar nu numai atat4 sufletul ei trebuie sa intelea#a #roza)ia faptei comise. %in acest considerent, &e#ea
%i)ina a sortit ca sufletul sa ii stea, ca in cazul sinuci#asului, lan#a cada)ru, resimtind, repetate la infinit,
aceleasi dureri de nastere ale unei mame, si aceasta pana in ziua fi!ata in destinul ei, pentru parasirea
corpului fizic. %eci daca a murit la /; de ani si trebuia sa traiasca A6 de ani, timp de 03 de ani, ea repeta
mereu aceleasi c7inuri. Numai ru#aciunea fierbinte catre el Atotputernic - a ei sau a celor ramasi in urma ei
- o pot usura din aceasta tortura de neinc7ipuit. Treptat, isi re)ine si isi recunoaste #reseala comisa. Atunci
se naste in ea dorinta de a re)eni pe pamant pentru a-si repara #reseala, rede)enind iar mama si nascand cu
placere, cu toata dra#ostea copii pe care &e#ile %i)ine ii 7otarasc sa )ina in lumea fizica, prin intermediul ei.
==
O alta marturie ca ceea ce facem se inre#istreza in corpul nostru ener#etic si trebuie sa platim odata, ne
)ine si de ia 'alentina, care ne spune le#at de acest subiect, urmatoarele,
**Insa la mamele care n-or mai dat )iata la copii si numai i-o a)ortat, deasupra capului li se )ede
altce)a, se )ad ima#ini de copii rupti in bucati... Oricat de frumoase culori ar a)ea aura unei femei, deasupra
capului i se )ad manute, picioare, cap, urec7i, care plutesc in aer, daca a fost fetita, ii apar in partea dreapta4
daca au fost baieti, sunt in partea stan#a. Si dupa numarul de #auri din aura - din dreptul buricului - stiu cate
a)orturi o a)ut.
%e asta le spun la oamenii care )in la consultatii in cabinetele domnilor doctori, de#eaba omul isi cauta
sanatatea cu bani, ca daca el o facut fapte #resite, trebuie sa le plateasca intr-un fel sau altul. Nu %umnezeu
i-a dat o boala, cauza ii in faptele lui. %aca omul o a)ut minte slaba si o #andit rau, atunci are de platit din
ceea ce o facut in trecut...**
Tot le#at de a)ort este si desenul din plansa 51.
Multe persoane ii sfatuiesc pe tinerii casatoriti sa recur#a la a)ort, necunoscand consecintele acestui
fapt. In fata le#ilor di)ine, si unii si altii sunt )ino)ati.
%upa cum ne spune 'alentina >irlea, la o mama se )ad ima#inile copiilor nascuti, ca niste papusi, pe
primul strat din aura. %aca e fetita, se )ede in partea dreapta, lan#a ombilic, daca este baiat, se )ede in partea
stan#a. Si tatal poarta permanent in aura **papusica** 9papuselele: - asezate in partea in)ersa decat la mama.
&e#atura dintre papuselele din aurele parintilor se face printr-un fir fluidic luminos.
Mamele care au a)ortat au deasupra capului ima#ini eterice de copii rupti in bucati - manute, picioruse,
cap, care plutesc in aer in dreapta - daca sunt fete, si in stan#a, baietii. Numarul de #auri din aura - din
dreptul ombilicului - indica si el numarul de a)orturi.
Perec7ea din centrul plansei sunt sot si sotie - au doi copii nascuti, iar sotia, de comun acord cu sotul a
facut si cate)a a)orturi.
8rumoasa si mandra femeie din dreapta tabloului, mereu cu #andul si dorinta la placerile si distractiile
)ietii, ne#li"and ade)aratul scop pentru care a )enit la )iata, acela de a in)ata le#ile creatiei asa cum se
manifesta pe aceasta planeta, traieste inca in pacat, uitand ca tot ceea ce face i se inre#istreaza si )a plati. Nu
a nascut copii, preferand sa-i a)orteze.
ele doua perec7i din planul mai indepartat, stan#a sus, sunt prieteni si rude ai familiei din centrul
plansei, posibil sfatuitori ai tinerilor.
ei doi de "os sunt o familie iubitoare de copii unde sotia nu a facut nici un a)ort.
V.5 MOARTEA PRIN ACCIDENT. PLANSA 42
<=
<< In cazul in care omul moare prin accident - aceasta intamplare fiind cunoscuta de spiritul asistent,
de dreptasul lui, care il insoteste toata )iata, ii supra)e#7eaza intrea#a acti)itate - cunoscand ca se apropie
termenul cand acest om trebuie sa sufere acel accident, c7eama pe misionarul desemnat a-1 asista la
momentul producerii accidentului. Acesta, sosit ca ful#erul, o data ce sufletul a fost e!pulzat in afara din
inc7isoarea lui, prin )iolenta accidentului, taie rand pe rand ultimile radacini fluidice ce mai retin sufletul.
Eliberat complet, spiritul isi ia zborul catre spatiile azurate, spre locul rezer)at lui, dupa meritele )ietii sale
pamantesti.
Acest caz de destrupare este adoptat foarte rar de catre inaltul 8or Kudecatoresc al acestei planete, si
numai pentru sufletele lenese, tembele, care au ne)oie de z#uduiri, de comotii puternice, pentru a fi puse in
ritmul e)olutiei normale, #enerale, a sufletelor. E o durere, o nenorocire - pentru pamantean, dar o fericire, o
desteptare a intele#erii - pentru suflet. ==
V.6 MOARTEA PRIN SINUCIDERE. PLANSA 43.
<=
<< Moartea prin sinucidere are un alt aspect.
Pentru a ster#e cat mai mult din lista #reselilor facute in alte )ieti, spiritul, increzut in puterile lui, a
cerut 8orului Suprem, care aproba pro#ramele de re)enire la )iata, o )iata #rea, cu boli, cu dureri sufletesti,
cu amaraciuni si lipsuri materiale de tot felul. 'enind "os, ca om, a uitat - conform le#ii - ceea ce el insusi a
cerut, si in aceasta e!istenta ofteaza, plan#e si se crede napastuit de soarta care i-a impus-o - crede el -
%umnezeu.
%upa o )reme, i se pare ca nu mai poate indura aceasta )iata si crede ca poate pieri de pe arena )ietii,
eliberandu-se de mizeria ei, prin urmare se sinucide. 'ai, nefericitul de el- Prin actul lui nesocotit, prin
dezertarea lui de la scoala )ietii ceruta si )oita de el, prin liberul sau arbitru, a calcat &e#ea %i)ina, care
interzice distru#erea. %in acest moti) el )a suferi si mai #roaznic in )iata cereasca si in )ietile lui )iitoare pe
pamant.
Spiritul omului ce si-a distrus propriul corp fizic, instrumentul oranduit de %umnezeu ca sa-1 a"ute in
in)atarea )ietii pamantene, )a ramane pe lan#a cada)rul sau pana in ziua in care el a)ea sa-1 paraseasca in
mod firesc, conform destinului sau. In tot acest timp, el )a repeta mereu actul sinuciderii, pana la nebunie,
pana la e!asperare, pro)ocandu-i dureri atroce, de neinc7ipuit.
Acel om care a dezertat din fata unei )ieti #rele, plina de amaraciune si suferinta 9acceptata de el
inainte de a se naste:, ori acel om care din ura a suprimat )iata unui semen al sau, cand se )a destepta la
)iata spatiala, se )a #asi incon"urat de o ceata fluidica, nea#ra ca noaptea cea mai intunecata, simtind un fri#
care face sa-i tremure toata fiinta, pana la e!asperare. (mbla ca orbul prin spatiu, ne)azand feeria fluidelor,
ne)azand pe nimeni. Starea aceasta poate sa se prelun#easca sute de ani, pana cand ii )a de)eni atat de
c7inuitoare, atat de nesuportat, ca )a stri#a, **O, %oamne- %oamne- %e esti pe unde)a, scoate-ma din acest
c7in-** &a apelul sau catre %i)initate, un #las se )a auzi curand lan#a el, care ii )a spune, ** 8rate, ai #resit, ai
calcat le#ile in fata carora se pleaca tot uni)ersul. Roa#a-te si ti se )a usura starea.** &a indemul acestui
bine)oitor, du7ul #resit inalta o ru#a fierbinte de iertare, ru#a la care %i)initatea raspunde prin trimiterea
unei raze fluidice care risipeste ceata intunecoasa, el incepe sa )ada in "urul sau si astfel sa nu mai rataceasca
la )oia intamplarii prin spatiu.
Omul care si-a dus )iata pamanteana in preocupari numai materiale, care a trait numai pentru el si a
considerat ru#aciunea ca un act inutil si pierdere de )reme, cand )a re)eni la )iata spatiala, )a pluti in prima
perioada in ni)elele apropiate pamantului, in zona unde isi duc )iata eterica si sufletele animalelor, care au
ne)oie de o scurta sedere in spatiu inainte de a re)eni la o noua )iata in corp fizic. %u7urile animalelor )or
a)ea insa o atitudine dusmanoasa, )azand in el pe cel ce le-a urmarit cu ura si lacomie. Astfel, sederea
du7ului uman in acest ni)el e plina de #roaza. %in fericire pentru el, pe parcursul timpului si pe masura ru#ii
de a fi scapat din aceasta zona de spaima, el se )a ridica mai sus, in ni)elul corespunzator #radului sau
e)oluti).
Spiritul normal, nepedepsit, nu simte nici cald, nici fri#, desi are notiunile acestea de la oamenii
pamantului si din amintirile lui, de pe )remea cand a)ea corp fizic. Este insa impresionat de umezeala
aerului, cand se coboara la fata pamantului cu anumite ocazii, deoarece apa ii absoarbe din fluidele ce
compun corpurile sale. ==
CAPITOLUL VI - $UDECATA FINALA. PLANSA 44
<=
%ora ne po)esteste una din )iziunile ei, **(n orasel. Atmosfera calma. 8iecare locuitor cu )iata si
preocuparile lui.
In aparenta atmosfera este calma. In aparenta, caci deasupra oraselului planeaza pericolul, si inca unul
foarte mare.
8iecare locuitor stie, a fost instiintat din timp, si mai ales interiorul lor profund este constient.
Stiu- %ar nu au timp sa se #andesca si la asa ce)a.
Noaptea dorm, se trezesc, apoi mer# la ser)iciu unde casti#a bani - trebuie sa traiesti, nu-i asa . - se
reintorc acasa, mananca, etc. Si toate acestea intr-un calm aparent, de obicei sin#ura iritare fiind aceea ca nu
se casti#a mai multi bani.
Entitati cu o inalta constiinta incearca inlaturarea pericolului cu riscul propriilor )ieti4 incearca...
Incearca... Incearca... Pana cand.
*ereti si )i se )a da4 cautati si )eti afla4 bateti si )i se )a desc7ide.*
e.
Aaaaa n-am timp-
Mer# pe strada, pri)esc la semenii mei si... deodata - #ol - un #ol spiritual imens. Semenii mei, noi, ne
#rabim intotdeauna spre *acasa*.
AASA.
Toate trec, toate se consuma4 acum esti, acum esti o simpla amintire- Iluzie... ine este de )ina.
%esi#ur, timpul- %atorita lui, )iata noastra pare o clipita in imensul ocean de )iata.
* Realitate este un cu)ant, iluzie este un altul. Amandoua sunt o necesitate a e)olutiei. eea ce e real pe
pamant e o iluzie in dimensiunea urmatoare, si asa mai departe. Insa fara iluzia pamanteasca nu ar fi nici o
realitate superioara.* -Hram -.
Timp- 'iata- %umnezeu-
e rost are timpul.
e este )iata.
ine este %umnezeu.
STII.
In trecut, eternitati- in )iitor, eternitati- Si toate, numai pentru studiu, e)olutia este unicul scop. &e#ea
e)olutiei a impins spiritul mereu mai sus. Timpul trece incet, secolele se insira si iata ca suntem la finalul
scolii planetare.
Acume-acum-**
<< Se face marea cernere si are loc marele e!amen al acestei e!istente ciclice care dureaza /5666 -
/D666 de ani.
Pe parcursul acestui timp, spiritul si-a dus e!istenta cand pe pamant - ca om intrupat, cand in cer - ca
om ceresc sau du7 spatial. In scur#erea acestui timp, omul a trait sute si mii de )ieti. (nele din ele au fost
mai bune, altele mai zbuciumate, unele mai intelepte, altele pline de ticalosii. %ar, in fine, le#ea e)olutiei l-a
impins mereu mai sus. Timpul trece incet, dar secolele se insira, si iata a sosit finalul scolii planetare.
Este cea mai de temut "udecata, acum se face marea ale#ere pentru care a )enit o entitate la scoala
planetei noastre.
Pentru acest e!amen, amanuntit si nepartinitor, insusi cel care conduce sistemul nostru solar,
Mantuitorul nostru Iisus ristos, se coboara in apropierea atmosferei fluidice a Pamantului si incon"urat de
"uriul alcatit din sfintele spirite an#elice solare, isi )a da )erdictul.
&a aceasta sfanta si di)ina "udecata, "uriul Pamantului asista doar ca simplu martor, neputand inter)eni
in nici un fel.
%in multimea imensa de spirite din "urul Terrei, care si-au terminat scoala planetara, unul cate unul,
trec pe dinaintea %omnului si a in#erilor Sai. Acum, %omul nostru, iti analizeaza intre#a suita a e!istentelor,
si bune si rele. Tu **tremuri** din toata fiinta ta, caci acum iti cunosti toate )ietile traite pe aceasta planeta 9in
desen te prezinti cu filmul e!istentelor tale: si stii ca dreapta este "udecata elui ce straluceste ca o lumina
orbitoare in fata tuturor. Acum se )ad toate faptele tale, acum se )ede toata #roza)ia prostiei sau
intelepciunii de care te-ai lasat condus atata amar de )reme. ==
In mintea %orei rasuna intrebari, dupa care ia +iblia si citeste din ea,** e-ai facut cu )ietile talel -
rasuna cumplita intrebare. Ai respectat le#ile di)ine.
%in intelepciunea lui Solomon,
ap. D 93: - *Stapanul tuturor nu se )a rusina de nici un obraz, nici nu se )a sfii de )reo marire, caci si
pe cel mic si pe cel mare, El i-a facut si pronia &ui e la fel pentru toti.*
ap. 1/ 9/: - *Pentru aceea pedepsesti cu masura pe cei care cad si, cand pacatuiesc, le desc7izi oc7ii
si-i do"enesti, ca sa se lase de rautatea lor si sa creada intru Tine, %oamne.*
Matei,
ap. 12 91D: - *+unule in)atator, ce bine sa fac, ca sa am )iata )esnica.*
913: - Tar El a zis, %e ce-Mi zici bun. Nimeni nu este bun decat numai (nul %umnezeu. Iar de )rei sa
intri in )iata, pazeste poruncile.*
91A: - *... Iar Iisus a zis, sa nu ucizi, sa nu sa)arsesti adulter, sa nu furi, sa nu marturisesti stramb4*
912: - *insteste pe tatal tau si pe mama ta si sa iubesti pe apoapele tau ca pe tine insuti.*
9/6: - *%aca )oiesti sa fii desa)arsit, du-te, )inde a)erea ta, da-o saracilor si )ei a)ea comoara in cer,
dupa aceea )ino si urmeaza-Mi.*
ap. /6 91D: - *Astfel, )or fi cei de pe urma intai si cei dintai pe urma, caci multi sunt c7emati, dar
putini alesi. *
ap. // 9;D: - *in)atatorule, care porunca este mai mare in &e#e.*
9;3: - *El i-a raspuns, Sa iubesti pe %omnul %umnezeul tau, cu toata inima ta, cu tot sufletul tau si cu
tot cu#etul tau.*
9;2: - *Iar a doua la fel ca aceasta, Sa iubesti pe aproapele tau ca pe tine insuti.*
Iaco),
ap. 5 915: - *'oi, care nu stiti ce se )a intampla maine, ca ce este )iata )oastra. Abur sunteti, care se
arata o clipa, apoi piere.*
913: - *%rept aceea, cine stie sa faca ce e bine si nu face, pacat are.* **
<< ei ce si-au dus o e!istenta din bine in mai bine, )or fi condusi de in#erii solari pe o alta planeta,
mai a)ansata, iar cei ce au sta#nat, din e!istenta in e!istenta - opunandu-se curentului e)oluti), prin liberul
lor arbitru rau aplicat -)or fi luati de alti in#eri si dusi pe o alta planeta a sistemului nostru, inferioara, ca ea
sa scoata din toropeala sa entitatea spirituala lenesa sau i#noranta a le#ilor ceresti si omenesti. %e multe ori
insa, sunt duse pe un alt soare, dati in primire >u)ernatorului acelui sistem, pentru a fi repartizati pe una din
planetele acelui sistem, care e de o e)olutie asemanatoare cu planeta noastra sau, in anumite conditii, pot
ramane pe acesta planeta pana isi termina scoala ei.
%ra#ostea celor din spatiu ii indeamna sa incerce sa ne sal)eze pe toti, dar din cauza liberului nostru
arbitru, dat de %umnezeu tuturor fiintelor din sfera creata, nu toti )or putea pleca odata cu marele #rup.
Stradania lor )a a)ea rezultate mai bune cu cei de pe treptele superioare ale e)olutiei, mai a)ansati pe calea
intelectuala, dar mai ales pe cea morala.
Amanarea plecarii nu este posibila deoarece in locul marelui #rup de spirite care trebuie sa plece, a
sosit o alta mare #rupare de pe o alta planeta, inferioara, care )ine aici sa-si faca noua scoala ciclica,
planetara, superioara celei precedente. Astfel, )al dupa )al pleaca si alte )aluri sosesc. Acest mecanism )a
functiona miliarde de ani, pana ce planeta noastra )a a"un#e la finele e!istentei sale. &a fiecare /D666 de ani
are loc marea "udecata, de care )orbeste si Sfanta Scriptura, si care are loc in fata %i)inului nostru Stapan.
and scoala acestei planete este terminata de un #rup de spirite, anumiti in#eri apartinand Pamantului,
)or elibera corpul ener#etic planetar ce a incon"urat aceste spirite cata )reme au stat pe aceasta planeta,
reaparand la suprafata in)elisul solar, pe care l-au primit cand au )enit pe acest sistem. O data despo)arati de
in)elisul planetar, entitatile spirituale )or pleca cu #rupul din care fac parte, sub conducerea unor anumiti
in#eri care ii )or calauzi pana in apropierea soarelui nostru. %upa o sedere oarecare in aceasta atmosfera, ei
)or pleca sau spre o alta planeta a acestui sistem, sau catre un alt sistem solar. Pentru acest lucru, anumite
entitati solare sunt desemnate ca sa conduca aceasta cara)ana cereasca cu seful ei pana la locul indicat.
Prin urmare omul, pe acest #lob terestru, trece prin trei "udecati, cele din timpul unei )ieti, cea dupa
fiecare )iata si cea de la finele scolii planetare.
%ar 7aideti sa obser)am mai in amanunt cum are loc plecarea de pe aceasta planeta.
&umea spiritelor, ca si lumea fizica de pe acest pamant, se primeneste mereu. Intr-ade)ar, din timp in
timp, de pe #lobul nostru pleaca cete de spirite si in locul lor sosesc alte #rupari de entitati spirituale. (nele
din ele )in de pe o planeta c7iar a sistemului nostru, altele sosesc de pe planetele altor sisteme. Inainte de
plecarea din acest sistem, spiritele fac un popas in atmosfera fluidica de pe &una. Tot aici )in si sufletele
superioare ale pamantului pentru odi7na.
Aici lipsesc imboldurile solare care impin# pe du7ul omului sa lucreze. Aici sufletul se odi7neste,
meditand la cele ce a in)atat pe Pamant in )edera e)olutiei sale.
um e)olutia se face treptat, fara salturi, si cum #radele e)oluti)e dintre planetele sistemului nostru
sunt cam distantate, atunci pentru anumite spirite e de preferat sa se duca prin alte sisteme, unde se #aseste o
planeta imediat )ecina si urmatoare Terrei noastre, ca e)olutie. In )ederea acestei treceri, spiritele ce au
terminat scoala acestei planete se )or retra#e pe &una, si dupa o perioada de odi7na )or porni catre un alt
#lob mai ridicat in e)olutie decat acesta. %ar nu toti cei care au alcatuit #rupul )or pleca impreuna. 8iecare
mare #rup de pe Pamant este format din indi)idualitati etero#ene. %e aceea ma"oritatea nu mai poate astepta
ca toti intarziatii sa-si termine scoala, trebuind sa faca loc noilor sositi.
Nicaieri in uni)ers nu e!ista e#alitate, aceasta nefiind in#aduita de reator nicaieri in natura.
and ma"oritatea #rupului isi )a fi terminat scoala acestei planete, acestia se )or retra#e pe &una, unde,
timp de cate)a secole )or face trierea #rupului lor. Aici nu se )a mai in)ata nimic din punct de )edere
intelectual, urmarindu-se mai mult acumularile de ordin moral si re)izuiri de conceptii morale.
Toate spiritele - cand parasesc o planeta spre a se duce pe alta, fie in sistemul acesta, fie in altul -
trebuie sa se opreasca un timp pe satelitul acelei planete. Apoi, cand sosesc in prea"ma noii planete, de
asemenea trebuie sa se opreasca un timp in )estibulul acelei planete, adica pe satelitul sau.
%upa sosirea si a celor intarziati, se )a proceda la trierea #rupului.
Astfel, pe durata sederii pe &una, membrii #rupului ce urmeaza sa plece se )or intalni cu cei ai altor
#rupuri stationate si ele pe acelasi satelit. Sefii #rupurilor )or tine fiecare conferinte. %in e!punerile audiate
se poate ca unii indi)izi din alte #rupuri sa cosidere telurile si cunostintele unui alt #rup mai inalte, mai
apropiate nazuintelor personale si de aceea sa se alature acestui #rup. Astfel este posibil ca pe &una,
diferitele #rupuri ce se afla acolo sa piarda sau sa primeasca noi membrii, lucru care nu a fost posibil atata
)reme cat s-au aflat pe pamant.
Peste o mie de ani, #rupul spiritelor albe )a parasi pentru totdeauna acest #lob. Atunci capeteniile lor
)or da drumul celor ce nu sunt multumiti de starea acestui #rup. Ei se )or reuni in "urul unor capetenii si se
)or duce acolo unde li se )a parea ca e mai bine. Toate aceste selectii pot a)ea loc numai pe &una.
and #rupul alb )a de)eni un bloc bine or#anizat si omo#enizat )or pleca pe o alta planeta, aleasa de
colecti)itate prin )ot, dupa audierea conducatorilor lor despre casti#urile si #reutatile e)oluti)e ale acelor
planete noi. ==
<=
<=
CAPITOLUL VII - MILLENNIUM
&a cat)a timp dupa 1226, in prea"ma lui nenea Popa am obser)at o doamna, cu o atitudine distinsa, dar
modesta, a)and o duiosie in pri)iri si #las care cu si#uranta ti-ar fi atras atentia, daca n-ar fi fost atat de
discreta. Il cauta des pe nenea Popa, a)ea sa-i impartaseasca lucruri importante despre )iata unui om care-i
modelase si sc7imbase comportamentul, dandu-i un sens mai profund e!istentei sale. itind caietele primite
de la aceasta doamna, dl. Popa a fost adanc miscat de e!perienta de )iata descrisa, mai ales ca si el a trait,
intr-o )reme, pri#oana semenilor pentru modul sau de #andire si pentru daruirea lui de a-i a"uta. 7iar dupa
prima lectura, #andul sau a fost sa publice aceste caiete, pline de sensibilitate si autentica traire. %ar
e)enimentele )ietii il obli#au sa tot amane realizarea acestei intentii si ca urmare ele au ramas nepublicate
pana in prezent. Recunosc ca citind aceste caiete mi-a de)enit si mie dra# Nea Misu.
Este posibil ca multe din metodele prezentate in continuare sa fie considerate de unii oameni de stiinta,
nedemne de luat in considerare in epoca microprocesoarelor, ca fiind ar7aice. Totusi, ele sunt eficiente prin
rezultatele lor, nici una din te7nolo#iile cunoscute pana acum 9deocamndata:, nereusind sa faca ceea ce se
facea prin Nea Misu.
el mai bine insa, este sa dam cu)antul autoarei lor, cea care a trait alaturi de Misu Petrescu neuitate
clipe din miracolul unoasterii, doamna Eufrosina +alan. u aceasta ocazie aducem un sincer oma#iu )ietii
si acti)itatii lui Misu Petrescu si, in acelasi timp, implinim inca o dorinta a lui Popa 'aleriu. %e asemenea
multumim doamnei +alan care, prin munca sa, a facut posibila aparitia acestor randuri.
MIS( PETRES( - 1/. 6D.126A - 10. 60.1226
INBIN AESTE RAN%(RI, &(MINII ARE A MAI PAR(RS INA (N(& %IN
M(&TIP&E&E SA&E INITIERI PAMANTENE
'oi incerca sa fac o succinta e)ocare a unei insemnate parti din )iata si preocuparile celui ce a fost
bunul nostru prieten si in)atator, Misu Petrescu, Nea Misu, cum ii spuneam noi toti.
Incep relatarea mea, cu un citat din Re)ista Spiritista a Societatii de ercetari Metapsi7ice **+. P.
Basdeu** din ianuarie 1251, pri)itor la destinul acestei tari si a poporului roman,
** Inca de la nastere, acestui popor roman, i s-a fi!at o misiune #rea, caci sute de ani, au trecut peste el
focul, pradaciunea si moartea. A fost un popor martir, care totusi a dainuit tuturor furtunilor si cotropirilor,
pentru ca asa a )oit erul, pentru ca asa i-a fost destinul. El a fost un popor care a mostenit de la strabunii
lui, dacii, cunostinta de e!istenta lui %umezeu, de nemurire, de re)enirea la )iata, cunostinte raspandite de
preotii )ec7ilor daci, care au a)ut mari initiati, ca un %e)a si @amol!es, initiati ai templelor din )ec7iul
E#ipt.
Poporul acesta, cu toata )itre#ia )remurilor, a fost pastratorul rucii, el a fost zidul de care s-au spart
7oardele barbare )enite din rasarit, ferind astfel restinatatea din Apus de prima furie a potopului ce se
re)arsa din Asia4 specificul poporului roman, dar, a fost acela de aparator al credintei si a in)ataturii
di)inului Iisus. Sarac, incult, amarat, a fost acest neam, dar )esnic a pri)it si a sperat in a"utorul lui
%umnezeu.
Pe acest substrat sufletesc, se )a zidi un templu si mai puternic in spiritualitatea ce se )a arata si mai
accentuat in )eacul )iitor. Nimic nu ilumineaza mai mult scanteia di)ina din om, ca suferinta sufleteasca, ca
durerea trupeasca...
Romania )a de)eni un focar de lumina si credinta.**
%espre acest lucru )orbeste si marele initiat indian, Sundar Sin# - 12/2, ** 'rut-a bunul %umnezeu sa
alea#a dintre toate popoarele, pe poporul cel mai umilit, crunt incercat de )itre#ia celor puternici, e!ploatat,
in)adat, terorizat, )andut si cumparat - fiind la fiecare razboi piata de tocmeala dintre cei ce se razboiau.
Amal#amul infatisarii acestui popor primitor, in care s-au asimilat indi)izi din aproape fiecare neam, are
insa o nuanta placuta, ca sa fie pilda de contopire uni)ersala, intr-un sin#ur popor. Romania se )a numi Noul
anaan, iar +ucurestiul se )a transforma intr-un Botel International, a)and capitala Templul intelepciunii,
etate inelara in diametru de 3 ?m...**
el despre care mi-am propus sa scriu, a contribuit prin )iata lui la pre#atirea acestui drum.
Eu m-am nascut intr-o familie de oameni ne)oiasi din Moldo)a. opil fiind, mer#eam la inmormantari,
la pomeni, )edeam morti, unii mai batrani, altii mai tineri, corpuri inerte si ma intrebam ce anume are in plus
un trup )iu, fata de unul mort, ce-i )iata si daca dupa 06-36 de ani, murind, am disparut pentru totdeauna,
atunci ce rost mai are sa ne nastem. ine suntem, de unde )enim si unde ne ducem. intrebari pe care
omenirea si le pune de mii de ani.
** Tata - mi-a spus odata cine)a - sa stii ca )iata este sufletul si sufletul nu moare niciodata.** e frumos
raspuns, dar a)eam ne)oie de mai mult si nu mi-am #asit linistea pana nu am cunoscut si inteles mai bine
aceste taine. %o#ma reli#ioasa si comportamentul unor preoti nu mi-au dat raspunsuri multumitoare.
In anul 1202, am cunoscut prin intermediul unei prietene, 'ir#inica Tomescu, un om, o mare lumina,
pe nume Misu Petrescu.
&ocuia pe strada 'asile Adamac7e, cu c7irie, intr-o casuta foarte modesta. Tata a patru copii.
Era o zi ploioasa si rece, strazile pline de apa si noroi, cine)a parca-mi incurca toate cararile. Am
umblat mult pana am dat de aceasta casuta, de acest om. and l-am )azut, am a)ut senzatia ca-1 cunosc din
totdeauna si de atunci nu m-am mai putut desparti de el. %rumul pe care-1 cautam de multa )reme, s-a
desc7is.
INEP(T(& - 1203
S-a nascut in +ucuresti, la 1/ iunie 126A, in casa do#arului onstantin Petrescu si a sotiei sale,
Antonia.
A fost un copil bland, milos, foarte sensibil la suferintele celor din "ur, inclinat catre a"utorarea
acestora.
Mi-aduc aminte de o intamplare po)estita de el, cu un continut care-1 caracterizeaza de fapt. A)ea 3-A
ani4 intr-o zi, pe cand se "uca cu copiii, zari o batranica stand z#ribulita la mar#inea maidanului, pri)indu-le
"oaca. Aler#a la ea, a inceput sa o intrebe de toate si sa o man#aie. ** %e ce stai aici.** ** Pai, n-am unde sa ma
duc** i-a raspuns batranica. ** (nde dormi la noapte, nu )rei sa )ii la noi, stii, eu nu am bunica, nu )rei sa fii
mama mea mare.** ** 'in, de ce nu.** spuse batrana.
Misu o lua de mana si o duse acasa. um nu era nimeni in casa, batranica se #7emui pe patul din
bucatarie. Era fericit, acum a)ea si el mama mare. and se intoarse mama de la lucru, ii iesi in cale sa-i
anunte bucuria. Antonia Petrescu intra repede in casa, dar cand dadu cu oc7ii de faptura #7emuita pe pat, ii
pieri #raiul de mila ei. +atranica a stat trei saptamani in casa lor. In timpul acesta nu a ceut nimic de
mancare, era scumpa la )orba, dar )adit lucru, Misu era bucuria ei. Misu se ducea la "oaca cu copiii, dar din
cand in cand, )enea in fu#a sa )ada ce mai face mama mare. %ar intr-o zi, n-a mai #asit-o. Nimeni n-a )azut-
o plecand si nu s-a mai intors.
Tatal sau a murit de timpuriu, asa ca a fost ne)oit sa in)ete o meserie ca sa-si a"ute mama si sora. um
a)ea o )oce frumoasa, s-a inscris la onser)ator -pe atunci se putea si fara liceu - urmand cursurile de
belcanto, in clasa maestrului Mi7ailescu Toscanini, a)andu-i profesori pe >eor#e 8olescu si Kean Atanasiu.
A fost cole# si bun prieten cu %imitrie Onofrei, dar a refuzat sa plece cu el in strainatate. Nu-si putea parasi
familia.
In perioada care a urmat, a inceput acti)itatea de ile#alist in randurile P..R. O mare pasiune a sa si a
fratelui sotiei, erau cursele de cai. %e "ucat "ucau, dar cum sa faca sa si casti#e pariurile.
A)eau o ruda, o femeie in )arsta, analfabeta, care facea spiritism. S-au dus la ea de mai multe ori. Nea
Misu, neincrezator, ca sa se con)in#a ca i s-a spus ade)arul, a intrebat, **%ar spune-mi mie, unde este acum
'iorica, fata )ecinei.**
Raspuns, **'iorica este acum la o intalnire cu loano)ici, cu care se )a casatori.**
Plecand de acolo, au intalnit-o pe 'iorica. Nea Misu a intrebat pe un ton sa#alnic, **'iorica, ai fost la
intalnire cu loano)ici.**
- **%ar de unde stii tu.**
**Ei, stiu eu, si mai stiu ca te )ei casatori cu el.**
**Nu se poate, el este in#iner, eu nu am decat patru clase.**
&a putin timp, cei doi s-au casatorit.
A"unsi acasa, s-au 7otarat sa faca si ei spiritism. Au scos cate)a scanduri din dusumea, au adus o
buturu#a si toti, copiii, sotia, cumnatul, in "urul buturu#ii. %ar pa7arul nu mer#ea de loc. S-au mai dus de
cate)a ori la batrana sa in)ete care erau secretele si in cele din urma li s-a spus sa mear#a acasa, ca de-acum
)or reusi si ei.
u pro#ramul de la cursele de cai in mana, li s-a dat odata numele a doi cai pe care sa parieze. (nul din
ei, o martoa#a pe care nimeni nu dadea doi bani. Erau con)insi ca li s-a dat numele in bataie de "oc. Totusi
au "ucat pe ele. Nu mica le-a fost mirarea cand au )azut amandoi caii a"unsi la capatul cursei, in acelasi timp,
unul lan#a altul. Amandoi au iesit casti#atori. ole#ii de munca, stupefiati, **um de-au a)ut cura"ul sa
parieze pe martoa#a aceea.**
**Pai noi facem cu spiritul si de acolo am aflat.**
**Nu te cred Misule**, zice R.%., secretarul or#anizatiei P..R. din fabrica.
**Ei, daca-ti spun, asa e.**
**%aca )rei sa te cred, sa-ti spuna tie spiritul, cum o c7ema si ce s-a intamplat cu fata cu care )roiam sa
ma casatoresc in timpul razboiului.**
**+ine, maine o sa-ti spun cum o c7ema.**
A doua zi, cu teama, Nea Misu, s-a strecurat pe lan#a strun#ul lui R.%. si timid ii sopti,**8lorica
Popescu.**
R.%. s-a intors ca ars, **'in si eu diseara la )oi.**
A )enit, am inceput sedinta, cea care a comunicat a fost c7iar 8lorica Popescu, **Ti-aduci aminte R.,
cum mer#eam noi duminica la camp si cantam *in fanul de curand cosit*. Mi-ai spus odata ca m-ai )azut intr-
o masina nea#ra a Ambasadei >ermane. Eu am ne#at, dar sa stii ca eu am fost. (n ofiter roman a trecut de
partea nemtilor. Eu l-am recunoscut. %e teama sa nu-1 desconspir, m-a omorat, apoi m-a spanzurat de
per)azul ferestrei.**
R.%. a plans, iar de atunci, n-a mai luat in deradere astfel de lucruri.
Au mai continuat asa un timp, cu intrebarile despre caii casti#atori, pana intr-o buna zi, cand li s-a
spus,
**Trebuie sa )a multumiti cu cat reusiti sa casti#ati din munca )oastra. Munca a"uta atat indi)idul cat si
societatea omeneasca in #eneral, sa pro#reseze. Nu cautati sa obtineti casti#uri nemeritate. Noi )-am dat
cate)a marturii, ca sa )a con)in#eti ca mai e!ista si altce)a decat ceea ce cunoasteti si )edeti )oi. Am )rut sa
capatati astfel, incredere in noi. %ar oameni seriosi sunteti )oi. Tu Misule, sa stii ca ai )enit pe lumea
aceasta cu o misiune, nu ca sa aler#i dupa cursele de cai. &asa buturu#a si fiindca nu stii inca cine te
#7ideaza si mai ai niste temeri, ca sa te con)in#i de buna noastra credinta, ca drumul pe care te calauzim este
bun, te )om a"uta sa faci )indecari mari. Tu ai o misiune #rea, )ei pre#ati drumul pentru implinirea celor
7otarate de %i)initate pentru tara aceasta. Romania )a fi ca o tabara internationala, un Nou Ierusalim, unde
)or )eni oameni din intrea#a lume.**
&ui Nea Misu nu-i )enea sa creada. %e fapt, nu era usor de crezut. Se #andea ca poate )rea cine)a sa
rada de el. %ar, treptat, treptat, au inceput sa-i dicteze de sus ru#aciuni, tot mai multe ru#aciuni. El le
spunea, iar sotia, o admirabila femeie si mama, le scria. Au fost scrise, in perioada de inceput, circa /666 de
ru#aciuni.
ei de sus s-au ocupat foarte atent de formarea lui Nea Misu. &-au trecut prin fel de fel de incercari
pentru a-1 obisnui sa fie cat mai rational, sa nu i#nore le#ile pamantului, care sunt di)ine si )alabile pentru
fiecare om. (neori, ii spuneau in )is ce trebuie sa faca a doua zi. %e e!., ** &a ora 3 )ei pleca cu tram)aiul !,
pana la statia C, acolo cobori si ai sa )ezi in colt o alimentara si pe trotuar in fata ei, un preot. Ia autobuzul...
si te duci la...+raila.
A doua zi, s-a sculat, a luat tram)aiul, a calatorit pana unde i s-a spus, a )azut alimentara si preotul, dar
cand sa urce in autobuz, si-a pus intrebarea, **%ar ce caut eu la +raila.** Si s-a intors acasa. ei de sus care il
indrumau se prezentau de obicei sub apelati)ul **Stiinta**.
Stiinta, **%a, te-am trimis intentionat, sa )edem ce-ai sa faci. Ai procedat bine.**
Stiinta - alta data - **Ia carbunii aprinsi in palma, ca nu patesti nimic.** Nea Misu - **um sa iau, ca ma
ard.**
Stiinta - **%a, ai procedat bine ca n-ai luat. 'rem ca tu sa #andesti ceea ce faci, nu sa e!ecuti ca un
automat tot ce-ti spunem noi.**
&a comunicarile ce se faceau, participa printre altii si dr. N., un om deosebit de bun si corect in meseria
sa.
%r. N. - **+re, sa ne mai lase cei de sus cu po)estile astea 9 ei ne )orbeau de perioada de sfarsit de ciclu
de pe pamantul nostru:. (ite, )ine iarna, paltonul s-a cam ros pe la maneci, pe la #uler, sa ne dea mai bine
niste numere casti#atoare la &OTO.**
Stiinta - **%a, iti dam numerele care )or iesi casti#atoare. Noteaza-le, dar sa stii ca daca )ei "uca pe ele,
)ei pierde tot ce ai mai dra# pe lumea asta.**
%octorul le-a notat, dar n-a "ucat. Peste cate)a zile a )enit Nea Misu cu ziarul, sa-i arate ca toate
numerele care au fost dictate, au iesit casti#atoare.
%upa indrumarile date de sus, **Stiinta** a inceput sa comunice o )arietate lar#a de cunostinte referitoare
la le#ile lumilor )azute si ne)azute. Aceasta **Stiinta** se dadea si indi)idual, dupa anumite proceduri, si
anume,
1. &a inceput, cu AER. el caruia i se dadea **Stiinta**, era tinut de Nea Misu de mana dreapta si pus sa
respire profund de 2 ori.
/. Apoi, li s-a spus celor care )eneau pentru **stiinta** sa se #andeasca de cat mai multe ori pe zi la
IIS(S rasti#nit.
;. Prin MIR pus pe frunte. um se pre#atea mirul. %easupra sticlei cu ulei, se punea o ru#aciune
dictata de sus si tinuta acolo timp de ;, D, 2 zile. MIR(& astfel pre#atit, precum si apa ma#netizata, au fost
folosite si pentru )indecari si indreptari de situatii, dupa diferite retete.
PRIM(& PAS SPRE 'IN%EARE
Nea Misu era c7inuit si framantat de tot felul de intrebari si de #reutatile )ietii.
Intr-o astfel de stare sufleteasca, l-a #asit )ec7iul sau cole#, R.%., cand a )enit sa-i spuna,
- **+re, am o cunostinta, are o fata bolna)a de ciroza, are ;6 de ani si este mama unui copil de )reo 3
ani. Intreaba **stiinta** daca o poate a"uta.
Stiinta - **%a, mer#eti maine amandoi la ea, la ora..., nu mai de)reme. Trebuie sa a"un#eti acolo dupa
plecarea medicului, care se duce sa-i e!tra#a un litru de lic7id. Nu-i dati nimic, )eti spune doar ru#aciunea
aceasta de noua ori si femeia se )a )indeca.
Nea Misu - **um sa fac eu asta. Sa zica lumea ca-s nebun sau escroc. Nu pot.**
R.%. - **Bai domnule, ca spun eu ru#aciunea. Ii spun ca se )a )indeca, imi asum eu toata raspunderea.
Nu te teme. **Stiinta** ne-a asi#urat ca se )indeca, SE 'IN%EA.
Si s-au dus. In drum catre aceasta adresa, curentul s-a intrerupt. Au stat o ora in tram)ai. and au a"uns
acolo, medicul plecase de cate)a minute, )enise mai tarziu decat trebuia. Intrati in casa, au )azut o tanara
care zacea in pat, li)ida, cu buzele arse, careia copilul ii dadea cu lin#urita suc de portocale.
R.%. a citit ru#aciunea de noua ori, i-a spus ca se )a face bine si au plecat.
Peste trei saptamani, aceasta tanara i-a desc7is )ioaie usa lui Nea Misu, cu toate analizele in mana, din
care rezulta ca nu mai are nimic.
'estea s-a dus si-au inceput sa )ina bolna)i din toate partile. 'eneau cu carutele din toate satele
in)ecinate, casa plina, curtea plina, strada la fel. Nu mai putea Nea Misu sa se ocupe de toti, fiindca a)ea si
ser)iciu. ati)a oameni de suflet, dintre cei mai apropiati, s-au #andit atunci ca ar fi mai bine ca el sa
renunte la ser)iciu si sa se dedice **stiintei**, sa a"ute pe cei bolna)i, iar ei se obli#au sa-i dea lunar o anumita
suma de bani din salariile lor, pentru a-si putea intretine familia. %ar #reseala de a renunta la ser)iciu, a
ispasit-o cu un an de puscarie.
S-au facut in aceasta perioada numeroase )indecari. Am )azut mame cu copii epileptici in brate, toti au
fost )indecati. O mama tanara a )enit sa spuna ca baiatul ei s-a )indecat, dar in satul in care sta, sunt multi
copii epileptici, iar parintii acestora nu pot )eni cu ei pana la +ucuresti.
Stiinta - **Mer#i in satul tau, linistita, caci prin tine, toti copiii bolna)i de acolo se )or )indeca**, si asa a
fost.
MODALITATI DE VINDECARE
In afara de MIR, apa ma#netizata, pase, pre#ateam si maieuri. Nea Misu purta maieul de bumbac adus
de bolna) ;, D, 2 zile. +olna)ul il purta apoi pana se rupea.
Aceasta metoda era foarte eficienta. Am trimis parintilor mei doua maieuri prin posta. oletul a fost
desfacut de sora mea care statea cu ei. and ea a atins maieurile, a simtit prin maini un fel de curent electric,
ca s-a speriat.
%upa purtarea acestor maieuri, unii se faceau bine, iar cei care trebuiau sa plece, plecau usor, fara sa se
c7inuiasca, fara dureri.
PASE&E se faceau fie prin atin#ere cu mana a zonei bolna)e, fie deasupra capului, timp de 0-D minute.
In )indecarile care se fac prin pase, se ridica frc)enta )ibratiilor la petele e!istente pe corpul ener#etic, care
sunt de fapt, o intrerupere a )ibratiilor pe o portiune a panzei de ener#ie a straturilor aurei si care apar ca
niste carbonizari. Prin ridicarea frec)entei )ibratiior, ele de)in luminoase. %ar, aceasta frec)enta nu poate fi
fi!ata prin pase, ele trebuiesc repetate si sc7imbat modul de #andire care a cauzat aparitia petelor.
In alte situatii, cand nu se fac pase, ceea ce poate ster#e pentru totdeauna aceste pete, este suferinta si
numai prin ea poti e)olua ca entitate.
PAMANTE&- este un pamant adus dintr-un loc curat, pus intr-un saculet la masa la care se faceau
comunicarile, cu o ru#aciune dedesubt4 s-a facut de doua ori, la inceput si cu doi-trei ani inainte de plecarea
lui Nenea Misu.
Pamantelul era purtat la #at, de obicei intr-o pun#ulita din panza de bumbac de marimea unui cub de
za7ar.
Primul pamantel a fost asa de puternic, ca nu se putea dormi cu el la #at, caci pro)oca niste furnicaturi.
Profesorul I. din lu", cu capacitati e!trasenzoriale, )edea pamantelul stralucitor ca un soare.
Primul pamantel a stat in casa in care se adunau oamenii, unii pentru )indecari, altii pentru comunicari,
pana in ziua cand, in aceasta casa a intrat o entitate ne#ati)a. Pamantelul si-a pierdut atunci lumina si puterea
si a trebuit aruncat, iar **stiinta** data celor care au primit-o in aceasta perioada, s-a anulat.
'IN%EARI MAI IMPORTANTE
%esi i s-a spus ca misiunea lui este alta decat )indecarile, si anume AEEA %E A AK(TA PE TOTI
OAMENII, nu numai pe cei bolna)i care il cauta, caci acestia, dupa ce se )indeca, de obicei uita sau cauta
alte e!plicatii, totusi il )or a"uta sa faca )indecari deosebite, ca el sa capete incredere in **Stiinta**, iar cei din
"urul lui, incredere in el si in **Stiinta**.
'enea de e!emplu, un tanar care a lucrat pe la Posta entrala, pensionat medical, pentru tulburari
ma"ore pe fondul unei impotente totale, cu dami#eana si lua apa ma#netizata. Masa pe care statea aceasta
apa, o masa foarte mare, era plina cu borcane de cate 16-10 litri.
%upa ce s-a facut bine, a disparut, n-a mai aparut niciodata.
O situatie similara a fost si aceea a unui e#iptolo#, care dupa e!plorarea unei piramide, a contactat o
boala fara leac. @acea in pat, era tot o rana, nu putea fi intors decat cu cearceaful. %upa ce s-a )indecat, cand
Nea Misu era acuzat de sarlatanie si "udecat, acesta, adus ca martor, a ne#at ca a fost )indecat de **Stiinta
+unatatii** prin Nea Misu, desi se cunostea ca aceasta boala nu poate fi )indecata pe cale medicala.
%e ce. Nu stim. Poate de frica sau de teama de a nu se e!pune bat"ocorii celor din "ur.
'indecarile cele mai numeroase si rapide, au fost cazurile de epilepsie, si mai ales in randurile copiilor.
M.O. - 8usese operata in 1202. %upa aprecierea medicilor mai a)ea de trait trei luni. u tot tratamentul
administrat ulterior, puterile o paraseau )izibil, cu fiecare zi. A)ea in #ri"a sa o mama in )arsta, bolna)a si o
fetita de 10 ani. Suferea cumplit la #andul ca peste putin timp le )a lasa sin#ure si fara spri""in.
and nu mai a)ea nici o speranta, un cole# i-a )orbit de un barbat cu puteri deosebite. In seara zilei de
// au#ust 1202 a a"uns la el. I s-a spus ca in sase saptamani se )a )indeca. Sa se #andeasca la IIS(S rasti#nit
de mai multe ori pe zi.
Sa se )indece. um. u ce. %aca ar stii el ce are. Sarcom mamar operat si metastaza la plaman. %ar
de ce altora, tot bolna)i de cancer, le-a spus ca se fac bine in doua saptamani, iar ei i-a spus de sase
saptamani. intrebari firesti pe care si le pune orice om. Efectul a inceput insa sa il simta c7iar de a doua zi,
cand s-a trezit )esela, respira mai usor si ii re)enise pofta de mancare. %in ziua cand l-a cunoscut pe Nea
Misu, a de)enit a doua umbra a lui. A fost cel mai acti) om din #rupul nostru. Are acum 3D de ani.
P.S. - Era ele) la liceu, a)ea crize comitiale foarte frec)ente si puternice. Sora tatalui sau, medic la
spitalul >ri#ore Ale!andrescu, l-a internat la sectia ei, i-a facut toate analizele posibile si le-a spus parintilor
ca nu sunt sanse de )indecare.
8acea crize ziua la scoala, copiii se speriau. Parintii lui au )enit plan#and sa primeasca a"utor de la
**Stiinta**, deoarece conducerea scolii intentiona sa nu-1 mai primeasca la cursuri.
Stiinta - **+aiatul se )a )indeca, dar nu asa de repede, pentru ca inainte de a re)eni la )iata pamanteana,
sufletul lui a acceptat sa permita unor spirite sa faca e!periente prin corpul sau. %ar il )om a"uta, ii )om
muta toate crizele in timpul noptii.
%in ziua cand i s-a spus acest lucru, nu a mai a)ut crize decat noaptea, si-a terminat liceul, iar inainte
de a intra la facultate, a a)ut o criza ma"ora. and sa intre in casa, a cazut pe scari, s-a lo)it de calorifer, s-a
umplut de san#e, dar aceasta a fost ultima. A absol)it o facultate, s-a casatorit, are doi copii sanatosi. Parintii
sunt fericiti si nu pierdeau nici nu prile" sa-si manifeste recunostinta pe care familia aceasta o datoreaza
**Stiintei +unatatii** si lui Nea Misu.
P..- Suferea de o afectiune fara nici o sansa de )indecare. In cati)a ani urma sa-si piarda )ederea.
A)ea cam 16 ani. Nenea Misu nu lucra in perioada aceea direct, ci printr-o doamna, M. St. &ui i s-a atras
atentia sa nu dea mana cu nimeni, sa nu atin#a pe nimeni, pentru ca prin maini se scur#e ener#ie, iar el
trebuia sa-si pastreze aceasta putere si pentru alte acti)itati. Noi care eram mai )ec7i, intele#eam acest lucru,
dar ce te faceai cu cei noi care )eneau si intindeau mana. S-a #asit o solutie - de la intrarea pe usa, li se
atra#ea atentia ca Nenea are o e!ema si sa nu dea mana cu el.
Asa ca d-na M.St. a uns cu mir oc7ii copilului si i-a spus, **Tine minte ca de azi intr-o luna, tu ai sa )ezi
fara oc7elari.** &a e!act ;6 de zile, copilul s-a sculat dimineata, s-a dus la bucatarie la maica-sa, aceasta l-a
certat ca face imprudente -cum umbla fara oc7elari. &a care acesta i-a spus ca oc7elarii sunt in dulap, doar
nu i-a spus tanti ca peste o luna n-o sa mai aiba ne)oie de ei. Si acum )ede fara oc7elari.
Tatal copilului a)ea o functie politica inalta si s-a suparat foc. um pot cei din casa sa creada in
asemenea prostii. S-a dus cu copilul la Policlinica. I s-a facut un control ri#uros la oc7i, dupa care medicul
curant a fost uimit ca baiatul nu mai a)ea nimic, doar era pacientul lui de cati)a ani.
%octorul - **Imposibil, ce a)ea el nu se putea )indeca. Inseamna ca eu am #resit dia#nosticul. **
Tatal sau era or#olios si infatuat, ar fi preferat poate ca fiul sau, mai bine sa nu )ada, decat sa se
)indece cu astfel de **prostii** si sa renunte el la niste pre"udecati.
E.T. - Tumora cerebrala la )arsta de 06 de ani. &a putin timp dupa ce a fost internata la spital, a facut o
paralizie, nu mai putea )orbi, pleoapele i-au cazut, nu le mai putea ridica. Medicii i-au cerut consimtamantul
pentru o inter)entie c7irur#icala, fara de care cosiderau ca nu mai are nici o sansa sa traiasca.
Sotul a )enit la Nea Misu, care a intrebat **Stiinta**, **Noi spunem ca daca o operaza, moare.**
A doua zi, Nea Misu s-a dus la spital **cu d-na M.St. care i-a dat cu mir pe frunte, pe oc7i. %upa ; zile,
nu mica le-a fost mirarea medicilor, asistentilor, cand intrand in salon, au #asit-o cu oc7ii desc7isi si
)orbind. Peste cate)a zile, si-a re)enit si mana si piciorul. A iesit din spital fara nici o urma a bolii. Radea,
muncea, #lumea. A mai trecut o perioada de sapte ani si a murit la cutremurul din 1233, bloc Scala.
Alt caz. (n copil de 1/-1; ani, 7ermafrodit. Era #ras, a)ea forme feminine, solduri, se! nedez)oltat. A
fost dus la cei mai renumiti medici. &-au c7inuit cu tratamente, restrictii alimentare, fara nici un rezultat.
and au )enit la Nea Misu, **Stiinta** le-a spus asa, **%ati-i copilului sa manance cat are ne)oie si ce
doreste. Nu-i dati sa manance ceea ce el nu )rea. &asati-1 sa se "oace cat pofteste. Nimc altce)a.**
In trei saptamani, copilul a slabit 1/ ?#., i s-au conturat se!ul si soldurile de baiat.
%r. M.S). - A fost )indecata de b forma rara si #ra)a de leucemie. 8iind mai aproape de Nea Misu, i-a
a"utat si ea pe altii sa se faca bine.
M.P. - 'indecata de +assedoff si somnambulism la )arsta de 5A - 06 de ani4 are acum peste 3D de ani.
M.%. - A)ea o tumora canceroasa cat o porocala in dreptul omoplatului stan#. A fost )indecata prin
pase - atin#erea cu mana, procedeu repetat de mai multe ori.
%r. I. >. - Pensionat medical de la )arsta de /A de ani, pentru adisonism. %aca intrerupea tratamentul
cu un anumit medicament recomandat pentru aceasta boala, murea in D-3 zile. Stiind acest lucru, a fost
intrebat daca are cura"ul sa intrerupa acest tratament. Raspunsul fiind afirmati), i s-a dat apa si mir. S-a
)indecat repede, sunt peste 1/ ani de atunci, este sanatos si lucreaza.
Tuturor celor care cereau a"utorul prin Nea Misu pentru )indecare, li se atra#ea atentia sa nu mai ia nici
un fel de medicament, deoarece puterea primita prin mir, apa, pase, intra in conflict cu )ibratiile
medicamentului si puteau apare complicatii4 c7iar au aparui la cei care au i#norat acest sfat, asta pe de-o
parte. In plus, )indecarile efectuate erau un mi"loc foarte bun prin care oamenii se puteau con)in#e ca e!ista
ce)a dincolo de noi, o putere care ne poate a"uta daca a)em incredere in ea.
Intr-o zi, cam prin 12DA, a )enit la Nea Misu un cuplu, sot-sotie, 5A-06 de ani. Sotia nu mai )edea. I s-a
dat sa bea apa si mir. %upa 3-A zile, sotul a )enit speriat la Nea Misu,
- **e i-ai facut domnule, ca are niste dureri in#rozitoare.**
Nea Misu, - **%aca are dureri, bucura-te. Acesta este semnul ca se face )indecarea. Orice operatie de
curatire doare.**
%e re#ula, toate )indecarile se faceau cu dureri. %upa cate)a zile, sotul era fericit ca sotia lui a inceput
sa distin#a treptat treptat cate ce)a, apoi sa )ada clar.
%upa ce in#. >7. M. a fost cu cei doi copii #emeni, o fetita si un baiat in )arsta de trei ani bolna)i de
ciroza 7epatica, la toti medicii din tara, fara nici o speranta de ameliorare, se 7otarasera sa plece cu ei in
strainatate, pentru tratament. Auzind insa de Nea Misu, n-a )rut sa piarda ocazia de a sta de )orba cu el.
A"uns aici, i s-a spus, **%aca pleci cu copiii la tratament in alta parte, sa stii ca pleci de#eaba. N-au ce
sa le faca si te )ei intoarce cu ei in sicriu. Numai prin cei de sus mai pot fi sal)ati. %ar faci cum crezi.**
In#inerul a urmat sfatul primit si copiii traiesc si azi, sunt sanatosi si au si ei acum copii mari.
Nu la toti )indecarea s-a facut la fel de repede, nu toti care au )enit la Nea Misu, au fost )indecati.
%e ce. e este boala. Manifestarea in corpul fizic a unor #reseli de #andire si comportament. %e
aceea, Iisus facea )indecarea in spirit. &ecuirea mai intai a cauzelor acestor boli - in)idia, e#oismul, ura,
a)aritia, etc. +oala apare in anumite straturi ale aurei, ca o pata sau striatie nea#ra, mai mica sau mai mare,
in functie de )iciul sau #reseala pe care am facut-o sau o facem. %e altfel, )iciul este o #reseala pe care o
plateste trupul prin suferinta, ori trupul ti l-ai luat sa te a"ute sa-ti continui e)olutia. Sufletul nu are simturile
pe care le percepem prin corpul fizic. Suferinta ce o pro)oaca trupul atunci cand #resesti, te face sa intele#i
ce este bine si ce este rau. Si fata de acest trup, ai datoria de onoare de a-1 in#ri"i si ocroti. 'iciul il
c7inuieste si de multe ori il imbolna)este.
arnea consumata de noi, intuneca aura prin fluidul animalic pe care il pastreaza4 fumul de tutun
pro)oaca e!plozii la ni)elul peretilor al)eolelor, distru#and tesutul4 alcoolul da un mare procent de ulcere si
multe alte suferinte.
Entitatile spirituale mai e)oluate nu se pot apropia de cei care cosuma in mod obisnuit carne, alcool sau
fumeaza. Mirosul de#a"at de acestia ii arde, corpul lor fiind foarte fin, eterat.
Aceeasi boala, la 16 indi)izi, are cauze foarte diferite. &a unii poate fi doar o blocare a ener#iei intr-un
anumit punct, zona, o dezordine a )ibratiilor, la altii tine de ?arma lor sau o dorinta a sufletului de a trece
printr-o oarecare e!perienta.
Acumularea de ener#ie pe o anumita directie prin repetarea unor obiceiuri proaste, se poate concretiza
in final, intr-o suferinta. In acest caz, suferinta nu inceteaza decat odata cu consumarea ener#iei acumulata
pe aceasta linie.
In afara de cele aratate, trebuie stiut ca sufletul isi ia destinul, suferinta de care crede ca are ne)oie ca
sa poata pro#resa. Iar daca acesta nu accepta sa i se usureze po)ara pe care el si-a luat-o inainte de intrupare,
nimeni si nimic nu il poate a"uta. Sufletul este su)eranul care 7otaraste.
AK(TATI %E EI %E S(S
'oi ilustra in continuare doar cate)a e!emple mai deosebite,
'.P. - S-a pre#atit pentru bacalaureat4 a muncit mult, dar n-a reusit sa cuprinda toata materia la
literatura romana asa bine cum ar fi dorit. Era in#ri"orata. A cerut a"utorul **Stiintei +unatatii.**
Stiinta - **%a, te )om a"uta. Si-n cer, ca si pe pamant, domnesc aceleasi le#i. and )ezi un prieten ca se
zbate sa rezol)e ce)a, dar la un moment dat are ne)oie de o mana de a"utbr, trebuie sa i-o dai. Si noi )a
a"utam, pentru ca pe de-o parte, le#ea prieteniei si omeniei o cere, iar pe de alta parte, pentru ca )a con)in#e
de e!istenta noastra, a celor pe care nu-i puteti )edea inca.
O sa-ti cada subiectul pe care-1 stapanesti cel mai bine.** Si i-a cazut **Morometii** de Marin Preda,
subiect pe care il cunostea foarte bine.
M.N - A)ea o rana adanca de 0 cm la piciorul stan#, la ni)elul #enunc7iului - la inceput a fost o rana
banala, apoi a de)enit in#ri"oratoare. onsultatii, internari in spitale, dar nici un rezultat. Solutia
recomandata in unanimitate de medici, a fost amputarea piciorului.
%isperat, M.N. se #andeste la sinucidere.
O ruda foarte apropiata, care facea parte din cercul condus de Nea Misu, a primit o sticluta cu apa
ma#netizata, care tocmai se pre#atise. %ar M.N., nu credea in nimic. um sa-1 con)in#i de puterea acelei
ape. Starea sanatatii de)enea tot mai critica, se pre)edea o #an#rena, timpul era scurt, medicii epuizasera
toate metodele de tratament si el a fost constrans sa se 7otarasca.
Ruda sa risca, ii )orbeste bolna)ului cu fermitate despre acea apa, ca fiind o posibila sansa de sal)are
daca ar )rea sa o bea, si despre increderea totala, profunda, fara so)aiala pe care trebuie sa o aiba in cei de la
care primeste a"utorul.
In dimineata urmatoare, la ora D, bolna)ul, cu fata la rasarit, face semnul crucii, se concentreaza, crede
cu toata taria ca se )a insanatosi, si bea apa. Sufletul lui zbuciumat, descatusat din mre"ele neputintei, trece
pra#ul.
Miracolul se produce. In aceeasi zi, la ora 16, medicii a#itati il anunta ca au #asit o alta metoda.
Aceasta a dat rezultate, piciorul fiind sal)at.
+ - Nu a luat e!amenul de admitere la facultate. A a)ut o discutie contradictorie cu un profesor din
comisie, care l-a amenintat ca atata timp cat el )a fi profesor la facultatea respecti)a, +. nu )a intra.
A )enit la **Stiinta** sa intrebe ce sa faca.
Stiinta - ** Pre#ateste-te bine si prezinta-te din nou, ca )ei intra.** +. - **%ar este imposibil, pentru ca
din comisie face parte si profesorul H.** Stiinta - **%a, )a fi in comisie, dar tu )ei intra. Ai sa )ezi.**
Timorat, s-a dus la e!amen. and, ce sa )ezi. Profesorul respecti) a facut o criza renala, a fost
transportat la spital, in locul lui a )enit altul si baiatul a intrat la facultate.
M.>. - 8ratele sau )roia sa-si scoata parintii din casa, pe moti) ca el are o mai mare contributie la
costruirea acelui imobil decat batranii. Au a"uns la tribunal. 8ratele sau a imprumutat ;6 666 de lei, a platit
martori falsi, a cumparat "uristii si s-a intocmit un dosar in fa)oarea sa. +atranii, oameni cu )arsta peste A6
de ani, urmau sa fie scosi din casa in care au stat o )iata.
M.>. a solicitat a"utorul **Stiintei**. I s-a spus sa ceara re"udecarea procesului, sa ceara contra probe si
totul se )a reintoarce in fa)oarea batranilor.
e s-a intamplat, a)ocatul fratelui sau a pierdut primul dosar cu acte ficti)e, nu se stie cum, a trebuit
facut altul si batranii au ramas in casa lor.
Acum, o intamplare care a ramas atat de )ie in sufletul meu, ca si azi, dupa /6 de ani, ma cutremur
cand mi-o amintesc.
A )enit la mine, in +ucuresti, nepoata mea, >.M. si fratele sau Iusti de trei ani, din orasul +arlad. Era
in prea"ma Anului Nou. &a plecare, i-am dus la #ara, unde era o masa de oameni atat de compacta, ca nu
puteai sa inaintezi altfel decat in ritmul in care se misca su)oiul. Numai in timpul razboiului am mai )azut
asa ce)a.
I-am lasat pe peron, iar cand trenul se #ara, am urcat din mers, ca sa pot prinde macar un loc, pentru ca
a)eau de mers cam A ore. Am #asit un sin#ur loc pe care sa-1 ocup, am lasat pe banca o sacosa cu lucrurile
copiilor, niste cumparaturi de 1666 de lei si o sticla cu apa ma#netizata si mir. Trenul s-a a#lomerat, scara,
acoperisul, erau ticsite, am coborat cu mare #reutate sa iau copiii de pe peron, asa cum ne inteleseseram.
Stupoare, copiii nicaieri. e sa fac. Nu mai stiam in ce )a#on lasasem sacosa, unde au putut urca ei, dar intr-
o fractiune de secunda am realizat ca apa si mirul din sacosa ne )or aduce pe mine si pe copii in acelasi
punct.
Am urcat la intamplare intr-un )a#on, peste multimea de oameni de pe scara, saci, )alize, ca disperatul
care nu mai stie ce face, trebuia sa #asesc copiii si lucrurile. Trenul trebuia sa plece de 16 minute, iar eu
mer#eam in nestire, cand deodata, am zarit sacosa, am intors capul si in dreptul bancii cu pricina, in spatiul
prin care se circula, amandoi copiii. Mi s-au inmuiat picioarele. &e-am aratat de departe locul lor, am
coborat in #raba, bat"ocorita de multime, si cum am atins peronul, trenul a pornit. A intarziat un sfert de ora.
Am trait momente de profunda tensiune, dar puterea mirului, dublata de increderea mea, au contribuit la
rezol)area impasului.
Primirea mesa"elor de la cei de sus se facea la ore fi!e si nu trebuiau intrerupte. Acestia ne spuneau ca
interpreteaza niste ima#ini care ruleaza ca la un film si ne comunica noua ceea ce )ad. %aca ii intrerupem,
ima#inile trec si relatarea nu mai poate fi coerenta. %e aceea, toti cautam sa respectam ora de )enire.
%ar intr-o zi, o prietena din #rup, pe nume K., insarcinata, cu o sarcina care depasise termenul normal, a
a"uns mai tarziu. omunicarea incepuse. >azda s-a suparat, iar K. i-a spus cu blandete, **Mitico, iarta si tu o
pacatoasa care a #resit.**
Mai tarziu, intr-o comunicare, ni s-a spus sa tinem minte aceste cu)inte, ca le )om mai auzi o data.
A fost internata in spital, sarcina a"unsese la 11 luni.
- **%-le. doctor, am depasit de mult termenul. O sa-mi plesneasca burta**, se lamenta biata femeie.
- **Ai rabdare, aparatele noastre arata ca totul e in ordine. redem ca e o sarcina dubla** i-a raspuns
doctorul.
Peste cate)a zile, i s-a facut rau, ce)a a plesnit intr-ade)ar inauntru, a pornit o 7emora#ie puternica,
medicii abia atunci au inter)enit. opilul a fost sal)at, dar ea a murit.
A murit si a in)iat de cate)a ori. at de mult a dorit sa traiasca pentru cei trei copii minori care au
ramas in urma. %ar destinul este implacabil, impletindu-se intr-un c7ip desa)arsit cu destinul celor din "ur.
Trebuiau sa traiasca fara mama, lipsiti de dra#ostea si caldura ei. Era inteleapta, buna si blanda, ca o raza de
soare la sfarsitul toamnei.
&a aproape un an de la plecarea sa, la o comunicare, dupa ce **Stiinta** ne-a spus cate)a cu)inte, a
continuat, **Ei, acum o surpriza - o sa )a )orbesca cine)a care a fost in #rupul )ostru, o s-o recunoasteti dupa
niste )orbe care le-ati mai auzit.** Si a inceput, **Mitico, iarta si tu o pacatoasa care a #resit.** Era K., care
continua, **'oi credeti ca plecarea mea a fost un accident. Nu. Eu a trebuit sa plec atunci, altfel as fi de)enit
calauza unei suferinte pentru )oi toti. Sotul meu a)ea o iubita si )oia sa di)orteze. a toata )ina di)ortului sa
se intoarca asupra mea, ca el sa nu aiba nici un fel de neplaceri la ser)iciu, dimpotri)a, sefii lui sa-i aprobe
ideea, ba c7iar sa-1 obli#e sa se desparta, el aduna probe, ar#umente. %e cate ori )eneam de la comunicari,
ma intreba cine a mai fost, ce s-a mai spus acolo. and ar fi a)ut mai multe date, s-ar fi dus si ar fi spus de
e!istenta acestui #rup, prostii cum zicea el... Astfel ca toti ati fi a)ut de suferit. Asa ca pana la producerea
deznodamantului cu mine, lucrurile au fost tara#anate. +oala lui de oc7i s-a accentuat, a fost tinut trei luni in
spital, a a)ut apoi concediu medical prelun#it, o pensionare temporara si-n felul acesta s-a a"uns la data cand
eu trebuia sa plec, iar cei din #rup au scapat de e)entuale necazuri.
am la "umatate de an de la aceasta intamplare am a)ut un )is in care discutam cu K.
Eu - **Spune te ro#, cum e acolo, ce faceti )oi.**
Ea - **Noi suntem foarte ocupati, muncim foarte mult.**
Eu - **%ar ce munciti.**
Ea - **in)atam. In)atam sa distin#em si sa interpretam semnele.**
Eu - **Si dupa ce in)atati, dati )reun e!amen.**
Ea - **%a.**
Eu - **Si ce ti-au dat tie la e!amen.**
Ea - **Mi-au dat ;; de semne pe care sa le deslusesc. Eu n-am putut deslusi decat ;1, doua nu.**
Eu - **Si ce se intampla daca nu iei e!amenul. Ti se da )reo sanctiune.**
Ea - **%a. ele doua semne pe care nu le-am putut intele#e, reprezentau c7iar pacatul, iar eu )a trebui
sa )in din nou pe pamant.**
In )remea aceea mai )enea pe la noi o ele)a, de )reo 10 ani, ce fusese operata de cancer la un picior.
&a 1A ani a murit. Parintii au iubit-o atat de mult, fusese sin#urul copil si suferisera cumplit, ca se #andeau
ca o sa-si piarda mintile. A fost in aceasta familie o "ale de nedescris.
'azand cei de sus ca tot ce li se spune parintilor ei, pentru a-i linisti si man#aia in marea lor durere, nu
a"uta la nimic, atunci li s-a spus ade)arul, in alta )iata, fata acesta a fost copilul lor. Ei au fost atat de rai cu
ea, ca au lasat-o sa moara de foame. In )iata actuala, ea si-a luat acest pro#ram, sa fie din nou copilul lor, ca
suferinta ei sa-i poata sensibiliza si in felul acesta sa-i a"ute sa pro#reseze.
Aceasta )este, a reusit sa-i trezeasca si sa-i faca sa rationeze. A a)ut efectul unui dus rece.
'oi arata acum, cazul lui P.S., care nu credea ca dicolo de acesta )iata mai e si altce)a, ci numai in
munca sa, in puterea mainilor si mintii sale.
&a )arsta de D/ de ani, s-a declansat o ciroza #alopanta, cu dureri cumplite, insuportabile. %upa starea
in care se afla, medicii i-au mai dat /-; zile de trait. Au trecut insa ;6 de zile, iar sufletul in care el nu
credea, refuza sa paraseasca trupul. Neputinciosi si disperati in fata acestei suferinte supraomenesti, copiii i-
au facut slu"be reli#ioase, masluri, dar inutil.
I.P., sora lui, isi da seama de situatie, in#enunc7iaza la patul acestuia si il indeamna sa-si indrepte
#andul spre %umnezeu, sa-i ceara iertare pentru necredinta lui.
P.S. asculta atent, este lucid, inre#istreaza totul. Oc7ii arsi de febra si durere se desc7id mari. ontrar
asteptarilor, spune cu claritate si 7otarat,
**%OAMNE RE% IN TINE, IARTA-MA-**
A c7emat copiii sa-i mai )ada odata, a inc7is oc7ii, a oftat, fata c7inuita de boala s-a inseninat. +ucuria
si fericirea, inundandu-i deodata c7ipul, l-au infrumusetat si asa linistit, si-a dat ultima suflare.
Au fost a"utati zeci de mii de oameni, adusi de suferinte #rele si de necazuri cotidiene, de catre aceasta
sursa de binefacere si lumina, Nenea Misu. I-a tratat pe toti cu rabdare, blandete si multa solicitudine.
'eneau la el 7aituiti de tot felul de spaime si plecau cu sufletul plin de incredere si speranta.
Pentru toate problemele noastre, mai mari sau mai mici, am #asit la el o )orba buna, un sfat, o
incura"are. El a fost pentru noi toti un prieten si un indrumator fara e#al. Suferea si se bucura alaturi de noi
pentru fiecare succes, pentru fiecare durere. Radia in "urul lui atata bunatate, lumina si caldura, incat cu #reu
ne induram sa ne deslipim de el.
Multumim Tatalui eresc pentru sansa ce ne-a dat-o , aducandu-ne alaturi de el.
%aca ne intoarcem cu #andul inapoi cu ;6 de ani, refacand acest drum lun#, presarat cu multe deceptii,
spini si bucurii, alaturi de Nenea Misu, maestrul nostru, acum la capat de drum, putem realiza ca noi cei de
azi, nu mai semanam decat fizic cu cei de-atunci.
%ar, multi c7emati, putini alesi4 dintre cei multi care au trecut pe la el, cati au mai ramas. Putini, foarte
putini, dar constanti. Iisus spunea apostolilor sai, **Nu )oi m-ati ales pe mine, ci eu )-am ales pe )oi.** Poate
si cu unii dintre noi s-a intamplat la fel. Nenea Misu ne spunea ca moti)ele pentru care am )enit la el au fost
doar niste prete!te ca sa putem a"un#e la **Stiinta** si sin#urul mod de a ne arata recunostinta fata de Tatal
eresc, este acela de a ne iubi unii pe altii, de a ne )edea pe noi in cei care sunt alaturi de noi, ca binele sau
raul pe care il facem acestora, ni-1 facem de fapt noua. Noi credem de e!emplu, ca facem un bine
cersetorului dandu-i un ban, cand de fapt, el ne face noua. Intinzand mana, el se umileste si ne da noua
posibilitatea de a face bine.
Nenea Misu al nostru si al tuturor celor umiliti, obiditi, fii multumit acolo unde esti, ceea ce ai sadit in
sufletele noastre )a trai si )a rodi si dincolo de noi.
A"uta-ne in continuare ca sa nu te dezama#im )reodata.
&A RASPANTIE %E %R(M(RI
Modest si bland, temator de a nu #resi, framantat de intrebari fara raspuns, in cele mai #rele momente
de cumpana, erul nu l-a lasat, ci i-a trimis intotdeauna a"utorul de care a)ea ne)oie.
Numarul mare de bolna)i care-1 asaltau zilnic la locuinta sa din str. 'asile Andronac7e, a atras
nemultumirea )ecinilor, proprietarului, care s-au plans autoritatilor.
&ucra la Ministerul de Interne, ca strun#ar. A fost pus in discutia adunarii #enerale si e!clus din partid,
pe moti) ca preocuparile sale contra)eneau principiilor filozofiei materialiste.
Au fost aduse somitati, care au stat mai intai de )orba cu el, pentru a lamuri misterul )indecarilor, dar
nu au reusit. Au incercat atunci sa-1 con)in#a ca poate nu-i decat autosu#estie, sarlatanie, e!croc7erie sau
)ra"itorie.
- To). Petrescu, e!plica-ne si noua cum ai reusit sa faci )indecari.
-Nu stiu, nu am decat patru clase primare, nu-mi pot e!plica. %ar poate ma a"utati d)s. sa intele# si eu.
&a comunicari, tot ce pot sa )a spun, este ca mi se desc7ide #ura si )orbesc lucruri pe care nu le stiu. Parca
altcine)a ar )orbi prin mine.
- Iti dai seama ca tot ce faci este incompatibil cu calitatea de comunist.
- %a, dar eu nu pot sa mint partidul numai de dra#ul de a ramane in randurile lui.
%esi sedinta a fost scurta si formala, cati)a ofiteri au luat cu)antul aratand ca el nu a facut decat bine si
nu a pretins nimic de la nimeni. Mai mult c7iar, de cate ori ii multumeam pentru a"utorul ce.ni-1 dadea, el
spunea, sa-i multumim elui de Sus.
Primul care a )orbit a fost colonelul al carui copil a fost )indecat de 7ermafroditism. &a acuzatiile de
)ra"itorie, cine)a din sala a zis, ** Pai daca lucreaza cu dia)olul si acesta face bine oamenilor, atunci 7ai sa ne
imprietenim si noi cu el.** Sedinta s-a terminat in 7o7otele de ras ale tuturor.
In)inuirile rautacioase, nedrepte, e!cluderea dintr-un partid in ale carui idealuri a crezut, pe care l-a
slu"it cu de)otament, i-au sfasiat sufletul, rupand za#azul lacrimilor care i-au brazdat fata.
Mi-amintesc cu#etarea plina de ade)ar a unei tinere,**el bun a fost umilit, bat"ocorit si 7ulit, ori de
cate ori a )rut sa se afirme 9Iisus:. %e aceea cel mai bun, %umnezeu, nu incearca sa se afirme niciodata.**
Si cum o suferinta nu )ine niciodata sin#ura, fara ser)iciu, reclamat de proprietar ca traieste din
inselaciune, a fost "udecat si condamnat la un an inc7isoare. In 123/, a fost reabilitat din oficiu. In timp ce el
isi e!ecuta aceasta pedeapsa, familia s-a mutat pe str. Mi7ai +ra)u, intr-un apartament. &umea continua sa-i
)ina la usa. A a)ut atunci momente cand se #andea ca ar trebui sa renunte la )indecari, pentru a nu crea
necazuri copiilor sai. and era mai c7inuit de #anduri, a reaparut dr. N.
- Nu cum)a sa te lasi, sa fii bucuros ca ti s-a dat o asemenea putere4 sa stii ca si eu pot sa fac cate ce)a.
%aca )rei, 7ai sa mer#em maine la ora !, la sosea.
A doua zi s-au intalnit la sosea, s-au asezat pe o banca.
- (ite, eu pot sa fiu acum si aici si in alta parte, a zis dr. N.
- Ei, cum., a intrebat Nenea Misu.
- (n sfert de ora sa nu ma intrebi nimic. (ita-te la ceas si tine minte ora.
%octorul si-a pironit pri)irea intr-un punct fi! si n-a mai zis nici un cu)ant. %upa sfertul de ora zice,
- Bai acum acasa la matale.
A"unsi acasa, dr. N. s-a dat dupa colt. (sa apartamentului s-a desc7is si Nenea Misu a intrebat-o pe
sotie,
- Mar#areta, m-a cautat cine)a cat am lipsit eu de acasa.
- %a, dr. N.
- %e mult.
- Nu, cam de o "umatate de ora.
Atunci a aparut de dupa colt dr. N, intrebandu-1 pe Nea Misu,
- Ei, te-ai con)ins.
- %a-
u a"utorul dr. N., Nenea Misu a depasit atunci starea sufleteasca #rea in care se #asea. %ar lumea
continua sa )ina la usa. 'ecinii se intrebau ce cauta acestia acolo, ce se petrce acolo. in situatia aceasta nu
erau decat doua solutii, ori renunta la acti)itatea lui, ori se muta in alta parte4 si s-a mutat la d-na M.St.
S-a implinit astfel prezicerea d-nei '., care cu multi ani in urma le-a spus, **%umnea)oastra o sa )a
despartiti. El are pe cap o coroana de parca ar fi imparat. 'a sta si cu o femeie tanara, cu care )a a)ea un
baiat. **
Nenea Misu - **Eu sa ma despart. Nici pomeneala. Si sa mai am si un copil la batranete. Po)esti.**
+aiatul s-a nascut in 123D, numele lui a fost dictat de sus, cu mult inainte de a se naste. Trecand peste
toate #reutatile, si n-au fost putine, tanara mama a infruntat pre"udecatile unora, dezaprobarea altora,
aducand pe lume acest minunat copil, pro#ramat sa )ina pe pamant.
Sin#uri si neintelesi, desprinsi de familie, #rea, foarte #rea e )iata celor )eniti de sus cu misiuni, intru
a"utorarea trezirii noastre din i#noranta. Si ce le-au oferit oamenii acestor suflete mari, coborate din lumina
inaltului in noaptea pamantului, in sc7imbul sacrificiului lor. rucea, ru#ul, otra)a, puscaria, #7ilotina,
bat"ocura si umilinta.
%-na M.St. a)ea o tenacitate si un cura" demne de toata admiratia, si-a riscat libertatea 9in conditiile
unui comunism foarte 7abotnic, cand omul era, intr-un fel, considerat proprietatea statului si nu a)ea
libertatea de a face altce)a decat ceea ce dorea partidul:, slu"ba, linistea, a i#norat toate nemultumirile si
reclamatiile )ecinilor, oboseala, deran", etc... Nici nu a"un#eau bine de la ser)iciu si casa se umplea de lume,
stateau in picioare in camera, bucatarie, balcon si ascultau comunicarile, care se faceau din doua in doua ore.
Ne apuca 11 noapte acolo. &e ascultam ca pe niste )ecernii, intr-o atmosfera de inalta traire spirituala. Erau
pentru noi ade)arate sarbatori ale sufletului, erau o!i#enul nostru, 7rana dupa care tan"eam si de care nu ne
puteam lipsi.
at de frumos si cat de #reu a fost. u teama permanenta a riscului de a pierde slu"bele, cu #reutatea
trairii pe doua planuri, #reutatea unei )ieti duble, la ser)iciu trebuia sa fii altul decat erai tu, cel ade)arat. Nu
se admitea altfel, nu se putea altfel. and mai scapam cate o )orba, o parere diferita de a celorlalti, eram
e!pusi oprobiului si bat"ocurii cole#ilor **"usti si principiali**. In casa aceasta am trait 2 ani de satisfactii
spirituale. %ar cati am mai ramas din cei care )eneam acolo.
Intr-un colt, cazut in el, statea de obicei in#. M, trist, abatut, nu-i cunosteam #lasul. 8iind pensionat
medical, sin#ur, fara ocupatie, a studiat multa literatura esoterica. A e!perimentat si a reusit sa faca
**detasari**. %upa cate)a plecari, s-a desc7is, a de)enit cu totul alt om. %e nerecunoscut, inteli#ent, "o)ial,
simpatic. Isi pusese sub re)erul sacoului un caronas pe care scria, SO(RIR. and o )edea pe #azda noastra
trista, intorcea re)erul si i-1 arata razand, SO(RIR, d-na M., SO(RIR.
&-am ru#at sa ne po)esteasca si noua ce a )azut in calatoriile lui astrale. N-a putut sa ne spuna decat ca
acolo e o stare de beatitudine, o fericire ce nu poate fi redata in cu)intele cunoscute de noi, pamantenii.
In prea"ma Anului Nou, un amic al sau, l-a in)itat la masa intr-una din acele zile. A acceptat, dar cu
rezer)a, ca daca nu )a )eni pana la ora 1/, sa nu-1 mai astepte, pentru ca nu )rea sa mai faca un drum si sa
ceara permisiunea celor de sus de a nu se mai intoarce, caci a a"uns sa nu mai poata suporta ipocrizia
pamanteasca.
%e plecat a plecat, dar nu s-a mai intors niciodata. &-au #asit in camera, in pi"ama, cu oc7elarii in
mana, in pozitie de concentrare. A fost plans si in#ropat ca fiecare om.
&a comunicare ni s-a spus ca atunci cand te decorporalizezi, )ezi cat de bine e Sus, )ezi totul in
#eneral, dar nu )ezi locul pe care )ei sta tu. Iar locul lui, )a fi cu o treapta mai "os deca ar fi fost daca si-ar fi
trait )iata pana la capat.
E!perienta in#. M a insemnat mult pentru Nenea Misu, care nu indraznea sa ne spuna si noua cate ce)a
din ceea ce )edea dincolo, atunci cand se **detasa**, de teama de a nu de)eni ridicol si a-1 considera nebun,
dar si pentru noi.
Profesorul I. de la lu", care putea )edea in ener#etic, l-a obser)at si pe Nea Misu. e-a )azut el. In
"urul capului acestuia era un fel de nor, iar cand se comunica prin Nea Misu sau facea pase, un fascicol din
acest nor se desprindea, trecand la cealalta persoana.
OM(NIARI&E
Nenea Misu era balbait, )orbea #reu, dar in timpul comunicarilor )orbea foarte fluent, clar, spunea
uneori lucruri pe care nu le intele#ea, cu)inte pe care nu le cunostea. Atunci se oprea si ne intreba pe noi ce
s-a spus. Odata, de e!emplu, se )orbea despre )iata austera, s-a oprit si a intrebat ce este auster, blasfemie,
premeditat, etc.
Ni s-a spus de Sus, ca de aceea a trebuit sa aiba doar 5 clase elementare, ca sa nu creada lumea ca ceea
ce comunica sunt plasmuirile sale. %e fapt, din aceleasi moti)e, felul lor de e!primare era diferit de al
nostru.
intre comunicari, discutam tot felul de probleme, aspecte din )iata zilnica, ce-am mai citit, ce am
inteles din cele citite, iar la comunicari, cei de Sus, lar#eau aria problmaticii, cu intelesuri mult mai adanci,
uneori ne corectau sau ne aprobau.
and discutam aspecte de la locurile noastre de munca, ne atra#eau atentia sa muncim cinstit, cu suflet,
sa fim corecti, sa nu facem #reseli cu #andul ca cei de Sus ne )or a"uta sa iesim din incurcatura, sa nu
in)idiem pe nimeni, fiecare )ine cu destinul lui si fiecare are de completat prin destin, in)atamintele,
cunostintele care-i lipsesc. %e aceea sa nu ra)nim la ce are altul, sa nu fim e#oisti, sa fim toleranti, sa fim
in#aduitori, sa ne imbracam frumos, curat, sa a)em o tinuta bine in#ri"ita.
Pe lan#a acestea, mai primeam idei referitoare la rolul, rostul )ietii pe pamant, iubire, bunatate,
e)olutie.
Pamantul fiind una din planetele nu prea e)oluate, spiritele intrupate aici sunt etero#ene. %e aceea
scoala Pamantului este foarte #rea, dar si foarte buna. %e la cei buni trebuie sa in)atam drumul pe care
trebuie sa mer#em, de la cei rai, drumul de care sa ne ferim. Toti sunt necesari, de aceea trebuie sa-i iubim
pe toti. %in orice fapt, poziti) sau ne#ati), a)em de in)atat ce)a.
Mai corect ar fi, ne-au spus-o mai tarziu, sa nu )orbim de oameni buni sau rai, ci de oameni mai
e)oluati sau mai putin e)oluati. Nu e!ista pacat, #reseala, etc, folosim aceste cu)inte in lipsa altora, ci doar
necunoastere si de aceea, trebuie sa trecem prin toate ca sa in)atam.
Omul e)oluat are putere de percepere, respecti) intele#ere, dar cand este mai putin e)oluat, atunci
intele#e mai #reu sau deloc. Inteli#enta nu inseamna neaparat e)olutie. el e)oluat are frec)enta )ibratiilor
mai ridicata decat a celorlalti, ori frec)enta )ibratiilor te aseaza lan#a bunatate sau rautate. E)olutia este
rodul muncii tale, n-o poti primi in dar, cumpara sau fura. Omul nu-i nimic altce)a decat ener#ie re#lata la
anumite frec)ente, in functie de e)olutia fiecaruia.
e este e)olutia. Prefacerile, de e!emplu, prin care trece samanta, de la stadiu de samanta pana la
ste"arul a"uns la maturitate. Omul a a"uns la un #rad de e)olutie mai ridicat, atunci cand nu mai face
deosebire intre el si cel de lan#a el, cand iubeste tot ce e creat, cand se )ede pe el in toti si pe toti in el. %ar
ca sa a"un#i aici, trebuie sa muncesti ca sa intele#i cele doua le#i ale cosmosului, iubirea si bunatatea.
Omul mai putin e)oluat, se afla de fapt la inceput de drum, este cel care nu intele#e, care nu este
ec7ilibrat si nici eliberat inca de cruzimea instinctelor animalice, care nu poate distin#e ce este bine si ceea
ce este rau. Aura acestor oameni este intunecata, sau daca este putin mai e)oluat, dar are )icii - bautura,
dro#, or#oliu, e#oism, minciuna, etc...- aura lui are striatii ne#re prin care se infiltreaza puterea rautatii care
il domina si-1 indeamna sa faca lucruri rele, sa fure, sa omoare, intr-un cu)ant sa faca suferinta altuia. %ar
toate acestea fac parte din e)olutie, din drumul spre cunoastere. Tatal eresc insa, nu te "udeca si nu te
pedepseste, cel care "udeca esti T(.
Pe pamant nu )enim pentru fericire, ci pentru a in)ata ce este binele si raul, sa le putem distin#e in
esenta lor. Aici este multa suferinta, dar ea este
profesorul, dalta care slefuieste simturile.
omunicarile care ni se faceau la inceput, cand noi nu cunosteam mai nimic, erau asemanatoare
scolilor pamantene. Intai ca la #radinita, po)esti, asa cum spun bunicii nepotilor, ca sa treca timpul, apoi ca
la scoala primara, pe urma cunostinte de liceu, etc. Toate ne-au fost date treptat, treptat, #radat, dupa ni)elul
de intele#ere al celor ce le ascultau. %in cand in cand, profesorii nostrii, ne mai supuneau la cate un test.
Odata, dupa un asemenea test, ne-au spus asa, **Am constatat ca ele)ii nostri, mai au inca multe de in)atat.**
Alta data, ne-au laudat, **'edem ca ati a"uns sa intele#eti destul de bine lucrurile.**
Nu era comunicare in care sa nu ni se )orbeasca dspre I(+IRE, ca liant care apropie oamenii si
anuleaza efectele ne#ati)e de ura, in)idie, e#oism, etc...
and )edem pe strada un infirm, un om bolna), neca"it, sa ne #andim ca omul acela am putea fi noi.
and a)em niste probleme, sa spunem si noi asa cum spunea Iisus, **Suferinta pleaca de la mine. Tu esti o
licarire a rautatii, iar eu sunt o scanteie a Tatalui eresc.** Sa nu uitam, ca fiecare om are firea lui si fiecare
fire are le#ile ei, de aceea, in#aduinta, toleranta, trebuie sa ne #7ideze in permanenta actiunile. Orice #est
marunt de buna)ointa sau in)ers, repetat, de)ine obicei, iar obiceiurile se transforma in facultati ale
sufletului si incetul cu incetul, mai facem un pas pe scara e)olutiei.
Pelerini prin )ai, prin mit &a +enares si Madura Omul nu-i decat masura unui drum de implinit.
&ucian +la#a
%ESPRE MAESTR(& NOSTR(
Asa cum am mai aratat, Nenea Misu facea drumuri dese prin dematerializare sau **detasare** la Madras
si S7ambala. In anul 123/, in prea"ma sarbatorilor de Paste, a plecat la S7ambala pentru 3 zile.
um a plecat. Iata cum, s-a dus la sosea, s-a asezat pe banca pe care stateam noi. %upa un timp, s-a
simtit #reu ca de plumb, apoi s-a trezit in alta parte, pe un platou plin de )erdeata si lumina, alaturi de 3 mari
initiaiti.
um s-a intors. &a fel de simplu, s-a trezit deodata pe aceeasi banca de pe care a plecat. Arata ca si la
plecare, doar putin mai bronzat.
Tot timpul cat a durat drumul a fost constient. Ne-a po)estit cum isi facea reprosuri ca a uitat sa-si ia
camasa de in, cu care pleca de obicei la astfel de drumuri si se #andea ca )a fi certat. %ar, spre bucuria lui,
nu i-a zis nimeni nimic. Toti 3 erau imbracati in camasi lun#i de in, in afara de el, iar in picioare purtau un
fel de sandale romane. Trei dintre ei a)eau parul tuns scurt.
Nu ne-a descris S7ambala, ne-a spus doar ce se face acolo. %e acolo este diri"ata )iata de pe pamant si
corectata derularea unor e)enimente cu efecte ne#ati)e asupra Terrei. Acolo se intalnesc marile entitati
diri#uitoare, se iau 7otarari si se desfasoara aci)itati importante pentru apararea pamantului.
ele 3 zile au trecut ca o clipa, a fost o permanenta zi, fara noapte, fara somn. %e mancat n-au mancat
nimic, au baut doar o fiertura din plante, preparata de doi batrani. Acesta fiertura continea tot ce-i trebuie
or#anismului, tinand si de foame si de sete.
Oricat de con)in#atoare ar fi ar#umentele teoretice, acestea nu au puterea, nu se pot compara cu ceea
ce simti atunci cand )ezi cu oc7ii tai unele lucruri.
**%e m-ar pune la zid**, spunea Nenea Misu, **n-as putea sa ne# e!istenta Tatalui eresc, dupa ceea ce
am )azut.**
at a stat acolo, pe lan#a alte lucruri, a )azut ca un fel de film, episoade din )iata lui lisus si in special,
"udecata si rasti#nirea. Atunci a )azut clar cum or#anizatorii "udecatii au aran"at astfel mersul intamplarilor
incat pedeapsa cu moartea sa fie o consecinta a cererii multimii. Preotul care era principalul or#anizator al
punerii in scena a **pedepsei**, insti#a multimea impotri)a lui lisus si s-a adresat unui ostas roman cu
cu)intele, **Omoara-1 tu ca le#ea mea nu-mi permite )arsarea de san#e.** %ar replica )eni imediat, **Nu stiu
carei le#i slu"esti tu, daca aceasta iti permite condamnarea unui ne)ino)at.**
&a intoarcerea dintr-o asemenea calatorie, timp de o saptamana era foarte obosit, pana se readapta
conditiilor atmosferice ale zonei noastre #eo#rafice, iar cand se reintorcea in corpul fizic in urma unor
decorporalizari, trairile erau penibile, dandu-i senzatia patrunderii intr-o pestera umeda, rece si rau
mirositoare.
%e obicei, cand trebuia sa plece, se ducea sa stea intr-o casa mai izolata, unde sa nu fie deran"at.
(neori pleca el sus, alteori )eneau cei de sus in )izita la el.
intr-o )ara, ducandu-se intr-o comuna din "udetul +raila, a )azut o fata de 10 ani, cu un cap de papusa,
dar cu coloana )ertebrala inco)oiata ca o cobilita. Starea fetei l-a impresionat profund, nu-si putea lua
#andul de la suferinta ei si zicea, **Trebuie sa fi fost o #reseala a medicilor. &a nastere, cu forcepsul, i-or fi
atins un anumit centru.**
&a o comunicare, a primit raspuns la intrebarile lui, **Nu este nici o #reseala, ai sa )ezi in curand despre
ce este )orba. Peste putin timp s-a decorporalizat si a )azut ca intr-o alta )iata, fetita aceasta a fost o mare
)ra"itoare, care a facut multa suferinta celor din "ur si la re)enirea pe pamant, s-a autopedepsit, luandu-si
aceasta infirmitate.**
Nenea Misu a)ea destule suferinte - calculi renali, #atul, stomacul, picioarele si altele. %ar dupa o
suferinta care aparea mai pre#nant, puterea si inzestrarea lui sporeau.
Suferinta in #eneral, accelereaza )ibratiile, iar in acest )arte", materia isi ridica calitatea. Reziduurile
fiind inlaturate, corpul de)ine un cristal din ce in ce mai fin, cu simturi pe aceeasi masura, canal desc7is, apt
sa capteze din eter cele mai inalte sonoritati.
A a)ut clar)edere. Era suficient sa se #andeasca la cine)a si il si )edea unde era, ce facea in clipa
aceea. Mer#ea pe strada, ii )edea pe cei care pentru noi erau in)izibili, discuta cu ei, ii auzea, dar la un
moment dat, si-a dat seama ca nu mai poate sa-i distin#a pe cei )izibili de cei in)izibili, iar oamenii de pe
strada se uitau mirati la el, pentru ca ei nu )edeau cu cine se intretinea el si credeau ca )orbeste sin#ur. Si
atunci, i-a ru#at pe prietenii de sus, cu care era intr-o permanenta le#atura, sa-i ia acest dar, pentru ca pe
pamant e #reu sa ai asemenea insusiri, semenii te pot cosidera nebun 9adica nu e bun pentru #radul lor de
pre#atire si intele#ere:.
ei de Sus, Marii si +unii nostri prieteni, fratii nostri mai mari, ne-au a"utat prin el neinc7ipuit de mult,
direct sau indirect. Pentru orice #reutate, suferinta, )eneam si intrebam ce sa facem. %atele pe care ni le
spuneau, nu se potri)eau intotdeauna, timpul lor fiind diferit de al nostru, pe de o parte, iar pe de alta parte,
ei )edeau in final cum )a fi. %ar de realizat, se realiza asa cum ne spuneau ei.
Ne incura"au, ne sfatuiau, dar ne atra#eau atentia ca destinul este A& NOSTR( si NOI trebuie sa ni-1
traim ca sa putem e)olua.
Prin Nenea Misu, punte de le#atura intre cer si pamant, cei de sus cunosteau modul cum se desfasoara
e)enimentele mai mari sau mai mici de pe pamant prin prisma simturilor corpului fizic, isi completau si isi
imbo#ateau cunostintele despre modul de traire in trup fizic, prin simturi, a le#ilor di)ine.
Menirea lui a fost ca, prin ceea ce a facut, sa a"ute la sc7imbarea modului de #andire al semenilor sai,
asfel incat sa fie mai pre#atiti pentru perioada de sfarsit de ciclu in care am intrat si care )a produce mari
transformari pe planeta, multe fenomene uimitoare, #reu de acceptat pentru omul nepre#atit.
O parte dintre noi, cei care in ultimii D666 de ani au acumulat o anumita formula c7imica 9este )orba
de o anumita cantitate de fier : care se poate distin#e in culoarea aurei, )or pleca de pe pamant, intr-un alt
plan ener#etic. Acestia )or fi absorbiti ca de un ma#net, precum pilitura de fier. Plecarea se )a face cu
trupurile, pentru ca prin simturi, acesti oameni sa poata in)ata in continuare.
Mai aflam ca plecarea se )a face prin sc7imbarea frec)entei )ibratiilor. (n fel de nor ii )a incon"ura pe
cei ce trebuie sa plece si )or de)eni in)izibili. 'or fi multe intrebari si nedumeriri atunci, de aceea cei
pre#atiti in acest sens, impreuna cu cei din spatiu, )or cauta sa a"ute oamenii sa intelea#a aceste sc7imbari
aici, dar si in noua dimensiune unde )or mer#e, pentru ca multi )or fi nedumeriti, nu )or sti ce s-a intamplat
cu ei.
Totul este )ibratie, si lumina si caldura, culoarea, parfumul, #andurile, cu)intele, fiintele, tot, tot. u
cat calitatea unui lucru este mai buna, cu atat )ibratiile sunt mai inalte. Se spune in popor, **8u#e ca dracul de
tamaie.** %e ce. %racu reprezinta )ibratiile "oase, #rosolane, iar tamaia, )ibratiile inalte, superioare, pe care
)ibratiile "oase nu le pot suporta.
8iecare om pleacat de pe pamant, )a fi atras pe treapta de )ibratii corespunzatoare propriei lui
frec)ente )ibratorii, #radului sau de e)olutie. Nimeni nu )a putea sta mai sus sau mai "os de locul
corespunzator starii lui.
(N >AN% %E A%ANA RE(NOSTINTA SI PIOASA A%(ERE AMINTE, PENTR( NENEA
MIS(.
'oi inc7eia #rupa"ul de amintiri, cu cate)a fraze redate apro!imati), rostite de cei de Sus.
/2 mai 123/ - **'a spunem ca aici nu se spun lucruri numai pentru a satisface curiozitatea si dorinta
omului de a afla ce ar fi sau ce n-ar fi. Si )a spunem noi, ca )or fi lucruri in aceasta tara, care pentru oricare
fiinta omeneasca, nu )or fi decat o mirare si o intrebare. Si atunci, cine nu )a cunoaste aceasta tarisoara cu
numele de Romania. %i)initatea a 7otarat ca aici sa se formeze un detasament de oameni intrupati prin care
se )or cunoaste lucruri mari si inaltatoare.**
1; februarie 123/ - **are este dstinul acestei tari.**
**%e sus s-a 7arazit ca aici, in Romania, sa fie locul unde sa )ina la )iata spirite superioare, care prin
spiritualizare, sa a"ute omenirea in depasirea acestei mari cumpene, sfarsitul de ciclu.
NENEA MIS( N( A 8OST (N OAREARE NATI', (M S(NT M(&TI A&TII. E& A 8OST SI
ESTE O MARE &(MINA, O P(NTE %E &E>AT(RA INTRE ER SI PAMANT, INTR(PAT IN
AESTA TARA IN SOP(& PRE>ATIRII %R(M(&(I PENTR( MARI&E IN8APT(IRI
SPIRIT(A&E E 'OR A'EA &O IN ROMANIA.
%esi nu eram eu cea mai indicata sa scriu despre aceste lucruri, am dat curs cererii lui 'aleriu Popa,
considerand ca poate aceasta corespunde unei )reri mai inalte, de dincolo de noi. In #rupul nostru sunt
oameni dotati, cu condei, care ar fi putut contura mult mai bine si alte aspecte. Am scris ceea ce am cunoscut
eu, dupa puterea si priceperea mea, cu speranta de a le fi de folos celor insetati de ade)ar si cunoastere.
%upa 12A2, au aparut pe piata numeroase carti, care )in in a"utorul celor ce )or sa cunoasca ade)aruri
ascunse, dincolo de aparente, dincolo de ceea ce putem )edea si auzi.
S-a confirmat ceea ce parea incredibil. Ni se spuneau lucruri despre care noi nu puteam )orbi, ni se
spunea ca oamenii trebuie sa afle despre ele si ne intrebam adesea cum, raspunsul era de fiecare data acelasi,
**Prin mi"loacele )oastre de informare**, si ne era foarte #reu sa acceptam atunci o asemenea idee. %ar uite ca
a )enit si acest timp.
Tot mai multe lucrari cauta sa raspunda la intrebarile care framanta omenirea.
ert este ca omul reprezinta infinit mai mult decat putem )edea pri)indu-1 si este mult mai important
pentru osmos decat crede el insusi. 'enim la )iata inocenti, puri, a)and de la inceput dorinta de cunoastere.
Pornim pe drumul lun# si #reu al e)olutiei, in )arte"ul fenomenelor din lumea materiala, pierzandu-ne cu
incetul puritatea, dar dez)oltandu-ne inteli#enta, casti#and e!periente, dobandind puterea de a distin#e
binele de rau, iar din alt punct, incepe construirea constienta de sine.
Omul, cea mai inalta )eri#a pe scara )ietii, cea mai mare minune a creatiei, cea mai desa)arsita
ar7itectura, nu-i decat un mic uni)ers inte#rat or#anic in marele uni)ers, o particica dintr-un intre#, din
marele tot.
Etapele )ietii nu sunt decat trepte ale luptei pentru lumina, pentru inaltarea fiintei noastre catre
perfectiune.
%upa orice incercare mai #rea, ne simtim mai puternici, mai imbo#atiti sufleteste, mai caliti. Toate
relele )ietii a"uta la ridicarea noastra, la autodepasire. Suferintele psi7ice calesc caracterele, rafineaza
sentimentele. %urerea fizica dezlea#a in mod c7imic le#aturile care tin sufletul inlantuit in materie, il curata
de fluidele #rosolane, asa cum temperatura in caz de boala, semnaleaza e!istenta unor focare de infectie si le
distru#e. Este mi"locul creat de or#anism pentru autoaparare.
Intre trupul format din materie si care poate fi cercetat, analizat in laborator si sufletul care scapa inca
obiecti)arii cu a"utorul aparaturii stiintifice 9de"a sunt mai multe centre in lume care au creat aparate ce pun
in e)identa aura umana:, este o le#atura indestructibila. Prin intermediul simturilor fizice, sufletul in)ata, se
imbo#ateste cu cunostintele de care are ne)oie. Si ca sa intele#em mai bine le#atura dintre corp si suflet, sa
pri)im un pa7ar in care am pus nisip, acesta reprezentand in cazul nostru corpul fizic. Peste nisip turnam
apa. Spiritul este asemenea apei, care intrepatrunde nisipul, n-o mai )ezi, dar este acolo. Trupul este
instrumentul, na)a cu care sufletul pere#rineaza prin lumile materiale si trece din e!perienta in e!perienta,
pentru a in)ata si a se desa)arsi.
Sa nu dam insa trupului mai multa atentie decat i se cu)ine, in detrimentul sufletului, sa nu sacrificam
ceea ce este )esnic, nemuritor, in a)anta"ul a ceea ce este trecator, pieritor.
**Nimic prea mult**, spuneau unii filozofi din )ec7ime. Tot ce nu atin#e sau depaseste masura, este
daunator, ploua prea mult, a)em inundatii, ploua prea putin, a)em seceta. In toate trebuie pastrata masura,
cumpatarea, ec7ilibrul.
onstiinta omeneasca, sufletul, este adesea confundat cu unealta sa, trupul, 7aina pe care o poarta.
Omul ade)arat, nu este insa ceea ce se )ede in e!terior, corpul acesta de carne, pieritor, trecator. OM(&
A%E'ARAT, 'ESNI, NEM(RITOR, ESTE SANTEIA %I'INA, comoara sufletului ascunsa in
adancurile insondabile ale materiei. S-o cautam, s-o a"utam sa iasa la lumina. Se afla in noi iz)oare ascunse,
din care de fapt, pot sa tasneasca )aluri de )iata si iubire, de )irtuti, de puteri nemasurate. 8iinta ade)arata,
se creeaza ea insasi prin dez)oltarea #radata a fortelor care se afla ascunse in ea.
Pro#resul si ridicarea noastra interioara depind numai de eforturile si cura"ul fiecaruia, de ener#ia
consumata in abordarea )ietii. Sufletul omenesc are #ra)at in el simtul frumosului, al binelui, puterea de
iubire pana la sacrificiu, dar facultatile spirituale nu sunt e#al dez)oltate la toti oamenii si nu ies la lumina,
nu pot fi cunoscute, imbo#atite, decat atunci cand sunt puse la lucru.
Munca, truda, suferinta, slefuiesc simturile, le curata de z#ura care le incatuseaza, le sensibilizeaza si
infrumuseteaza.
Omul nu este facut sa )e#eteze ca un muce#ai sau sa se iroseasca intr-o lupta in)ersunata a tuturor
contra tuturor, sa promo)eze )iolenta, siretenia, ura. Ima#inati-)a un fier de plu# cumparat si pus la pastrare
intr-o ma#azie si uitat acolo. %eparte de a se conser)a, el se inne#reste, ru#ineste si se de#radeaza. um ar
arata daca ar fi folosit la arat o#oarele, la rasturnat brazdele. 8rumos si stralucitor, si cu cat o#orul )a fi mai
batatorit si munca mai #rea, cu atat fierul plu#ului )a straluci mai puternic.
Preocuparea pentru autoperfectionare interioara, trebuie sa fie reala, nu numai teoretica, altfel ne
pierdem in iluzii fara suport. Prin tot ceea ce facem, faptele noastre, #andurile noastre bune sau rele, ne
construim propria fiinta morala. Repetarea unor obiceiuri, bune sau rele, se transforma cu timpul in facultati
ale sufletului. auza multora din suferintele noastre se afla in interiorul nostru, isi au sediul, iz)orul in noi.
Aceasta inseamna ca noi am incalcat le#ea armoniei, ca suntem in dezacord cu ea, dar in loc sa ne intoarcem
pri)irea catre interiorul nostru, sa cautam in noi cauzele acestor suferinte, le atribuim moti)e e!terioare.
Putem fu#i dintr-o casa insalubra, de un loc de munca incon)enabil, de o companie suparatoare, dar de
noi, nu putem fu#i. Oriunde ne-am duce, lipsa de armonie din noi ne insoteste.
Intorcandu-ne pri)irea mai mult asupra noastra, autocenzurandu-ne pornirile, #andurile, faptele, ne
putem ameliora fiinta interioara. %istantandu-ne de noi, pri)indu-ne comportamentul asa cum pri)esti o
pictura, mai de departe, ca s-o poti intele#e, )om putea sa ne cunoastem si sa ne a"utam sin#uri. Tot in acest
scop, putem incerca sa punem pe seama altcui)a faptele noastre, apoi sa le "udecam ca si cum n-ar fi ale
noastre, ci ca pe ale altuia, pentru ca de obicei, pe cat suntem de e!i#enti si critici cu altii, cu atat noua ne
#asim intotdeauna scuze, "ustificari.
Sa nu condamnam durerea, ea sin#ura ne smul#e din indiferenta, ne slefuieste simturile si modeleaza
sufletul. %aca nu s-ar cunoaste, cine ar putea spune ca fluturele cu aripi splendid colorate, pro)ine din
cristalida fara forma in care s-a inc7is o omida.
Asemenea cristalidei, corpul omenesc, cu imbracamintea sa de carne, se reintoarce in laboratorul
naturii, pentru ca el apartine pamantului, iar sufletul isi ia zborul catre locul sau de ori#ine, luand cu el doar
zestrea faptelor acumulata de trecerea prin lume. Si bo#atia materiala si saracia, sunt incercari prin care
trecem. elor carora li se da mult, li se cere mult. Sa nu-iin)idiem.
Si filozoful #erman Nietzsc7e a #andit la un model de om, un supraom, frumos, destept si rau, care sa
asupreasca tot ce e nearian in folosul rasei superioare, cand de fapt, a)ea un model de supraom, bun, intelept,
care s-a "ertfit pentru binele tuturor, si acesta era Iisus, pe care-1 ne#a. Suntem parte din creatie si tot ce
e!ista, mineral, planta, animal, fac parte impreuna cu noi din armonia cosmica, iar scopul e!istentei noastre,
este de a constientiza la ni)el cosmic, I(+IREA. Sa a"un#em sa iubim tot ce este creat, sa ne zidim pe noi
cei ade)arati cu caramizile iubirii, bunatatii, milei, tolerantei, in#aduintei, buna)ointei, #enerozitatii, etc...,
iubind totul, in)atand de la toate.
E!ista in lirica nor)e#iana, o poezie de o mare frumusete si profunda intelepciune, intitulata, **in)ata de
la toate**.
**In)ata de la toate, ca toate-ti sunt surori, in)ata de la flacari, ce-a)em de ars in noi, in)ata de la ape sa
nu dai inapoi 9sa ai statornic drum:, in)ata de la pasari sa fii mereu in zbor.**
Eufrosina +alan, +ucuresti, noiembrie 1226.
CAPITOLUL VIII - NU VA $UCATI CU VIATA VOASTRA.
Sfarsit de )ara in +ucurestiul anului 1225. Am aflat de la cati)a tineri care il cautau pe nenea Popa ca
intr-una din zilele urmatoare )a a)ea loc o intalnire cu parintele Ar#atu la sc7itul %ar)ari. Am cautat sa-mi
fac timp pentru a participa si eu la aceasta serata de spiritualitate romaneasca, asa ca in ziua respecti)a, am
a"uns acolo cam cu un sfert de ora inainte de incepere.
Sc7itul e asezat pe o straduta laturalnica, pe lan#a **Scoala entrala** din apropierea parcului **>radina
Icoanei**, o zona pitoreasca, intr-un loc linistit si mai retras, care te transpune pe nesimtite in atmosfera unui
+ucuresti din anii 1266. and am a"uns pe straduta cu pricina, in fata intrarii in curtea sc7itului, o mare de
oameni se in#7esuia sa patrunda inauntru in speranta de a mai #asi un loc liber. Nu mai erau. A )enit randul
zidurilor impre"muitoare. ei care se puteau catara au #asit acolo un locusor de unde sa poata )edea si auzi.
(rcand pe niste scari laturalnice a unei constructii ane!e a sc7itului, am a"uns si eu pe un fel de
platforma unita cu unul din ziduri, si de acolo pe zid, ocupand un loc destul de confortabil, dar cum acest
**amplasament** fusese obser)at si de altii, in curand in#7esuiala s-a marit, iar cu)antul confortabil era de"a
amintire. Totusi am reusit sa ma mentin pe **pozitie**. %e ce. 8iinca in curand, or#anizatorii si #azdele,
depasiti de situatie, de pu7oiul de lume care se adunase in curte si pe zidurile din "ur, incepusera sa insiste,
)orbind la microfon, sa ne dam "os de pe ziduri, ca se pot prabusi sub #reutatea noastra. %upa mai multe
insistente, cei )eniti mai la urma au trebuit sa se dea "os. Eu am scapat. Era o forfota plina de nerabdare.
Erau oameni in )arsta, simpli, intelectuali, studenti, ele)i. (rma sa )ina parintele Ar#atu care sa poarte o
discutie cu publicul pe tema unui film facut cu dansul la manastirea ernica, despre farmece si )ra"i.
In fine a aparut si parintele. ei de "os se in#7esuiau in "urul lui, abia mai putea sa mear#a, pana ce la
urma a a"uns cu #reu la locul ce ii fusese rezer)at. 'azand acea multime de oameni care cu #reu se
desprindeau de el, mi-am adus aminte de )orbele lui nenea Popa, **8ereste-te sa te fericeasca lumea-** %ar
daca ai misiune, n-ai incotro.
%upa ce ne-a salutat si ne-a urat bun )enit, a spus, **Nu uitati, ca pentru unii, in aceasta seara, aici,
poate sa fie un loc de inaltare sufleteasca. Asa )a doresc, ca toata lucrarea 9serata or#anizata: aceasta sa fie
facuta cu %umezeu inainte. %umezeu sa )a a"ute-**
Apoi am )azut filmul, parintele a raspuns la intrebari si ne-a impartasit cate ce)a din e!perienta lui de
)iata preoteasca. ele prezentate si po)estite in acea seara de parinte si cei inter)ie)ati ce fusesera )indecati,
erau o confirmare in plus, de necrezut poate pentru unii, ca farmecele si )ra"itoria sunt o realitate a lumii in
care traim.
Prin tot ce ne spunea si felul cum raspundea la intrebari, ne indemna la o )iata curata, crestineasca, si
ne si arata cum putem realiza aceasta. Mi-era dra# si imi incalzea inima daruirea cu care isi traia menirea de
preot.
Era o seara de )ara minunata. u totii eram in curtea sc7itului, in aer liber, cu cerul instelat deasupra
capului.
&a un moment dat, cine)a din multime a pus o intrebare le#ata de practicile spirituale Co#7ine.
Impotri)irea si respin#erea cate#orica a oricaror forme si metode de ele)are psi7ica si fizica ce pro)in din
aceste te7nici milenare, m-a surprins si m-a pus oarecum pe #anduri. Apoi, ascultand urmatoarele intrebari,
raspunsuri si comentarii, am uitat de nedumerirea mea si m-am bucurat pana la sfarsit de acea seara in care
aflasem atatea lucruri noi.
A"uns acasa, am stat putin de )orba cu nenea Popa despre ce )azusem si ascultasem, apoi m-am dus in
camera mea sa ma culc. %ar somnul nu )enea. Mi-am adus aminte de atitudinea parintelui fata de practicile
asiatice, de la care eu in)atasem multe lucruri ce-mi erau de folos, le#ate de dezinto!icarea corpului, de post,
de te7nici de meditatie, de cunoasterea corpului ener#etic al omului. **%a**, imi ziceam, din punct de )edere
strict do#matic poate a)ea dreptate, dar e!perienta )ietii imi arata si altce)a. itisem multe carti despre
principiile si modul de )iata al Co#7inilor, al budistilor, al spiritualistilor, despre )iata unor in)atatori
spirituali indieni, despre cercetari stiintifice moderne in domeniul spiritual, etc.
Toate m-au a"utat sa-mi lar#esc orizontul cunoasterii, sa intele# mai mult din semnificatia cu)antului
spiritualitate si care ar fi posibilele drumuri de urmat.
M-au con)ins mai mult decat alte lucrari ca tot ce fac, de la #and, )orba, fapta, mi se inre#istreaza si
sunt direct raspunzator, ca pentru tot ce mi se intampla principalul )ino)at sunt eu, ca %umnezeu nu
pedepseste pe nimeni, ca ceea ce traiesc in prezent este consecinta comportamentului meu din trecut si in
acelasi timp, **azi**, prin felul cum #andesc si traiesc, imi pre#atesc )iitorul.
Toate acestea m-au a"utat sa intele# mai bine +iblia, sa incep sa ma apropii de mesa"ul lui Iisus, fiind
mai atent la moti)ele pentru care traiesc si in masura puterilor mele sa incerc sa-mi corectez #reselile. M-au
a"utat sa pastrez )ie dorinta de cautare. Poate pentru unii este de a"uns +iblia. red ca ea poate fi inteleasa
mai profund prin re)elatie. Insa eu deocamdata nu am a"uns la asa ce)a. Si atunci mi-e la indemana calea
studiului, al muncii, al e!perimentarii. Este benefica cunoasterea e!perentei a cator mai multi maestrii
spirituali, din toata lumea, din toate timpurile. Astfel, prin comparatie, studiu si practica, putem incepe sa
aflam cine suntem, de unde )enim si unde mer#em. %aca am luat de la unul o sin#ura idee, pe care punand-o
in practica ma face sa fiu mai bun fata de mine si fata de semeni, atunci este un bun casti#at. 8iind un om
mai bun, automat sunt si un crestin mai bun.
'remurile pe care le traim ne pun in fata unor fenomene si manifestari ce cu #reu pot fi e!plicate si
acceptate c7iar si de stiinta. %ar pentru ca ele apar cu repetabilitate, stiinta nu le mai poate i#nora.
Recunoaste e!istenta lor si cauta sa le studieze, sa le intelea#a. Aceste fenomene sunt si in afara omului, dar
sunt si oameni-fenomen, contemporani cu noi, tot mai multi. Ei ne )orbesc si fac demonstratii. %aca ii
ascultam, obser)am ca, desi nu se cunosc, unii fiind din tari diferite, afirma adesea idei asemanatoare sau
c7iar identice uneori, care e!plica )remurile pe care le traim, fenomenele ce au loc si semnificatia lor. %aca
#asim aceeasi afirmatie, la autori diferiti, independenti unul de altul, inseamna ca acea idee e )eridica.
Oamenii au ne)oie de e!plicatii. O desc7idere in acest sens din partea preotilor ar fi de bun au#ur
pentru o cat mai buna intele#ere intre enoriasi si reprezentantii bisericii. In multe alte tari acest lucru se
intimpla. &a &ourdes, in 8ranta, Med"u#or"e, in fosta Hu#osla)ie, in %amasc, in 8ilipine, +razilia si in multe
alte locuri. Aici, preotii colaboreaza cu medici si oameni de stiinta pentru a obiecti)a si autentifica aceste
manifestari ce depasesc sfera normalului, or#anizand impreuna o acti)itate comuna, in slu"ba lui %umezeu,
a"utand semenii prin )indecari si educatie. Si la noi in tara apar tot mai multi oameni cu proprietati
bioener#etice deosebite, confirmati prin metode stiintifice si )erificati prin rezultatele benefice obtinute. Ei
pot si trebuie sa colaboreze cu biserica noastra stramoseasca umarind un scop comun, a"utorarea si
imbunatatirea cunostintelor semenilor, a modului de #andire si comportament. aci nici o )indecare nu-si
atin#e pe deplin scopul daca nu are la baza o terapie educationala.
%e ce tinerii si multi altii se duc la Co#a sau de ce urmeaza alte forme si cursuri de spiritualizare. e ii
atra#e acolo. e au acesti maestri si nu a)em noi, crestinii si o parte din preotii ortodocsi......
%ar, pe lan#a aspectele benefice, e!ista si #reseli ale modului cum intele# si se comporta unii tineri,
adepti ai practicilor orientale.
Noi nu )enim intamplator intr-o anumita tara, familie, in anumite conditii de cultura si ci)ilizatie.
Toate acestea sunt determinate de pro#ramul pe care noi l-am ales inainte de a )eni la )iata. 8aptul ca m-am
nascut in Romania, in reli#ia crestina, reprezinta coordonatele principale ale dez)oltarii mele spirituale, pe
care trebuie sa le cunosc, sa le intele# si sa le imbo#atesc cu propria mea e!perienta, daca ea se do)edeste
benefica, autentica. Eu pot cunoaste din spiritualitatea intre#ii lumi, pot in)ata de la toate reli#iile, de la toti
maestrii spirituali fata de care simt afinitate, dar sa am mereu in )edere cele zece porunci din in)atatura
crestina. %aca m-am nascut in Romania, daca sunt botezat in reli#ia crestina, cred ca este corect sa traiesc si
sa mor roman si crestin.
Mi-aduc aminte de #andirea lui nenea Popa, ** %aca prin acumularile mele din toate domeniile, de la
orice forma de spiritualizare, reusesc sa fac sa se )orbeasca despre mine prin faptele mele bune mai mult
c7iar si decat despre unii preoti, inseamna ca aceste acumulari pot fi preluate in sistemul nostru reli#ios, caci
orice reli#ie urmareste sa se )orbeasca despre ea prin faptele bune ale credinciosilor sai. **
%esi accepta Co#a, )azand in ea o metoda de autocunoastere, era impotri)a depasirii limitei de
toleranta a normelor morale ale colecti)itatii si reli#iei in care traim. Milita insa din tot sufletul pentru
conlucrarea dintre semenii nostri cu proprietati e!trasenzoriale si biserica crestina.
Baideti sa incercam ca preotii nostri, impreuna cu medici si acesti oameni cu proprietati sa formeze
ec7ipe care sa lucreze impreuna. 8ara indoiala ca )or )eni mult mai multi oameni ia biserica decat inainte.
e s-ar intampla daca, de e!emplu, intr-o mare biserica din raio)a sau din +ucuresti, alaturi de preot )a
)orbi si &a)inia Tatomir, iar la sfarsit )a face si cate)a demonstratii. u si#uranta biserica se )a umple de o
multime de oameni care pana atunci nu )enisera 9mai ales tineri, ele)i, studenti:. N-ar fi bine. +a ar fi foarte
bine- A)em acesti oameni printre noi, daruiti noua, romani. Baideti atunci sa-i a"utam sa ne a"ute. +iserici
din tarile )ecine au inteles acest lucru si il practica cu rezultate foarte bune.
Aceste #anduri mi-au adus aminte de cate)a pasa"e din +iblie, care )in parca sa confirme realitatea
acestor probleme. Iata care sunt,
Matei
ap. /0,
- )er.15,** Si mai este ca un om care, plecand departe, si-a c7emat slu#ile si le-a dat pe mana a)utia sa. **
- )er.10,** (nuia i-a dat cinci talanti, altuia doi, altuia unul, fiecaruia dupa puterea lui si a plecat.**
- )er.1D,** indata, mer#and, cel ce luase cinci talanti a lucrat cu ei si a casti#at alti cinci talanti.**
- )er.13,** %e asemenea si cel cu doi a casti#at alti doi. **
- )er.1A,** Iar cel ce luase un talant s-a dus, a sapat o #roapa in pamant si a ascuns ar#intul stapanului
sau.**
- )er.12,** %upa multa )reme a )enit si stapanul acelor slu#i si a facut socoteala cu ele. **
- )er./6,** Si apropiindu-se cel care luase cinici talanti, a adus alti cinci talanti, zicand, %oamne, cinci
talanti mi-ai dat, iata alti cinci talanti am casti#at cu ei.**
- )er./1,** @is-a lui stapanul, +ine, slu#a buna si credincioasa, peste putine ai fost credincioasa, peste
multe te )oi pune4 intra intru bucuria domnului tau.**
- )er.//,** Apropiindu-se si cel cu doi talanti, a zis, %oamne, doi talanti mi-ai dat, iata alti doi talanti am
casti#at cu ei. **
- )er./;.,** @is-a lui stapanul, +ine, slu#a buna si credincioasa, peste putine ai fost credincioasa, peste
multe te )oi pune4 intra intru bucuria domnului tau.**
- )er./5,** Apropiindu-se apoi si cel care primise un talant, a zis, %oamne, te-am stiut ca esti om aspru,
care seceri unde n-ai semanat si aduni de unde n-ai imprastiat.**
- )er./0,** Si temandu-ma, m-am dus de am ascuns talantul tau in pamant4 iata ai ce este al tau.**
- )er./D,** Si raspunzand stapanul sau i-a zis, Slu#a )icleana si lenesa, stiai ca secer unde n-am semanat
si adun de unde n-am imprastiat.**
- )er./3,** Se cu)enea deci ca tu sa pui banii mei la zarafi, si eu, )enind, as fi luat ce este al meu cu
dobanda.**
- )er./A,** &uati deci de la el talantul si dati-1 celui ce are zece talanti.**
- )er.;6,** Iar pe slu#a netrebnica aruncati-o intru intunericul cel mai din afara...**
Iisus a )enit pe pamant acum /666 de ani sa aduca oamenilor noi in)ataturi, un nou cod moral, o
reli#ie bazata pe iubire, iertare, toleranta, dar si fermitate in apararea acestor )alori spirituale.
Apostolii au cuprins in scrierile lor aceste in)ataturi care au de)enit norme orientati)e pentru )iata
noastra. Ele au fost scrise acum aproape /666 de ani, in concordanta cu ni)elul de pre#atire al oamenilor de
atunci, cu starea economica si sociala de atunci, )orbind in limba"ul culturii si ci)ilizatiei de acum /666 de
ani, din acele locuri. Toate acestea sunt talantii pe care Stapanul ni i-a lasat cand a plecat.
El se )a intoarce. Si cu si#uranta ne )a intreba ce am facut cu ce ne-a lasat. um am #ospodarit a)erea
ce ne-a fost lasata in #ri"a.
Si atunci preotii nostri in ce postura )or fi. A celui care a primit cinci talanti si a inapoiat zece sau a
celui care un talant a primit, unul a dat inapoi.
Adica, in)atatura lasata cum am inteles-o, cum am trait-o, cum am dez)oltat-o tinand cont de realitatea
psi7ica si fizica a lumii in care traim. um reusim sa inte#ram in educatia crestina cultura si ci)ilizatia
anului /666, limba"ul si preocuparile oamenilor din acest timp, fenomenele si curentele de #andire care
framanta omenirea. um #asim acele forme de colaborare intre credinta si stiinta care sa ne faca sa fim mai
buni.
'a doresc, buni preoti, ca la )enirea Stapanului, sa a)eti in palme mai multi talanti decat )-a lasat.
and am dat titlul acestui capitol, #andul mi-a fost la doua poze 9plansele 53, 5A: ale unor oameni,
ima#ini pe care nu le )oi uita toata )iata.
(nde)a, intr-un sat, intr-un loc uitat de lume, traieste un om. Prima oara cand am )azut poza nu mi-am
dat seama ce reprezinta. apul este cat corpul. Este de o inteli#enta deosebita. +ate la sa7 prin telefon pe
sa7isti profesionisti. A in)atat sin#ur limbi straine. Odata, intalnind un om, a aflat raspuns la intrebarea ce il
framanta de-o )iata, ** %e ce soarta il napastuise in 7alul asta.** Pentru ca in una din )ietile trecute fusese un
barbat foarte frumos si inteli#ent din care cauza era tare mandru si or#olios, facand pe multi din "urul lui sa
sufere, iar in plus a comandat si crime.
unoscand acestea, dintr-o data isi intele#e in alta lumina e!istenta si spune, **%oamne, iti multumesc,
caci acuma stiu. A"uta-ma te ro# sa-mi duc la bun sfarsit aceasta )iata, ca sa ispasesc cat mai mult din
#reselile facute in trecut.**
ealalta ima#ine reprezinta un copil care s-a nascut fara maini si fara picioare. El este ori#inar din
Bon# Ion# si a dobandit aceasta infirmitate datorita unui c7iureta" nereusit pe care mama sa l-a facut, caci
nu dorea acest copil. %upa nastere, parintii l-au abandonat in maternitate, in )ederea unei e)entuale adoptii.
Se afla de patru ani intr-un orfelinat, cand a fost adoptat de o familie de canadieni care mai a)ea 1A copii
infiati, aducandu-1 si pe el in anada.
+rian >ia)edoni 9in ima#ine:, cel care i-a proiectat bratele si picioarele mioelectrice, spune despre
%annC Osborne, copilul infirm, **and l-am cunoscut era rusinos si timid. Acum )orbeste ca o furtuna. Este
increzator si plin de cura".** +aiatul mer#e la o scoala publica obisnuita, a)and multi prieteni printre cole#i.
Pe la )arsta de 11 ani, micutul Osborne a inceput sa po)esteasca tot felul de intamplari care s-au petrecut
inainte de 123D in NeL Hor?, in Statele (nite, desi el nu fusese nici macar o zi acolo. El pretinde ca a
cunoscut foarte bine un oarecare Kimmi olt, antreprenor, descriind cu lu! de amanunte perioade din )iata
acestuia. %annC cunoa.te numele a peste /6 de persoane care erau rude sau prieteni apropiati domnului olt.
Acest caz a intrat in atentia profesorului de psi7iatrie Ian Ste)enson, de la (ni)ersitatea 'ir#inia din
7arlottes)ille, care a )erificat afirmatiile copilului. %intr-un numar de D; de cazuri studiate de profesor, D6
s-au do)edit a fi autentice. El crede ca cele relatate de copil sunt in le#atura cu )iata sa anterioara, caci
KimmC olt este mort. Acesta s-a sinucis in 123D, deoarece pierduse la bursa, aruncandu-se de pe unul din
cele dou. turnuri ale lui Morld Trade enter +uildin#, din Man7attan, NeL Hor?.