Grup Scolar Industrial Director:

Suplacu de Barcau Prof. Razi Laura

Lucrare de specialitate pentru
certificarea
competentelor profesionale
Absolvent: Coordonator:
Tot Istvan In!. "lar Gabriela

#$%&
%
Grup Scolar Industrial Director:
Suplacu de Barcau Prof. Razi Laura


Tema lucrarii:
Metode de asamblare si masurare
a rezistentelor electrice


Absolvent: Coordonator:
Tot Istvan In!. "lar Gbariela


#$%&
#
Argument
Rezistorul este o pies' co(ponent' din circuitele electrice i electronice a c'rei
principal' proprietate este rezisten a electric' . Rezistorul obi nuit are dou' ter(inale)
confor( le!ii lui "(* curentul electric care cur!e prin rezistor este propor ional cu
tensiunea aplicat' pe ter(inalele rezistorului + ,. Cel (ai i(portant para(etru al
unui rezistor este rezisten a sa electric'* e-pri(ata in o(i.
Rezistoarele sunt co(plet caracterizate prin rela ia .ntre tensiunea la borne i
intensitatea curentului prin ele(ent* atunci c/nd dependen a 01f+I, este liniar'.
Rezistoarele se pot clasifica dupa (ai (ulte criterii.
Dupa (aterialul folosit* se realizeaz': rezistoare din (etale sau alia2e (etalice +fire sau
benzi,) rezistoare peliculare cu carbon* +pelicule depuse pe un suport izolat,) rezistoare
cu pelicul' de (etal3o-id) rezistoare cu licid* bazate pe rezisten a unui strat de licid
.ntre dou' pl'ci (etalice cufundate .n licid.
0n rezistor variabil este un rezistor a c'rui rezisten ' electric' poate fi a2ustat' prin
deplasarea (ecanic' a unui contact +cursor, electric inter(ediar) cel (ai adesea
rezistoarele de acest tip au trei ter(inale: capetele rezistorului +.ntre care rezisten a este
(a-i(' i constant', i cone-iunea la contactul (obil+cursor,. Dac' contactul (obil
nu face punct co(un cu unul din capete* atunci uzual se vorbe te despre 4un
poten io(etru4* care este un divizor variabil de tensiune.
5n circuit* rolul rezistorului poate fi:
producerea c'derii de tensiunii dorite .ntre dou' puncte din circuit)
deter(inarea curentului dorit printr3o alt' pies' a circuitului)
divizarea unei tensiuni .ntr3un raport dat +circuit divizor de tensiune,)
ter(inarea unei linii de trans(isie+ca rezisten ' de sarcin',.
6
Capitolul 1.
Metode de msurare a rezistentelor

"rice rezistenta electrica poseda din punct de vedere al (asurarii*
ur(atoarele caracteristici : valoarea no(inala a rezistentei*toleranta*puterea
de disipatie*tensiunea (a-i(a de functionare*stabilitatea*inductanta si capa3
citatea proprie*constanta de ti(p si frecventa proprie de rezonanta.
Tinanad sea(a de cele (entionate*rezistentele electrice se pot i(parti
in doua !rupe :rezistente ideale*care in curent alternativ pot fi parcurse de
curenti in faza de tensiune aplicata la bornele acestora +fi!. %*a, )
rezistente reale la care tensiunea aplicata la borne* in curent alternativ si
curentul nu (ai sunt practic in faza*deoarece astfel de rezistente reprezinta
un dipol care poseda ele(ente reactive concrete in serie sau in paralel +fi!
% *b,.
Deci* o rezistenta reala poseda o capacitate proprie (C
p
si o inductanta
proprie (L
p
*iar intre rezistenta si (asa se for(eaza capacitatile parazite C
1

si C
!
.Datorita acestor ele(ente parazite*valoarea rezistentei R
p
depinde de
frecventa curentului care parcur!e rezistenta." rezistenta se co(porta pur
rezistiv si ra(ane constanta ca valoare*intr3o !a(a de frecventa e-tinsa pana
la frecventa de rezonanta a rezistentei*calculabila cu relatia :
+7-presia %,
&
"igura 1.Sce(a ecivalenta a unei rezistente electrice:
a 3 rezistenta ideala b 3 rezistenta reala
De aceea este necesar ca rezistentele utilizate la frecvente inalte sa aiba
ele(ente parazite L
p
si C
p
cat (ai (ici.Aceste ele(ente parazite se pot
ne!li2a in curent continuu*cat si in curent alternativ pana la freventa de
%$$8%$$$ 9z.
:alorile rezistentelor se (asoara*in curent continuu*aplicand diferite
(etode in functie de tipul si (ari(ea rezistentei de (asurat.
;
Capitolul !.
Masurarea rezistentei
conductoarelor metalice
!.1.Masurarea rezistentelor#in curent continuu#cu a$utorul voltmetrului
si ampermetrului.
<asurarea rezistentei * in curent continuu*cu a2utorul volt(etrului si
a(per(etrului se poate face*in functie de (odul de (onta2 al acestora*prin
doua procedee:
3(onta2ul aval*cand volt(etrul este conectat la bornele rezistentei de
(asurat*R
-
*asa cu( se reprezinta in fi!ura #a)
3(onta2ul amonte*cand volt(etrul este conectat la bornele ansa(blului
for(at din rezistenta de (asurat R
-
si iszolatia a(per(etrului r
A
*confor( fi!
#b.
Pentru (onta2ul aval +fi!. # a, (asurarea rezistentei R
-
se face cu
relatia:
+7-presia #,
=
unde:
+7-presia 6,
I
:
este curentul care trece prin volt(etru)
R
:
>rezistenta interna a volt(etrului)
0*I
?
valorile indicate de volt(etru respectiv a(per(etrul
7roarea de (asura a rezistentei R
-
*confor( (onta2ului aval*se obtine
cu relatia:
+7-presia &,
Daca se ne!li2eaza ter(enul R
-
@r
v
se co(ite o eroare de (etoda care
este (ai (ica in cazul cand R
-
va fi (ult (ai (ic decat r
v
+al carui ordin de
(asurare este %$
#
8.%$
6
,.
Pentru (onta2ul a(onte +fi!. # b,*(asurarea rezistentei R
-
se face cu
relatia:
+7-presia ;,
7roarea de (asura a rezistentei R
-*
confor( (onta2ului a(onte*se
obtine cu relatia:
A
+7-presia =,
Daca se ne!li2eaza rezistenta interna a a(per(etrului r
A
*se co(ite o
eroare de (etoda care este (ica cand R
-
este (ai (are ca r
A
+al carui ordin
de (ari(e este cuprins intre %$
3#
si %$ ,.
In consecinta (onta2ul aval se aplica atunci cand rezistentele au valori
de cel (ult %$ *iar (onta2ul a(onte se aplica cand rezistentele supuse
(asurarii poseda valori de peste %$ .Respectand aceste conditii*erorile de
(etoda sunt de apro-i(ativ $*%B.
!.!. Masurarea rezistentelor prin metoda comparatiei
Aceasta (etoda se bazeaza pe principiul co(pararii rezistentei
necunoscute de (asurat R
-
*cu o rezistenta cunoscuta R
$
*de acelasi ordin de
(ari(e si parcursa de acelasi curent +fi! 6,.
Colosind co(utatorul D
#
*se (asoara succesiv tensiunea 0
-
la bornele

rezistentei R
-
si 0
$
la bornele rezistentei R
$
.Deoarece rezistentele R
-
si R
$

sunt conectate in serie*vor fi parcurse de acelasi curent I si se poate scrie ca:
+7-presia A,
E
"igura %. Sce(a de principiu pentru (asurarea rezistentelor prin (etoda co(paratiei
de unde rezulta:
+7-presia E,
7roarea siste(atica a (etodei se deter(ina cu e-presia:
+7-presia F,

si este nula daca R
-
1 R
$
.
<asurarea rezistentelor prin (etoda co(paratiei este indicata pentru
deter(inarea rezistentelor (ici.
!.%. Masurarea rezistentelor prin metoda substitutiei
Sce(a de (onta2 pentru aplicarea acestei (etode este indicata in
fi!ura &.
Pentru (asurarea rezistentei necunoscute R
&
*se co(uta in prealabil
co(utatorul ' pe contactul 1 si se (asoara curentul ( din circuit ) dupa
aceea se co(uta co(utatorul ' pe contactul ! si se re!leaza rezistenta etalon
R
)
+care este o cutie de rezistente etalon,*pana cand se obtine acelasi curent (
In aceasta circu(stanta*valorile celor doua rezistente sunt e!ale.
F
R
-
1R
$
+7-presia %$,
"igura *.Sce(a de principiu pentru (asurarea rezistentelor prin (etoda substitutiei
<etoda substitutiei se considera o (etoda precisa*deoarece (asurarile
efectuate in cadrul (etodei nu depind de clasa de precizie a instru(entului
indicator.
!.*.Masurarea rezistentelor electrice cu a$utorul puntilor
electrice
<asurarea rezistentelor prin (etode de punte se bazeaza pe utilizarea
pantelor de curent continuu G97ATST"H7 si T9"<S"H.
<asurarea rezistentelor cu puntea G97ATST"H7.Sce(a de
principiu a puntii este reprezentata in fi!ura ;.
Considerand R
&
variabila*la ecilibru +indicatorul de nul + indica $,*se
poate scrie ca:
R
-
. R
6
1 R
#
R
&
+7-presia %%,
%$
de unde rezulta rezistenta necunoscuta:
+7-presia %#,
Pentru a si(plifica calculele*rezistentele R
#
si R
6
reprezinta cutii de
rezistenta de %*%$*%$$*%$$$ *iar rezistenta R
&
o cutie cu rezistente cu
co(utatoare +%8.%%%%% ,.
7cilibrarea puntii se realizeaza astfel:
se (anevreaza reostatul R
r
*la valoarea (a-i(a*incizandu3se in acest
scop D
% )
se ale! astfel valorile R
#
si R
6
pentru ca raportul lor sa fie unitar)
se incide intrerupatorul D
#
si se re!leaza rezistenta R
&
pana la
ecilibrarea puntii)
pentru obtinerea unei precizii cat (ai (are a (asurarii*se (areste
treptat curentul*(anevrand reostatul R
r
si R
e
pentru (entinerea
ecilibrului puntii)daca puntea nu se ecilibreaza pentru nici o valoare
a rezistentei R
&
se sci(ba raportul rezistentelor R
#
@R
6
.
"igura ,.Sce(a de principiu a puntii Geatstone
0nele punti Geatstone sunt prevazute cu un fir calibrat alb*realizat
din (ateriale cu (are rezistivitate +(an!anina*nicel s.a,*care for(eaza
bratele AD si CD ale puntii.:alorile rezistentelor R
6
si R
&
se obtin prin
deplasarea cursorului c pe firul calibrat.7cilibrul puntii*inre!istrat de
indicatorul de nul G *se realizeaza prin deplasarea cursorului c.
%%
Do(eniul de (asurare a puntii Geatstone este cuprins intre % si
%<.
Masurarea rezistentelor cu puntea T-omson.
"igura .. Sce(a de principiu a puntii To(son
Cu aceasta punte se (asoara rezistente (ici cuprinse intre % si %$
3=
.
Sce(a ei de principiu este reprezentata in fi!ura =.
Rezistentele de contac si de le!atura ale rezistentei de (asurat R
-
se
afla intr3un circuit au-iliar +punctele a*d*e*,si* prin acestea*se evita influenta
lor asupra circuitului de (asurare.
Daca intre rezistentele R
%
*R
#
*R
6
si R
&
e-ista relatia:
+7-presia %6,
si se variaza rezistenta R*pana cand se obtine ecilibrul puntii atunci intre
rezistentele punttii se poate scrie e-presia:
+7-presia %&,
Cu( la ecilibrul R
%
R
&
> R
#
R
6
1$*e-presia +%&, devine:
+7-presia %;,
Daca din (otive constructive*R
%
R
&
> R
#
R
6
este diferit de zero*este
necesar ca rezistenta R
$
a firului de le!atura dintre rezistentele R
-
si R sa
aiba o valoare cat (ai (ica.
Puntea To(son poate fi utilizata*cu bune rezultate*la (asurarea
rezistentelor de contact*rezistentelor interne ale
a(per(etrelor*rezistentelor*sunturilor*rezistivitatilor conductoarelor etc.
Actual(ente*se utilizeaza in laboratoare*de ase(enea*punti co(binate
Geatstone3To(son.
%#
#.; Masurarea rezistentelor cu aparate indicatoare
Aparatele indicatoare*per(it (asurarea directa a rezistentelor pana la
%$
&
8%$
%#
.
Aparatele care (asoara rezistentele in !a(a %$
&
8%$
=
se nu(esc
o(etre*cele care (asoara in !a(a %$
=
8%$
%#
(e!ao(etre*iar cele care
(asoara rezistente peste %$
%#
se nu(esc terao(etre.
/c-eme de masurare cu o-metre."(etrele sunt aparate (a!neto3
electrice sensibile +(ilia(per(etre sau (icroa(per(etre, cu bobina (obila
ali(entate cu o sursa de curent continuu de +%*;8&, :.
In functie de (odul de (onta2*o(etrele pot fi folosite in sce(a serie
+ fi!. A*a, sau in sce(a paralel +fi!. A* b,.
In cazul schemei ohmetrului mantat in serie ,rezistenta de (asurat R
-
*
conectata la bornele A si B*este conectata in serie cu (ilia(per(etrul (A.
Cand intrerupatorul D este descis in circuitul electric al o(etrului va
circula curentul
+7-presia %=,
unde:
+7-presia %A,
"igura 0.Sce(a de principiul cu o(etre:
a1 o(etrul cu sce(a serie b 3 o(etrul cu sce(a paralel
in care : r
i
este rezistenta interna a bateriei 2
r
mA
este rezistenta interna a (ilia(per(etrului)
R
a
este rezistenta aditionala)
R
-
este rezistenta de co(pensare.
%6
Confor( relatiei +vezi e-presia %=,*curentul I
-
*care va circula prin
o(etru este (a-i( cand R
-
1$ +co(utatorul D incis ,.Cand co(utatorul D
este descis*iar la AB nu se afla conectata rezistenta R
-
*acul indicator al
(ilia(per(etrului se afla pe indicatia I +(ilia(per(etrul nu este parcurs
de nici un curent,.Rezulta ca scara o(etrului serie*cu !radatiile in o(i*
este inversa fata de !radatiile aparatelor de (asurat obisnuite.
In cazul schemei ohmetrului montat in derivatie,rezistenta de (asurat
R
-
este conectata in derivatie cu (ilia(per(etrul.Cand intrerupatorul D este
incis*(ilia(per(etrul este scurcircuitat +R
-
1 $,*iar acul indicator se afla in
dreptul reperului $.Daca valoarea rezistentei de (asurat R
-
se (areste*creste
si valoarea curentului care trece prin (ilia(per(etrul) rezulta ca daca
(iliaper(etrul este strabatut de curentul (a-i(*acul indicator trebuie sa se
afle in dreptul I.
Intrucat*practic bateria se descarca cu ti(pul*se co(penseaza aceasta
(odificare+pentru t.e.(. sa ra(ana constanta, cu a2utorul rezistentei de
co(pensare R
r
.
La unele o(etre aceasta co(pensare se face prin re!larea unui sunt
(a!netic aflat in circuitul (a!netic al (ilia(per(etrului.
0tilizand rezistenta R
-
sau suntul (a!netic#trebuie ca inaintea folosirii
o(etrului sa face( co(pensarea respectiva care consta din aducerea acului
indicator in dreptul reperului zero.
Scarile o(etrelor nu sunt liniare."(etrele cu sce(e serie sunt
folosite pentru (asurarea rezistentelor (ari cuprinse intre %$
#
8%$
;
*iar
cele cu sce(a paralel pentru (asurarea rezistentelor (ici cuprinse in !a(a
%$8%$
#
.
%&
Precizia de (asurare a o(etrelor este de ordinul J %B8J 6B.Pentru
a e-tinde do(eniul de (asurare se construiesc o(etre cu (ai (ulte
do(enii de (asurare.In acest scop*in fi!ura E este indicata sce(a de
principiu a unui o(etru cu patru sensibilitati.
Megohmetre si terohmetre.Pentru (asurarea rezistentelor foarte (ari
se utilizeaza (e!o(etre si terao(etre.Ali(entarea lor se face de o sursa
de curent continuu +!enerator de curent continuu,*(anual*care furnizeaza
tensiuni de ordinul ;$$3%$$$3#;$$ :.Dezavanta2ul acestora consta in faptul
ca indicatiile lor depind de tensiunea furnizata de !enerator.pentru a inlatura
acest dezavanta2 se folosesc (e!o(etre cu lo!o(etru (a!netoelectric*la
care indicatiile inre!istrate depind de raportul a doi curenti +I
%
si I
#
, care
parcur! bobinele (obile +B
%
si B
#
, ale aparatului.
Au fost realizate*de ase(enea*tipuri (oderne de (e!o(etre la care
!eneratorul de curent continuu a fost inlocuit cu un convertor static tranzis3
torizat +fi!ura F, ali(entat de la o baterie de &*; :.
%;
"igura 3.Sce(a de principiu a unui (e!o(etru cu convertizor static tranzistorizat
Tranzistoarele T
%
si T
#
for(eaza un oscilator in contrati(p care
transfor(a tensiunea continua furnizata de bateria E in tensiunea alternativa
dreptun!iulara*care apoi este ridicata la inalta tensiune cu a2utorul
transfor(atorului T
r
)dupa aceea ur(eaza redresarea acestei tensiuni cu un
redresor dublu de tensiune for(at de diodele D
%
si D
#
si condensatoarele C
%

si C
#
Cunctionarea corecta a condensatorului este pusa in evidenta de
aprinderea becului cu neon He.
terao(etrele sunt utilizate*in principal*pentru (asurarea rezistentelor
de izolatie de ordinul %$
%6
8%$
%;
.
%=
Capitolul %.
Masurarea altor rezistente
%.1.Masurarea nrezistentelor electrolitilor
Spre deosebire de conductoarele (etalice*in electroliti +solutie licide
aflate in baterii si acu(ulatoare,*trecerea curentului electric este insotit de o
reactie ci(ica*deci de un proces de electroliza*care consta din transportul
ionilor pozitivi la catod +electrodul ne!ativ, si a celor ne!ativi la anod.
<asurarea rezistentei electrolitilor*in cuent continuu*este dificil de
deter(inat din cauza aparitiei t.e.(. de polarizare a electrodului care se
opune trecerii curentului prin electrolit.De aceea prin folosirea unui curent
alternativ de frecventa E$$8%$$$ 9z se poate evita aparitia tensiunii de
polarizare.
<etodele ce se utilizeaza frecvent pentru (asurarea rezistentei
electrolitilor sunt (etoda a(per(etrului si volt(etrului*in (onta2 aval*si
(etoda puntii Dolrausc*cu raport variabil +fi!ura %$,.
Raportul variabil al puntii Dolrausc este realizat cu a2utorul unui
cursor care se deplaseaza pe potentialul P si in circuitul caruia se afla casca
telefonica T.

"igura 1). Sce(a de principiu a puntii Dolrausc:
0nde:
T3casca telefonica
D
%
*D
#
> co(utatoare)
R3rezistenta circuitului.
%A
Re!land rezistenta de co(paratie Rc si raportul rezistentelor a@b * la
ecilibru +in casca telefonica se constata absenta z!o(otului,*se obtine
rezistenta electrolitului:
+7-presia %E,
%.!. Masurarea rezistentei interioare a pilelor si
acumulatoarelor
In acest scop*se pot utiliza (etoda a(per(etrului si volt(etrului sau
puntea Mance.
<etoda a(per(etrului si volt(etrului se aplica pentru deter(inarea
rezistentei interioare a acu(ulatoarelor si pilelor utilizate in instalatii de
teleco(unicatii.Aceste (etode se aplica sub doua variante +fi!ura %%,.
"igura 11. Sce(e de principiu pentru (asurarea rezistentei interioare a pilelor si
acu(ulatoarelor prin (etoda a(per(etrului si volt(etrului
a*b >variante de sce(e de (asurare ) R
ad
3rezistenta aditionala ) D3 co(utator
7 > sursa de t.e.(.) r
i
> rezistenta interioara a sursei
Sce(a din fi!ura %#*a se aplica in cazul acu(ulatoarelor.In acest scop *
se (asoara in prealabil tensiunea in !ol.0
$
+D descis , si apoi tensiunea in
sarcina 0 +D incis , cu a2utorul volt(etrului : ) se realizeaza curentul I
care trece prin a(per(etrul A cu a2utorul reostatului R
-
.In acest caz
rezistenta interioara a sursei r
i
se deter(ina cu relatia:
+7-presia %F,
%E