Capitolul I

Notiuni de anatomie si fizologie

Organismul uman se comporta ca un complex unitar-functional
datorita coordonarii si reglarii nervoase, proprietati ale SN format din totalitatea
organelor, alcatuite predominant din tesut nervos specializat in receptionarea,
transmiterea, stocarea si prelucrarea tuturor informatiilor sau excitatiilor culese
din mediul intern sau extern.
Rolul fiziologic al SN este:
-face legatura dintre organism si mediul inconjurator
-coordoneaza, controleaza, conduce activitatea tuturor tesuturilor, organelor si
sistemelor ce alcatuiesc organismul
-adapteaza organismul lamediul extern si dirijeaza functiile interne ale acestuia.
Tesutul nervos, este constituit din doua elemente esentiale:
Neuronal celula nervoasa propriu-zisa
Nevroglia tesutul de sustinere.
Neuronul unitatea anatomo functional a SN este alcatuit din :
Corpul cellular
Prelungirile sale axonul prelungire deoicei unica si lunga, prin care
refluxul nervos pleaxa de la o celula
-dendritele prelungiri scurte prin care influxul nervos
vine la celula
!ira nervoasa este continuarea axonului si este constituita dintr-un
fascicule de neurofirile, numitecilindrax,invelit sau nu de o teaca de mielina.Prin
intermediul firelor nervoase se realizeaza legatura intre " neuroni , legatura
care poarta denumirea de sinapsa.
#ealizarea unitatii diferitelor organe si sisteme ale organismului,
precum si unitatea dintre organism si mediueste efectuata prin acte reflexe, ca
unitate structural fiind arcurile reflexe simple si complexe.

$lementele component ale arcului reflex sunt: -receptori
-calea aferenta
-centrii nervos
-calea aferenta
-organe efectorii
#eceptorii sunt oragene specializate pentru a inregistra modificarile fizice,
c%imice din mediul intern &interceptori' sau extern &exteroceptori' pe care
le transforma in influx nervos.
$xcitatiile de la nivelul musc%ilor , tendoanelor, oaselor si ligamentelor
sunt culese cu ajutorul proprioceptorilor.
$xcitatiile de la nivelul organelor interne sunt culese cu ajutorul
visceroceptorilor.
Calea afernta transporta influxul nervos la centrii nervosa fiind alcatuita
din unul au mai multi neuroni
Centrii nervos prelucreaza informatiile elierand raspunsurile necesare
&centrii nervosa situati in sustanta cenusie a SNC, maduva spinarii,
ulul ra%idian, diencefal, scoarta cereral sunt alcatuite din grupe mari
de neuroni'
Calea aferenta transmite comenzile &influxul nervos' de la centrii nervosi
la organele efectoare si este alcatuita din unul sau maimulti neuroni.
Organele efectoare sunt reprezentate de musculatura sc%eletala cu
secretie externa si interna raspunzand prin secretie.
Pe aza celor doua functii principale ala SN , aceasta este suimpartita in :
-sistem nervos somatic au al vietii de relatie
-sistemul nervos vegetative.


SISTEMUL NERVOS SOMATIC asigur( leg(tura organismului cu mediul
extern )i se imparte *n :
- Sistemul nervos central
- Sistem nervos periferic
Sisitemul nervos central este *nvelit in trei memrane cu rol trofic protector,
numit meninge:
+uramater memran( firoas( in contact direct cu osul
-spa,iul dintre duramater )i os se nume)te spa,iul epidural

-ra%noida memran( su,ire ce c(ptu)e)te fa,a intern( a duramaterului
-spa,iul dintre duramater )i ara%noida este str((tut de vase
)i tracturi firoase )i se nume)te spa,iul sudural
Piamater memran( mulat( pe sustan,a cereral
-spa,iul dintre piamater )i ara%noida constituie spa,iul
suara%noidian )i con,ine lic%idul cefalora%idian.
SNC este alc(tuit din :
- $ncefal situat in craniu
- .(duva spin(rii situat( in canalul verteral sau ra%idian
Encefalul este a)ezat in cutia cranian( )i format din:
-dou( emisfere cererale
-forma,iunile de la aza creierului
-trunc%iul cereral
-cereelul
Emisferele cerebrale prezint( partea cea mai dezvoltat( a sistemului
nervos , fiecare dintre ele cuprinz/nd c/te 0 loi:
a' !rontal cortex motor
' Parietal cortex senzitiv
c' 1emporal cortex auditiv
d' Occipital cortex visual
-ce)ti loi sunt *mp(r,i,i prin )an,uri in circumvolu,ii.
$ncefalul este format din :
- sustan,a cenu)ie prezint( numeroase celule ce alc(tuiesc la suprafa,(
scoar,a cereral, iar in profunzime nuclei cererali
-sustan,a al( format din fire nervoase care realizeaz( leg(tura intre diferite
zone corticale &fire de asocia,ie' , leg(tura intre cele dou( emisfere &fire
comisurale' )i leg(tura intre diferite etaje ale SNC &fire de
protec,ie'.Coordon/nd func,ionarea SN, scoar,a cereral controlea2a intreaga
activitate a organismului.
a' 3oul frontal corespunde circumvolu,iei frontale ascendente )i este sediul
neuronului motor central, deci mi)c(rilorvoluntare
-leziunile acestui lo se inso,esc de tulur(ri motorii
&paralizii', tulur(ri in articula,ia voririi &dizartrie', tulur(ri de
comportament
' 3oul parietal este sediul cortical al analizatorului sensiilit(,ii generale
-leziunile acestiu lo se vor inso,i de tulur(ri privind
aprecierea volumului )i formei oiectelor &stereognezie' , a greut(,ilor
&arestezie'
-distrugerea total( duce la agnozie tactil(, adic( la
nerecunoa)terea prin pip(it a oiectului respectiv
c' 3oul temporal cuprinde sediul cortical al analizatorului auditiv
-leziunea sa se poate inso,i de surditate veral &olnavul
aude, dar nu in,elege' %alucina,ii auditive, tulur(ri de ec%iliru, imposiilitatea
de a in,elege scrisul &cecitate veral', incapacitatea de utilizare uzual( a
oiectelor )i de efectuare a gesturilor oi)nuite &apraxie'.

d' 3oul occipital este sediul cap(tului cortical al analizatorului vizual
-leziunea sa duce la tulur(ri de orientare in spa,iu,
tulur(ri de vedere &%alucina,ii vizuale'.

Formaiunile de la baza creierului sunt reprezentate de:
+iencefal
Corpii stria,i
+iencefalul este alc(tuit in principal din:
1almus popas de releu pentru firele sensitive care merg spre scoar,a
cereral
4ipotalamus coordoneaz( sistemul vegetative )i sitemul endocrin.
Corpii stria,i forma,i dintr-un num(r de nuclei de sustan,( cenu)ie cu rol
deoseit *n realizarea mi)c(rilor )i a tonusului muscular
-leziunile acestora duc la apari,ia unor tulur(ri *ncadrate *n
no,iunea de sindrom extrapiraidal.
Trunchiul cerebral este punte de leg(tur( *ntre m(duv( )i creier
afl/ndu-se la r(sp/ntie dintre emisferele cererale )i cereel.
$ste alc(tuit din sus *n jos din : - pediculii cererali
-protueran,a inelar( & puntea lui 5arol'
-ulul ra%idian.
+e la acest nivel pornesc cele 6" perec%i de nervi cranieni care *ndeplinesc
func,ii motorii )i sensitive.
Cerebelul este situate *n fosa posterioar( a cutiei craniene )i este
alc(tuit din:
-dou( emisfere cereeloase cu rol in coordonarea motorie
-vermis regiune median cu rol in men,inerea ec%ilirului.
!unc,ia sa principal const( *n reglarea tonusului muscular )i *n coordonarea
mi)c(rilor.
M!du"a spin!rii :ultima pro,ine a SNC este ad(postit( *n canalul ra%idian )i se
prezint( su forma unui cilindru de sustan,( nervoas(, care *ncepe de la ul )i
se *ntinde p/n( la lomara a doua.
Caracteristicile m(duvei spin(rii sunt:
-lungimea aproximativ 07-08 cm
-diametrul aproximativ 6 cm
-regiunea cervical( 9 C6-C:
-regiunea toracal( 9 C:-1;
-regiunea lomar( 9 1;-16"
-regiunea sacral( 9 16"-3"
+in aceste regiuni pornesc 76 perec%i de nervi spinali :
-< cervicali
-6" toracali
-8 lomari
-8 sacrali
-6 coccigian.
#egiunile nervilor sunt din regiunea lomar(, sacral(, coccigian( cooar( vertical
)i *nso,esc firul terminal alc(tuind a)a numita coad( de cal.
Strucura intern( a m(duvei spin(rii cuprinde :
-susta,a cenu)ie este situat( central )i *mrac( aspectul literei =4>
prezent/nd:
+ou( coarne anterioare *ntinse p/n(la periferie cu func,ii motorii
+ou( coarne posterioare cu func,ii senzitive, legate *ntre ele prin comisura
cenu)ie
?ntre cele dou( tipuri de coarne *n regiunea dorsal( este situat cornul
lateralcu func,ii vegetative
-sustan,a al( e alc(tuita din fire nervoase mielinice )i fire nervoase
amielinice )i nevroglii &,esut de sus,inere', prezent/nd:
+ou( cordoane anterioare care con,in fascicolul piramidal direct ce
conduce impulsul proprioceptiv con)tient
+ou( cordoane posterioare care con,in fascicolul @oll )i Aurdac% ce
conduc spre etajele superioare sensiiliatatea tactil(, sensiilitatea
profund( con)tient(, sim,ul atitudinilor, sim,ul mi)c(rilor active )i pasive )i
sensiilitatea osoas(.
+ou( cordoane laterale care con,in fascicole ascendente ce conduc
impulsurile primite de piele, mu)c%i, tendoane, aponevroze la centri
encefalic.
Sistemul ner"os periferic
S.N este cel mai coplex )i evoluat aparat asigur/nd coordonarea armonioas(
a majorit(,ii func,iilor organismuluiuman.
SNP este alc(tuit din:-nervii spinali
-nervi cererali sau cranieni
Nervii spinali *n alc(tuirea lor intr( fire nervoase motorii, somatice )i
senzitive, fiind nervi mic)ti.
!iecare nerv spinal prezint( o r(d(cin( anterioar( &motorie' )i una posterioar(
&senzitiv('.
Pe traiectul r(d(cinii posterioare se afl( ganglionul spinal *n interiorul c(ruia se
g(se)te corpul celular al primului neuron senzitiv periferic.
#amurile anterioare ale nervilor spinali din regiunea toracal( formeaz( 6"
perec%i de nervi intercostali.
#amurile anterioare ale nervilor spinali din celelalte regiuni se anastomozeaz(
form/nd cinci plexuri nervoase:-cervical
-ra%ial
-lomar
-sacrat
-sacro-coccigian
Nervii cranieni sunt nervi perec%e, simetrici care iesBintr( dinB*n cutia cranian(
cu rol *n conducerea impulsurilor de la periferie spre centru sau invers.
Nervii cranieni, *n raport cu func,iile lor, au rol:-senzitiv
-motor
-mixt
Nervii cranieni sunt *n num(r de 6" perec%i nuta,i cu cifre romane de la C la
DCC.
Perec%ea C 9 nervul olfactiv 9 senzitiv
Perec%ea CC 9 nervul optic 9 senzitiv
Perec%ea CCC 9 nervul oculomotor comun 9 motor
Perec%e C5 9 nervul tro%lear sau patetic 9 motor
Perec%ea 5 9 nervul trigemen 9 mixt
Perec%e 5C 9 nervul aducens &oculomotor extern' 9 motor
Perec%ea 5CC 9 nervul facial 9mixt
Perec%ea 5CCC 9 nervul acustico-vestiular 9 senzitiv
Perec%ea CD 9 nervul glosofaringian 9mixt
Perec%ea D 9 nervul vag sau pneumogastric 9 mixt
Perec%ea DC 9 nervul accesor sau spinal 9 motor
Perec%ea DCC 9nervul %ipoglos 9 motor
SISTEMUL NERVOS VE#ETATIV
SN vegetativ nu este un sistem independent sau autonom cum se credea
p/n( nu demult, ci este parte integrat( a sistemului nervos ce poate s(-)i
desf()oare activitatea )e independent de voin,(.
?ntre cele dou( sisteme exist( numeroase leg(turi at/t func,ional c/t )i
anatomic, influen,/du-se reciproc, rezult/nd adaptarea la sc%im(rile mediului
intern )i extern a func,iilor oraganelor interne.
Rolul sistemului ner"os "egetati" este:
-controleaz( )i regleaz( activitatea organelor interne, vaselor sanguine,
glandelor cu secre,ie interna )i extern(
-men,ine %omeostazia, constantelor lic%idelor corpului, (t(ile inimii,
frecven,ami)c(rilor respiratorii, secre,ia glandelor sudoripare.
Componentele sistemului ner"os "egetati" sunt:
-simpaticul
-parasimpaticul
-cele dou( componente au ac,iuni antagoniste asupra fiec(rui organ

Acti"itatea sistemului ner"os "egetati"
Simpaticul $arasimpaticul
-inerva,ia simpatic( intesific(
activitatea inimii&m(re)te
cataolismul'
-in%i( mi)c(rile peristaltice &activitate
digestiv('
-vasoconstric,ie a glandelor
sudoripare
-vezica urinara 9 relaxeaz( mu)c%iul
detrusor )i contract( sfincterul vezical
-c(ile aeriene 9relaxeaz( mu)c%ii
netezi ai ron%iilor, vasoconstric,ie
-al(turi de medulo-suprarenal(
fortific( mijloacele de ap(rare ale
organismului :
Cre)te c(ldura
.(re)te glicemia
.ic)oreaz( circula,ia periferic(
.(re)te circula,ia central(
$xemplu: cre)terea glicemiei )i
acizilor gra)i din s/nge determin(
aprovizionarea celulelor cu material
energetic.
-inerva,ia parasimpatic( scade
activiatea inimii &cre)te anaolismul'
-intesific( mi)c(rile peristaltice
-vasodilata,ia glandelor salivare
-contract( mu)c%iul detrusor )i
relaxeaz( sfincterul vezical
-realizeaz( contrac,ia mu)c%ilor
netezi ai ron%iilor
-are caracter de refacere )i
conservator
$xemplu: prin sc(derea frecven,ei
cardiace scade consumul de energie
al inimii )i o apar( de efortE
-expunerea la lumin( intens( duce la
contrac,ia pupilei rezult/nd protec,ia
oc%ilui.

$entru in%elegerea simptomelor care apar &n leziunea sistemului ner"os'
este necesar! o descriere a c!ilor motorii' senziti"e (i refle)elor*
C!ile motorii
Sistemul motor cuprinde trei elemente:- neuronul motor centralE
-neuronul extrapiramidalE
-neuronul periferic.
Neuronul motor central, formeaz( calea piramidal(. !ascicolul piramidal are
corpurile celulare situate in scoar,a circumvolu,ie frontale ascendente.
-xonii lor alc(tuiesc calea piramidal( )i se termin( *n coarnele anterioare ale
m(duvei, unde fac sinapsa cu neuronul motor periferic.

!ascicolul piramidal este format din fire, care au o lungime )i un traiect diferit:
-fascicolul geniculat & cortico-nuclear' care se termin( *n nucleii motorii ai nervilor
cranieni din trunc%iul cereral.
-fascicolul piramidal *ncruci)at ale c(rui fire e incruci)eaz( *n partea inferioar( a
ulului, pentru a ajunge apoi *n cordoanele medulare laterale )i coarnele
anterioare
-fascicolul piramidal direct un fascicul foarte su,ire, constituit din c/teva fire
care se *ncruci)eaz( la nivelul m(duvei cu c/teva segmente *nainte de a se
termina tot *n coarnele anterioare ale m(duvei
Neuronul extrapiramidal formeaz( calea extrapiramidal( )i este o cale motorie
indirect(, cu rol*n mi)c(rile automate )i *n coordonarea )i reglarea tonusului
muscular.
+e re,inut c( scoar,a cereral( la nivelul loului frontal are neuron cu func,ie
extrapiramidal(.
Neuronul motor periferic este por,iunea terminal( a c(ii motorii N...P prime)te
excita,ii at/t pe calea neuronului motor central, c/t )i a neuronului extrapiramidal
)i a arcului reflex medular, de aceea numindu-se )i calea final( comun(.
?n leziunile neuronului motor periferic sunt pierdute toate categoriile de
mi)c(ri.
C!ile sensi+ilit!%ii
Cnformarea sisteului nervos asupra varia,iilor mediului extern )i intern se
realizeaz( prin existen,a la periferie a unor receptori specializa,i pentru toate
tipurile de sensiilitate.
-stfel se disting:-o sensiilitate elementar(
-o sensiilitate sintetic(
Sensibilitatea elementar cuprinde:
-sensiiliatea superficial( sau cutanat( pentru tact, c(ldur( )i durere
-sensiilitatea profund( au proprioceptiv( care provine din mu)c%ii,
tendoanele, ligamentele, oase )i articula,ii.
-sensiiliatea visceral( &interoceptiv(' su controlul sistemului nervos
vegetativ.
Sensibilitatea sintetic cuprinde: senz,ii complexe, rezultate din diferen,ierea )i
cominarea senza,iilor elementare.
C(ile sensiilit(,ii alc(tuiesc calea sensiilit(,ii termo-algice, a sensiilit(,ii
tactile, profund( con)tien,( &mio-atroFinetic(, viratorie' profund( incon)tien,(
&rela,ii despre tonus )i ec%iliru'.

Cile senzitive curind 7 neuroni:
-primul neuron se g(se)te pe traiectul r(d(cinii posterioare a nervului ra%idian,
*n ganglionul spinal )i *n ganglionii nervilor cranieni
-are o prelungire cu rol de dendrit( care alc(tuie)te fira senzitiv( a
neuronului periferic, )i o prelungire cu rol de axon care p(trunde *n m(duva
-al doilea neuron transmite excita,ia senzitiv( la talamus pentru sensiilitatea
superficial( prin fasciculul %ipotalamic anterior, pentru sensiilitatea tactil( prin
fasciculul spinotalamic posterior pentru sensiilitatea termo-algic(, iar pentru
sensiilitatea profund( firele care pornesc din nucleii @oll )i Aurdac% se
*ncruci)eaz( *n ul pelinia median( )i se termin( *n talamus
-al treilea neuron este por,iunea c(ilor senzitive cuprinse *ntre talamus )i
circumvolu,ia parietal( ascendent(.
Refle)i"itatea
Prin reflex se *n,elege un r(spuns motor secretor sau vasomotor, o,inut
prin intermediul sistemului nervos.
Pentru a se produce un reflex este necesar( continuitatea arcului reflex
*ntre nervul aferent )i cel eferent, adic(:
-o suprafa)( receptoare &piele, mu)c%i, tendoane'
-un nerv senzitiv fira aferent(
-o celul( intermediar( situat( *n ganglionul spinal posterior
-o celul(motorie situat( *n cornul anterior al m(duvei
-o termina,ie motorie *n mu)c%i
1ipuri de reflexe:
a'reflexe osteo - tendinoase sunt reflexe spinale formate din doi neuroni:
- un neuron senzitiv care recep,oneaz( excita,ia de la nivelul tendonului
excitat prin *ntindere
-un neuron motor care execut( r(spunsul motor
#eflexe osteo-tendinoase pot fi :-reflexul ac%ilian
-reflexul iciptal
-reflexul stilo-radial
-refelexul triciptal
-reflexul rotulian
'reflexe cutanate formate din *nl(,uirea mai multor neuroni
-reflexul adominal 9 se o,ine prin atingerea tegumentului adominal cu
v/rful acului
-reflexul plantar 9 se o,ine prin exciatrea m(rginii externe a plantei de la
c(lc/i spre degetulmic cu un oiect ont.
c'reflexe mocoase sunt reprezentate de:
-reflexul cornean 9 se examineaz( prin atingerea de marginea corneei cu o
ucat( de vat( r(punsul con)tient *n reflexul de clipire
-reflexul velopalatin 9 atingerea cu ap(s(torul a mucoasei palatine rezult/nd
mi)carea de degluti,ie
-reflexul faringian 9 atingerea mucoasei faringiene produce grea,( )i c%iar
vom(
d'reflexe vegetative sunt reprezentate de :
-reflexul pupilar 9 proiectarea de fascicul luminos pe pupil( determin( pupili-
constric,ia, adic( mioz( diametrul pupilei fiind su " mm
-reflexul oculo-cardiac 9 cuprinde treptat gloii oculari se produce r(rirea
(t(ilor cordului &radicardie'
e'reflexe patologice sunt reprezentate de :
-reflexul palmo-mentonier 9 se excit( pe pielea eminen,ei........ )i se o,ine
contrac,ia (riei.
-reflexul AinsF2 9 se excit( marginea extern( *n senul c(lc/i-%aluce )i se
o,ine extensia %alucelui.
Cn concluzie, sistemul nervos *ndeplin)te dou( func,ii esen,iale )i anume
:integrarea organismului *n mediul *nconjur(tor )i coordonarea activit(,ii tuturor
,esuturilor, organelor )i sistemelor care constituie organismul.