FACULTATEA DE STIINTE SOCIO UMANE

SPECIALIZAREA PSIHOLOGIE
REFERAT SUPLIMENTAR LA
PSIHOLOGIA
PERSONALITATII
Sigmund Freud Mecanisme de aarare
S!uden!" #ar$u G%e&rg%i!a L&redana

C&nce!e'e id( eg& si suereg& in si%ana'i)a
Potrivit !e&riei s!ruc!ura'e sau !e&riei ins!an!e'&r, Freud a presupus ca aparatul psihic sau mintea
umana este impartita in trei instante: Eg& (Eu), Suereg& (Supra-Eu* si Id (Sine sau Se).
Id sau Sine'e +Se,u'* exista in subconstient si este responsabil pentru transformarea necesitatilor
umane primordiale in forte motivationale, sau instincte, numite dorinte de catre Freud. ceste
transformari au fost numite procese primare. Sinele functionea!a potrivit principiului placerii, sau a
satisfacerii necesitatii imediate: foame, sete, sex, evitarea durerii, etc. "n vi!iunea psihanalitica, nou-
nascutul este repre!entarea pura a seului - acesta plan#e instinctiv ori de cate ori ii este foame sau vrea
sa fie curat, desi nu stie exact de ce plan#e.
Se-ul include continuturi ereditare (instincte) si dobandite (re!ultatul refularii), si repre!inta i)-&ru' de
energie a' si%icu'ui uman, precum si ba!a din care se nasc eul si supraeul, sub influenta lumii
externe. $otodata, se-ul intra in conflict cu eul si supraeul.
Eg& sau Eu' re!ida cu preponderenta in constient, este le#at de realitate prin simturi si are rolul de a
materiali!a dorintele seului. ceasta activitate de re!olvare a problemelor se numeste functie
secundara. Spre deosebire de sine, care functionea!a pe principiul satisfacerii imediate a cerintelor, eul
functionea!a pe principiul realitatii: satisfacerea dorintei in momentul in care se #asesc resursele
adecvate.
Eul cuprinde functiile psihice precum #andirea, toleranta, testarea realitatii, controlul, planificarea,
apararea, sinte!a informatiilor, functionarea intelectuala si memoria. Eul repre!inta ratiunea si bunul
simt, in opo!itie cu pasiunea, repre!entata de sine (id).
"n dia#rama modelelor structurale si topo#rafice ale mintii, Freud pre!inta continutul eului ca aflandu-
se %umatate in constient, un sfert in preconstient si celalalt sfert in subconstient.
Suereg& sau Sura,Eu' re!ida cu preponderenta in preconstient. Potrivit lui Freud, supraeul se naste
din c&m'e.u' &ediian, prin iden!i/icarea cu arin!e'e de acelasi sex. Prin aceasta identificare
copilul interiori!ea!a re#ulile impuse de parinte. "n perioada de latenta sexuala supraeul achi!itionea!a
si normele si valorile morale ce diri%ea!a eul in actiunea sa de combatere a sinelui. Supraeul comunica
cerintele sale eului prin sentimente de mandrie, rusine, culpabilitate, etc.
O ar!e a suereu'ui es!e /&rma!a din valorile inspirate de parinti, profesori, mentori( cu a'!e
cu-in!e constiinta umana.
& a doua parte a supraeului este Ego ideal sau Eul ideal - informatiile despre ceea ce este bine sau ce
ar trebui sa faca o persoana' cu alte cuvinte, ima#inea interioara la care fiecare dintre noi aspiram.
Mecanisme'e de aarare a'e eu'ui +eg&*
(ecanismele de defensa identificate in psihanali!a repre!inta r&cedee'e si%ice rin care eu' es!e
mena0a! de c&n/run!area direc!a cu c&n!inu!u' su$c&ns!ien!u'ui( adica u'siuni'e si re/u'ari'e.
ceste mecanisme de aparare ofera un refu#iu in fata situatiilor la care nu putem face fata. sta!i lista
mecanismelor de defensa este uriasa si nu exista un conses in privinta numarului acestora. Printre
primele identificate se numara:
Negarea realitatii psihice interne presupune in acelasi timp afirmarea existentei acesteia - nu poti
ne#a decat ceva ce exista. stfel refularile patrund in constient sub forma ne#ata. )ecunoasterea
acestor #anduri si dorinte reprimate ar produce o stare anxioasa extrema.
Re/u'area este cel mai vechi, mai important si mai cunoscut mecanism defensiv in psihanali!a, acest
concept nascandu-se odata cu cel de subconstient. Prin procesul de refulare sunt pastrate in
subconstient toate acele repre!entari pulsionale inter!ise de supraeu. )efularea este un mecanism de
ba!a in nevro!a, dar si un proces normal in viata cotidiana.
"n #eneral, se presupune ca sunt refulate acele experiente din copilarie care ar duce la un de!echilibru al
psihicului imatur al copilului. Potrivit lui Freud, psihanali!a are rolul de a aduce si a prelucra la nivel
constient conflictul refulat, pentru a putea fi condamnat.
Iden!i/icarea este situatia in care eul unei persoane preia in mod inconstient anumite trasaturi de la
alta persoana. *n exemplu este lesinul cu caracter isteric al fiului cu tatal decedat. & forma de
identificare este identificarea cu a#resorul, un mi%loc de aparare utili!at in relatiile cu obiectele lumii
exterioare carora subiectul nu poate sa le faca fata. *n exemplu este cel al victimei care se transforma
in a#resor.
De'asarea repre!inta asocierea unei incarcaturi afective cu un obiect sau eveniment aflat in intr-o
relatie de conti#uitate cu cele initiale care au provocat starea afectiva. *n exemplu este cel al parintelui
care isi descarca nervii pe copil, atunci cand a fost pus intr-o situatie frustranta de catre sef la serviciu.
Su$'imarea se refera la transformarea impulsurilor instinctuale in activitati acceptate de societate,
cum ar fi utili!area ener#iei instinctului sexual in scopuri artistice, sau a impulsurilor a#resive intr-un
sport.
Pr&iec!ia este atribuirea propriilor caracteristici, sentimente, dorinte sau trasaturi de caracter pe care
nu ni le dorim sau nu le cunoastem, unor obiecte sau persoane din exterior.
Ra!i&na'i)area este procedeul prin care incercam sa dam o explicatie lo#ica sau acceptabila din punct
de vedere moral unor inclinatii, manifestari sau sentimente considerate inacceptabile si a caror cau!a nu
este perceputa.
Regresiunea este procesul de intoarcere la un stadiu de de!voltare psihica anterior, fie ca este vorba
despre #andire, sentiment sau comportament. *n exemplu este divortul intentat de sot, pentru a se
casatori cu o iubita din tinerete.
F&rma!iunea reac!i&na'a repre!inta de!voltarea unei atitudini sau comportament in sens opus cu o
tendinta instinctuala refulata. +e exemplu, manifestarea unei obsesii pentru curatenie poate ascunde
dorinta perversiunilor sexuale.
(ecanismele de aparare descrise in psihanali!a nu implica neaparat patolo#icul. cestea fac parte din
sistemul Eului si ser-esc 'a ada!are si sunt in mod normal folosite in viata de !i cu !i, care fara ele ar
fi imposibila sau prea an#oasanta. Starea patolo#ica apare atunci cand, prin ri#iditate si utili!are
persistenta, aceste mecanisme devin o piedica in #andire si actiune, producand un comportament
inadaptat.