Comertul international

al Braziliei
Coordonator: Student:
Conf. Dobre Claudia Sectia:Afaceri internationale
Facultatea de stiinte economice
Grupa:B4
Cuprins
Capitolul I. Prezentare generala a Braziliei...3
1.1Date generale...3
1.2Geografie.3
1.3Clima...3
1.4Mediul inconjurator4
1.5Aele...4
Capitolul II. !conomia tarii..5
2.1Prezentare generala.5
2.2Comonentele economiei...."
Capitolul III. Comertul international al Braziliei1#
3.1Comertul interior $i e%terior..1#
3.2!&olutia comertului e%terior 'razilian din 2##"(2##)...11
3.3Comertul international de $er&icii.13
Capitolul IV. *c+im'uri comerciale cu tari artenere.1,
4.1*c+im'uri comerciale cu -omania1,
4.2*c+im'uri comerciale cu *.A..1"
Anexe1)
Bibliorafie..23
2
Capitolul I.!rezentare enerala
1.1Date enerale
Brazilia /ortug+eza Bra$il01 oficial -eu'lica 2ederati&a a Braziliei
/ -e3'lica 2ederati&a do Bra$il01 e$te o reu'lica federati&a formata din 2" de
unitati federati&e 4 Di$trictul 2ederal $i 2, de $tate. 5ara e$te imartita
admini$trati& in 5.5,4 de municiii. 6n 2##7 a&ea o oulatie de 17).,12.714 de
locuitori $i o $urafata de 7.511.),5 8m91 ocuand 4": din teritoriul continentului
$ud(american. Comarata cu celelalte tari ale lumii1 Brazilia ocua locul al cincilea
dua numarul oulatiei $i aceea$i ozitie dua $urafata. 2iind a noua utere
economica din lume $i cea mai mare din America ;atina1 Brazilia are a$tazi o
influenta internationala mare1 atat la ni&el regional cat $i la ni&el glo'al. De
a$emenea1 aro%imati& 15(2#: din 'iodi&er$itatea mondiala $e concentreaza aici1
e%emle ale ace$tei 'ogatii fiind Padurea Amazoniana1 Pantanal $i Cerrado. Brazilia
$e in&ecineaza cu <enezuela1 Gu=ana1 *urinam $i Gu=ana 2ranceza la nord1 cu $tatul
colum'ian la nord(&e$t1 cu Peru $i Boli&ia la &e$t1 cu Paragua= $i Argentina la $ud(
&e$t $i cu .rugua= la $ud. Dintre tarile Americii de *ud1 doar C+ile $i !cuador nu au
frontiera comuna cu acea$ta tara. ;a nord(e$t1 e$t $i $ud(e$t1 Brazilia are ie$ire la
>ceanul Atlantic. De a$emenea1 in larg1 dearte de coa$ta1 tara o$eda $i cate&a
ar+ielaguri1 cum ar fi 2ernando de ?oron+a. 6n ciuda fatului ca Brazilia e$te a
cincea tara a lumii ca oulatie1 ea are una dintre cele mai mici den$itati ale
oulatiei. Majoritatea locuitorilor traie$c in zonele $ituate de(a lungul litoralului1 e
cand interiorul $i artea de &e$t $e caracterizeaza rintr(o oulare e%trem de
$cazuta.
1.2Georafie

Datorita intinderii tarii1 geografia Braziliei e$te foarte di&er$ificata1 di$unand
de regiuni $emi(aride1 muntoa$e1 troicale1 $u'troicale $i de &arietati climatice de la
cea $ecetoa$a1 loioa$a ecuatoriala1 la un climat mai temerat in zonele $udice. 6n
Brazilia $e rega$e$c o $erie de $uerlati&e mondiale1 cum ar fi Pantanal in Mato
Gro$$o do *ul1 una dintre cele mai mari mla$tini ale lumii $i rezer&atie a 'io$ferei
declarata de .?!*C>1 6n$ula Bananal1 cea mai mare in$ula flu&iala a lumii1 6n$ula
Maraj@1 cea mai mare in$ula flu&iomarina1 Ana&il+ana$1 unul dintre ce mai mari
ar+ielaguri flu&iale $au flu&iul Amazon1 cel mai mare flu&iu in raort cu de'itul
aei curgatoare $i flu&iul ce di$une de cel mai mare 'azin +idrografic. De a$emena1
Amazonul e$te $i unul dintre cele mai lungi din lume.
1.3Clima
3
Din cauza efectelor cumulate a mai multor factori1 cum ar fi relieful1
intinderea teritoriala $i mai ale$ dinamica ma$elor de aer1 clima Braziliei e$te e%trem
de di&er$ificata. <anturile influenteaza atat temeraturile cat $i lu&iozitatea1
ro&ocand diferente climatice la ni&el regional. 6nterferentele ma$elor de aer au loc
cel mai frec&ent intre ma$a ecuatoriala /continentala $i oceanica01 cea troicala
/continentala $i oceanica0 $i cea olara oceanica.Clima Braziliei e$te foarte umeda1
a&and caracteri$tici di&er$e1 $re e%emlu e$te foarte umed(calduroa$a ecuatoriala in
tinuturile $etentrionale1 foarte umed($u'troicala in regiunea $udica $i *Ao Paulo
$au foarte umed(calduroa$a troicala intr(o fa$ie ingu$ta a litoralului1 intre ora$ele
-io de Baneiro $i *Ao Paulo. Clima umeda $e intalne$te $i in alte regiuni ale tariiC
umed(calduroa$a ecuatoriala dominanta in Acre1 -ondDnia $i -oraima $i cu
influente a$ura &remii in Mato Gro$$o1 Amazona$1 ParE $i AmaE $i troicala
rezenta in *Ao Paulo $i Mato Gro$$o do *ul. Diferite &arietati ale climei umede
influenteaza $i alte arti ale Braziliei. Clima arida $i $emi(arida e$te limitata la
regiunea ?ord(!$t.De$i clima 'raziliana e$te foarte &ariata1 ea ramane relati&
$tamlda1 iar cata$trofele meteorologice au loc cu o frec&enta relati& redu$a. 5otu$i1
marele ciclon Catarina a cauzat in anul 2##4 ierderi $emnificati&e in regiuni din
-io Grande do *ul $i *anta Catarina.Cea mai inalta temeratura inregi$trata in
Brazilia a fo$t de 441"FC in Bom Be$u$1 in PiauG1 la data de 21 noiem'rie 2##5. ;a
e%trema cealalta1 cea mai $cazuta temeratura a fo$t de H1"17FC in .ru'ici1 *anta
Catarina1 inregi$trata la data de 2) iunie 1)),.
1.4"ediul incon#urator
5eritoriul Braziliei curinde o gama &ariata de eco$i$teme diferite1 cum ar fi
Padurea Amazoniana1 recuno$cuta ca fiind cea mai di&er$ificata din unct de &edere
'iologic din lume1 Padurea Atlantica $au Cerrado. Bogatia naturala a Braziliei $e
reflecta rin &arietatea 'iotourilor1 e%i$tand totu$i multe a$ecte necuno$cute inca1
$ecii noi de animale $i lante fiind de$coerite aroae zilnic. >amenii de $tiinta
e$timeaza ca numarul total al $eciilor de animale $i lante oate $a $e aroie de
atru milioane1 e%i$tand e$te 5,.### de $ecii de lante1 3.### $ecii de e$ti de
aa dulce1 51" $ecii de amfi'ieni1 1.,"" $ecii de a$ari $i 53# de $ecii de
mamifere1 numarul $eciilor de in$ecte de$a$ind 1#.###.Printre mamiferele mari $e
numara uma1 jaguarul1 ocelotul1 cainele $ud(american $i &ulea. Alte $ecii recum
ecarul1 tairul1 furnicarul1 lene$ul1 oo$umul $i animalul tatu $unt de a$emnea
foarte ra$andite $i au un efecti& mare de indi&izi. Padurile din $ud $unt oulate de
cer'i1 iar maimutele1 rezente $u' di&er$e $ecii1 $unt foarte ra$andite in intinderile
aduroa$e din artea de nord a tarii.
1.5Apele
Brazilia di$une de cea mai intin$a retea +idrografica a lumii. Princiale flu&ii
care formeaza cele mai imortante 'azine $unt Amazon1 *Ao 2ranci$co1 ParanE1
4
.rugua= $i Paragua=. Amazonul e$te cel mai lung flu&iu din lume /dua ?il01
tra&er$and Brazilia de la e$t la &e$t rin Padurea Amazoniana. Bazinul $au e$te cel
mai intin$1 e$te ,#: din ace$ta de$fa$urandu($e e teritoriul ace$tei tari1 curinzand
flu&iul roriu(zi$ $i alte aro%imati& 1.1## de rauri. Amazonul in $ine $e formeaza
e teritoriul Braziliei la confluenta raului ?egro cu raul *olimIe$.

Capitolul II.$conomia tarii
2.1!rezentare enerala
Brazilia e$te a )(a utere economica mondiala conform Produ$ului
6ntern Brut.6n rezent Brazilia $e $itueaza rintre rimele 2# tari e%ortatoare din
lume.
Brazilia e$te areciata ca o tara cu mare otential1 recum -u$ia1 Jndia $i
C+ina1 facand arte din a$a numitul gru B-6C1 al tarilor emergente.PolGtica e%terna
adotata de catre Brazilia riorizeaza aliantele dintre tarile in cur$ de dez&oltare1
entru a negocia cu tarile 'ogate.
Brazilia are o iata li'era $i moderata $i o economie orientata $re e%ort.
Ma$urata nominal1 rodu$ul $au intern 'rut dea$e$te un trilion de dolari1 al 1#(lea
in lume $i al doilea din cele 2 AmericiKma$urata rin aritatea uterii de cumarare1
11) trilioane L1 economia Braziliei e$te a )(a din lume $i a doua in cele 2 Americi1 ca
marime1 dua *.A. 6n reai$ /moneda 'raziliana01 P6B(ul $au e$te e$timat la - 2.)
mii de miliarde dolari reai$ in 2##7.
Brazilia e$te mem'ru al unor di&er$e organizatii economice1 cum ar fi
Merco$ur1 *AC?1G7(51G2# $i Cairn$ Grou. Brazilia1 Argentina1 Paragua= $i
.rugua= formeaza Piata Comuna a Conului $ud /M!-C>*.;01 la care mem'ri
a$ociati $unt C+ile $i BolG&ia1 iar <enezuela $e afla in roce$ de ratificare a acordului
de aderare ca mem'ru cu dreturi deline al M!-C>*.;. 6n rezent1 in
comonenta cu doar 4 mem'ri1 Merco$ul rerezinta o iata de e$te 22# milioane
con$umatori1 cu un P6B de cca 2.### mld .*D1 din care Brazilia detine aroae
"#:.Brazilia e$te mem'ra a G2#1 gru ce incearca $a dez&olte um dialog con$i$tent
intre tarile in cur$ de dez&oltare $i cele dez&oltate $i al carui rol e$te in lina cre$tere
la ni&el international. Brazilia face de a$emenea arte din gruul de tari denumit
generic B-6C /Brazilia1 -u$ia1 6ndia1 C+ina01 care rerezinta tarile emergente cu cel
mai mare otential de cre$tere $i cu rolul cel mai imortant la ni&el glo'al1 in
flu%urile comerciale1 financiare $i de in&e$titii.
Are $ute de arteneri comerciali1 ,#: din e%orturi fiind cu rodu$e fa'ricate
$au $emifa'ricate.Partenerii rinciali ai Braziliei in 2##7 erau CMerco$ur $i
America ;atina1/251): din comert01 .!/2314:01A$ia/171):01 *.A/14:0 $i
altele/1"17:0.
5
Brazilia a fo$t tara de to in e&olutia a$cendenta a cometiti&itatii in
2##)1ca$tigand 7 ozitii rinter alte tari1 dea$ind -u$ia entru rima data $i
inc+izand artial decalajul de cometiti&itate cu 6ndia $i C+ina rintre economiile
B-6C. Pa$i imortanti au fo$t facuti din 1))# fata de &ia'ilitatea fi$cala $i au fo$t
luate ma$uri entru li'eralizarea $i de$c+iderea economiei1 care au marit $emnficati&
fundamentele cometiti&itatii tarii1 a$igurand un mediu mai 'un entru dez&oltarea
$ectorului ri&at. Prorietarul unui $ector te+nologic $ofi$ticat1 Brazilia dez&olta
roiecte care &ariaza de la $u'marine1 la aerona&e $i e$te imlicata in cercetarea
$atiuluiC tara o$eda un centru de lan$are a $atelitilor $i a fo$t $ingura tara din
!mi$fera de *ud care a integrat ec+ia re$on$a'il entru con$truirea *tatiei *atiale
6nternationale/6**0. !$te de a$emenea un ionier in numeroa$e domenii1 inclu$i&
roductia de etanol.
Brazilia imreuna cu Me%ic1 a fo$t in fruntea fenomenului comaniilor
multinationale latino(americane1 rin care1 datorita te+nologiei a&an$ate $i
organizarii1 comaniile locale $(au tran$format cu $ucce$ la ni&el mondial. Ace$te
comanii multinationale au facut acea$ta tranzitie in $ecial rin in&e$tirea ma$i& in
$trainatate1 in regiune $i dincolo de acea$ta1 $i a$tfel realizand o arte tot mai mare a
&eniturilor lor e lan international.
Brazilia e$te de a$emenea un ionier in domeniile de cercetare in adancime in
aa de etrol1 de unde "3: din rezer&ele $ale $unt e%tra$e. Conform $tati$ticilor
gu&ernamentale1 Brazilia a fo$t rima tara caitali$ta entru a reuni cele mai mari
zece comanii auto de a$am'lare in interiorul teritoriului $au national.
Cu o oulatie de 1)# milioane $i re$ur$e naturale a'undente1 Brazilia e$te
una din cele 1# mari ieti din lume1 roducand tone de otel1 2, milioane tone de
ciment1 315 milioane $eturi de tele&izoare $i 3 milioane de frigidere. 6n lu$1 in jur de
"# milioane metri cu'i de etrol au fo$t roce$ati anual in com'u$ti'ili1 lu'rifianti1
gaz roan1 recum $i o gama larga de rodu$e etroc+imice. Mai mult1 Brazilia are
cel utin 1,115## 8m de drumuri a&ate $i mai mult de ,3 milioane de megaMati
caacitate de energie electrica in$talata.
P6B(ul $au real er caita a dea$it 1#5##L in 2##71 ca urmare a arecierii
uternice $i continue entru rima data in ace$te deceniu. *ectorul $au indu$trial
rerezinta trei cincimi din roductia indu$triala a economiei din America ;atina.
Dez&oltarea te+nologica $i $tiintifica a tarii e$te atracti&a entru in&e$titiile $traine
directe1 care au fo$t in medie de 3# miliardeL e an in ultimii ani1 in comaratie cu
doar 2 miliardeL e an in ultimul deceniu1 rin urmare $e o'$er&a o cre$tere
remarcamlda. *ectorul agriculturii a fo$t de a$emenea remarcat din unct de &edere
dinamicC entru 2 decenii1 datorita ace$tui $ector1 Brazilia a fo$t rintre cele mai
roducti&e tari in domenii legate de $ectorul rural. *ectorul agriculturii $i $ectorul
minier de a$emenea au $rijinit e%cedentele comerciale care au ermi$ ca$tiguri
ma$i&e de &aluta $i lata datoriei e%terne.
!conomia 'raziliana a cre$cut in anul 2##" cu circa 415 : iar inflatia a fo$t de
5:.Pre$edintele ;ula1 reale$ entru inca un mandat de 4 ani /2##"(2#1#01 a lan$at un
ac+et de ma$uri entru imul$ionarea economiei 'razilieneK NProgramul de
,
Accelerare a Cre$teriiO curinde un an$am'lu de ma$uri $i facilitati fi$cale1
reducerea unor imozite $i initierea unor amle roiecte de in&e$titii1 rin care $e
retinde $timularea economiei 'raziliene. !conomia 'raziliana a cre$cut cu 213 : in
anul 2##51 41) : in 2##4. 6n medie1 cre$terea economica a Braziliei din 1))5 ana
in 2##" a fo$t de 215 : anual. Cur$ul de $c+im' al realului /moneda locala0 fata de
.*D a fo$t la $far$itul anului 2##" de 11"7 reali entru 1 u$d1 iar in octom'rie 2##7
a ajun$ la 212, reali1 ca urmare a declan$arii crizei financiar('ancare in *.A.
-ezer&e &alutare 'raziliene la #1 octom'rie 2##7 au fo$t de .*D 2#7 mld u$d.
6n&e$titii $traine in 2##"C 32 miliarde .*D1datoria e%terna /octom'rie 2##70C 1)215
miliarde .*D
6nflatia Braziliei -ata medie de cre$tere a Pi'(ului
2.2Componentele economiei
*ectorul $er&iciilor e$te cea mai mare comonenta a P6B(ului de ,,17:1
urmata de $ectorul indu$trial in roortie de 2)1":/2##"0. Agricultura rerezinta
"
315: din P6B /2##70. 2orta de munca 'raziliana e$te e$timate la 1##1"" milioane din
care 1#: e$te ocuata in agricultura1 1): in $ectorul indu$trial $i "1: in $ectorul
$er&iciilor.
Productia industriala ( cu o participare de 36,5% la P.I.B.
(2007), este concentrata in ramurile: siderurgie, constructii de
masini, electrotenica, materiale de constructii, !aar,cauciuc,
prelucrarea lemnului, industria cimica, de auto"eicule (2,6
milioane autoturisme produse in 2007), alimentara,
telecomunicatii, constructii de na"e si aerona"e, te#tile,ra$inarea
petrolului etc. %ectoarele te#til, con$ectii, alimente si &auturi
repre!inta 50% din totalul industriei. Productia industriala a
Bra!iliei a cunoscut ritmuri reduse de crestere in ultimii ani, cu o
medie de cca. 2%, in principal in sectoarele metalurgic, te#til,
in$ormatica si telecomunicatii,mecanica, materiale transport,
electrice, "eicule, momlda, etc.
Principalele productii industriale: otel ' 37 mil. tone(
laminate ' 23,5 mil. tone(aluminiu ' 320 mii tone( motoare pentru
auto"eicule ' ).*00 mii &uc.( materiale militare si armament(
pietre pretioase si semi'pretioase (acopera 65% din cererea
mondiala)( petrol ' +5mil. tone( energie electrica , -0.500 mii ./
putere instalata, din care -0% de origine idraulica. In ce pri"este
programul nuclear, Bra!ilia a semnat un acord cu 0ermania pentru
construirea a * centrale nucleare, din care doua au $ost de1a puse
in $unctiune (2ngra I si 2ngra II), iar cea de'a treia, 2ngra III, este in
curs de reali!are. 3nergia nucleara contri&uie in pre!ent cu 3% la
productia totala energetica a tarii. In general, industria a cunoscut
cresteri in ultimii !ece ani, $iind $olosita peste *)% din capacitatea
instalata. %ectorul industrial asigura circa 70 % din e#porturile tarii.
Agricultura ' impreuna cu acti"itatea $orestiera si pescuitul '
a&soar&e peste otreime din populatia acti"a, contri&uind cu 3+% la
produsul national &rut si cu apro#imati" 25 % la "aloarea
e#porturilor. Bra!ilia se situea!a pe primele locuri in lume in randul
tarilor e#portatoare de produse agricole. Produsele principale de
e#port sunt: ca$ea si !aar (primul loc pe glo&),cacao si soia (locul
2), porum&, &um&ac, ore!, citrice, carne de "ita si de pasare, suc
deportocale, sisal, tutun, etc.
Transporturi ' Bra!ilia detine o retea de ),6 milioane 4m
sosele, situandu'se pe locul 2 in lume, dupa %52, si 32.+60 4m cai
$erate, ocupand locul )0 pe glo&. Poseda peste 20,*milioane
auto"eicule in circulatie, a"and o productie anuala de 2 milioane
auto"eicole (in cursul anului 2006, productia de auto"eicole a
$ost de 2,- milioane unitati). 2re o capacitate de transporturi
7
maritime de 6,* milioane tone si detine un numar de )26
aeroporturi.
Resurse naturale ( potential impresionant de resurse
naturale care ii con$era acestei tari o serie de a"anta1e
comparati"e in multe sectoare economice printre care produsele
agricole (ca$ea, &oa&e de soia, grau, porum&, !aar, portocale,
tutun si cacao ), cresterea animalelor ( carne de "aca, porc, pui,
pielarie pentru incaltaminte ), lemn si produse din lemn (celulo!a,
artie, P67, .86), minereuri ()* miliarde tone ' )7% din re!er"ele
mondiale), mangan, nicel, &au#ita, uraniu (locul 6 pe glo&), toriu,
aur, argint, cupru, cositor, crom, 9ol$ram, &eriliu, !irconiu,
!acaminte de car&uni, pietre pretioase, petrol si ga!e naturale
' un important !acamant de ga!e a $ost descoperit in 2003, in
statul %:o Paulo, cu reser"e estimate de +)- miliarde m;. Paduri:
5.5)).000 4m patrati.
Forta de munca ( populatia acti"a a Bra!iliei este de )00,77
milioane locuitori, distri&uiti dupa cum urmea!a (in procente): 2+,2
% ' sectorul primar( )-,3 % ' sectorul secundar( )3,+ % ' comert(
)-,2 % ' ser"icii( +,6 % ' administratia pu&lica( -,6 % 'acti"itati
sociale( 3,- % ' transporturi si comunicatii( 5,* % ' altele(
%urismul. -eu'lica 2ederati&a a Braziliei $au Brazilia1 e$te $tatul cu cea mai
intin$a $urafata din America de *ud.Brazilia e$te o tara a contra$telor1 fiind a$ociata
cu jungle amazoniana1 Podi$ul Gu=anelor ce dea$e$te 3### de m1 flu&iul Amazon
care e unul dintre cele mai mari de e glo'1 -io de Baneiro1 $am'a $i cele'rele
carna&ale. Cele mai mari ora$e din Brazilia $unt *ao Paolo $i -io de Baneiro.
Caitala ace$teia1 Bra$ilia1 e $ituata e un latou inalt de 1### de m1 rerezentand
centrul metroolitan al Di$trictului 2ederal. >ra$ul ri&it de $u$ are forma unui
fluture1 e$te $ingurul din lume con$truit in $ec PP $i care a fo$t cla$ificat ca $i
Patrimoniu Cultural al .manitatii de catre .?!*C>.Princialele uncte de atractie
ale ora$ului $unt C Palacio de Al&orada1 re$edinta oficiala a re$edintelui1 cladire
renumita entru coloanele al'e de marmura $i entru gradinile de dimen$iuni
imre$ionante.Palatul 6tamarat=1 cuno$cut $i ca Palatul Arcurilor1 adao$te$te o
colectie imre$ionanta de oere de arta $i antic+itati iar Podul BQ curinde trei
cladiri imortanteC Congre$ul ?ational1 Palatul Bu$titiei $i Palacio do Planalto.5urnul
de 5ele&iziune1 are o inaltime de 224 de m oferind o ri&eli$te $uer'a a$ura
ora$ului. Ace$ta gazduie$te Muzeul ietrelor retioa$e iar in jurul $au $e de$fa$oara
cel mai mare targ de o'iecte artizanale traditionale 'raziliene.5emlul ;egiao da
Boa <ontade1 in forma de iramida e decorat cu $irale de granit e odele iar
ta&anul e a&at cu un imen$ cri$tal entru a imra$tia energie oziti&a. 6n interiorul
ace$tuia $e afla $i o Camera !giteana1 o galerie de arta $i un magazin de
$u&eniruri.-io de Baneiro1 in$emnand -au de 6anuarie1 e unul dintre cele mai
$ectaculoa$e ora$e de e amant ce de'ordeaza de &italitate. Ace$ta e $ituat in jurul
aelor golfului Guana'ara $i e &eg+eat de muntele *ugar ;oaf $i cele'ra $tatuie a lui
)
6i$u$1 Cri$to -edentor.?umit e 'una dretate Cidade Mara&il+o$a1 ora$ul e faimo$
entru lajele $ale um'rite de almieri1 Coaca'ana1 6anema1 Muntele Cor&ocado
iar fe$ti&alul $au atrage anual milioane de turi$ti din intreaga lume.Bine cuno$cute
$unt cele'rele arade !$cola$ de *am'a $i 'loco$ de carna&al care $tra'at intreg
ora$ul. Piata P< noiem'rie1 rerezinta ade&aratul centru al ora$ului $i una din cele
mai &ec+i iete al ace$tuia1 unde $e ga$e$c o'iecte de artizanat1 ceramica1 monede
&ec+i $i ta'louri.Parat=1 $ituat la cate&a ore de -io de Baneiro1 e un &ec+i ora$el
colonial ce dateaza din $ec P<66.. *ao Paolo e cel mai mare ora$ de la $ud de
!cuator1 rincialul centru economic1 olitic1 indu$trial1 financiar $i te+nologic al
Braziliei.
Capitolul III.Comertul international al Braziliei
3.1Comertul interior si exterior
Comertul $ud(american e$te intercontinental1 *tatele .nite1 !uroa de <e$t $i
Baonia fiind rincialii arteneri. *ao Paulo e$te cel mai dez&oltat $tat al federatiei
'raziliene1 atat din unct de &edere indu$trial1 cat $i financiar $i realizeaza e$te 33:
din P6B(ul Braziliei.
Petrolul $i deri&atele lui $unt o'iectul comertului $train. Brazilia $i <enezuela
domina comertul entru e%ort al continentului.Produ$ele cum ar fi graul1 &itele1
&inul $i 'ananele fac o'iectul comertului intercontinental1 iar 'unurile relucrate
cre$c in imortanta. 5otu$i1 comertul e%tern al continentului cu rodu$e din
agricultura $i din minerit ramane mai imortant decat comertul intern cu ace$tea.
America de *ud contri'uie in mod $emnificati& la comertul mondial cu etrol1 cafea1
curu1 'au%ita $i e$te. Comertul cu ace$te 'unuri $i nu numai1e$te e$ential entru
dez&oltarea economica a continentului.
Majoritatea roductiei din recolte e$te de$tinata entru con$umul intern $i
entru iete totu$i &eniturile din e%ortul agricol $unt foarte imortante in multe din
tarile $ud americane. Mar8etingul intern $i e%ortul rodu$elor agricole ju$tifica o
arte $u'$tantiala din acti&itatea comerciala $i de roductie.
2ormele cele mai inten$i&e ale agriculturii comerciale $unt concentrate in
jurul ora$elor. Produ$ele agricole eri$amlde1ca legume1 fructe $i rodu$e lactate
$unt cele mai inten$i&e. Producti de recolte radacinoa$e1 fa$ole $i orum' e$te mult
mai di$er$ata. 6ndu$tria animaliera e$te di$er$ata.Agricultura orientata $re e%ort
$e ractica cu recadere in zonele troicale $i temerate unde amantul aramld $i
acce$ul la orturi $unt otime. Printre recoltele troicale cafeaua e$te cea mai
imortanta1 acea$ta fiind rodu$a in $ecial in *! Braziliei. Bum'acul $i tre$tia de
1#
za+ar $unt culti&ate atat entru interior cat $i entru e%terior in ?! $i *! Braziliei.
Graul1 orum'ul1 carnea de &ita1 de oaie $i lana $unt rodu$e imortante entru
comertul international.
De$i continentul e$te in rocent de 5#: imadurit $i inconjurat de mari cu o
&iata marina foarte 'ogata1 indu$tria fore$tiera $i cea i$cicola $unt de mici roortii
$i $unt orientate $re ietele interne.Din $udul Braziliei $e e%orta c+ere$teaua de
ra$inoa$e. Rone $emnificati&e de aduri de$tinate comertului au fo$t culti&ate in
Brazilia.
6n ceea ce ri&e$te comertul cu e$te aele din jurul Pacificului $unt cele mai
imortante. Aele 'raziliene $unt foarte renumite entru cru$tacee.
Mineritul entru e%ort $e ractica e $cara larga. Petrolul1 'au%ita1 curul $i
fierul $unt rincialele marfuri in ceea ce ri&e$te &aloarea $i &olumul1 dar e%ortul
de minerale e$te foarte di&er$ificat. America de $ud e$te un imortant roducator
mondial de lum'1 zinc $i mangan.. de$i toate tarile $ud(americane $unt
roducatoare de minerale1 gazul $i etrolul ju$tifica mai mult de jumatate din totalul
roductiei e%terne.
5otu$i relucrarea rodu$elor agricole ramane cea mai imortanta $i cea mai
ra$andita indu$trie 1 c+iar $i(n Brazilia1 una dintre tarile cele mai uternic
indu$trializate. -afinarea mineralelor e$tre de(a$emenea imortanta dar tinde a fi
localizata in aroierea zacamintelor de minerale. Alte indu$trii care $e ocua cu
rafinarea etrolului1 roducerea fierului1 otelului $i cimentului1 roducerea 'unurilor
de con$um ca te%tilele1 'auturile1 &e+iculele etc.1 $unt concentrate in aroierea
marilor ora$e.
Dez&oltarea indu$triala e continent continua $a infrunte cate&a ro'lemeC
mica dimen$iune a ietelor nationale1 te+nologia necore$unzatoare $i $la'e retele de
di$tri'utie $i tran$ort.
Petrolul $i gazele naturale $unt rincialele $ur$e de energie in America de
*ud. *ur$e mai rimiti&e cum ar fi lemnul $i manganul $unt folo$ite e larg in
indu$trie1 in roducerea fierului $i otelului $au in roce$ul de rafinare a za+arului.
Car'unele1 ale carui rezer&e $unt relati& mici1 a fo$t imortant de la inceutul
dez&oltarii tran$orturilor de cale ferata in Brazilia1 dar acum a fo$t inlocuit.
Alcoolul ro&enit din tre$tia de za+ar e$te un imortant com'u$ti'il entru ma$ini in
Brazilia.
3.2$&olutia Comertului $xterior Brazilian din '(() pana in '((*
Anul 2##" $(a inc+eiat cu e%orturi in &aloare de .*L 1,#1, miliarde /cre$tere
de 1,1,: fata de 2##,0 $i imorturi de .*L 12#1, miliarde /cre$tere de 321):01
'alanta comerciala 'raziliana inregi$trand um e%cedent de .*L 4# miliarde /in
$cadere cu 1317: fata de anul anterior0.-ezultatele o'tinute in anul 2##" de
comertul e%terior 'razilian rerezinta recorduri i$torice1 ce confirma con$olidarea
ozitiei Braziliei la ni&elul Comertului mondial1 e&olutie confirmata $i de cifrele
anului 2##7. 6n 2##71 comertul e%terior 'razilian $i(a mentinut tendinta de cre$tere
11
uternica1 atingand cifra 3"111 mld L in flu%ul $au1 o cre$tere de 32: fata de 2##"
cand 27113 L au fo$t tranzactionati. 6n ultimele 2 luni ale anului1 flu%ul commercial
al imorturilor $i e%orturilor a aratat $cadere in comaratie cu e%an$iunea
&erificata ana in octom'rie1 din cauza crizei financiare internationale care a du$ la o
reducere a returilor internationale ale rodu$elor minerale $i agricole $i a cererii
entru 'unuri.
6n anul 2##71 e%orturile au ajun$ la 1)"1) miliarde de dolari $i imorturile la
1"312 mld de dolari1 am'ele marci de &arf. A&and in &edere anul 2##"1 e%orturile
au cre$cut cu 2312: $i imorturile cu 431,:. Ace$te cifre arata cre$terea li'eralizarii
economiei 'raziliene $i introducerea in comertul mondial. *urlu$ul comercial a
ajun$ la 241" mld de dolari in 2##71 o &aloare mai $cazuta decat cea inregi$trata in
2##"1 de 4# mld de dolari1 din cauza unui dinami$m mai mare al imorturilor care
oate fi e%licat intr(o ma$ura de arecierea monedei nationale $i de cre$terea
economiei din Brazilia. !%orturile de toate categoriile de rodu$e de 'aza1
$emifa'ricate $i fa'ricate au inregi$trat ni&eluri record entru erioadele anuale. 6n
comaratie cu 2##"1 e%orturile de rodu$e de 'aza au cre$cut cu 4115:1 e%orturile
de $emi(fa'ricate erau mai mari cu 2412: $i e%orturile de rodu$e fa'ricate au
cre$cut cu 1#14:. Bunurile indu$trializate au rerezentat ,#15: din comozitia
e%orturilor.
Categoriile rodu$elor imortate in anul 2##7 arata o $tran$a corelatie cu
in&e$titiile roducti&e. 6morturile materialelor 'rute $i ro&iziile indu$triale $i
materialele au rerezentat 4711: din total $i imorturile de 'unuri caitale1 2#1":.
6n erioada de analiza1 imorturile de com'u$ti'ili $i etrol au cre$cut cu 5,1":1
imorturile de 'unuri caitale cu 43:1 'unurile de con$um cu 4#15: $i imorturile
de materiale 'rute1re$er&ele indu$triale $i materialele cu 4#12:.
Proce$ul di&er$ificarii ietelor entru rodu$ele 'raziliene continua. 6n 2##71
e%orturile catre A$ia1 !uroa de e$t1 >rientul mijlociu1 America ;atina1 Carai'ele $i
Africa inregi$treaza cre$teri. Merco$ur 1 .! $i .*A care $unt deja arteneri
comerciali traditional ai Braziliei $i(au cre$cut de a$emenea imorturile lor din
Brazilia.
!%an$iunea economica care e$te &erificata in multe regiuni roducti&e din
Brazilia1 a fo$t de a$emenea un factor c+eie entru continuitatea e%an$iunii
e%orturilor 'raziliene. Particiarea in cre$tere a $tatelor e%ortatoare non(
traditionale in comertul e%terior al tarii arata ca cre$terea actuala a e%orturilor e$te
dura'ila.
6n rimele noua luni ale anului 2##)1 comertul 'razilian a inregi$trat un flu%
comercial de 2#2.3 miliarde dolari1 in $cadere cu 2713: in aceea$i erioada a anului
2##71 cand a ajun$ la 272 miliarde dolari. Acea$ta retragere e$te o urmare a crizei
financiare internationale1 ceea ce a condu$ la o reducere a returilor internationale de
rodu$e agricole $i minerale1 recum $i a cererii de 'unuri.
!%orturile au inc+eiat erioada cu o &aloare de 111.7 miliarde dolari *.A1
iar imorturile )#.5 miliarde dolari. Pentru ianuarie($etem'rie 2##71 e%orturile au
$cazut cu 251):1 iar imorturile 31:.!%cedentul comercial a atin$ 21.3 miliarde
12
dolari *.A in ianuarie($etem'rie 2##)1 o cre$tere de 7: fata de aceea$i erioada
inregi$trata in 2##71 de la 1)." miliarde dolari1 condu$ de o reducere mai mica a
e%orturilor fata de imorturi .
6n comaratie cu ianuarie($etem'rie 2##7 a $cazut comertul de rodu$e de
'aza cu 1513: 1 de rodu$e fa'ricate $i $emi(fa'ricate cu 3#17: re$ecti& 32:.
C+iar $i cu reducerea e%orturilor de 'unuri indu$trializate1 ace$t gru de rodu$e a
rerezentat mai mult de jumatate/5,:0 din totalul e%orturilor din Brazilia in
ianuarie($etem'rie 2##). *e remarca o cre$tere de #13: din e%orturi in erioada
$etem'rie(augu$t 2##71 ceea ce indica o tendinta de recuerare entru e%orturile
'raziliene. !%orturile de rodu$e fa'ricate au e&oluat cu 1#13:1 de rodu$e $emi
fa'ricate cu 117: $i cele de 'aza cu )1,:.Pe artea de imort1 ac+izitiile de materii
rime $i 'unuri intermediare au rerezentat 4": din totalul er$onalului1 iar 'unurile
de caital1 231": ceea ce arata ca agenda 'raziliana de imort e$te $tran$ legata de
'unuri directionate catre acti&itati roducti&e. 6morturile de 'unuri de con$um au
rerezentat 1,14: $i de com'u$ti'ili $i lu'rifianti1 13:. 6n erioada ianuarie
$etem'rie 2##71 la categoria de com'u$ti'ili $i lu'rifianti $(a raortat cea mai mare
$cadere1 de 5214: in rincial datorita $caderii returilor internationale ale
etrolului1 urmat de materii rime $i 'unuri intermediare/(3214:01 'unuri de
caital/(2#17:0 $i 'unuri de con$um/(1#1,0.
Pentru ietele de e%ort in $ecial in A$ia1 &anzarile au cre$cut cu 412:
unand regiunea e rima ozitie in calitate de comarator e iata rodu$elor
'raziliene in rimele ) luni ale anului 2##)1 dea$ind .!1 America ;atina $i
Carai'e.
Princialii arteneri comerciali ai Braziliei.
!%ortC Produ$ele de e%ort 'raziliene $e indreata rioritar $re urmatoarele
de$tinatiiC *.A /1413:01 Argentina /)15:01 C+ina /712:01 >landa /51,:01
Germania /412:01 Baonia /217:01 6talia /217:01 -u$ia /215:01 <enezuela /214:01
C+ile /214:01 Belgia /213:01 Me%ic /212:0.Pe regiuni1 e%orturile 'raziliene $e
di$tri'uie a$tfelC .! /2414:01 America ;atina /2211:01 A$ia /17:01 *.A /1413:01
Africa /417:01 >rientul Mijlociu /31":01 !uroa de !$t /3:0.
*tructura e%orturilor 'raziliene1 e cele mai imortante grue de marfuri
li&rate in e%terior e$te urmatoareaC material de tran$ort /1315:01 etrol1
com'u$ti'ili /1113:01 rodu$e metalurgice /1#:01 $oia /1#:01 minereu /"1):01
carne /"1,:01 rodu$e c+imice /511:01 ec+iamente electrice /315:01 za+ar $i
'iocom'u$ti'il /313:01 +artie $i celuloza /311:01 incaltaminte $i articole din iele
/214:0.
6mortC Produ$ele imortante de Brazilia1 au1 mai ale$1 urmatoarea
ro&enientaC *.A1 C+ina1 Argentina1 Germania1 ?igeria1 Baonia1 2ranta1 C+ile1
Coreea de *ud1 6talia15aiMan1 Algeria.
Pe regiuni1 $ituatia $e rezinta a$tfelC A$ia /2"::01 .! /21:01 America
;atina /1,13:01 *.A /1414:01 Africa /)1)01 >rientul Mijlociu /31"0 $i !uroa de !$t
/21):0.*tructura imorturilor 'raziliene1 e grue mari de rodu$e1 e$te urmatoareaC
13
$u'an$am'le1 arti1 'unuri intermediare /4715:01 'unuri de caital /2#15:01 etrol $i
com'u$ti'ili /1715:01 'unuri de con$um/1215:0.
3.3Comertul international de ser&icii
Din 2##" in 2##71 e%orturile de $er&icii de 'razilian a a&ut o cre$tere de
2"14:. 6n aceea$i erioada1 cre$terea imorturilor a fo$t de 2"1):.Din unct de
&edere al 'alantei de lati1 e%orturile 'raziliane de $er&icii e$te concentrat in trei
$u'$ectoareC a0 $er&icii de afaceri1 rofe$ionale $i te+nice '0 de calatorii
internationale $i c0 de tran$ort. 6n 2##71 cele trei au rerezentat 7#: din &eniturile
din $er&icii. Pe de alta arte1 imorturile 'raziliane de $er&icii $unt concentrata in
atru $u'$ectoareC a0 de calatorii internationaleK '0 tran$orturi c0 inc+irierea
ec+iamentelor $i d0 $er&icii de afaceri1 rofe$ionale $i te+nice. 6n 2##71 cele atru
au rerezentat "2: din co$turile cu $er&icii. 2ata de anul 2##"1 in 2##71 e%orturile
de $er&icii au cre$cut intr(un ritm mai raid decat e%orturile de 'unuriC 2"14: fata
de 2312:. Pe de alta arte1 imorturile de $er&icii au cre$cut intr(un ritm mai lent
decat cel al imorturilor de 'unuriC 2"1): comarati& cu 431,:.A&and in &edere ca
rata de cre$tere a imorturilor de $er&icii a fo$t $emnificati& mai mare decat cea al
e%orturilor1 Brazilia a acumulat1 in termeni a'$oluti1 deficite in cre$tere in comertul
cu $er&iciiC "., miliarde dolari in 2##51 141, miliarde dolari in 2##7. Din 2##5 ana
in 2##7 e%orturile cu $er&icii au fo$t relati&e mai mari decat e%orturile de 'unuriC
121,: in 2##5 $i 141,: in 2##7. !%orturile 'raziliene de $er&icii $unt uternic
concentrate in doua $tateC *Ao Paulo /55:0 $i -io de Baneiro /231":0. Altele ra$und
entru re$tul de 2113:1 din care "1,: e core$unzatoare articiarii *anta Catarina.
6n ceea ce ri&e$te imorturile de $er&icii concentrarea e$te ce&a mai mica1 de$i inca
de$tul de ridicatC *ao Paulo /4515:01 -io de Baneiro /311,:0. Altele ra$und entru
re$tul de 23:1 din care 512: core$und cu articiarea Mina$ Gerai$. !%orturile
'raziliene de $er&icii $unt uternic orientate catre *.A1 care imorta mai multe
$er&icii 'raziliene decat $uma tuturor celorlalte tariC 5#17:. -e$tul de 4)12: $unt
imartite intre imortatori diferiti1 dintre care cele mai imortante $unt tarile .niunii
!uroene /2"1,:0. 6n ceea ce ri&e$te imorturile de $er&icii concentrarea e$te ce&a
mai mica1 de$i inca de$tul de ridicataC *.A ra$und entru 411): din imorturi1
3,17: din .!1 iar re$tul de 2113:. *er&iciile 'raziliene ac+izitionate de catre *.A
$e concentreaza e urmatoarele $ectoare de acti&itate /C?A!0C a0 fa'ricarea de
rodu$e alimentare /2315:01 '0 comertul cu tractarea1 cu e%cetia accidentelor auto
/121):0 $i c0 $er&icii financiare au%iliare /":0. Alte $ectoare core$und intr(o forma
imartita la 5,1,:. *er&iciile imortate in Brazilia de catre *.A $unt concentrate in
urmatoarele $ectoare de acti&itate /C?A!0 C a0 fa'ricarea de rodu$e alimentare
/1,1":01 '0 comertul cu tractarea cu e%cetia accidentelor auto /1211:0 $iK c0
fa'ricarea de coc$ $i rodu$e etroliere /717:0. Alte $ectoare intr(o forma imartita
core$und la ,214:. 6n 2##71 numarul de er$onae fizice e%ortatoare a fo$t de
,35,# $i imortatori de 147741 in tim ce cifrele core$unzatoare er$oanelor
juridice au fo$t de 27)"1 re$ecti& 2##3#. !%orturile de $er&icii 'raziliene au
14
cre$cut la tarife mult mai mari decat e%orturile din lume de $er&icii1 a$tfel cum
rezulta din numerele de mai jo$ /tarifele entru lume in aranteze0C 6n 2##51 2"17:
/1117:0 in 2##,1 2#1): /1312:0 in 2##"1 251): /1)13:01 iar in 2##71 2"14:
/1113:0.
Dez&oltarea e%orturilor de $er&icii 'raziliene $i din lume
!%orturi $er&icii ( rinciale $ectoare in 2##7/milL0
*tatele rinciale e%ortatoare de $er&icii
15

Capitolul IV. Sc+imburi comerciale cu tari partenere
4.1Sc+imburile comerciale cu ,omania
Brazilia e$te cea mai mare economie a Americii ;atine1 'azata in rincial eC
agricultura1 minerit1 indu$trie $i $er&icii1 cu un accent tot mai mare e etrol1 in urma
de$coeririi de imen$e zacaminte in latforma continentala a Braziliei1 ce urmeaza a
fi e%loatate de catre comania nationala P!5->B-A*. Brazilia a e&oluat raid
$re modernizare $i reducerea rolului $tatului in economie1 adotand un regim de
$c+im'uri comerciale mai de$c+i$1 fle%imld $i tran$arent $i ri&atizand majoritatea
comaniilor de $tat.
Brazilia e$te cel mai imortant artener comercial al -omaniei in America
;atina1 cu un e%ort romane$c de 1#,1#7 milioane .*D $i un imort de ,341#4
milioane .*D1 la ni&elul anului 2##7. Conform datelor oficiale ale $tati$ticii
'raziliene /12,1"5, milioane .*D e%ort romane$c $i 3)115)2 imort romane$c01
-omania detine #1#": din totalul imortului 'razilian $i #12# : din totalul
e%ortului Braziliei.
Comertul 'ilateral dintre -omania $i Brazilia a cre$cut cu "": in anul 2##"
fata de 2##, $i cu 23: in anul 2##7 fata de 2##". 6n cadrul flu%urilor comerciale
'ilaterale1 e%ortul romane$c a cre$cut mult mai reede $i anume cu 3"5: in 2##"
fata de 2##, $i cu 5213: in 2##7 fata de 2##".6n tim ce $c+im'urile comerciale au
inregi$trat o tendinta accentuata de cre$tere1 flu%urile de in&e$titii intre -omania $i
1,
Brazilia au a$trat &alori mici1 ne$emnificati&e la ni&elul in&e$titiilor $traine care
intra in cele doua tari.
6n erioada curin$a intre ianuarie $i iunie 2##71 imorturile de rodu$e
'raziliene in -omania au totalizat 2,21513 milioane u$d1 cu o cre$tere fata de aceea$i
erioada a anului 2##"1 de 37:.
!%orturile de rodu$e romane$ti in Brazilia au fo$t de ,31,)3 mil u$d1
inregi$trand o accentuata cre$tere1 de 21, ori fata de rimul $eme$tru 2##".
Princialele rodu$e imortate de -omania $unt minereurile de fier $i
rodu$ele agricole. 6morturile de rodu$e 'raziliene $unt con$tituite in roortie de
"715 : din materii rime $i 2115 : din rodu$e indu$trializate. Princialul rodu$
e%ortat de Brazilia1 in relatiile cu -omania1 a fo$t $rotul de $oia /2215:01 urmat de
minereu de fier /2#14 :01 za+ar 'rut /141):01 carne de ui /1415 :01 carne 'o&ina
/121):01 tutun 'rut /41#:01 minereuri de aluminiu /215:0.-omania a e%ortat in
Brazilia1 in rincial1 rodu$e indu$trializate1 ace$tea ra$unzand entru ))1, : din
e%orturile romane$ti in rimele , luni 2##7. Princialele rodu$e e%ortate de
-omania au fo$tC autoturi$me ;ogan1 rodu$e c+imice/2,15":01 ie$e $i
$u'an$am'le auto /231)2:01 rodu$e $iderurgice1 fier1 otel /1115#:01 articole din
cauciuc /514,:01 arti tur'ine $i ec+iamente +idraulice /31,3:01 ec+iamente
etrolifere /21)7:0.
!&olutia $c+im'urilor comerciale in erioada 2##2 H 2##7 /la $a$e luni0/mil
dolari0
'((' '((- '((4 '((. '((/ '(() '((0
/ luni
%1%A2
203,)3 260,5- +07,3* 5)),32 337,2* 5--,0*326,20
$xport
-,36 5,50 )0,33 )7,2* )0,62 6-,65 63,6-
Import
)-3,77 255,0- 3-7,05 +-+,0+ 326,66 52)14 262,5)
Sold
')*+,+)'2+-,5-'3*6,72' +6,75 '3)6,03'-,77 ')-*,*2
4.2Sc+imburile comerciale cu 3SA
*c+im'ul comercial de 'unuri $i $er&icii dintre .*A $i Brazilia a totalizat ,4
miliarde de dolari in 2##"din care e%orturile 34 miliarde dolari $i imorturile 3#
miliarde dolari. *urlu$ul comercial dintre .*A $i Brazilia a fo$t de 5 miliarde
dolari in 2##". Brazilia e$te in re$ent al 11(lea artener comercial al .*A cu ,3
mld dolari din totalul de $c+im'uri cu 'unuri in 2##7. !%orturile de 'unuri au
totalizat 32 miliarde dolari1 imorturile 3# miliarde dolari $i $urlu$ul comercial a
fo$t de 217 mld de dolari in 2##7. *c+im'ul comercial de $er&icii cu Brazilia a
totalizat 1317: mld de dolari in 2##" din care e%orturile au fo$t de )17 mld dolari1
1"
imorturile de 4 miliarde dolari. *urlu$ul comercial a fo$t de 517 miliarde dolari in
2##".
6morturi. Brazilia a fo$t a )(a iata de e%orturi a .*A in 2##7. !%orturile
.*A in Brazilia au fo$t de 3215 miliarde dolari in 2##7 de la "1, miliarde dolari in
2##" $i au cre$cut cu 2)): din 1))4. !%orturile americane in Brazilia au
rerezentat 215: din total e%orturi in 2##7 ana la 11,: in 1))4. Categoriile de
rodu$e e%ortate in 2##7 au fo$tC ma$ini $i utilaje/,1" mld dolari01tran$ort
aerian/51, mld dolari01 ma$ini electrice/315 mld dolari01minerale entru
com'u$ti'ili/212 mld dolari01 recum $i rodu$e c+imice/211 mld dolari0. !%orturile
de rodu$e agricole in Brazilia au totalizat ,""L mil dolari in 2##7. Categoriile
rinciale curindC rodu$e de grau /2)5 mil dolari01 'um'ac /2" mil dolari01
rodu$e lactate /24 mil dolari01 feed(uri $i furaje /cu e%cetia alimentelor entru
animale de comanie0 /24 mil dolari0. !%orturile americane de $er&icii comerciale
ri&ate /cu e%cetia armatei $i gu&ernului0 au fo$t de )17 mld dolari in 2##"1 cu
3#1": mai mult decat in 2##, $i 1,4: mai mult decat in 1))4. Alte $er&icii
ri&ate/de afaceri1 rofe$ionale $i $er&icii te+nice0 $i categorii de calatorie au
rerezentat cea mai mare are a e%orturilor americane in 2##".
!%orturi. Brazilia a fo$t a 1,(a furnizoare 'unuri imortate in 2##7.
6morturile .*A in Brazilia au totalizat 3#15: mld in 2##71 o cre$tere cu 1717: fata
de 2##" $i cu 25#: in ultimii 14 ani. 6morturile din Brazilia au rerezentat 115:
din totalul imorturilor americane in 2##71 cu o cre$tere de 113: in 1))4. Cele 5
mari categorii de e%orturi in *.A in 2##7 au fo$tC minerale de com'u$ti'ili $i
etrol/titei0 /717 mld dolari01 fonta $i otel/312 mld dolari01 ma$ini $i utilaje /2." mld
dolari01 tran$ort aerian /2.3 mld dolari0 $i celuloza/757 mil dolari0. 6morturile
.*A de rodu$e agricole din Brazilia au totalizat 21, mld dolari in 2##71 Brazilia
fiind al ,(lea mare furnizor de rodu$e agricole. Categoriile rinciale includeC
cafea/nerajita0/"25 mil dolari01 tutun/3#4 mil dolari01 tiuri de carne ro$ie rearate
S con$er&ate /3#3mil dolari01 recum $i de fructe $i $ucuri de legume /3#2 milioane
dolari0. 6morturile .*A in Brazilia de $er&icii comerciale ri&ate/ cu e%cetia
armatei $i gu&ernului0 au fo$t de 4 mld dolari in 2##"1 cu 2115: mai mult decat in
2##, $i cu 33): mai mult decat in 1))4. Celelalte categorii de $er&icii/ de afaceri 1
rofe$ionale1$er&icii te+nice $i $er&icii de telecomunicatii0 au condu$ imorturile de
$er&icii din Brazilia.
Balanta comerciala.*urlu$ul comercial dintre Brazilia $i .*A a fo$t de 117
mld dolari in 2##7. A fo$t un deficit de 1 mldion dolari in 2##". .*A a a&ut un
$ulu$ comercial de $er&icii de 517 mld dolari cu Brazilia in 2##".
Comertul cu *.A/mil dolari0 2##)
17
Comertul cu *.A /mil dolari0 2##7
A4$5$
Balanta comerciala 'raziliana/mil dolari0
OUTUBRO -2009
0
200
400
600
800
1,000
1,200
1,400
1,600
1,800
2,000
MERCOSUL ARGENTINA PARAGUAI URUGUAI
1)
OUTUBRO-2008
0
200
400
600
800
1,000
1,200
1,400
EXPORTAO IMPORTAO SALDO
MERCOSUL ARGENTINA PARAGUAI URUGUAI
!%orturi 'raziliene 2##7S2##)/mil dolari0
2#
EXPORTAO BRASILEIRA - 200! 200"
0
5000
)0000
)5000
20000
25000
< 2= 63> .2? 2B? .2I < 5= < 57 20@ %3A @5A =@> 83B
200 200"
6morturi 'raziliene 2##7S2##)/mil dolari0
I#PORTAO BRASILEIRA - 200! 200"
0
5000
)0000
)5000
20000
< 2= 63> .2? 2B? .2I < 5= < 57 20@ %3A @5A =@> 83B
200 200"
*urlu$ul comercial 2##7S2##) /mil dolari0
21
SAL$O %O#ER%IAL - 200! 200"
')000
0
)000
2000
3000
+000
5000
< 2= 63> .2? 2B? .2I < 5= < 57 20@ %3A @5A =@> 83B
200 200"
2lu%ul comercial /mil dolari0
%ORRE&TE $E %O#'R%IO - 200! 200"
0
5000
)0000
)5000
20000
25000
30000
35000
+0000
< 2= 63> .2? 2B? .2I < 5= < 57 20@ %3A @5A =@> 83B
200 200"

!&olutia e%orturilor e categorii de rodu$e
Dez&oltarea imorturilor e categorii de rodu$e
22
5arile imortante entru imorturile 'raziliene
5arile imortante entru e%orturile 'raziliene
23
Bibliorafie
>ffice of t+e .nited *tate$ 5rade -ere$entati&e
6ndrumarul de afaceri Brazilia
Mini$tTrio Do De$en&ol&imento1 6ndu$tria e ComTrcio !%terior
*ecretaria de ComTrcio !%terior
24