S citeti nu nseamn niciodat altceva dect s fixezi un punct ca s nu fii sedus, i ruinat, de incontrolabila alunecare a lumii.

Unele cri se citesc n buctrie, altele, n salon. O carte bun se citete oriunde.
Iubirea este suprema lege a universului: lege misterioas care guverneaz i ornduiete totul, de la atomul nensufleit pn la fiinele
raionale: de la ea pleac i spre ea converg, ca spre un centru de irezistibil atracie, toate gndurile i aciunile noastre.
Iubirea este coloana care susine lumea s nu se prbueasc... i s se sting pentru totdeauna. Un capt se spriin n inima !mntului,
cellalt se nal i se pierde n nesfritul Universului.
"xist o art # arta cuvntului # care nu are limite: poezia.
Crile sunt cruii civiizaiei. $r cri, istoria e mut, literatura nu are glas, tiina paralizat, iar gndirea i meditaia suspendate.
Literatura este o minune, o lume virtuala pe care daca esti inzestrat poti s-o transformi in realitate, poti s-o faci palpabila, poate sa devina
dublul tau, inima ta care bate cu ecou in cititorul ala ipotetic pentru care scrii, caruia incerci sa-i oferi o alta lume mai reala si mai frumoasa
decat cea adevarata.
Talentul este un dar dumnezeiesc, neaparat, insa singur fara truda, fara foarte multa truda, ramane sterp. Un sfert de talent si trei sferturi
de munca vor naste o opera de arta.
Studiind opera unui scriitor, studiem sufletul scriitorului insusi.
Luceafrul este un poem filozofic, n care tema condiiei omului de geniu capt o strlucire desvrit. Luceafrul este
un poem al vocilor poetului, un poem al mtilor, deoarece poetul se proiecteaz n diferite ipostaze lirice. Eminescu s-a
imaginat pe sine n primul rnd n Luceafrul su !perion, geniul care caut suprema clip de fericire fr s fie neles i
rmnnd la locul su separat de societatea din "ur. Eminescu s-a imaginat ns i n c#ipul lui $tlin, pmnteanul
o%inuit care triete din prima clip a dragostei. &%orul Luceafrului spre $reator este un z%or sim%olic, mintal, avnd
semnificaia a"ungerii geniului la contiina sa de nemuritor. &%orul nseamn contientizarea de ctre !perion a condiiei
sale superioare, geniale' (n cer de stele dedesu%t, ) *easupra-i cer de stele + ) ,rea un fulger ne-ntrerupt ) -tcitor
printre ele. &%orul are loc din finit n infinit. !perion a aspirat la o comunicare prin iu%ire cu oamenii o%inuii, dar acest
lucru, nefiind posi%il, l influeneaz s neleag condiia de geniu nemuritor' $e-i pas ie, c#ip de lut, ) *e c-o fi eu sau
altul. ) /rind n cercul vostru strmt ) 0orocul v petrece, ) $i eu n lumea mea m simt ) 0emuritor i rece. 1ersurile
e2prim amrciunea, dezamgirea omului superior, neneles de oamenii o%inuii. $on"uncia adversativ ci e2prim
opoziia fundamental dintre geniu i oamenii o%inuii. 0emuritor i rece sugereaz nsingurarea orgolioas 3mndr4 a
geniului. 5inalul tipic 6#open#auerean, tonul este de o senintate rece a titanului nfrnt n aventurile sale, izolat i neneles
n superioritatea sa.6uperioritatea Luceafrului este contientizat inclusiv de $tlina, prin e2primarea propriei neputine
de a ptrunde n lumea ideilor nalte ale astrului' 7n veci l voi iu%i i-n veci ) 1a rmne departe8. Luceafrul pleac spre
*emiurg pentru a-i cere acestuia dezlegarea de nemurire 36-a rupt din locul lui de sus ) ,ierind mai multe zile4. *emiurgul
nu l las, deoarece tie c locul Luceafrului nu este cu o fiin inferioar, ci pe %olta cereasc. 6etea de cunoatere a omului
de geniu l provoac s fac orice sacrificiu' -eia-mi al nemuririi nim% ) 9i focul din privire, ) 9i pentru toate d-mi n
sc#im% ) : or de iu%ire8. *emiurgul refuz dorina lui !perion prin e2primarea ideii c omul este muritor, nu-i poate
determina propriul destin i se %azeaz pe noroc, n comparaie 3antitez4 cu omul de geniu, capa%il de a mplini idealuri
nalte, care-l fac nemuritor, dar i neneles de societate' Ei doar au stele cu noroc ) 9i prigoniri de soarte ) 0oi nu avem nici
timp, nici loc, ) 9i nu cunoatem moarte. ;deea dualitii e2isteniale, aceea c e2istena uman este alctuit din via i
moarte, este unul din argumentele *emiurgului n a-l convinge pe !perion s renune la ideea de a deveni muritor' $ci
toi se nasc spre a muri ) 9i mor spre a se nate. *emiurgul respinge cu fermitate dorina lui !perion, moartea nu se
poate8, e2primndu-i profundul dispre pentru aceast lume superficial, mesc#in, care nu merit sacrificiul omului de
geniu' 9i pentru cine vrei s mori. ) 7ntoarce-te, te-ndreapt ) 6pre acel pmnt rtcitor ) 9i vezi ce te ateapt. ,e %un
dreptate, !perion este dezamgit de privelitea care o are cnd se ntoarce pe pmnt. <stfel #otrte s rmn printre ai
lui, pe %olta cereasc.*emiurgul reprezint a%solutul, ideea de materie universal, superior organizat. !perion este forma
individualizat a a%solutului. *orina lui de a o%ine dezlegarea individualizat a a%solutului. *orina lui de a o%ine
dezlegarea de nemurire reprezint dorina de a o%ine alt structur. -efuzul demiurgului este imposi%ilitatea o%iectiv de a
mai co%or treptele de organizare a materiei universale. $onsecvena n atitudinea lui !perion reprezint concluzia final'
i geniul are o limit de cunoatere.
GLOSSA Poezia lui Eminescu reprezinta o culme a creatiei sale.Prin continut,poezia are valoare
filosofica,gnomica(de cunoastere),constituindu-se intr-un adevarat cod de cunoastere,de etica,cu valoare de
generalizare maxima.orma poetica este lapidara,sententioasa,concentrate,clara,sobra. !"lossa# lui Eminescu
se incadreaza intre marile creatii universale si ale literaturii romane,avand ca tema fundamentala timpul,iar ca
motive$fugit irreparabile tempus(timpul fuge fara sa se mai intoarca)%fortuna labilis(soarta sc&imbatoare) si
vanitos vanitatum (desertaciunea desartaciunilor). !"lossa# este poezia care graviteaza in 'urul conditiei
geniului care datorita conceptiilor sale superioare este nevoit sa se sustraga lumii inguste in care traieste omul
comun. (esi Eminescu se autodefineste ca fiind poet romantic,maiestria artistica a acestei creatii poetice
consta in tocmai in clasicitatea ei ce reiese in primul rand din respectarea regulilor pe care le impune o poezie
cu forma fixa,cum este glosa,precum si lapidaritatea convingatoare a versurilor. Eminescu valorifica o serie de
idei filosofice care sunt turnate in forme artistice desavarsite.)nca din prima strofa,considerate strofa-tema a
poeziei,cititorul intra in contact cu aceste adevaruri general-valabile,exprimate lapidar* in versuri grupate doua
cate doua.+a si in alte poezii (!Scrisoarea )#, !,da(in metro antic)#, !-evedere#) poetul mediteaza asupra
trecerii timpului. +ea de-a doua strofa contine codul de reguli si sfaturi de provenienta stoica.(e aici rezulta ca
pentru om cel mai important lucru este sa se cunoasca pe sine si sa nu se lase purtat de valurile inselatoare ale
fericirii efemere.(ar pentru asta drumul vietii trebuie mereu luminat de ratiune,numai asa putandu-se evita orice
deziluzie,asa cum se sugereaza in strofa a treia. )n strofa a patra-lumea ca teatru,motiv preluat de Eminescu si
din filosofia antica &indusa,si care mai poate fi urmarit in opera unor scriitori din literature universala
S&a.espeare,/ope de 0ega. +a si in finalul !/uceafarului#,in !"lossa# lumea este vazuta ca o imensa scena de
teatru,spre care inteleptul priveste ca spectator. -evenind apoi in strofa a sasea si a opta,aceasta id1e devine
laitmotivul poeziei.)ntr-un univers in care doar mastile se sc&imba,poetul lanseaza indemnurile$#2magit atat de-
adese34u spera si nu ai teama#. , id1e sc&open&auriana,exprimata in !Scrisoarea )# este aceea a prezentului
etern$#0iitorul si trecutul3Sunt a filei doua fete#.Singura clipa sigura a existentei trecutului este prezentul,fiindca
trecutul nu poate fi reconstituit,iar viitorul nu poate fi prevazut. (atorita abundentei de accente satirice,#"lossa#
este numita de ".+alinescu o !capodopera a satirei ideologice#.