Username / Parola inexistente Login Home Documente

Register Alte limbi

UploadResurse

CATEGORII DOCUMENTE Afaceri Calculatoare Casa masina Didactica pedagogie Diverse Educatie Finante Geografie Istorie & politica Legislatie Limba Management Sanatate Tehnologie

Alimentatie nutritie Asistenta sociala Logopedie Retete culinare Sport

Cosmetica frumusete

INGRIJIREA PACIENTULUI CU ERIZIPEL sanatate + Font mai mare | - Font mai mic DOCUMENTE SIMILARE Share on facebook Share on twitter Share on email Share on print More Sharing Services Diabetul este un defect de producere sau de actiune a insulinei PRESOPUNCTURA - ENERGIE. PUNCTE ENERGETICE. TRASEE ENERGETICE ANATOMIE PATOLOGICA - OZENE DISPROPORTIA CEFALO-PELVICA Diverticuloza colonica TRAVALIUL

SCHELETUL CORPULUI UMAN Activitatea preventiva in practica medicului de familie Complexul Major de Histocompatibilitate (MHC) ABSORBTIA INTESTINALA A LIPIDELOR TERMENI importanti pentru acest document plan de ingrijire erizipel : : ingrijirea pacientului cu erizipel : plan de ingrijire erizipelul : plan de ingrijire la un pacient cu erizipel :

CUPRINS

Capitolul I : Erizipelul..3 Definitie3 Etiologie....3 Epidemiologie..4 Patologie si anatomie patologica....6 Tablou clinic7 Forme clinice.10 Complicatii..13 Diagnostic...14

Prognostic..15 Tratament..15 Profilaxie....17 Capitolul II: Particularitati de ingrijire a pacientului cu erizipel.18 Cazul I.18 Cazul II36 Cazul III.54 Capitolul III: Fise tehnice...71 Perfuzia endovenoasa...71 Efectuarea bandajelor si pansamentelor....73 Tehnica masurarii temperaturii..75 Bibliografie...76

CAPITOLUL I ERIZIPELUL

DEFINITIE Erizipelul este o boala infectioasa acuta a tegumentului, determinata de streptococul beta-hemolitic din grup A, caracterizata clinic prin aparitia unui placard de dermita rosu, eritematos si dureros cu tendinta extensiva, insotit de fenomene generale precum febra si frison. Din punct de vedere anatomo-patologic, erizipelul este o inflamatie acuta care se intinde in adancime pana la corion, ca urmare a patrunderii si inmultirii microbilor in limfaticele reticulare.

ETIOLOGIE Agentul etiologic al erizipelului este Streptococcus pyogens, beta hemolitic grup A. Nu este un streptococ particular erizipelului; oricare din cele 83 de tipuri de streptococ beta hemmolitic grup A pot provoca erizipel. Mai rar intervin streptococi din grupul B sau C. Acelasi tip de streptococ care produce erizipelul poate produce septicemia, flegmoane, angine sau scarlatina.

EPIDEMIOLOGIE Erizipelul apare sporadic. Epidemii au aparut in secolele trecute, in serviciile de chirurgie, de obstetrica sau in spitalele de cronici. Erizipelul este raspandit pe tot globul, dar, ca si alte boli produse de streptococul beta hemolitic, el apartine mai ales regiunilor temperate. Incidenta sezoniera a bolii arata un maximum toamna si primavara. Morbiditatea prin erizipel se suprapune cu morbiditatea prin angine si scarlatine. Aceste afectiuni au prezentat in timp numeroase variatii in ceea ce priveste durata valorilor epidemiologice, morbiditatea si in special alternanta dintre epidemii in care predominau forme usoare cu altele in care predominau forme grave de boala. Erizipelul apare mai rar la copii si la adolescenti si este mai frecvent la adulti si varstnici. Sexul masculin este mai des afectat.

Sursa de infectie este reprezentata de bolnavi si convalescenti de diferite forme de infectii streptococice (angine, otite, scarlatina, impetigo, pemfigus, erizipel, flegmon) sau de purtatori sanatosi de streptococ beta hemolitic grup A. Cazurile de erizipel pot constitui surse de infectie, indeosebi prin secretiile infectate de pe suprafata placardului( continutul flictenelor, cruste). Nu este exclusa exacerbarea, datorita unor anumiti factori locali sau generali, a unui streptococ hemolytic, aflat de multa vreme pe mucoasa in stare de saprofitism.

Modul de transmitere este atat contactul direct cu bolnavul, sau pe cale aeriana, prin picaturi Flgge de la bolnavi cu angine sau purtatori de streptococ beta hemolitic. In mod indirect transmiterea se poate face prin intermediul obiectelor contaminate.

Contagiozitatea erizipelului este redusa si usor de evitat. Numai greseli grosolane de asepsie ( maini si obiecte contaminate cu secretii infectate) pot conduce la transmiterea infectiei.

Poarta de intrare este reprezentata de solutii de continuitate in tegument (leziuni invizibile, minore sau evidente, plagi accidentale, chirurgicale, arsuri) sau pe mucoase, de unde infectia streptococica se propaga prin continuitate la tegumentul vecin ( de exemplu rinita streptococica si erizipelul fetei). Pentru erizipelul membrelor inferioare, poarta de intrare este reprezentata adesea de solutii de continuitate provocate de micoze interdigitale cronice, ulcere varicoase, escoriatii. In secolul trecut, inaintea introducerii regulilor de asepsie in serviciile chirurgicale, se produceau veritabile epidemii intraspitalicesti de erizipel, care se soldau cu numeroase decese. Receptivitatea. Anumite conditii ale macroorganismului predispun la infectii: nounascutul face erizipel la plaga ombilicala, persoanele traumatizate accidental sau operator, cardiacii, neoplazicii, diabeticii sunt predispusi sa faca erizipel grav si recidivant. Boala apare cu mai multa usurinta pe terenurile tarate, in incompetenta imunobiologica, la cei care au mai avut erizipel, ca si cum infectia precedenta ar fi creat o receptivitate crescuta pentru streptococul beta hemolitic si o sensibilitate de tip alergic.

Imunitatea. Dupa erizipel nu apare o stare de imunitate, ci dimpotriva o stare de predispozitie, care explica recidivele; uneori multiple, care apar la multi dintre bolnavii de erizipel ( erizipel recidivant).

PATOLOGIE SI ANATOMIE PATOLOGICA Streptococul beta hemolitic, cauzator al erizipelului patrunde, in tegument printr-o solutie de continuitate (minuscule sau plaga evidenta) sau prin propagarea de la o infectie a mucoasei ( rinita sau faringita streptococica). De la poarta de intrare difuzeaza in vecinatatea acesteia progresand pe cale limfatica pana la ganglionii regionali. Streptococii se multiplica in vasele limfatice si in spatiile limfatice ale dermului provocand o dermita, caracterizata prin vasodilatatie, edem si infiltratie celulara. Aceste modificari sunt mai intense catre marginile suprafetei infectate,

propagarea facandu-se in jur, din aproape in aproape. In centru placardului de dermita, modificarile se atenueaza, iar streptococii se gasesc, aici, in numar redus. Deseori, serozitatea acumulata in derm provoaca, prin presiune, un clivaj al stratului superficial al pielii, avand ca urmare aparitia de flictene. Uneori, se realizeaza arii de necroza a epidermului, urmate de eliminari lente ale portiunii sfacelate. Nu numai epidermul si dermul sunt afectate de erizipel, dar si hipodermul, care este sediul unui edem (deseori masiv) si chiar al unor procese supurative (celulita, abces, flegmon). Ganglionii regionali prezinta o reactie inflamatorie. Fenomenele generale sunt cauzate de toxinele streptococulu, care trec in circulatie. In cazuri rare, bariera ganglionara este depasita, realizandu-se forma bacterienica sau septicemica a bolii. Se admite ca in patogenia erizipelului, intervine o stare alergica a organismului, de sensibilizare fata de streptococul beta hemolitic grup A. Pe un astfel de teren, factorii predispozanti si favorizanti, care tin de mediul extern si de organism, intervin in declansarea bolii, provocand o schimbare in reactivitatea organismului. Acesti factori pot fi scaderile bruste de temperatura, traumatismele, debilizarea, rezistenta scazuta etc. Astfel se explica de ce acelasi streptococ, provenit de la un bolnav de erizipel, va determina la o alta persoana nu un erizipel, ci eventual un abces, o limfangita, o angina, uneori nimic si numai foarte rar, un erizipel.

TABLOU CLINIC Boala evolueaza in trei faze in succesiune: - faza de incubatie - faza de stare - faza de rezolutie sau remisiune Incubatia este scurta, de 1-3, maxim 8 zile. Debutul este brusc, chiar dramatic, incat prin el insusi sugereaza o infectie sistemica grava, ca de exemplu inceputul pneumoniei ( debut pseudopneumonie). Perioada de invazie este marcata prin fenomene generale ; frisoane, febra 39-400C, cefalee, inapetenta, greturi, varsaturi. La 1/3 din bolnavi fenomenele locale apar concomitent cu cele generale, la restul de 2/3, ele succed la 1-2 zile. Febra se mentine ca atare, cu caracter continuu, timp de 5-6 zile, pana la rezolutia bolii. Perioada de stare se caracterizeaza prin constituirea placardului erizipelatos. La inspectie se observa o pata rosie inchisa, caramizie, care se constitue rapid si are marginile policiclice si usor ridicate, fata de tegumentul limitrof. Aceasta pata rosie, usor ridicata, poarta numele de placard erizipelatos. Aria de dermita sau placard erizipelatos este unic, cu tendinta la extensie rapida si prezinta toate caracterele procesului inflamator (rubor, tumor, dolor, calor). Placardul este tumefiat, cu

marginile mari reliefate si net conturate, prezentand aspectul unui chenar (cearcan sau burelet). La palpare, apare lipsit de suplete. Culoarea placardului este rosie, cu nuanta inchisa; in pielea capului, placardul apare de culoare roz deschisa, chiar albicioasa (aspect slaninos). La anemici si la casectici, acest aspect este curent in orice regiune a corpului. La cardiaci, culoarea placardului poate fi albastra cianotica (erizipelum ceruleum). Temperatura locala este crescuta. Placardul erizipelatos se insoteste de o senzatie de tensiune dureroasa si nu o durere bine exprimata. Aparitia unei dureri acute, mai ales la palpare, reprezinta mai repede semnalul unei complicatii supurative (abces, flegmon). Exista totusi localizari de erizipel, care sunt insotite de durere neta, ca de exemplu erizipelul pavilionului urechii si cel al pielii capului. La nivelul placardului, apar frecvent flictene, asezate superficial si continand un lichid clar si usor galbui. Acoperisul epidermic al acestora se rupe usor, lasand sa se scurga continutul, care se concentreaza sub forma unor cruste melicerice (galbene ca mierea). In formele grave, straturile superficiale ale tegumentului, se necrozeaza constituind erizipelul necrotic sau gangrenos. Tesutul subcutanat este sediul unui edem, care poate lua uneori proportii considerabile, in special la fata si pleoape, provocand deformari hidoase, ca si in alte regiuni bogate, in tesut conjunctiv. Placardul se extinde in suprafata prin margini, avand o evolutie centrifuga, centrul ramanand mai palid, mai sters si mai putin tumefiat extinderea se face in mod regulat, ca o pata de ulei dar si cu variate si neregulate prelungiri de aspect peninsular. La fata, placardul erizipelatos se extinde pe ambii obraji, luand aspectul de fluture, in timp ce buza superioara nu este afectata. Netratat, placardul erizipelatos se poate extinde si in alte parti ale corpului, cu aspecte evolutive, care se observau alta data, denumite erizipel migrator, erizipel serpiginos, erizipel eratic. La un examen atent se deceleaza o adenita usor dureroasa din partea ganglionilor, tributar regiunii unde va aparea placardul erizipelatos. In cursul perioadei de stare se mentin fenomenele generale intalnite in perioada de invazie: febra, frison, tahicardie, cefalee, insomnie, dureri osteomusculare. Evolutia placardului netratat se insoteste in continuare de febra, tahicardie, tulburari digestive (anorexie, varsaturi) si nervoase (cefalee, agitatie, chiar delir, accentuate mai ales la alcoolici, accese de delirum tremens). Splina poate fi usor marita. Aparatul urinar prezinta oligurie, albuminurie si un sediment urinar cu hematii experimand o nefrita in focar.

La examenul de laborator se va observa VSH accelerat. Leucograma arata leucocitoza cu polinucleoza. Uneori streptococul poate fi cultivat din serozitatea veziculelor dupa placard. In cazurile cu bacteriemie sau septicemie, hemocultura este pozitiva pentru streptococ beta-hemolitic grup A. Perioada de remisiune. Dupa 6-11 zile, fenomenele locale se atenueaza iar pe suprafata fostului placard apare o descuamatie fina. Febra scade in lizis sau in crisis, starea bolnavului se amelioreaza rapid. Fostii bolnavi au predispozitie la recidiva; noul placard erizipelatos se localizeaza de obicei in aceiasi regiune. Recidivele apar dupa cateva saptamani, luni sau ani de la prima imbolnavire. De obicei recidivele sunt din ce in ce mai benigne (erizipel redux).

FORME CLINICE Placardul erizipelatos poate lua una din urmatoarele forme anatomo clinice: eritematoasa, buloasa si gangrenoasa. Erizipelul eritematos numit si erizipelul rubeosum, reprezinta forma obisnuita. Ea a fost descrisa mai sus. Erizipelul bulos se caracterizeaza prin aparitia de flictene pe placardul erizipelatos. Aparitia lor reflecta gradul crescut de tulburare a permeabilitatii capilarelor si rata mare de formare a exudatului inflamator care reuseste sa decoleze straturile epidermului si sa se colecteze. Continutul flictenelor este serocitrin dar poate deveni seropurulent sau purulent, realizand o adevarata supuratie a dermului. Dupa spargerea bulelor, suprafata denudata se acopera de o crusta galbuie, melicerica. Erizipelul gangrenos este o eventualitate mai rara. El se datoreste trombozelor vaselor intradermice, de obicei a celor din centrul placardului eritematos. Aceste diferente de intensitati lezionale sunt expresia raporturilor care se stabilesc intre virulenta microbiana, rezistenta organismului, sensibilitatea individuala fata de streptococul beta-hemolitic si momentul si calitatea tratamentului. Din punct de vedere al localizarii cea mai frecventa forma anatomo clinica este erizipelul fetei. Placardul erizipelatos se extinde la nas si la obraji dar nu si la buza superioara. Din aceasta cauza roseata este caracteristica, luand forma de aripi de fluture. Aceasta extindere particulara se datoreste diferentei de structura densitate si aderenta a epidermului la derm. In cazul in care placardul erizipelatos se extinde spre ureche, cuprinde si pavilionul urechi, in timp ce celulita fetei se opreste net la nivelul acestuia. Aceasta diferenta de extindere se datoreste faptului ca erizipelul este o limfangita a pielii, o dermita acuta in timp ce celulita este inflamatia acuta a hipodermului. Ori, la nivelul pavilionului urechii tegumentul adera strans la cartilaj fara intreruperea unei

lame celuloconjunctive. Aceasta diferenta este un element de diagnostic diferential si a fost descries de Gostan Milian (1871-1945 dermatolog francez la spitalul Saint Louis din Paris), sub denumirea de semnul urechii. Erizipelul pavilionului urechii este foarte dureros. Erizipelul poate fi insa intalnit si la nivelul mainilor, pielii capului, organelor genitale (erizipelul scrotului). Exista si un erizipel al nou nascutului care se dezvolta la nivelul regiuni ombilicale, produs prin infectarea ombilicului cu ocazia sectionarii si legaturii facute in conditii lipsite de sterilitate. Erizipelul este o boala care nu confera imunitate de aceea o noua infectie sau o recidiva sunt oricand posibile. Erizipelul recidivant este favorizat de existenta tulburarilor circulatorii venoase sau limfatice, ca in cazul sindromului posttrombotic sau in cel al limfedemului cronic. In aceste cazuri se realizeaza un adevarat cerc vicios. Erizipelul agraveaza insuficienta limfatica prin leziunile de limfangita, iar insuficienta limfatica, favorizeaza recidiva erizipelului prin conditiile locale favorizante. In cadrul erizipelului recidivant exista o forma particulara, aceea de erizipel catamenial in care recidiva apare in perioadele menstruale. In afara de aceste forme se mai intalneste erizipelul recidivant sezonier. Caracterul recidivant al erizipelului pare ca s-ar datora constituirii unei adevarate predispozitii fata d e infectia cu streptococul beta-hemolytic. Erizipelul recidivant al membrelor poate duce la o insuficienta limfatica cronica, elefantiaza. Erizipelul recidivant constituie o manifestare frecventa ( 15%) si deosebit de suparatoare, prin numeroasele recidive la aceeasi persoana. Cauzele sunt multiple: - lipsa de imunitate fata de infectia streptococica - predispozitie generala prin deficiente de aparare antiinfectioasa ( diabet, ciroza, alcoolism). - factori locali predispozanti: micoze interdigitale cu afectarea epidermului, ulcere varicoase, escoriatii, ragade, fisuri, lipsa de igiena, obezitate excesiva, edeme cronice sau prin flebite. Dupa cum se face extinderea placardului, se deosebeste erizipelul localizat, migrator, eratic si serpiginos. In erizipelul localizat placardul se extinde in pata de ulei. In erizipelul migrator, placardul se extinde, dar, in aceeasi masura, paleste in zona eritematoasa, anterior.

In erizipelul eratic, placardul se configureaza discontinuu, in insule, iar in cel serpiginos, serpuitor, in fasii.

COMPLICATII Incidenta complicatiilor in erizipel a scazut mult de cand au aparut substantele antimicrobiene. Erizipelul poate evolua cu complicatii locale, regionale si sistemice. Complicatiile locale sunt: - necroza tegumentului - patrunderea infectiei in hipoderm cu constituirea unui edem voluminos a celulitei acute sau a unei supuratii care se poate extinde si subfacial ( flegmonul temporal in erizipelul fetei, flegmonul orbitar ). Complicatiile regionale sunt: - adenoabcese - adenoflegmoane Complicatiile sistemice sunt: - septicemii - limfangite - adenite supurate - pleurezii purulente - nephrite in focar Glomerulo-nefrita acuta difuza si boala reumatismala pot aparea, ca si alte boli streptococice, dupa 2-3 saptamani. Edemul, cronic, uneori enorm( elefantiazis nostras) al membrului inferior apare dupa erizipele repetate.

DIAGNOSTIC 1. DIAGNOSTIC POZITIV

10

Diagnosticul pozitiv se bazeaza pe debutul brusc cu frison si febra mare, urmat de aparitia unui placard unic de dermita, cu ,,burelet si cu extindere rapida in suprafata. Datele de laborator arata VSH accelerata, leucocitoza cu polinicleoza. Uneori streptococul poate fi cultivat din serozitatea veziculelor de pe placard. In cazurile cu bacteriemie sau septicemie, hemocultura e pozitiva pentru streptococ beta hemolytic grup A.

2. DIAGNOSTIC DIFERENTIAL In perioada de stare, dupa aparitia placardului, diagnosticul diferential trebuie facut cu eriteme, dermite si infectii cutanate de variate etiologii ca: eritemul fix, eritemul nodos, eritemul solar, eritemul pernio, dermitele artificiale produse de agentii fizici sau chimici ( raze X, fenol, tincture de iod). Mai rar este necesar diagnosticul diferential cu un furuncul, eczema, zona zoster sau cu un erizipeloid Rosenbach. Deosebita importanta prezinta diagnosticul diferential cu edemul malign, stafilococia maligna a fetei, eritemul nodos.

PROGNOSTIC Erizipelul are astazi un prognostic favorabil, vindecarea obtinandu-se in mod usual. Inainte de sulfamido si penicilinoterapie, evolutia bolii era grava si deseori letala la varstnici, sugari, cirotici. In conditiile penicilinoterapiei, letalitatea este sub 1%. Metodele moderne nu au reusit insa sa influenteze frecventa recidivelor si evolutia unor erizipele ale membrelor inferioare spre elefantiazis. De asemeni, prognosticul este mai rezervat la cirotici, cardiaci, diabetici si batrani.

TRATAMENT Formle uzuale de erizipel se pot trata la domiciliu, in conditii de izolare si de respectare a tehnicii aseptice, spitalizarea fiind rezervata, mai ales, formelor grave sau complicate.

11

Tratamentul erizipelului este profilactic si curative. Tratamentul profilactic are urmatoarele obiective: - recunoasterea si izolarea cazului, asigurand profilaxia contagiunii, conform normelor antiepidemice, - respectarea regulilor de tratament al plagilor, - dispensarizarea cazurilor de limfedem, de ulcere trofice de origine venoasa ale gambei si a cazurilor omologate de erizipel recidivant.

Repauzul la pat este necesar. Regimul alimentar lacto-hidro-zaharat si fructarian, in febra, se schimba intr-unul lacto-fainos si apoi intr-unul complet, daca nu exista alte complicatii. Tratamentul local consta in: - dezinfectarea pirn badijonare a regiunii bolnave, de 2-3 ori pe zi, cu un antiseptic: ca alcool etilic, alcool iodat 2% sau cu Metosept; se mai poate folosi pulverizarea cu un sprai antiseptic de tipul Clorhexinei sau pansamente umede cu un antiseptic conventional. - daca pe placardul de erizipel s-a dezvolat pustule sau bule, acestea vor fi deschise cu foarfecele, marginile se excizeaza, iar pe suprafata plagilor se aplica un antiseptic si se panseaza steril - daca erizipelul evolueaza spre forma gangrenoasa, bolnavul va fi trimis de urgenta la spital; in aceste cazuri tratamentul consta in incizii largi, iar daca infectia a difuzat in adancime, deschiderea va interesa fascia de invelis si spatiile subfasciale. Tratamentul general este antiinfectios si consta in administrarea de antibiotice. Penicilina G este antibioticul de electie. Doza, in functie de gravitate, variaza intre 1.000.000 si 3.000.000 U/24 h. Ca si la scarlatina si angine, durata penicilinoterapiei va fi de cel putin 6 zile ( preferabil 10 zile). Dupa primele zile de penicilina G injectabila, se poate trece la penicilina V oral, incheindu-se cu benzatinpenicilina (Moldamin). Cei sensibilizati la penicilina se trateaza cu eritromicina propionil 20-30 mg/kilocorp/zi, aceeasi durata de timp.

Formele de erizipel cu edem intens si tenace la membrele inferiore raspund favorabil la corticoterapie, pe cale orala (Prednison). Insuccese ale terapiei cu penicilina pot fi determinate de tulpini de streptococ beta-hemolitic tolerante la penicilina. Complicatiile supurative se rezolva chirurgical.

12

PROFILAXIA Profilaxia erizipelului este, in general, aceea a bolilor produse de streptococii beta-hemolitici grup A. Boala face parte din grupa B. Izolarea si declararea nu este obligatorie, decat in cazul in care imbolnavirea survine in serviciile de chirurgie sau obstetrica. Profilaxia recaderilor de erizipel ramane o problema dificila. Se va identifica si trata sursa de infectie (otita, dacriocisita, ulcer varicose, micoza interdigitala cu maceratia pielii si suprainfectii streptococice). S-au incercat, in acelasi scop, autovaccin si iradierea cu raze ultraviolete a suprafetei expuse la recidive; penicilina depozit, la fiecare 1-2 saptamani, timp de cateva luni. Pentru viitor, se prevede realizarea unui vaccin streptococic, fara riscuri de sensibilizare.

CAPITOLUL II PARTICULARITATI DE INGRIJIRE A PACIENTULUI CU ERIZIPEL

CAZUL I Nume: G Prenume: M Varsta: 60 ani Sex: feminin Domiciliu: mediul rural Data internarii: 19.03.2008

13

Sectia: Boli infectioase Diagnostic: ,,Erizipel recidivant al membrului inferior stang in forma eritematoasa, de gravitate medie; ,,Elefantiazis, tromboflebita, micoza si streptodermie la nivelul membrului inferior; , ,,Obezitate de gradul IV; ,,Diabet zaharat; ,,Colecistopancreatita cronica

Motivele internarii: febra - 39.2C frison slabiciune generala anorexie cefalee durere in coapsa si gamba dreapta

Antecedente: obezitate de gradul IV erizipel al gambelor anual incepand din 1995 diabet zaharat colecistopancreatita cronica PLAN DE INGRIJIRE 19.03.2008- ziua I de ingrijire Diagnostic de ingrijire Obiective Interventiile asistentei Rol propriu Rol delegat

14

Evaluare Vulnerabilitate fata de pericole. Durere Anxietate Pacienta sa fie ferita de pericole Pacienta sa nu mai prezinte durere la nivelul gambelor si cefalee -se conduce pacienta - intr-un salon bine aerisit - se cateterizeaza vena de la plica cotului - se transporta produsele recoltate la laborator - se masoara functiile vitale

-se recolteaza sange pentru examene de laborator se recolteaza urina pentru examene de laborator

15

- se administreaza tratamentul prescris - vit. C f 2; 1x2 pe zi -penicilina G 1000000 UI 1fl la 12 ore i.m. pacienta este in continuare vulnerabila fata de pericole pacienta prezinta diminuarea durerii P=78 p/min TA=130/90mmHg R=17 r/min

-se linisteste pacienta si se pune in legatura cu alte paciente cu aceeasi afectiune - gentamicina f II 1f la 12 ore - maninil tb 1 la nevoie -algocalmin f2 1x2/zi dimineata si seara

16

Hipertermie manifestata prin febra ridicata, tegumente hiperemice, transpiratii, frison. Pacienta sa prezinte temperatura corpului in limite normale - se aplica comprese reci se sterge pacientul de transpiratie - se aeriseste salonul

-se masoara temperatura dimineata si seara -se administreaza tratamentul prescris: -paracetamol 1x2/zi Td=39.2C Ts=37.8C - pacientul prezinta transpiratii in cantitate normala Alterarea integritatii tegumentelor si mucoaselor, manifestata prin plante si gambe acoperite cu cruste uscate, pruriginoase si edem. Pacienta sa prezite tegumente curate si integre se face toaleta locala a tegumentelor

17

-se administreaza tratamentul prescris: -Lamisil gel aplicat local -se aplica pansament steril si se face bandaj pentru fixarea pansamentului plantele si gambele sunt in continuare acoperite cu cruste pacienta nu mai prezinta edem la nivelul gambelor

Alimentatie si hidratare inadecvata manifestata prin inapetenta si sete accentuate. Pacienta sa se alimenteze adecvat -se supravegheaza pacienta daca respecta - regimul alimentar diabetic

-se servesc alimentele preferate care

18

- stimuleza apetitul -se administreaza perfuzie intravenoasa cu ser fiziologic 500 ml -Ca gluconic 10%f I

-pacienta este hidratata corespunzator - pacienta a luat trei mese si doua gustari dar in cantitati mici Eliminare inadecvata manifestata prin transpiratie abundenta din cauza hipertermiei. Pacienta sa nu mai prezinte transpiratii abundente -se sterge pacienta de transpiratii -se hidrateaza pacienta pentru evitarea deshidratarii -se calculeaza bilantul ingesta-excreta INGESTA oral 1000 ml perfuzie 500 ml

EXCRETA - diureza- 1100 ml

19

- scaun- 100 ml - transpiratii- 300 ml Dificultate de a se imbraca si dezbraca din cauza durerii. Pacienta sa se imbrace si sa se dezbrace singura - se ajuta pacienta sa-si schimbe hainele de strada cu pijamaua - se schimba lenjeria pacientei ori de cate ori este nevoie - se schimba lenjeria de pat ori de cate ori este nevoie

- pacienta si-a schimbat lenjeria de corp cu ajutorul asistentei Dificultate in deplasare din cauza durerii la nivelul gambei. Pacienta sa se deplaseze fara ajutor - se ajuta pacienta sa se deplaseze - se insoteste pacienta la investigatii - se supravegheaza pacienta sa nu cada in timpul deplasarilor - se combate durerea de - la nivelul gambelor - pacienta s-a deplasat la toaleta cu ajutorul asistentei

20

Insomnie din cauza durerii la nivelul gambelor. Pacienta sa doarma cel putin 8 ore in cursul noptii - se aeriseste salonul - se creiaza un climat de liniste - se creiaza semiobscu- ritate in salon - se sfatuiesc celelalte - paciente sa pastreze - linistea - se administreaza - tratamentul recomandat: - Diazepam tb 1 seara - pacienta a dormit h dupa amiaza si 7 h in cursul noptii

PLAN DE INGRIJIRE 20.03.2008- ziua aII-a de ingrijire Diagnostic de ingrijire Obiective Interventiile asitentei Rol propriu Evaluare Rol delegat

Vulnerabilitate fata de pericole. Durere Anxietate

21

Pacienta sa fie ferita de pericole Pacienta sa nu mai prezinte durere la nivelul gambelor -se schimba cateterul venos - se recolteaza sange pentru determinarea glicemiei -se preiau rezultatele analizelor de la laborator -se masoara functiile vitale

dimineata si seara - se linisteste pacienta si se pune in legatura cu alte paciente cu aceeasi afectiune -se administreaza tratamentul prescris: vit. C f 2; 1x2 / zi -penicilina G

22

1000000 U.I 1fl la 12 ore i.m. -gentamicina f II 1f la 12 ore -maninil tb 1 la nevoie -algocalmin f2 1x2/zi pacienta este in continuare vulnerabila fata de pericole pacienta prezinta diminuarea durerii P=82 p/min TA=120/85mmHg R=18 r/min VSH-43 mm/h Hb-11.8 g/dl Ht- 35.5% Glicemie-130 mg/dl Uree- 31 mg/dl TGO- 22 U/L TGP-12U/L

Hipertermie manifestata prin febra ridicata, tegumente hiperemice. Pacienta sa prezinte temperatura corpului in limite normale - se aplica comprese reci

23

- se aeriseste salonul - se masoara temperatura dimineata si seara

-se administreaza tratamentul prescris: -paracetamol tb 1x2/zi Td=37.2C Ts=36.5C

Alterarea integritatii tegumentelor si mucoaselor manifestata prin plante si gambe acoperite cu cruste uscate, pruriginoase Pacienta sa prezinte tegumente curate si integre - se face toaleta locala a tegumentelor - se aplica pansament steril si se face bandaj pentru fixarea pansamentului

-se administreaza

24

tratamentul prescris: -Lamisil gel aplicat local - plantele si gambele sunt in continuare acoperite cu cruste Alimentatie si hidratare inadecvata manifestata prin inapetenta si sete accentuate. Pacienta sa se alimenteze adecvat

-se supravegheaza pacienta daca respecta regimul alimentar diabetic - se supravegheaza daca pacientul ia masa - se face bilantul ingesta - excreta -se administreaza perfuzie intravenoasa cu: ser fiziologic 500 ml -Ca gluconic

25

10% f I

- pacienta este hidratata corespunzator - pacienta a luat trei mese si doua gustari INGESTA oral 1200 ml perfuzie 500 ml

EXCRETA - diureza- 1500 ml - scaun- 200 ml Dificultate de a se imbraca si dezbraca din cauza durerii. Pacienta sa se imbrace si sa se dezbrace singura - se ajuta pacienta sa-si schimbe pijamaua - se schimba lenjeria de pat

- pacienta si-a schimbat lenjeria de corp cu ajutorul asistentei - a fost schimbata lenjeria de pat

26

Dificultate in deplasare din cauza durerii la nivelul gambei. Pacienta sa se deplaseze fara ajutor - se ajuta pacienta sa se deplaseze - se insoteste pacienta la investigatii - se supravegheaza pacienta sa nu cada in timpul deplasarilor

se combate durerea de la nivelul gambelor - pacienta s-a deplasat la toaleta cu ajutorul asistentei

PLAN DE INGRIJIRE 21.03.2008- ziua a III-a de ingrijire Diagnostic de ingrijire Obiective Interventiile asistentei cu Rol propriu Evaluare Rol delelgat

Vulnerabilitate fata de pericole. Durere

27

Anxietate Pacienta sa fie ferita de pericole Pacienta sa nu mai prezinte durere la nivelul gambelor - se schimba cateterul venos -se recolteaza sange pentru determinarea glicemiei - se preiau rezultatele analizelor de la laborator - se masoare functiile vitale -se administreaza tratamentul prescris: -vit. C f 2; 1x2 pe zi -penicilina G 1000000 UI 1fl la 12 ore i.m. -gentamicina f II 1f la 12 ore -maninil tb 1 la

28

nevoie -algocalmin f2 1x2/zi dimineata si seara - se linisteste pacienta si se pune in legatura cu alte paciente cu aceeasi afectiune -se administreaza perfuzie intravenoasa cu: ser fiziologic 500 ml -Ca gluconic 10% f I - se supravegheaza pacienta daca respecta regimul alimentar diabetic - se supravegheaza daca pacienta ia masa pacienta este in continuare vulnerabila fata de pericole pacienta prezinta diminuarea durerii

29

P=82 p/min TA=120/85mmHg R=18 r/min T= 36,9C Glicemie 135 mg/dl

Alterarea integritatii tegumentelor si mucoaselor manifestata prin plante si gambe acoperite cu cruste uscate, pruriginoase Pacienta sa prezinte tegumente curate si integre - se face toaleta locala a tegumentelor -se administreaza tratamentul prescris: -Lamisil gel aplicat local - se aplica pansament steril si se face bandaj pentru fixarea pansamentului - plantele si gambele sunt in continuare acoperite cu cruste Dificultate de a se imbraca si dezbraca din cauza durerii. Pacienta sa se imbrace si sa se dezbrace singura - se supravegheaza daca pacienta poate sa-si schimbe pijamaua

30

- se schimba lenjeria de pat - pacienta si-a schimbat singura lenjeria de corp - a fost schimbata lenjeria de pat Dificultate in deplasare din cauza durerii la nivelul gambei. Pacienta sa se deplaseze fara ajutor - se ajuta pacienta sa se deplaseze - se supravegheaza pacienta sa nu cada in timpul deplasarilor - se combate durerea de la nivelul gambelor - pacienta s-a deplasat la toaleta singura

CAZUL II Nume: C Prenume: L Varsta: 52 ani Sex: feminin Domiciliu: mediul rural

31

Data internarii: 10.03.2008 Sectia: Boli infectioase Diagnostic: ,,Erizipel recidivant al coapsei drepte, forma eritematoasa, grava; ,,Obezitate

Motivele internarii: febra - 38.2C frison greturi durere in coapsa dreapta

Antecedente: interventie chirurgicala in 1985 si 1992 pentru extirparea ganglionilor limfatici ai coapsei drepte, varice membre inferioare erizipel al coapsei drepte, forma eritematoasa in 1992 si 2002

PLAN DE INGRIJIRE 10.03.2008- ziua I de ingrijire Diagnostic de ingrijire Obiective Interventiile asistentei Evaluare Rol propriu Rol delegat

Hipertermie manifestata prin febra moderata, tegumente hiperemice, transpiratii, frison. Pacienta sa prezinte temperatura corpului in limite normale

32

- se aplica comprese reci - se sterge pacienta de transpiratie - se aeriseste salonul - se masoara temperatura dimineata si seara -se administreaza tratamentul prescris: -paracetamol tb. 1x2/zi Td=38.2C Ts=37.8C - pacientul prezinta transpiratii in cantitate normala Alterarea integritatii tegumentelor si mucoaselor manifestata prin edem si eritem la nivelul coapsei drepte. Pacienta sa prezite tegumente curate si integre - se face toaleta locala a tegumentelor -se administreaza tratamentul prescris: -Lamisil gel aplicat local

33

- se aplica pansament steril si se face bandaj pentru fixarea pansamentului pacienta prezinta edem si eritem la nivelul coapsei drepte

Eliminare inadecvata manifestata prin transpiratie abundenta din cauza hipertermiei. Pacienta sa nu mai prezinte transpiratii abundente - se sterge pacienta de transpiratii - se hidrateaza pacienta pentru evitarea deshidratarii - se calculeaza bilantul ingestaexcreta INGESTA oral 1000 ml perfuzie1000 ml

EXCRETA - diureza-1100 ml - scaun- 100 ml - transpiratii- 300 ml

Circulatie inadecvata manifestata prin tahicardie

34

- pacienta sa prezinte puls in limite normale - se masoara P, TA, R -se administreaza propranolol cp. 1x2/zi - P= 100p/min - TA=110/80 mmHg - R= 17r/min

Dificultate de a se imbraca si dezbraca din cauza durerii. Pacienta sa se imbrace si sa se dezbrace singura - se ajuta pacienta sa-si schimbe hainele de strada cu pijamaua - se schimba lenjeria pacientei ori de cate ori este nevoie - se schimba lenjeria de pat ori de cate ori este nevoie - pacienta si-a schimbat lenjeria de corp cu ajutorul asistentei Dificultate in deplasare din cauza durerii la nivelul coapsei drepte. Pacienta sa se deplaseze fara ajutor - se ajuta pacienta sa se deplaseze se insoteste pacienta

35

la investigatii - se supravegheaza pacienta sa nu cada in timpul deplasarilor - se combate durerea de la nivelul coapselor - pacienta s-a deplasat la toaleta cu ajutorul asistentei Insomnie din cauza durerii la nivelul coapsei. Pacienta sa doarma cel putin 8 ore in cursul noptii - se aeriseste salonul - se creaza un climat de liniste - se creaza semiobscuritate in salon - se sfatuiesc celelalte paciente sa pastreze linistea - pacienta a dormit h dupa amiaza si 8 h in cursul noptii

PLAN DE INGRIJIRE

36

11.03.2008- ziua a II-a de ingrijire Diagnostic de ingrijire Obiective Interventiile asistentei cu Rol propriu Evaluare Rol delegat

Vulnerabilitate fata de pericole. Durere Anxietate Pacienta sa fie ferita de pericole Pacienta sa nu mai prezinte durere la nivelul coapsei dr. -se schimba cateterul venos -se administreaza tratamentul prescris: -vit. C f 1 in PEV -vit. B1 f 1 in PEV -vit. B6 f 1 in PEV -gentamicina f III 1f la 8 ore -algocalmin f1 la nevoie - se linisteste pacienta si se pune

37

in legatura cu alte paciente cu aceeasi afectiune -se administreaza perfuzie intravenoasa cu: ser fiziologic 500 ml -ser glucozat 5% 500 ml -Ca gluconic 10% fI pacienta este in continuare vulnerabila fata de pericole pacienta prezinta diminuarea durerii VSH-41 mm/h Hb-12.7 g/dl Ht- 32% Glicemie-100 mg/dl Uree- 28 mg/dl TGO- 18 U/L TGP-11U/L

Hipertermie manifestata prin febra ridicata, tegumente hiperemice. Pacienta sa prezinte temperatura corpului in limite normale - se aplica comprese - reci - se aeriseste salonul

38

- se masoara temperatura dimineta si seara -se administreaza tratamentul prescris: -paracetamol tb 1x2/zi Td=37.2C Ts=36.5C

Alterarea integritatii tegumentelor si mucoaselor manifestata prin edem si eritem la nivelul coapsei drepte Pacienta sa prezinte tegumente curate si integre - se face toaleta locala a tegumentelor -se administreaza tratamentul prescris: -Lamisil gel aplicat local - se aplica pansament steril si se face bandaj pentru fixarea

39

pansamentului - coapsa dreapta prezinta diminuarea eritemului de la nivelul coapsei Circulatie inadecvata manifestata prin tahicardie - pacienta sa prezinte puls in limite normale - se masoara P, TA, R - se administreaza propranolol cp. 1x2/zi - P= 82p/min - TA=120/70 mmHg - R= 18r/min

Dificultate de a se imbraca si dezbraca din cauza durerii. Pacienta sa se imbrace si sa se dezbrace singura -se ajuta pacienta sa-si schimbe pijamaua se schimba lenjeria de pat - pacienta si-a schimbat lenjeria de corp cu ajutorul asistentei - a fost schimbata lenjeria de pat Dificultate in deplasare din cauza durerii la nivelul coapsei Pacienta sa se deplaseze fara ajutor - se ajuta pacienta sa se deplaseze

40

se insoteste pacienta la investigatii se supravegheaza pacienta sa nu cada in timpul deplasarilor se combate durerea de la nivelul coapsei - pacienta s-a deplasat la toaleta cu ajutorul asistentei

PLAN DE INGRIJIRE 12.03.2008- ziua a III-a de ingrijire Diagnostic de ingrijire Obiective Interventiile asistentei cu Rol propriu Evaluare Rol delegat

Vulnerabilitate fata de pericole. Durere Anxietate Pacienta sa fie ferita de pericole

41

Pacienta sa nu mai prezinte durere la nivelul coapsei -se schimba cateterul venos -se administreaza tratamentul prescris: -vit. C f 1 in PEV -vit. B1 f 1 in PEV -vit. B6 f 1 in PEV -gentamicina f III 1f la 8 ore -algocalmin f1 la nevoie -se linisteste pacienta si se pune in legatura cu alte paciente cu aceeasi afectiune - se administreaza perfuzie intravenoasa cu: ser fiziologic 500 ml - ser glucozat 5% 500 ml -Ca gluconic 10%

42

fI pacienta este in continuare vulnerabila fata de pericole pacienta prezinta diminuarea durerii VSH-41 mm/h Hb-12.7 g/dl Ht- 32% Glicemie-100 mg/dl Uree- 28 mg/dl TGO- 18 U/L TGP-11U/L

Hipertermie manifestata prin subfebrilitate, tegumente hiperemice. Pacienta sa prezinte temperatura corpului in limite normale -se aplica comprese reci se aeriseste salonul -se masoara Temperature dimineata si seara -se administreaza tratamentul prescris: -paracetamol tb 1x2/zi Td=37.2C Ts=36.5C

43

Alterarea integritatii tegumentelor si mucoaselor manifestata prin edem si eritem la nivelul coapsei drepte Pacienta sa prezite tegumente curate si integre -se face toaleta locala a tegumentelor -se administreaza tratamentul prescris: -Lamisil gel aplicat local -se aplica pansament steril si se face bandaj pentru fixarea pansamentului - coapsa dreapta prezinta diminuarea eritemului de la nivelul coapsei Circulatie inadecvata manifestata prin tahicardie - pacienta sa prezinte puls in limite normale - se masoara P, TA, R - se administreaza propranolol cp. 1x2/zi - P= 82p/min - TA=120/70 mmHg - R= 18r/min Dificultate de a se imbraca si dezbraca din cauza durerii coapsei.

44

Pacienta sa se imbrace si sa se dezbrace singura -se ajuta pacienta sa-si schimbe pijamaua se schimba lenjeria de pat - pacienta si-a schimbat lenjeria de corp cu ajutorul asistentei - a fost schimbata lenjeria de pat Dificultate in deplasare din cauza durerii la nivelul coapsei drepte. Pacienta sa se deplaseze fara ajutor -se ajuta pacienta sa se deplaseze se insoteste pacienta la investigatii - se supravegheaza pacienta sa nu cada in timpul deplasarilor -se combate durerea de la nivelul coapselor - pacienta s-a deplasat la toaleta cu ajutorul asistentei

45

CAZUL III Nume: A Prenume: V Varsta: 34 ani Sex: feminin Domiciliu: mediul urban Data internarii: 12.04.2008 Sectia: Boli infectioase Diagnostic: ,,Erizipel recidivant al gambei drepte, forma eritematoasa, grava;

Motivele internarii: febra - 38.7C frison durere in gamba dreapta

Antecedente: erizipel al coapsei drepte, forma eritematoasa in 2001 si 2004 cu forme mai usoare

PLAN DE INGRIJIRE 12.04.2008- ziua I de ingrijire Diagnostic de ingrijire Obiective Interventiile asistentei cu Rol propriu Rol delegat

46

Evaluare Vulnerabilitate fata de pericole. Durere Anxietate Pacienta sa fie ferita de pericole Pacienta sa nu mai prezinte durere la nivelul gambelor si cefalee -se conduce pacienta intr-un salon bine aerisit -se cateterizeaza vena de la plica cotului -se recolteaza sange pentru examene de laborator -se recolteaza urina pentru examene de laborator -se transporta produsele recoltate la laborator -se administreaza tratamentul

47

prescris: -vit. C f 1 in PEV -vit. B1 f 1 in PEV -vit. B6 f 1 in PEV -gentamicina f III 1f la 8 ore -algocalmin f1 la nevoie -se linisteste pacienta si se pune in legatura cu alte paciente cu aceeasi afectiune -se administreaza perfuzie intravenoasa cu: ser fiziologic 500 ml -ser glucozat 5% 500 ml -Ca gluconic 10% fI -se recomanda pacientei sa respecte regimul alimentar hidrozaharat

48

-se masoara P, TA, R pacienta este in continuare vulnerabila fata de pericole pacienta prezinta diminuarea durerii P= 80 p/min TA= 130/75 mmHg R=17 r/min

Hipertermie manifestata prin febra moderata, tegumente hiperemice, transpiratii, frison. Pacienta sa prezinte temperatura corpului in limite normale -se aplica comprese reci -se sterge pacienta de transpiratie -se aeriseste salonul -se masoara temperatura dimineta si seara -se administreaza tratamentul prescris: -paracetamol tb 1x2/zi Td=38.7C Ts=37.6C - pacientul prezinta transpiratii in cantitate normala

49

Alterarea integritatii tegumentelor si mucoaselor manifestata prin edem si eritem la nivelul coapsei drepte. Pacienta sa prezite tegumente curate si integre -se face toaleta locala a tegumentelor -se administreaza tratamentul prescris: -Lamisil gel aplicat local -se aplica pansament steril si se face bandaj pentru fixarea pansamentului pacienta prezinta edem si eritem la nivelul gambei drepte

Eliminare inadecvata manifestata prin transpiratie abundenta din cauza hipertermiei. Pacienta sa nu mai prezinte transpiratii abundente -se sterge pacienta de transpiratii -se hidrateaza pacienta pentru evitarea deshidratarii -se calculeaza bilantul ingesta-excreta INGESTA oral 800 ml

50

perfuzie1000 ml

EXCRETA - diureza-1100 ml - scaun- 100 ml - transpiratii- 300 ml Dificultate de a se imbraca si dezbraca din cauza durerii. Pacienta sa se imbrace si sa se dezbrace singura -se ajuta pacienta sa-si schimbe hainele de strada cu pijamaua -se schimba lenjeria pacientei ori de cate ori este nevoie -se schimba lenjeria de pat ori de cate ori este nevoie - pacienta si-a schimbat lenjeria de corp cu ajutorul asistentei Dificultate in deplasare din cauza durerii la nivelul gambei drepte. Pacienta sa se deplaseze fara ajutor -se ajuta pacienta sa se deplaseze -se insoteste pacienta la investigatii -se supravegheaza pacienta sa nu cada in timpul deplasarilor

51

-se combate durerea de la nivelul gambelor - pacienta s-a deplasat la toaleta cu ajutorul asistentei Insomnie din cauza durerii la nivelul gambelor. Pacienta sa doarma cel putin 8 ore in cursul noptii -se aeriseste salonul -se creaza un climat de liniste -se creaza semiobscuritate in salon -se sfatuiesc celelalte paciente sa pastreze linistea - pacienta a dormit h dupa amiaza si 8 h in cursul noptii

PLAN DE INGRIJIRE 13.04.2008- ziua II de ingrijire Diagnostic de ingrijire Obiective Interventiile asistentei cu Rol propriu Evaluare Rol delegat

Vulnerabilitate fata de pericole. Durere Anxietate Pacienta sa fie ferita de pericole

52

Pacienta sa nu mai prezinte durere la nivelul gambelor si cefalee -se administreaza tratamentul prescris: -vit. C f 1 in PEV -vit. B1 f 1 in PEV -vit. B6 f 1 in PEV -gentamicina f III 1f la 8 ore -algocalmin f1 la nevoie -se linisteste pacienta si se pune in legatura cu alte paciente cu aceeasi afectiune -se administreaza perfuzie intravenoasa cu: ser fiziologic 500 ml -ser glucozat 5% 500 ml -Ca gluconic 10% fI

53

-se recomanda pacientei sa respecte regim alimentar hidrozaharat -se masoara P, TA, R pacienta este in continuare vulnerabila fata de pericole pacienta prezinta diminuarea durerii P= 80 p/min TA= 130/75 mmHg R=17 r/min

Hipertermie manifestata prin febra moderata, tegumente hiperemice, transpiratii, frison. Pacienta sa prezinte temperatura corpului in limite normale -se aplica comprese reci -se sterge pacientul de transpiratie -se aeriseste salonul -se masoara temperatura dimineata si seara -se administreaza tratamentul prescris: -paracetamol tb

54

1x2/zi Td=37.2C Ts=36.6C - pacientul prezinta transpiratii in cantitate normala Alterarea integritatii tegumentelor si mucoaselor manifestata prin edem si eritem la nivelul gambei drepte. Pacienta sa prezite tegumente curate si integre -se face toaleta locala a tegumentelor -se administreaza tratamentul prescris: -Lamisil gel aplicat local -se aplica pansament steril si se face bandaj pentru fixarea pansamentului pacienta prezinta edem si eritem la nivelul gambei drepte

Eliminare inadecvata manifestata prin transpiratie abundenta din cauza hipertermiei. Pacienta sa nu mai prezinte transpiratii abundente -se sterge pacienta de transpiratii -se hidrateaza pacienta pentru evitarea deshidratarii -se calculeaza bilantul ingesta-excreta

55

INGESTA oral 800 ml perfuzie1000 ml

EXCRETA - diureza-1100 ml - scaun- 100 ml - transpiratii- 300 ml Dificultate de a se imbraca si dezbraca din cauza durerii. Pacienta sa se imbrace si sa se dezbrace singura -se ajuta pacienta sa-si schimbe hainele de strada cu pijamaua -se schimba lenjeria pacientei ori de cate ori este nevoie -se schimba lenjeria de pat ori de cate ori este nevoie - pacienta si-a schimbat lenjeria de corp cu ajutorul asistentei Dificultate in deplasare din cauza durerii la nivelul gambei drepte. Pacienta sa se deplaseze fara ajutor -se ajuta pacienta sa se deplaseze -se insoteste pacienta la investigatii

56

-se supravegheaza pacienta sa nu cada in timpul deplasarilor -se combate durerea de la nivelul gambelor - pacienta s-a deplasat la toaleta cu ajutorul asistentei

PLAN DE INGRIJIRE 14.04.2008- ziua III de ingrijire Diagnostic de ingrijire Obiective Interventiile asistentei cu Rol propriu Evaluare Rol delegat

Vulnerabilitate fata de pericole. Durere Anxietate Pacienta sa fie ferita de pericole Pacienta sa nu mai prezinte durere la nivelul gambelor si cefalee -se administreaza tratamentul prescris: -vit. C f 1 in PEV -vit. B1 f 1 in PEV -vit. B6 f 1 in PEV -gentamicina f III

57

1f la 8 ore -algocalmin f1 la nevoie -se linisteste pacienta si se pune in legatura cu alte paciente cu aceeasi afectiune -se administreaza perfuzie intravenoasa cu: ser fiziologic 500 ml - ser glucozat 5% 500 ml -Ca gluconic 10% fI -se recomanda pacientei sa respect e regim alimentar hidrozaharat -se masoara P, TA, R, T pacienta este in continuare vulnerabila fata de pericole pacienta prezinta diminuarea durerii P= 80 p/min

58

TA= 130/75 mmHg R=17 r/min

Alterarea integritatii tegumentelor si mucoaselor manifestata prin edem si eritem la nivelul gambei drepte. Pacienta sa prezinte tegumente curate si integre -se face toaleta locala a tegumentelor -se administreaza tratamentul prescris: -Lamisil gel aplicat local -se aplica pansament steril si se face bandaj pentru fixarea pansamentului pacienta nu mai prezinta edem si eritem la nivelul gambei drepte

Eliminare inadecvata manifestata prin transpiratie abundenta din cauza hipertermiei. Pacienta sa nu mai prezinte transpiratii abundente -se sterge pacienta de transpiratii -se hidrateaza pacienta pentru evitarea deshidratarii -se calculeaza

59

bilantul ingestaexcreta INGESTA oral 1000 ml perfuzie1000 ml

EXCRETA - diureza-1500 ml - scaun- 100 ml - transpiratii- 300 ml Dificultate de a se imbraca si dezbraca din cauza durerii. Pacienta sa se imbrace si sa se dezbrace singura -se ajuta pacienta sa-si schimbe hainele de strada cu pijamaua -se schimba lenjeria pacientei ori de cate ori este nevoie -se schimba lenjeria de pat ori de cate ori este nevoie - pacienta si-a schimbat lenjeria de corp cu ajutorul asistentei Dificultate in deplasare din cauza durerii la nivelul coapsei drepte. Pacienta sa se deplaseze fara ajutor -se ajuta pacienta sa se deplaseze -se insoteste pacienta

60

la investigatii -se supravegheaza pacienta sa nu cada in timpul deplasarilor -se combate durerea de la nivelul gambelor - pacienta s-a deplasat la toaleta cu ajutorul asistentei

CAPITOLUL III FISE TEHNICE PERFUZIA ENDOVENOASA

DEFINITIE: introducerea pe cale parenterala, picatura cu picatura, a solutiei medicamentoase. SCOP: - hidratarea si mineralizarea organismului; - administrarea medicamentelor la care se urmareste efect prelungit; - depurativ, diluand si favorizand excretia din organism a produsilor toxici; - alimentarea pe cale parenterala. PREGATIREA MATERIALELOR: - materiale pentru punctia venoasa si manusi sterile; - perfuzor;

61

- sol. de injectat; - branula. PREGATIREA PACIENTULUI: - psihic: se informeaza; - fizic: poz. comoda (decubit dorsal). EXECUTIE: - asistenta isi spala mainile si isi pune manusile sterile; - pregateste solutia de perfuzat; - monteaza perfuzorul si lasa lichidul sa circule prin tuburi pentru indepartarea aerului; - alege vena si efectueaza punctia venoasa, - introduce branula in vena si o fixeaza; - scoate garoul si ataseaza tuburile, deschide prestubul, fixeaza ritmul perfuziei; - mentine o perfecta asepsie si supravegheaza perfuzia; - schimba punga cu solutie inainte de golirea completa a precedentei. ACCIDENTE: - hiperhidratarea (poate duce la edem pulmonar); - embolia gazoasa prin patrunderea aerului in curentul circulator; - revarsarea lichidului paravenos si poate da nastere la flebite, necroze; - coagularea sangelui pe ac sau pe canula.

62

EFECTUAREA BANDAJELOR SI PANSAMENTELOR

Prin bandajare se intelege fixarea pansamentului cu ajutorul feselor de tifon, de panza sau material plastic. Materiale necesare: -2-3 pense anatomice -2-3 pense hemostatice -1-2 foarfeci -sonda canelata -tavita renala -tuburi de dren de marimi si calibre corespunzatoare -casoleta cu pansamente sterile -fesi de diferite marimi -apa oxigenata -benzina sau benzina iodata -alcool -tinctura de iod -ser fiziologic -solutie rivanol1/1000 -leocoplast Dupa pregatirea materialelor asistenta se va spala pe maini cu apa si sapun, si apoi va trece la sortarea materialului si la pregatirea bolnavului in vederea pansamentului.

63

Bolnavul va fi asezat comod in pozitie sezand sau in decubit, in asa fel ca regiunea care urmeaza sa fie bandajata, trebuie asezata pe un suport (pelvisuport, taburet, suluri de patura etc.) sau sustinuta de o infirmiera, sa fie usor accesibila pentru asistenta. Asistenta care aplica pansamentul va sta cu fata spre bolnav, iar infirmiera care sustine regiunea pansata se va aseza la spatele bolnavului sau langa el, ca sa nu impiedice miscarile asistentei in timpul manoperei. Bandajarea corecta se executa dupa urmatoarele reguli generale: -bandajarea membrelor se incepe de la extremitatea lor distala, fasa se infasoara intr-o singura directie, de obicei de la stanga la dreapta. -turele fesei trebue sa le acopere pe cele precedente, in asa fel, incat acestea sa adere reciproc, sa nu se desfaca una de alta si sa nu prezinte incretituri, -fasa sa nu fie aplicata prea strans, pentru a nu produce dureri sau tulburari de circulatie si sa nu fie prea larga pentru ca sa nu alunece, lasand plaga descoperita. -in timpul bandajarii se vor evita miscarile inutile si se va avea grija sa nu se produca dureri bolnavului. -capatul fesei se fixeaza in partea opusa regiunii bolnave si se leaga intr-un loc in care nodul nu va incomoda bolnavul. -aplicarea fesei se incepe cu o tura circulara. Cu mana stanga se fixeaza coltul fesei, iar cu dreapta se ruleaza fasa in jurul regiunii respective. Cand s-a trecut cu prima tura circulara, coltul fixat cu mana stanga, care a ramas in afara, se indoaie si se trece cu fasa a doua oara peste capatul liber, pentru a-l fixa. Fasa se poate conduce circular , in spirala , in forma de opt, in spica rasfranta sau in evantai, dupa regiunea anatomica unde se aplica.

TEHNICA MASURARII TEMPERATURII Scop: Evaluarea functiei de termoreglare si termogeneza Locuri de masurare:-la copil rectal Materiale necesare:-termometru uman

64

-recipient cu solutie dezinfectanta (cloramina) -tava medicala -ceas, comprese, -lubrefiant (pentru rect) Efectuarea tehnicii: -asistenta medicala se spala pe maini -se scoate termometrul din solutia dezinfectanta, se clateste si se sterge cu o compresa, se scutura astfel incat Hg sa se gaseasca in rezervor -se lubrefiaza termometrul -se aseaza pacientul in decubit lateral cu membrele inferioare in semiflexie -se introduce tubul termometrului in rect prin miscari de rotatie si inaintare -termometrul se tine in mana in timpul masurari timp de 3 minute -dupa scurgerea timpului este scos, sters cu o compresa si se citeste gradatia -se noteaza valoarea gasita in foaia de temperatura. Valoarea temperaturii rectale este cu 0,5 subunitati mai mare decat temperatura din axila. BIBLIOGRAFIE

65

1. Erscoiu Simona; Ceausu Emanoil- Epidemiologie si boli infecttioase; Manual pentru invatamantul sanitar postliceal; Editura didactica si pedagogica; Bucuresti 1995 2. Prof dr. doc. Radulescu Petru- Elemente de patologie si terapeutica chirurgicala; Editura didactica si pedagogica; Bucuresti 1980 3. Titirca Lucretia- Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicaliEditura Viata Medicala Romaneasca- Bucuresti; 2006 4. Prof. dr. doc. Vata Alla; conf. dr. Brauner E. boli infectioase, Institutul de Medicina si Farmacie Iasi; Clinica de boli infectioase; 1978 5. Voiculescu Marin Boli infectioase, vol II;Editura medicala; Bucuresti 1990 6. Titirca lucretia- Twehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali Editura Viata Medicala Romaneasca- Bucuresti; 2001

DISTRIBUIE DOCUMENTUL Vizualizari: 2173 Importanta: Comenteaza documentul: Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta Creaza cont nou Distribuie URL Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact SCRIGROUP 2013. All rights reserved

66