ERIZIPELUL

DEFINITIE
Erizipelul este o boala infectioasa acuta a tegumentului, determinata de streptococul
beta-hemolitic din grup A, caracterizata clinic prin aparitia unui placard de dermita
rosu, eritematos si dureros cu tendinta extensiva, insotit de fenomene generale precum
febra si frison.
Din punct de vedere anatomo-patologic, erizipelul este o inflamatie acuta care se
intinde in adancime pana la corion, ca urmare a patrunderii si inmultirii microbilor in
limfaticele reticulare.
ETIOLOGIE
Agentul etiologic al erizipelului este Streptococcus pyogens, beta hemolitic grup A.
Nu este un streptococ particular erizipelului; oricare din cele 83 de tipuri de streptococ
beta hemmolitic grup A pot provoca erizipel. Mai rar intervin streptococi din grupul B
sau C. Acelasi tip de streptococ care produce erizipelul poate produce septicemia,
flegmoane, angine sau scarlatina.
EPIDEMIOLOGIE
Erizipelul apare sporadic. Epidemii au aparut in secolele trecute, in serviciile de
chirurgie, de obstetrica sau in spitalele de cronici. Erizipelul este raspandit pe tot globul,
dar, ca si alte boli produse de streptococul beta hemolitic, el apartine mai ales regiunilor
temperate. Incidenta sezoniera a bolii arata un maximum toamna si primavara.
Morbiditatea prin erizipel se suprapune cu morbiditatea prin angine si
scarlatine. Aceste afectiuni au prezentat in timp numeroase variatii in ceea ce priveste
durata valorilor epidemiologice, morbiditatea si in special alternanta dintre epidemii in
care predominau forme usoare cu altele in care predominau forme grave de boala.
Erizipelul apare mai rar la copii si la adolescenti si este mai frecvent la adulti si
varstnici. Sexul masculin este mai des afectat.

Sursa de infectie este reprezentata de bolnavi si convalescenti de diferite forme de

infectii streptococice (angine, otite, scarlatina, impetigo, pemfigus, erizipel, flegmon) sau
de purtatori sanatosi de streptococ beta hemolitic grup A. Cazurile de erizipel pot
constitui surse de infectie, indeosebi prin secretiile infectate de pe suprafata placardului(
continutul flictenelor, cruste).
Nu este exclusa exacerbarea, datorita unor anumiti factori locali sau generali, a
unui streptococ hemolytic, aflat de multa vreme pe mucoasa in stare de saprofitism.

Modul de transmitere este atat contactul direct cu bolnavul, sau pe cale aeriana,
prin picaturi Flgge de la bolnavi cu angine sau purtatori de streptococ beta
hemolitic. In mod indirect transmiterea se poate face prin intermediul obiectelor
contaminate.

Contagiozitatea erizipelului este redusa si usor de evitat. Numai greseli grosolane

de asepsie ( maini si obiecte contaminate cu secretii infectate) pot conduce la
transmiterea infectiei.

Poarta de intrare este reprezentata de solutii de continuitate in tegument (leziuni

invizibile, minore sau evidente, plagi accidentale, chirurgicale, arsuri) sau pe mucoase,
de unde infectia streptococica se propaga prin continuitate la tegumentul vecin ( de
exemplu rinita streptococica si erizipelul fetei). Pentru erizipelul membrelor inferioare,
poarta de intrare este reprezentata adesea de solutii de continuitate provocate de micoze
interdigitale cronice, ulcere varicoase, escoriatii.
In secolul trecut, inaintea introducerii regulilor de asepsie in serviciile
chirurgicale, se produceau veritabile epidemii intraspitalicesti de erizipel, care se soldau
cu numeroase decese.
Receptivitatea. Anumite conditii ale macroorganismului predispun la infectii:
nou-nascutul face erizipel la plaga ombilicala, persoanele traumatizate accidental sau
operator, cardiacii, neoplazicii, diabeticii sunt predispusi sa faca erizipel grav si
recidivant.
Boala apare cu mai multa usurinta pe terenurile tarate, in incompetenta imunobiologica, la cei care au mai avut erizipel, ca si cum infectia precedenta ar fi creat o
receptivitate crescuta pentru streptococul beta hemolitic si o sensibilitate de tip alergic.

Imunitatea. Dupa erizipel nu apare o stare de imunitate, ci dimpotriva o stare de

predispozitie, care explica recidivele; uneori multiple, care apar la multi dintre bolnavii
de erizipel ( erizipel recidivant).

CAPITOLUL II
PARTICULARITATI DE INGRIJIRE A
PACIENTULUI CU ERIZIPEL

CAZUL I
Nume: G
Prenume: M
Varsta: 60 ani
Sex: feminin
Domiciliu: mediul rural
Data internarii: 19.03.2008
Sectia: Boli infectioase
Diagnostic:
-

,,Erizipel recidivant al membrului inferior stang in forma eritematoasa, de

gravitate medie;

,,Elefantiazis, tromboflebita, micoza si streptodermie la nivelul membrului

inferior; ,

,,Obezitate de gradul IV;

,,Diabet zaharat;

,,Colecistopancreatita cronica

Motivele internarii:
-

febra - 39.2C

frison

slabiciune generala

anorexie

cefalee

durere in coapsa si gamba dreapta

Antecedente:
-

obezitate de gradul IV

erizipel al gambelor anual incepand din 1995

diabet zaharat

colecistopancreatita cronica

PLAN DE INGRIJIRE

Diagnostic de
ingrijire
Vulnerabilitate
fata
de
pericole.
Durere
Anxietate

Obiective

Interventiile asistentei
Rol propriu
Rol delegat
Pacienta sa-se conduce pacienta
-se recolteaza sange
fie ferita de
pericole
- intr-un salon bine
pentru examene de
Pacienta sa
nu
mai aerisit
laborator
prezinte
durere la - se cateterizeaza
se recolteaza urina
nivelul
gambelor si vena de la plica
pentru examene
cefalee
cotului
de laborator
- se transporta

- se administreaza

produsele recoltate

tratamentul

la laborator

prescris

- se masoara
functiile vitale

- vit. C f 2; 1x2 pe zi
-penicilina G
1000000 UI 1fl la 12
ore i.m.

Evaluare
-

pacienta
continuare
vulnerabila fa
pericole

pacienta pr
diminuarea dur

P=78 p/min

TA=130/90mm

R=17 r/min

19.03.2008- ziua I de ingrijire

-se linisteste - gentamicina f II

pacienta
1f la 12 ore
si se pune in
legatura
- maninil tb 1 la
cu alte
paciente cu

nevoie
-algocalmin f2

aceeasi
afectiune

1x2/zi dimineata
si seara

Hipertermie
manifestata
prin
febra
ridicata,
tegumente
hiperemice,
transpiratii,
frison.

Pacienta sa
prezinte temperatu
ra
corpului
in limite
normale

se aplica -se masoara

comprese
reci
temperatura

Td=39.2C

-se stergedimineata si seara

pacientul
de
-se administreaza
transpira
tie
tratamentul

- pacientul
prezinta
transpiratii
in cantitate
normala

- se
prescris:
aeriseste
salonul
-paracetamol
1x2/zi

Ts=37.8C

Alterarea
integritatii
tegumentelor si
mucoaselor, ma
nifestata prin
plante si gambe
acoperite cu
cruste uscate,
pruriginoase si
edem.

Pacienta se face
-se administreaza
sa prezite toaleta locala
tegumente a
tratamentul
curate si tegumentelointegre
r
prescris:
-Lamisil gel
aplicat local
-se aplica
pansament steril
si se face bandaj
pentru fixarea
pansamentului

plantel
e si
gambele
sunt in
continua
re
acoperite
cu cruste
pacient
a nu mai
prezinta
edem la
nivelul
gambelo
r

Alimentatie si
hidratare
inadecvata
manifestata prin
inapetenta si sete
accentuate.

Pacienta -se
sa se
supravegheaza
alimentez
e adecvat pacienta daca
respecta
- regimul
alimentar
-

diabetic

-se servesc
-se administreaza
alimentele pre
ferate
perfuzie intravenoasa cu ser
care stimuleza fiziologic
apetitul
500 ml

-pacienta
este
hidratata
corespunza
tor
pacienta
a
luat
trei mese
si doua
gustari
dar
in
cantitati
mici

-Ca gluconic 10%f I

Eliminare
inadecvata
manifestata
prin
transpiratie
abundenta din
cauza
hipertermiei.

Pacienta -se
sterge
sa nu maipacienta de
prezinte
transpirat transpiratii
ii
abundent -se hidrateaza
e
pacienta
pentru

INGESTA
-

oral
1000
ml

perfuzi
e
500
ml

evitarea
deshidratari
i

EXCRET
A

-se calculeaza
bilantul

- diureza1100 ml

ingestaexcreta

- scaun-

100 ml
- transpir
atii- 300
ml

Dificultate de a
se imbraca si
dezbraca
din
cauza durerii.

Pacienta - se ajuta
sa se
pacienta
imbrace si sa-si
sa se
dezbrace
schimbe
singura
hainele de

- pacienta
si-a
schimbat
lenjeria de
corp cu
ajutorul
asistentei

strada cu
pijamaua
- se
schimba
lenjeria de
pat ori de
cate
ori
este nevoie
Dificultate
in
deplasare din
cauza durerii la
nivelul gambei.

Pacienta
sa se
deplaseze
fara
ajutor

- se ajuta pacienta sa se
deplaseze
- se insoteste pacienta la
investigatii
- se supravegheaza
pacienta sa nu cada in
timpul deplasarilor

- pacienta
s-a deplasat
la toaleta
cu ajutorul
asistentei

- se combate durerea de
Insomnie din
cauza durerii la
nivelul
gambelor.

- la nivelul gambelor
Pacienta - se aeriseste salonul
sa doarma
cel putin 8 - se creaza un climat de
ore in
cursul
liniste
noptii
- se creiaza semiobscu- ritate in salon
- se sfatuiesc celelalte
- paciente sa pastreze
- linistea
- se administreaza
- tratamentul recomandat:
-

PLAN DE INGRIJIRE

Diazepam tb 1 seara

- pacienta a
dormit h
dupa
amiaza si 7
h in cursul
noptii

20.03.2008- ziua aII-a de ingrijire

Diagnosti
c de
ingrijire
Vulnerabi
litate fata
de
pericole.

Obiective

Pacienta
sa fie
ferita de
pericole
Pacienta
sa nu mai
Durere
prezinte
Anxietate durere la
nivelul
gambelor

Interventiile asitentei
Rol propriu
Rol delegat
-se schimba
cateterul

-se administreaza

Evaluare
-

pacienta
este in
continuare
vulnerabila
fata de
pericole

pacienta
prezinta
diminuarea
durerii

tratamentul
venos
prescris:
- se recolteaza
sange
pentru
determinarea

vit. C f 2; 1x2 / zi
-penicilina G
1000000 U.I

glicemiei
-se preiau
rezultatele

1fl la 12 ore i.m.

P=82 p/min

-gentamicina f II

TA=120/85
mmHg

R=18 r/min

analizelor de la

1f la 12 ore

laborator

-maninil tb 1 la

-se masoara
functiile

nevoie

VSH-43
mm/h

1x2/zi

Hb-11.8 g/dl

Algocalmin/f2

Ht- 35.5%

1x2/zi

Glicemie130 mg/dl

Uree- 31
mg/dl

TGO- 22
U/L

vitale
dimineata
si seara
- se linisteste
pacienta
si se pune in
legatura
-

TGP-12U/L

cu alte paciente
cu
aceeasi afectiune
Hiperter Pacienta - se aplica
-se administreaza
mie
sa
comprese
manifesta prezinte
tratamentul
ta prin
temperatu reci
prescris:
febra
ra

Td=37.2C
Ts=36.5C

ridicata, corpului
tegument in limite
e
normale
hiperemic
e.

- se aeriseste
salonul

paracetamol tb

- se masoara

1x2
/zi

temperatura

Alterarea
integritati
i
tegument
elor si
mucoasel
or
manifesta
ta prin
plante si
gambe
acoperite
cu cruste
uscate,
prurigino
ase
Alimentat
ie si
hidratare
inadecvat
a
manifesta
ta prin
inapetent
a si sete
accentuat
e.

dimineata si
seara
- se face toaleta

Pacienta
sa
prezinte
locala a
tegumente tegumentelor
curate si
integre
- se aplica
pansament

- plantele si
gambele sunt in
continuare
- se
administreaza tratamentul pr acoperite cu
cruste
escris
Lamisil gel

aplicat local

steril si se face
bandaj
pentru fixarea
pansamentului
Pacienta
sa se
alimentez
e adecvat

-se
supravegheaza

-se administreaza
perfuzie

pacienta daca

- pacienta este
hidratata
corespunzato
r

intravenoasa cu:
respecta regimul
ser fiziologic 500
alimentar
diabetic

ml

- pacienta a
luat trei mese
si doua
gustari

- se
-Ca gluconic
supravegheaza
10% f I
daca pacientul ia

INGESTA
-

oral 1200
ml

masa

perfuzie
500 ml

- se face bilantul
EXCRETA
ingesta - excreta
- diureza1500 ml
- scaun- 200

Dificultat
e de a se
imbraca
si
dezbraca
din cauza
durerii.

Pacienta - se ajuta
sa se
pacienta
imbrace si
sa se
sa-si schimbe
dezbrace
singura
pijamaua
- se schimba
lenjeria

Dificultat
e in
deplasare
din cauza
durerii la
nivelul
gambei.

Pacienta
sa se
deplaseze
fara
ajutor

- de pat
- se ajuta
pacienta
sa se deplaseze

ml
- pacienta si-a
schimbat
lenjeria de
corp cu
ajutorul
asistentei
- a fost
schimbata
lenjeria de
pat
- pacienta s-a
deplasat la
toaleta cu
ajutorul
asistentei

- se insoteste
pacienta
la investigatii
- se
supravegheaza
pacienta sa nu
cada
-

in timpul
deplasarilor

se combate
durerea
de la nivelul
gambelor

PLAN DE INGRIJIRE
21.03.2008- ziua a III-a de ingrijire
Diagnostic de
ingrijire

Obiective

Interventiile asistentei cu
Rol propriu
Rol
delelgat
Vulnerabilitate Pacienta sa
-se recolteaza
sange pentru -

Evaluare
pacienta este in

fata de
pericole.
Durere
Anxietate

fie ferita de
pericole
Pacienta sa
nu mai
prezinte
durere la
nivelul
gambelor

determinarea glicemiei

continuare
vulnerabila fata de
pericole

- se preiau rezultatele
analizelor de la laborator
-

se masoare functiile vitale

-se
administreaza
tratamentul
prescris : -vit. C f 2; pe zi
-penicilina G

pacienta prezinta
diminuarea durerii

P=82 p/min

TA=120/85mmHg

1000000 UI -

R=18 r/min

1fl
-

T= 36,9C

Glicemie 135 mg/dl

la 12 ore
i.m.
-gentamicina f II
1f la12ore
-maninil tb 1 la

nevoie

-algocalmin f2 1x2/zi dimineata si

seara
- se linisteste pacienta
si se pune in legatura
cu alte paciente cu
aceeasi afectiune
-se administreaza perfuzie
intravenoasa

cu: ser fiziologic

500 ml
-Ca gluconic

10% f I

- se supravegheaza
pacienta daca
respecta regimul
alimentar diabetic

- se supravegheaza
daca pacienta ia
Alterarea
integritatii
tegumentelor
si mucoaselor
manifestata
prin plante si
gambe
acoperite cu
cruste uscate,
pruriginoase

masa
Pacienta sa - se face toaleta
prezinte
tegumente locala a tegumentelor
curate si
integre
-se administreaza tratamentul

- plantele si gambele
sunt in continuare
acoperite cu cruste

prescris:
-Lamisil gel aplicat local
- se aplica pansament steril si se
face
bandaj pentru

Dificultate de a
se imbraca si
dezbraca din
cauza durerii.

Pacienta sa
se imbrace
si sa se
dezbrace
singura

fixarea pansamentului
- se supravegheaza
daca pacienta poate
sa-si schimbe

- pacienta si-a
schimbat singura
lenjeria de corp
- a fost schimbata
lenjeria de pat

pijamaua
- se schimba
Dificultate in
deplasare din
cauza durerii
la nivelul
gambei.

Pacienta sa
se deplaseze
fara ajutor

lenjeria de pat
- se ajuta pacienta
sa se deplaseze
- se supravegheaza
pacienta sa nu cada
in timpul
deplasarilor
- se combate durerea
de la nivelul gambelor

- pacienta s-a deplasat

la toaleta singura

CAPITOLUL III
FISE TEHNICE
PERFUZIA ENDOVENOASA
DEFINITIE: introducerea pe cale parenterala, picatura cu picatura, a solutiei
medicamentoase.
SCOP:
- hidratarea si mineralizarea organismului;
- administrarea medicamentelor la care se urmareste efect prelungit;
- depurativ, diluand si favorizand excretia din organism a produsilor toxici;
- alimentarea pe cale parenterala.
PREGATIREA MATERIALELOR:
- materiale pentru punctia venoasa si manusi sterile;
- perfuzor;
- sol. de injectat;
- branula.
PREGATIREA PACIENTULUI:
- psihic: se informeaza;
- fizic: poz. comoda (decubit dorsal).
EXECUTIE:
- asistenta isi spala mainile si isi pune manusile sterile;
- pregateste solutia de perfuzat;
- monteaza perfuzorul si lasa lichidul sa circule prin tuburi pentru indepartarea aerului;
- alege vena si efectueaza punctia venoasa,
- introduce branula in vena si o fixeaza;
- scoate garoul si ataseaza tuburile, deschide prestubul, fixeaza ritmul perfuziei;
- mentine o perfecta asepsie si supravegheaza perfuzia;

- schimba punga cu solutie inainte de golirea completa a precedentei.

ACCIDENTE:
- hiperhidratarea (poate duce la edem pulmonar);
- embolia gazoasa prin patrunderea aerului in curentul circulator;
- revarsarea lichidului paravenos si poate da nastere la flebite, necroze;
- coagularea sangelui pe ac sau pe canula.
EFECTUAREA BANDAJELOR SI PANSAMENTELOR

Prin bandajare se intelege fixarea pansamentului cu ajutorul feselor de tifon, de

panza sau material plastic.
Materiale necesare:
-2-3 pense anatomice
-2-3 pense hemostatice
-1-2 foarfeci
-sonda canelata
-tavita renala
-tuburi de dren de marimi si calibre corespunzatoare
-casoleta cu pansamente sterile
-fesi de diferite marimi
-apa oxigenata
-benzina sau benzina iodata
-alcool
-tinctura de iod
-ser fiziologic
-solutie rivanol1/1000
-leocoplast

Dupa pregatirea materialelor asistenta se va spala pe maini cu apa si sapun, si apoi

va trece la sortarea materialului si la pregatirea bolnavului in vederea pansamentului.
Bolnavul va fi asezat comod in pozitie sezand sau in decubit, in asa fel ca regiunea
care urmeaza sa fie bandajata, trebuie asezata pe un suport (pelvisuport, taburet, suluri
de patura etc.) sau sustinuta de o infirmiera, sa fie usor accesibila pentru asistenta.
Asistenta care aplica pansamentul va sta cu fata spre bolnav, iar infirmiera care
sustine regiunea pansata se va aseza la spatele bolnavului sau langa el, ca sa nu
impiedice miscarile asistentei in timpul manoperei.
Bandajarea corecta se executa dupa urmatoarele reguli generale:
-bandajarea membrelor se incepe de la extremitatea lor distala, fasa se infasoara intro singura directie, de obicei de la stanga la dreapta.
-turele fesei trebue sa le acopere pe cele precedente, in asa fel, incat acestea sa adere
reciproc, sa nu se desfaca una de alta si sa nu prezinte incretituri,
-fasa sa nu fie aplicata prea strans, pentru a nu produce dureri sau tulburari de
circulatie si sa nu fie prea larga pentru ca sa nu alunece, lasand plaga descoperita.
-in timpul bandajarii se vor evita miscarile inutile si se va avea grija sa nu se produca
dureri bolnavului.
-capatul fesei se fixeaza in partea opusa regiunii bolnave si se leaga
intr-un loc in care nodul nu va incomoda bolnavul.
-aplicarea fesei se incepe cu o tura circulara. Cu mana stanga se fixeaza coltul fesei,
iar cu dreapta se ruleaza fasa in jurul regiunii respective. Cand s-a trecut cu prima tura
circulara, coltul fixat cu mana stanga, care a ramas in afara, se indoaie si se trece cu
fasa a doua oara peste capatul liber, pentru a-l fixa.
Fasa se poate conduce circular , in spirala , in forma de opt, in spica rasfranta
sau in evantai, dupa regiunea anatomica unde se aplica.

TEHNICA MASURARII TEMPERATURII

Scop:
Evaluarea functiei de termoreglare si termogeneza
Locuri de masurare:-la copil rectal
Materiale necesare:-termometru uman
-recipient cu solutie dezinfectanta

(cloramina)
-tava medicala
-ceas, comprese,
-lubrefiant (pentru rect)
Efectuarea tehnicii:
-asistenta medicala se spala pe maini
-se scoate termometrul din solutia dezinfectanta,
se clateste si se sterge cu o compresa, se scutura
astfel incat Hg sa se gaseasca in rezervor
-se lubrefiaza termometrul
-se aseaza pacientul in decubit lateral cu
membrele inferioare in semiflexie
-se introduce tubul termometrului in rect prin
miscari de rotatie si inaintare
-termometrul se tine in mana in timpul
masurari timp de 3 minute
-dupa scurgerea timpului este scos, sters cu o
compresa si se citeste gradatia
-se noteaza valoarea gasita in foaia de
temperatura.
Valoarea temperaturii rectale este cu 0,5 subunitati mai mare decat temperatura din
axila.

BIBLIOGRAFIE
1. Erscoiu Simona; Ceausu Emanoil- Epidemiologie si boli infecttioase; Manual pentru
invatamantul sanitar postliceal; Editura didactica si pedagogica; Bucuresti 1995
2. Prof dr. doc. Radulescu Petru- Elemente de patologie si terapeutica chirurgicala;
Editura didactica si pedagogica; Bucuresti 1980
3. Titirca Lucretia- Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicaliEditura Viata Medicala Romaneasca- Bucuresti; 2006

4. Prof. dr. doc. Vata Alla; conf. dr. Brauner E. boli infectioase, Institutul de Medicina
si Farmacie Iasi; Clinica de boli infectioase; 1978
5. Voiculescu Marin Boli infectioase, vol II;Editura medicala; Bucuresti 1990
6. Titirca lucretia- Twehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali Editura Viata Medicala Romaneasca- Bucuresti; 2001