N.

Stanescu Leoaic tnr, iubirea

Prezentarea contextului cultural:
Dup obsedantul deceniu, la nceputul anilor 60, apare o nou generaie de poei
care ncearc s refac legturile cu modernismul interbelic. rintre ace!tia se numr
"oan #le$andru, %arin Sorescu, #na &landiana, dar liderul generaiei rmne Nic'ita
Stnescu.
#ce!ti tineri scriitori au cura(ul s refu)e literatura ca mi(loc de propagand si s
accepte cat mai puine compromisuri, redescoperind emoia estetic, *alorificarea unui
lirism pur dominat de metafor. Se adaug ambiguitatea mesajului, imaginile insolite,
intelectualizarea expresiei si ludicul/ ironicul.
Tema si viziunea despre lume:
+a prima trstur neomodernist reinem resurecia lirismului, inteleas ca
afirmare liber a afectului in poe)ie, deoarece poetul se desprinde de tematica impus in
poe)ia epocii, propune o viziune care poarta marca subiecti*itii si creea) un uni*ers
centrat pe eul liric. La Nic'ita Stnescu, e$primarea eului poetic difer de la o etap la
alta a liricii sale. #stfel, in perioada poeziei metaorice, etap a nceputurilor, se
remarc ec'ilibrul dintre eul liric si uni*ers.
,ema preferata a celui de-al doilea *olum de poe)ii ./ *i)iune a sentimentelor
din 01234 este iubirea5 starea e$tatica, modalitate de integrare in armoniile uni*ersale sau
cale spre re*elaie, iubirea rmne pentru scriitor o permanenta ntmplare a fiinei,
unicul mod de e$istenta.
oe)ia Leoaica tnr, iubirea este o de)*oltare metaforica a starii de *ibratie
continua. +reaia nu poate fi conceputa in afara acestei stari de gratie6 poetul dedica, prin
urmare, *ersul sau acestei regine a supra*ieuirii peste timp 7rosul, care se transforma
si in modalitate de cunoa!tere.
Tipul de lirism:
!irismul subiectiv este redat la ni*elul e$presiei prin mrcile subiecti*itatii6
alternarea persoanei " ad(ecti*ului pronominal posesi* meu,5 pre)enta pronumelui
personal de persoana " singular 8mi, ma, m-, forma *erbului la persoana " am dus.
"ompoziia
+ompo)iia poemului cuprinde sen)aia de iradiere pe care si-a propus sa o transmita
celor care simt ca el. strofele cu rima aleatorie si ritm combinat, compun in patru
sec*ente po*estea de iubire. oe)ia da impresia de spontaneitate in eliberarea
sentimentelor5 omul se intalneste cu erosul care il metamorfo)ea)a .reconte$tuali)are
neomodernista a temei4, dar spirit iscoditor eul are intuitia nelinistitoare a inefabilului.
Descoperirea acestui sentiment ec'i*alea)a cu tre)irea din somn, cu trecerea intr-o
naua dimensiune.
"nitial, in incipit, poetul propune o metafora .leoaica tanara4 pe care o de)leaga
c'iar din titlu, prin suplimentare apo)itionala. oemul incearca decu sa ofere definitia
portret a iubirii. Discursul liric se structurea)a sub forma unei confesiuni6 autorul
marturiseste propria a*entura a descoperirii acestui sentiment.
Se simulea)a c'iar urmarea unui imaginar fir epic .sustinut de folosirea diferita a
timpurilor *erbului de la o strofa la alta, dar unitar in interior4. Salbatica, necrutatoare
0
N. Stanescu Leoaic tnr, iubirea
.conotatii cuprinse in sintagma leoaica tanara4, iubirea e redata prin metafora pandise
sub semnul *agului temporal mai demult. 9ocul determinantilor in fata: de fata este
cel care *a reface filmul renasterii sub semnul erosului.
Strofa a doua cuprinde o descriere cosmogonica sub semnul cercului .simbol al
perfectiunii4, do*ada ca lumea refacuta prin forta erosului sta sub aceasta )odie. / foarte
personala *i)iune despre scurgerea dinamica de energie este cuprinsa in poetica teorie a
uni*ersului-cerc.
oetul ino*ea)a la ni*elul figurilor de stil5 arg'e)ian la prima impresie .de-a-
dura4, epitetul e*oluea)a in metafora imperceptibil6 strangere de ape, curcubeu taiat
in doua, in timp ce *ersuriele urmatoare incearca sa redea simultaneitatea transcederii6
poetul trece intr-un plan ideal, dincolo de perceptia sen)orialului6 langa ciocarlii.
Strofa ultima fi$ea)a ramanerea in planul ideilor6 omul s-a demateriali)at si s-a
identificat cu leoaica aramie. Din intalnirea cu iubirea, barbatul de*ine )eu6 Si
aluneca-n nestire: pe-un desert in stralucire:...: inc-o *reme: si-nca-o *reme.
,abloul nasterii +reatorului prinde nuante biblice, transformand poe)ia intr-un
imn incantatoriu, intr-un psalm inc'inat iubirii.
#xprimarea punctului de vedere
+onsider ca poe)ia lui Nic'ita Stanescu trebuie citita ca o 8opera desc'isa
.;mberto 7co4 prin ambiguitatea interpretarii, a*and o e$presie intelectuali)ata si cu
ne*oia unui public elitist, astfel incat sa reflecte estetica neomodernismului. Daca pentru
romantici, poe)ia este domeniul re*eriei, al idealului, care poate genera si re*olta si
meditatia, pentru e$presionisti modalitate de intoarcere catre mit si ar'aic, la
neomodernisti are *aloare e$clusi* gratuita, e$presie a (ocului pur al fante)iei si
limba(ului.
Dar stranietatea poe)iei neomoderniste consta mai ales in faptul ca poe)ia nu mai
tratea)a realul in mod descripti*, ci il deformea)a urmand subiecti*itatea. %i)and pe
strategia impre*i)ibilitatii, poetul rafinea)a e$presia, creea)a (ocuri de limba( sau
abstracti)ea)a concretul si concreti)ea)a abstractul, astfel incat te$tul se adresea)a unei
lector iubitor de subtilitati, recepti* la e$preiment si ino*atie.
<