Ministerul Educa iei al Republicii Moldova

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea: tiinte Economice
Lucrare individual
la disciplina
Teorie Economica
Tema: Impactul crizei financiare
globale asupra localita ilor Republicii
Moldova
Eecutat: studenta gr. CON 1201
!rigori Maria
"erificat: coordonator #radu Margareta
$%i inu &'((
(
Cuprins:
$apitolul () *bordari conceptuale ale crizei economice ++++++++++++),
$apitolul &) *naliza impactului crizei financiare globale asupra localitatilor Republicii
Moldova+++++++++++++++++++++++++++++++++))-
$apitolul .) Metodologia gestiunii anticriza++++++++++++++++((
$oncluzii+++++++++++++++++++++++++++))))(.
#ibliografie+++++++++++++++++++++++++++(/
&
Introducere
Actualitatea temei: Societatea moderna tinde spre o dezvoltare continua a nivelului si
conditiilor de viata0 ceea ce poate fi asigurat doar de o crestere stabile a economiei acestei
societati) $resterea durabila a economiei0 insa0 nu este uniforma0 ci este permanent intrerupta
de perioade economice instabile0 numite perioade de criza) *ceste situatii reprezinta niste
momente de cotitura0 trecere0 sc%imbare in consecutivitatea proceselor ce se realizeaza intro
entitate economica)
$otidianul ne1a facut sa resimtim vertiginos criza financiar globala0 devenind un subiect la
ordinea zilei0 o teme abordata tot mai mult de mass media si contraversata pina in cele mai
mici detalii de toata populatia tarii)
Scopul lucrarii: 2rincipalul obiectiv al lucrarii consta in evaluarea impactului crizei financiare
mondiale si a recesiunii economice asociate asupra comunitatior locale din Republica Moldova
si identificarii posibilelor masuri de raspuns care pot fi intreprinse de comunitatile locale
pentru a face fata crizei)
Metodele de cercetare: Suportul metodologic si teoretico1stiintific al cercetarii il constituie
abordarile contemporane a teoriei economice privind crizele si gestiunea acestora0 dezvaluite in
lucrarile stiintifice diferitor economisti straini si auto%toni0 iar fenomenul studiat prezinta
impact asupra sistemelor economice0 financiare0 sociale etc) metodologia cercetarii se va baza
atit pe principiile generale de analiza cit sip e cele specifice)
2rin urmare pentru atingerea scopurilor astabilite0 am utilizat urmatoarele metode de cercetare
stiintifica precum: analiza si sinteza 0 dialectica 0 statistica s)a)
Metodologia cercetarii a fost conditionata de necesitatile cercetarii in concordonta cu
tendintele moderne de dezvoltare a stiintei economice in ce priveste abordarea si evolutia
crizelor globale )
3rept baza informationala a investigatiei a servit studiul comandat $entrului *nalitic
independent 4Epert1!rup5 de catre oficiul 26U3 din Moldova1&''7)
Epert 8!rup a folosit o gama larga de instrumente si te%nici pentru a efectua cercetarea)
3atele statistice disponibile au fost anilizate cantitativ0 dar a fost importanta si cercetarea
calitativa 0pentru ca analiza cantitavia sa fie mai mult orientate spre 9dezvoltarea umana5
Rolul practice al temei ce o cercetam: Utilizarea abordarilor metodologice0 a recomandarilor
metodice si propunerilor din lucrarea practica data ar permite:
.
*profundarea teoretica si metodologica a gestiunii anticriza:
Intelegerea naturii factorilor crizei si a cauzelor ce o genereaza0bazata pe abordarea
sistematica a acestora:
*nticiparea si evitarea crizei financiare0 sau diminuarea efectelor negative ale acesteia
in cazul in care evitarea e imposibila:
;rganizarea unui process anticriza adecvat in cadrul gestiunii financiare0 in scopul nu
doar al anticiparii crizelor0 dar si al depasirii cu success a acestora:
Elaborarea unor masuri si actiuni privind dezvoltarea in ansamblu)
2rin realizarea active a metodelor gestiunii anticriza eista o posbilitate reala de crestere a
eficientei economiei nationale)
Stuctura lucrarii:
Capitolul 1) *bordari conceptuale ale crizei economice
Capitolul 2. *naliza impactului crizei financiare globale asupra localitatilor Republicii
Moldova
Capitolul 3. Metodologia gestiunii anticriza)
Monografii de baza:
Liliana #*3E*: *ngela R;!;<*6U Economie teoretica si aplicata "olumul =I=
>&'(&?)
Feli1$ostinel T;TIR: Ingrid1Mi%aela 3R*!;T@ Economie teoretica si aplicata
"olumul ="III >&'((?)
Studiu efectuat de $entrul *nalitic Independent 9Epert1!rup5 comandat de 26U3 din
Moldova >'7)'A)&''7?)
$urs de teorie economicaB 3umitru Moldovanu B Ed) * &1aB $%isinau: *R$ &''-)
/
I Abordri conceptuale ale crizei economice
$rizele economice sunt niste fenomene complee0 care dispun de legi proprii de dezvoltare)
2e parcursul intregii evolutii a societatii omenesti0 sistemele economice0 intotdeauna 0s1au
confruntat cu aceste fenomene0deseori0 de natura necunoscuta) Incepind din secolul=I=0 au
fost intreprinse incercari de cercetare a naturii crizelor in scopul elaborarii unor masuri de
influenta asupra acestora )
$u toate acestea0 pina in prezent0 in literatura de specialitate0 nu putem intilni o abordare
concreta si unica privind crizele survenite in dezvoltarea sistemelor economico1sociale)
In tara noastra0 conceptul de criza a comportat vreme indelungata un caracter mai mult
ideologic decit unul real0 care era utilizat la elaborarea politicilor economice de dezvoltare)
In viziunea contemporana0 conceptual de criza dispune de mai multe interpretari0 dintre care
le mentionam pe urmatoarele:
$riza constituie o stare sritica0 care prezinta doar & solutii:trecerea la un nivel nou0 unul
mai performant si efficient0 sau incetarea activitatii in calitatea prezenta:
$riza reprezinta un punct de trecere0 de cotitura a unui process0 a unei sfere de activitate
sau a societatii in intregime:
$riza eprima o acuta insuficienta0penuria unei anumite resurse materiale0 financiare
0umane0 etc)
*stfel ca o scurta incursiune in istoricul crizelor economice mondiale 0 o vedere de ansamblu
cronologica o putem releva incepind cu crizele comerciale din Marea #ritanie din secolul =I=0
urmind Marea 3epresiune Economica >(7&71(7..?) 3e asemenea sfirsitul secolului == este
caracterizat de perioade de recesiune care au condos la crize in diferite parti ale lumii precum
$riza Monetara Meicana >(77/?0 $riza Financiara *siatica >(77-?0 sau $riza Financiara
Rusa>(77A? ) Toate acestea alaturi de $riza $ompaniilor din SU* >&''(1&''&? si respectiva
$riza Economica !lobala >&''A? 1 au dus la perturbari
economico1financiare radicale nu numai a acestor tari 0ci si situatiei la nivel international)
Intrucit crizele la nivel micro1macroeconomic sunt strins legate intre ele0 de aceea 0 pericolele
si problemele importante0 care survin la nivel macroeconomic sau la nivel mondial0 in mare
parte genereaza cauzele crizelor ce apar la nivel microeconomic)
2ina in secolul =I=0 crizele la nivel macro erau private ca niste cataclisme economico1
sociale0 izvorul si consecintele carora nu erau clare0 dupa aceasta0 insa0 crizele au inceput sa fie
private ca niste elemente ale dezvoltarii ciclice a economiei capitaliste) S1a aCuns la concluzia
ca studierea si analiza crizei poate fi efectuata doar in cadrul studierii intregului ciclu economic
pe care il parcurge o economie)
,
$ele mai frecvent cercetate cicluri economice sunt ciclurile clasice ale economistului
francez $lement <uglar0 cu o durat de -1(& ani) *stfel de variaDii ciclice sunt urmrite de1a
lungul ultimilor (A' de ani)
Trebuie remarcat faptul c cea mai Ensemnat contribuDie la studierea ciclurilor economice
a fost adus de F) Mar) *nume0 el a evidenDiat Gi a abordat GtiinDific cele patru faze ale
ciclului economic: criza0 depresia0 relansarea Gi creGterea)
Un aport important0 En dezvoltarea teoriei ciclurilor Gi a crizelor l1a adus Gi economistul
englez <) M) FeHnes0 En opinia cruia0 un rol %otrItor En formarea Gi periodicitatea ciclurilor
economice El are eficienDa limitat a capitalului)
2e lIng aceasta0 <) M) FeHnes considera c cauza ciclicitDii const En legea psi%ologic a
consumului0 En baza creia0 odat cu creGterea veniturilor populaDiei0 se mreGte Gi consumul0
Ens0 Entr1o msur mai mare0 cresc economiile0 ceea ce0 bineEnDeles0 conduce la Encetinirea
dezvoltrii economiei)
La nivel ideologic0 criza din prezent0 ca de altfel Gi celelalte din istorie0 a declanGat o ezbatere
intelectual Entre mai multe idei aplicabile: teoria ultraliberal a JmIinii invizibile5 a lui *dam
Smit%0 teoria intervenDionismului statal a lui FeHnes Gi c%iar teorii neomariste)
!lobalizarea0 cu toate componentele sale fundamentale0 genereaz reacDii En lanD atunci cInd
un fenomen se produce0 fie el pozitiv0 fie negativ) ;riginea actualei crize financiare trebuie
cutat En efecte ale masivelor fluuri de capital transfrontaliere Gi ale utilizrii tot mai ample
de instrumente financiare derivate) *Cungerea la saturaDie a celor trei motoare de creGtere
economic mondial En perioada de dup prbuGirea blocului socialist reprezint o alt cauz
important a ansamblului de disfuncDionalitDi ce se manifest En prezent la nivel internaDional)
2reluarea activelor toice din bilanDul bncilor0 recapitalizarea acestora Gi preluarea de ctre
stat de participaDiuni la acestea0 dar Gi ranforsarea supraveg%erii prudenDiale a capitalizrii0
lic%iditDii Gi sistemului de management al riscului0 ameliorarea transparenDei Gi a procesului de
evaluare sau ranforsarea celeritDii rspunsului autoritDilor la risc pot fi menDionate la categoria
masuri de combatere a efectelor crizei0 pe termen scurt sau lung0 dup caz)
$riza financiar declanGat plenar En &''A Gi care a cuprins aproape Entreaga planet0
transformIndu1se Entr1o criz economic0 nu poate fi considerat o noutate din perspectiva
teoriei economico1financiare)
*dam Smit% menDiona posibilitatea eistenDei unor probleme de mandat Enc de la apariDia
J*vuDiei naDiunilor50 En anul (--K) 3in pcate0 Gi aici se constat c0 dup cum scria *rt%ur
Sc%open%auer0 Jo mare piedic potrivnic progresului omenirii vine din faptul c oamenii nu
ascult de cei care vorbesc nelept, ci de aceia care strig mai tare5)
K
II Analiza impactului crizei financiare globale asupra localitatilor Republicii
Moldoa
3e ceva vreme oamenii din Republica Moldova au perceptia ca tara s1a aflat permanent intr1
o criza continua si ca 9criza constanta5 e o componenta ordinara a vietii lor in ultimele doua
decenii)
3e aceea inainte de a aborda subiectul impactului crizei financiar1globale asupra localitatilor
Republicii Moldova vom face o incursiune in situatia preliminara adaugind citeva remarci
importante )
3e fapt0 Moldova se afla in situatia unui personaC dintr1un film francez0 care cazind de pe o
cladire inalta0 repeat in fata fiecarui etaC: deocamdata totul e bine) 3ar nu conteaza cum cazi
ci cum aterizezi)
Ln &''7 comunitDile locale din Republica Moldova au suferit nu numai de pe urma crizei
financiare mondiale Gi a recesiunii economice interne) *ctivitatea administraDiei publice locale
Gi a companiilor a fost subminat de multiple crize suprapuse0 care au afectat Gi bunstarea
gospodriilor casnice) $riza politic a sporit tensiunea social Gi a subminat Encrederea
instituDional Gi stabilitatea necesare administraDiilor publice locale pentru a1Gi Endeplini
sarcinile) >SondaCul sociologic realizat a demonstrat0 de asemenea0 c En iunie &''7 mai mulDi
oameni se temeau de tulburri politice interne decIt de criza financiar propriu1zis?)
Introducerea brusc0 En aprilie &''70 a regimului de vize cu RomInia0 a condus la
disfuncDionalitatea mai multor Entreprinderi mite moldo1romIne0 deoarece inginerii Gi
managerii din RomInia nu1Gi puteau obDine vizele pentru a putea supraveg%ea procesul de
producDie) Ln perioada &''K1&''- sectorul vinificaDiei Gi ramurile agro1industriale conee s1au
ruinat ca urmare a aplicrii de ctre Rusia a unui embargo comercial la buturile alcoolice din
Moldova) SituaDia financiar a Entreprinderilor din aceste sectoare rmIne a fi foarte precar Gi
multe din ele se afl En situaDie de faliment) Seceta catastrofal din &''- a avut un impact
negativ asupra productorilor de culturi agricole Gi produse animaliere0 un impact care Enc
perpetueaz0 din cauza veniturilor foarte mici ale agricultorilor) Ln &''A1&''7 preDurile pentru
mai multe produse agricole au coborIt0 lsInd mulDi agricultori cu venituri considerabil mai
mici c%iar decIt cele din &''-)
$riza financiar Gi economic mondial a condus la un declin semnificativ al
economiei Moldovei0 2I#1ul fiind En scdere En primul trimestru al anului &''7 cu K07M
comparativ cu primul trimestru al anului &''A: totodat0 2I#1ul a sczut cu peste (-M
comparativ cu potenDialul pe care l1ar fi atins o economia Moldovei En cazul En care nu s1ar fi
produs aceast criz) Impactul crizei asupra economiei nu este uniform) 3e eemplu0 industria
-
este mult mai profund afectat decIt comerDul Gi agricultura) 3e asemenea0 activitDile orientate
spre eport sunt afectate mai puternic decIt cele orientate spre piaDa intern:
2rincipalele canale de contaminare prin care a aCuns criza financiar Gi
economic En comunitDile locale din Moldova sunt reducerea volumului de remitenDe0
micGorarea cererii interne Gi eterne0 reducerea fluurilor de investiDii strine directe0
diminuarea transferurilor guvernamentale la bugetele locale0 precum Gi creGterea GomaCului ca
urmare a Entoarcerii migranDilor acas:
Toate aceste canale de contaminare au fost asociate cu o recesiune profund En
&''7:
o remitenDele care aCungeau En Dar au sczut cu o treime En primul semestru al anului &''7:
o transferurile guvernamentale ctre bugetele locale au acoperit doar A,M din nivelul
planificat En aceeaGi perioad:
o cererea etern s1a redus brusc0 dup cum a fost demonstrat de o micGorare cu &'M a
eporturilor En primul semestru al anului &''7:
o cererea intern s1a comprimat0 lucru sugerat de reducerea cu /0/M a vInzrilor cu amnuntul
En aceeaGi perioad:
o sa observat0 de asemenea0 o contractare de trei ori a fluurilor de IS3 Investitii Straine
3irecte? En primul trimestru al anului
o Gi aproimativ (.M de migranDi care s1au Entors En Moldova0 dar care nu au nici o
perspectiv de a1Gi gsi un loc de munc decent En Dar: Intrucit0 criza financiar i1a
determinat pe mai mulDi lucrtori migranDi din Moldova s se Entoarc acas) 3in cele dou
Dri mai importante care gzduiesc A'M din lucrtorii migranDi din Moldova 8Rusia Gi Italia
8 prima a fost afectat cel mai mult) 3in cauza crizei0 aproimativ .- de mii de oameni au
prsit Rusia Gi circa A mii au prsit Italia) MaCoritatea repatriaDilor sunt brbaDi Gi locuitori
ai localitDilor rurale0 Gi maCoritatea lor doresc s lucreze) 3in aceste motive0 se presupune
c rata GomaCului va creGte pentru acest grup de persoane0 precum Gi pentru economie En
ansamblu:
Toate aceste efecte s1au transpus En Encetinirea ritmului de creGtere economic la nivel
local0 care se manifest sub mai multe aspecte 8
o micGorarea salariilor0
o scderea ratei de ocupare a forDei de munc0
o reducerea orelor de lucru >criza a cauzat reducerea sptmInii de lucru0 En medie0 cu ( or0
ceea ce a avut un impact deosebit de puternic En agricultur Gi industrie?
o micGorarea c%eltuielilor de consum Gi altele)
A
3ar0 En afar de efecte economice0 criza financiar a generat Gi consecinDe sociale negative)
Unii eperDi susDin c En acest an se observ o creGtere a ratei de incidenD a problemelor
psi%ologice0 inclusiv depresii Gi tentative de sinucidere)
La nivel individual Gi la nivel de gospodrie0 populaDia Moldovei este convins c
actuala criz economic Gi financiar mondial a avut un impact negativ asupra situaDiei sale)
3oar KM din populaDia Drii nu au auzit nimic despre criza financiarmondial0 iar (AM nu sunt
preocupaDi deloc de criz) Un sfert din respondenDi sunt EngriCoraDi0 deoarece criza Ei poate
afecta Gi &'M sunt foarte EngriCoraDi0 pentru c au fost deCa afectaDi de criz)
Ln timp ce maCoritatea gospodriilor au simDit repercusiunile crizei financiare Gi
economice mondiale0 cel mai afectate sunt persoanele economic active) Ln acelaGi timp0 cel mai
puDin afectaDi sunt studenDii Gi pensionarii) $a rezultat0 maCoritatea gospodriilor Gi1au redus
c%eltuielile de consum) $el mai pronunDat impact asupra reducerii consumului l1a avut
reducerea remitenDelor cauzat de EnrutDirea situaDiei financiare a membrilor familiilor care au
migranDi) 2rin urmare0 aceasta a condus la scderea vInzrilor Entreprinderilor Gi agravarea
situaDiei financiare a mai multor agenDi economici:
Ln ceea ce priveGte strategiile de adaptare0 eist dou abordri pe care le1a adoptat
populaDia Moldovei) 2e de o parte0 oamenii ar dori s Encerce s1Gi restabileasc0 En msura
posibilitDilor0 nivelul lor precedent de venituri0 lucrInd mai mult timp En grdina gospodriei
sau En gospodria Drneasc0 EncercInd s1Gi gseasc un loc de munc
suplimentar0 cutIndu1Gi un alt loc de munc En Dar sau peste %otare: Gi EncercInd s
lucreze mai multe ore la locul lor de munc prezent) TotuGi0 toate aceste intenDii pot deveni
imposibile En condiDiile unei recesiuni economice generalizate) Referitor la
c%eltuieli maCoritatea gospodriilor au redus sau preconizeaz s reduc En viitorul apropiat
c%eltuielile lor de consum pentru produse alimentare0 Embrcminte Gi EnclDminte0 servicii
locative0 buturi alcoolice Gi tutun0 precum Gi pentru lucrri de reparaDii curente ale locuinDei)
*c%iziDiile mari de miCloace fie au fost amInate pentru vremuri mai bune)
$ompaniile moldoveneGti au simDit0 de asemenea0 povara crizei financiare
internaDionale) MaCoritatea companiilor din toate sectoarele au avut de suferit cu toate c unele
companii nu asociaz aceast situaDie cu criza financiar internaDional) 2robabil c
acest lucru poate fi eplicat prin faptul c criza economic din Moldova a fost agravat Gi de
instabilitatea politic) Ln acelaGi timp0 mai multe companii nu au avut timpuri uGoare En
Moldova nici En anii precedenDi) La fel ca Gi cetDenii0 mai multe companii au o percepDie c
Republica Moldova s1a aflat Entr1o criz continu En ultimele dou decenii:
3iminuarea cererii este perceput ca factorul principal al declinului economic0 Gi
7
aesta gradul de dependenD a economiei Republicii Moldova de veniturile gospodriilor En
baza maCorrii salariilor Gi remitenDelor migranDilor) $u toate acestea0 perspectivele pe termen
scurt ale cererii interne sunt obscure) 2e msur ce companiile eamineaz
reaCustarea Gi administrarea efectelor crizei0 ele se bazeaz tot mai mult pe astfel de msuri ca
reducerea orelor de lucru Gi a salariilor0 care0 la rIndul lor0 vor diminua En continuare cererea
intern) Ni dac e s credem previziunilor Entreprinderilor0 atunci se poate afirma c remitenDele
migranDilor necesare pentru a spriCini cererea intern nu se vor maCora En viitorul apropiat:
Este destul de logic c scderea eventual a costurilor forDei de munc este peceputa
de companii ca unica soluDie de viitor0 En timp ce costurile pentru credite Gi materiile
prime se preconizeaz s creasc) $u toate acestea0 potrivit focusgrupurilor Gi interviurilor
aprofundate0 unele companii care nu au fost atinse atIt de mult de criza financiar Gi se bucur
de o cerere intern constant pentru bunurile Gi serviciile lor au recurs0 de asemenea0 la reduceri
salariale) *ceasta este o form etrem a iresponsabilitDii sociale care trebuie s fie abordat
En mod adecvat de ctre guvern0 atIt la nivel central cIt Gi local:
('
III Metodologia gestiunii anticriza
$%iar dac eist unele semne c declinul economic ar putea s fi atins limita0 el a afectat
profund comunitDile locale Gi criza En nici un caz nu este depGit:
$eea ce actuala criz financiar a dovedit cu claritate este cIt de limitat Gi Gubred a fost
creGterea economic din ultimii zece ani En Republica Moldova) Oara a urmat o creGtere
economic iluzorie0 fr realizarea unor progrese substanDiale En bunstarea la nivel individual
Gi la nivel de comunitate) *cest lucru este subliniat de convingerea larg rspIndit c Moldova
a fost Entr1o criz constant En ultimele dou decenii Gi c actuala criz financiar doar a
adugat cIteva noi convulsii la aceasta)
<o%n MaHnard FeHnes0 economist britanic din prima parte a secolului ==0 este cel care ne
ofera interesante teorii in cea ce priveste criza economica si pIrg%ia fiscal pe care statul o
poate folosii pentru revenirea din criza)
Teoria PeHnesian susDine c En absenDa unei intervenDii stabilizatoare a guvernului spirala
descendent se va amplifica pIn ce va atinge un punct de ec%ilibru mult inferior nivelului la
care opera anterior) 3in acest motiv0 o bun parte a guvernelor0 atIt din economiile dezvoltate
cIt Gi din economiile emergente intrate En recesiune sau afectate de o Encetinire a ritmului de
creGtere economic0 au considerat c eforturile anti1ciclice trebuie neaparat sa cuprinda si
intervenDii robuste la nivel fiscal) Ln consecinD0 s1au adoptat sau urmeaz s se adopte o serie
Entreag de programe menite s stimuleze consumul Gi investiDiile0 fie prin c%eltuieli publice0
fie prin reduceri temporare de tae)
3e asemenea statul poate interveni in economie prin o alta importanta parg%ie si anume
cea monetara) 2rin politica monetara se intelege ansamblul msurilor iniDiate Gi implementate
de banca central0 En scopul realizrii Gi menDinerii ec%ilibrului macroeconomic En economie)
#anca centrala 8 prin dobInda de politic monetar 8 trebuie s asigure c dobInda de pe piaD
asigur un nivel al investiDiilor >prin raportarea dobInzii la productivitatea marginal a
capitalului? En concordanD cu propensitatea spre consum pentru a tinde gradul de ocupare
total) Eist Ens cazuri En care productivitatea marginal a capitalului devine negativ >cred
c putem vorbi de acest caz Gi En criza economic din prezent?0 iar politica monetar devine un
instrument insuficient pentru a asigura gradul optim de investiDii)
*l doilea obiectiv economic maCor pentru depasirea starii de criza0 ar trebuii s fie
menDinerea stabilitDii macroeconomice) MenDinerea stabilitDii macroeconomice este esenDial
pentru a Empiedica fluctuaDii bruGte0 cu efectele negative aferente)
((
Stabilitatea macroeconomic Enseamn En primul rInd a menDine un grad de Encredere relativ
constant) FluctuaDiile mari ale unor indicatori economici0 un nivel ridicat al dobInzii de politic
monetar0 un curs de sc%imb instabil pot fi pentru investitori tot atItea semne legate de o
descreGtere a productivitDii marginale a capitalului) 3eGi nu se poate opune evoluDiei pieDei
libere0 Gi nici nu trebuie s se opun0 statul poate asigura stabilitatea parametrilor
macroeconomici faD de fluctuaDiile periodice sau EntImpltoare pentru un climat investiDional
optim)
$u toate ca in Curul nostru vedem doar aspectele negative ale unei perioade de crize0
*lbert Einstein definea criza ca J+cea mai binecuvantata situatie care poate apare pentru
tari si persoane, pentru ca ea atrage dupa sine progrese5)
El sustinea ca in momentele de criza0 au loc cele mai mari descoperiri0 deoarece omul
determinat de nevoi0 cauta noi miCloace pentru a le satisface)
"iata economica este intodeauna fluctuanta0 sa nu uitam ca asa cum unui boom
economic ii urmeaza o decadere a economiei0 in cazul de fata criza economica0 tot asa si dupa
aceasta criza ne asteapta o perioada infloritoare de relansare economica) *sa cum spunea si
Einstein: JCine depaseste cri!a se depaseste pe sine insusi, fara a ramane depasit. Cine
atribuie cri!ei esecul, isi ameninta propriul talent si respecta mai mult problemele decat
solutiile. "devarata cri!a este cri!a incompetentei.5
(&
Concluzii
Reluarea activitDii economice En Republica Moldova depinde En mare msur de cresterea
cererii En Drile europene Gi ale $SI) Restabilirea cererii eterne va antrena Gi cererea intern)
3eoarece multe dintre aceste Dri au adoptat deCa importante pac%ete de asistenDa fiscal Gi
investiDional pentru a impulsiona cererea intern0 migranDii moldoveni Gi eportatorii vor face
parte0 direct sau indirect0 dintre beneficiari) Unele semne EncuraCatoare ale avIntului celor mai
mari economii europene au aprut deCa0 Gi cu siguranD ele vor eercita efecte pozitive asupra
unor Entreprinderi eportatoare din Moldova)
$u toate acestea0 trebuie s se EntImple Enc multe lucruri pentru ca economia naDional s1Gi
recapete forma0 inclusiv o redresare economic puternic En Rusia0 Italia0 Spania Gi 2ortugalia)
Lns0 c%iar dac Entregul spectru de catalizatori QclasiciQ ai creGterii economice En Moldova se
reface En viitorul apropiat >migranDi0 remitenDe0 eporturi?0 Entreprinderile Gi guvernul nu trebuie
s acDioneze Qca de obicei5 En economie) *tIt guvernul0 cIt Gi Entreprinderile0 nu trebuie s
rateze ocazia de a remedia deficienDele de baz ale economiei Republicii Moldova Gi0 astfel0 de
a da un impuls pentru o sc%imbare calitativ En modelul de creGtere economic a Drii)
*ceste msuri vor aCuta la abordarea actualei recesiuni economice0 pe termen scurt0 Gi la
Enscrierea Drii pe o cale mai durabil0 pe termen lung)
(.
!ibliografie :
() #u%ociu F)0 6egoescu !%)*naliza economic) #rila0 EvriPa0 &''A
&) $urs de teorie economicaB 3umitru Moldovanu B Ed) * &1aB $%isinau: *R$ &''-)
.) $rizele de ieri0 EnvDturile de azi Gi oportunitDile de mIine0 En $artea $rizelor 1; privire
optimista0 EdituraRolters FluSer0 #ucureGti:"oinea L)0 &''70
/) $riz Gi anticriz) ; abordare %eterodo0 Edi t ura 2ubl i c0 #ucureGti:Toung S)0 &''7
,) Feli1$ostinel T;TIR: Ingrid1Mi%aela 3R*!;T@ Economie teoretica si aplicata "olumul
="III >&'((?)
K) !reenspan0 *lan0 Era turbulenDelor0 2ublica0 #ucureGti0 &''A:
-) !anea ") ;portunitDi de dezvoltare a sistemului inovaDional auto%ton En contetul
globalizrii) $onferinDa GtiinDific internaDional J$reGterea economic 1 prioritate
naDional En contetul integrrii En Uniunea European50 $%iGinu0 USM0 &''A
A) UubertH $) <) *pplied M*6;"* and discriminant analHsis) 1 &nd ed)B$arl <) UubertH0
Step%en ;leCniP) 6eS <erseH0 <o%n RileH V Sons0 Inc)0 UoboPen0 &''A
7) Iliadi !%) *bordri teoretice Gi practice privind evaluarea Gi modelarea ec%ilibrului financiar
En economia naDional) Ln: Revista JEconomie Gi Sociologie50 EdiDie suplimentar) &'((
(')FeHnes0 <o%n MaHnard0 Teoria general a folosirii mIinii de lucru0 a dobInzii Gi a banilor0
NtiinDific0 #ucureGti0 (7-'.
(()Liliana #*3E*: *ngela R;!;<*6U Economie teoretica si aplicata "olumul =I=>&'(&?)
(&); privire optimist0 EdituraRolters FluSer0 #ucureGti 3umitrac%e R)0 &'('
(.)Samuelson 2) 9Economics50 6eS Torc0 Mc!raS1Uill (7K-
(/)Studiu efectuat de $entrul *nalitic Independent 9Epert1!rup5 comandat de 26U3 din
Moldova >'7)'A)&''7?)
(,)SSeezH0 2aul0 T%e T%eorH of $apitalist 3evelopment0 Mont%lH RevieS 2ress0 6eS TorP0
&''7)
(K)T%e 3Hnamic W1score0 <o%n R) !rabsPi) 3iscussion *rticle0 *pril &''A)
(-)WarnoSitz0 "ictor0 #usiness $Hcles0 T%eorH0 UistorH0 Indicators and Forecasting0 T%e
UniversitH of $%icago 2ress0 $%icago and London0 &'(')
(A) %ttp:BBSSS)logos)press)mdB
(7) %ttp:BBSSS)eco)mdB
(/
&')%ttp:BBeconomie)%otneSs)comB
(,