ntlnire n Pleiade:

O privire din interior asupra OZN-urilor

Autori: Preston B. Nichols i Peter Moon
Copert: viziune artistic asupra florei i faunei din Alderon, o planet din constelaia Pleiadelor.
Koala a fost ales ca animal-totem, simbol al aspectelor interdimensionale ale Pleiadelor. Culoarea roz a acestuia
reflect o nuan nepmanteasc, dar reprezint i simbolul energiei vindectoare a inimii.
Intre toate constelaiile care apar pe cerul nopii, nici una nu a avut vreodat un
impact atat de mare asupra minii umane ca Pleiadele. Artiti, poei, oameni de tiin,
graficieni ai miturilor sau profei, cu toii au citat Pleiadele ca surs de inspiraie pentru
opera lor, considerand c fr cunoaterea acestei constelaii nu vom putea inelege
niciodat originile umanitii i relaia acesteia cu principiile creatoare ale eistenei.
Cartea de fa prezint povestea incredibil a unui om care s-a trezit dus in Pleiade,
unde a fost eaminat i instruit de forme inteligente de via cu o infiare uman.
Pleiadienii i-au oferit o educaie care i-a permis nu numai s ii redobandeasc starea de
sntate, dar i o inelegere fr precedent a tiinei electromagnetice i a rolului pe care il
!oac aceasta in te"nologia #$%-urilor.ntlnire n Pleiade prezint o istorie a fizicii i a #$%-ologiei, dar i
eperienele personale ale lui Preston %ic"ols, i ofer o viziune nemaiintalnit pan acum asupra
te"nologiei farfuriilor zburtoare i a fenomenelor care le insoesc. %iciodat nu a fost
eplicat subiectul comple al #$%-urilor atat de simplu i de convingtor ca in aceast
carte, care va fi apreciat deopotriv de oamenii de tiin i de cititorii profani.
Aceast carte este dedicat lui &obert 'ee %ic"ols
!ntroducere
In anul ()*+, Preston %ic"ols a ocat mult lume i a intrigat serviciile secrete ale
,tatelor -nite atunci cand a anunat public, in faa unui grup de circa .// de persoane din
C"icago, c a participat la un 0proiect negru1 secret desfurat in 'ong Island. Cunoscut
oficial in cercurile militare i ale serviciilor secrete sub numele de Proiectul P"oeni, el a
cptat in timp denumirea popular de Proiectul 2ontau3 4dup numele localitii in care sa
desfurat proiectul5 2ontau3, %e6 7or38 i a fost descris pe larg intr-o carte care a fcut
furori, intitulat5 Proiectul Montauk: experimente cu timpul. Aceast carte, care l-a fcut
faimos pe Preston %ic"ols, prezint o serie de evenimente ma!ore legate de descoperirile
unor tiine secrete, precum controlul vremii i controlul minii. In timp, aceste eperimente
au condus la fenomene precum teleportarea i materializarea obiectelor, iar apoi c"iar la
controlul timpului.
9up publicarea crii Proiectul Montauk, investigaiile au continuat, pentru a gsi
i mai multe dovezi in spri!inul celor afirmate in carte. Au rezultat astfel alte dou lucrri,
care continu seria (O nou vizit n Montauk i Piramidele din Montauk), in care se aduc
numeroase argumente care atest faptul c la 2ontau3 s-a intamplat ceva cu totul
neobinuit, care continu pan astzi. :ot mai muli oameni confirm la ora actual c
proiectul a eistat.
Cercetrile lui Preston au fost ridicate in slvi de unii i condamnate de alii, dar
nimeni nu poate contesta cunotinele sale in domeniul te"nologiei electromagnetice i
faptul c a fost implicat intr-un proiect guvernamental secret de cercetare. ,unt cercuri
oficiale in care prerile i sfaturile sale profesionale continu s fie foarte apreciate.
Cartea de fa prezint doar unul din aspectele proiectului secret la care a participat
Preston, i anume cel referitor la #$%-uri. 'ucrarea ntlnire n Pleiade: o privire din
interior asupra O!"urilor are dou pri. Prima parte este semnat de Preston %ic"ols i
se refer la eperienele directe ale acestuia legate de #$%-uri, etrateretri i te"nologia
acestora. ;a incepe cu descrierea intalnirilor personale ale lui Preston cu etrateretrii, cand
a urcat la bordul unui #$%, la cererea oficialitilor militare, pentru a vedea cum este
construit ve"iculul. Cartea continu cu revelarea pas cu pas a acestui secret atat de bine
ascuns, conducand in final ctre o viziune cu totul surprinztoare asupra realitii i
manierei de funcionare a #$%-urilor. Anumite pasa!e sunt puin te"nice, dar limba!ul
folosit nu este deloc greu de ineles. In rest, cartea este literalmente impnat de aventuri.
A doua parte a crii este scris de mine, Peter 2oon. Am fost coautor al primelor
trei cri ale lui Preston, iar aceasta este a patra colaborare pe care o avem. &elatarea incepe
1
cu descrierea propriilor mele aventuri in domeniul paranormalului, care m-au condus ctre
cunoaterea lui Preston %ic"ols i ctre studierea fenomenelor legate de #$%-uri. &elatarea
se inc"eie cu un studiu asupra mitologiei Pleiadelor, in incercarea de a demonstra c aceast
constelaie reprezint premisa inelegerii fenomenelor legate de spaiul interior i eterior.
ntlnire n Pleiade: o privire din interior asupra O!"urilor v va conduce intr-o
cltorie aa cum nu ai mai trit in planul contiinei, ctre lumea interioar a fenomenelor
#$%. 9up ce vei citi aceast carte, nu vei mai privi niciodat la fel subiectul farfuriilor
zburtoare.
'ectur plcut.
!O#$: cartea de %a& con&ine o serie de cuvinte unice sau pu&in %amiliare
ma'orit&ii oamenilor. (e aceea, am anexat la s%r)it un *losar n care am explicat ace)ti
termeni.
Partea !
"e Preston B. Nichols
Capitolul #
O istorie $eneral a OZN-urilor
#biectele $burtoare %eidentificate sau #$%-urile sunt cunoscute in istorie, sub
diferite forme, inc de la inceputurile umanitii. 2isterioasele farfurii zburtoare sunt
menionate in vec"ile manuscrise sanscrite i in <iblie. Carul de foc inaripat al lui ;zec"iel
din =ec"iul :estament este vestit, dar mai eist i alte descrieri in literatura antic. C"iar
dac nu vorbim de o eperien nou, mai avem inc mult pan la o inelegere a naturii
eacte a acestor fenomene. 9e altfel, acesta este scopul crii de fa.
#$%-ologia modern a devenit popular in anul ()>?, odat cu observaiile fcute
de Kennet" Arnold in nord-vestul ,tatelor -nite i cu prbuirea de la &os6ell, %e6
2eico. Indeosebi prbuirea de la &os6ell este foarte bine documentat, fiind prezentat
in mai multe cri i c"iar intr-un film difuzat pe un canal de televiziune. :oate aceste
evenimente au fost prezentate in presa vremii. Au eistat i alte mrturii legate de #$%-uri,
anterioare acestora, dar care au rmas mai puin cunoscute. 9in aceast perspectiv, am
putea plasa inceputul real al #$%-ologiei moderne pe la inceputul anilor ./, dac nu c"iar
mai devreme. Prima relatare pe care am intalnit-o personal a fost fcut in anul ().+.
2omentul nu a fost o simpl coinciden, cci s-a suprapus cu primele eperiene ale
armatei legate de te"nologia radarului. Pentru prima dat, militarii au putut observa pe cer
un obiect neidentificat, constatand pe ecranul radarului c acesta avea o natur solid i nu
era doar un mira!. Aceasta a fost prima dovad tiinific imposibil de contestat. In acea
perioad, #$%-urile au devenit cunoscute sub denumirea de +%l,in* unkno-ns. 4@obiecteA
necunoscute aflate in zbor8, dar, dintr-un motiv sau altul, prescurtarea B- nu a rezistat in
timp.
$vonurile moderne legate de prbuirea #$%-urilor au inceput tot in anul ().+, i
au continuat pan dup cel de-al 9oilea &zboi 2ondial, pan la prima prbuire
documentat, cea de la &os6ell, din anul ()>?. 9e atunci, rata prbuirilor a a!uns la
aproimativ una la .-> luni. 9e aceea, 9epartamentul Borelor Aeriene a iniiat proiectul
<lue <oo3(, structurat pe cel puin dou nivele de interes. Prima prioritate era legat de
descoperirea tuturor informaiilor legate de atestarea i prbuirea #$%-urilor i s-a nscut
in urma unei intalniri la varf a serviciilor secrete militare, acesta fiind considerat un
domeniu de interes pentru securitatea ,tatelor -nite. Cea de-a doua prioritate se referea la
secretizarea acestor informaii pentru a nu cdea in mainile unor poteniali dumani. Aa s-a
a!uns in timp la ascunderea lor inclusiv de oc"ii opiniei publice americane.
Pe lang ascunderea informaiilor din motive de securitate naional a mai aprut
un motiv de ingri!orare. 2ilitarii se temeau c dezvluirea acestor informaii ar fi putut
conduce la o panic generalizat, cu eventuale consecine dezastruoase. 9ifuzarea la radio a
/z0oiului lumilor a provocat o isterie in mas, demonstrand c reacia publicului la aflarea
vetii c etrateretrii au sosit pe pmant poate fi intr-adevr etrem de ecesiv. Auzind c
pe pmant au aterizat marienii, oamenii care au ascultat povestea lui C.D. Eells la radio
4ceteni ai statului %e6 FerseG8 s-au baricadat in case, in timp ce alii au luat-o la goan i
au creat un adevrat "aos, fr mcar ca transmisiunea s fie o fars a postului de radio sau
a lui #rson Eells, actorul care a citit povestea. Pe scurt, postul de radio a anunat detaliat la
2
inceputul transmisiunii c urmeaz o lectur a faimoasei cri a lui C.D. Eell.
;ist o implicaie antropologic inc i mai profund care eplic de ce este atat
de sensibil Duvernul ,tatelor -nite la subiectul #$%-urilor i de ce se grbesc atat de tare
oficialitile s infirme orice zvon legat de acestea. 9ac intrebi un om mediu de pe strad
unde crede c se afl 9umnezeu, el ii va indica cerul i ii va rspunde c 09umnezeu este
acolo, sus1. 9ac o civilizaie etrem de avansat ar aprea brusc intr-o nav spaial, este
de bnuit c o mare parte a populaiei i-ar venera pe locuitorii acesteia ca pe nite ingeri,
considerandu-i trimii ai lui 9umnezeu pe pmant. ;ist de!a nenumrate secte religioase
care se inc"in acestor fiine care locuiesc pe steleH de aceea, Duvernul se teme c ar putea
pierde uor controlul asupra populaiei. -na peste alta, este cert c ceea ce a inceput ca o
precauie politic s-a transformat in timp intr-un fenomen de control al maselor. ,e vor gsi
c"iar muli oameni care s pretind c totul a fost o c"estiune de control inc de la bun
inceput. #ricum ar fi, oficialitile alese de poporul american pentru a-l guverna au refuzat
s fac publice aceste informaii, presupunand c au fost informate ele insele pe aceast
tem. Pe scurt, informaiile legate de #$%-uri au devenit apana!ul eclusiv al unei elite a
puterii. 9ei aceti oameni au toate motivele s le pstreze secrete, este evident c au aprut
tot felul de scurgeri de informaii, care au condus apoi la tot felul de dezinformri, ce nu au
fcut decat s amplifice i mai tare confuzia general i sentimentul de manipulare.
Informaiile prezentate in aceast carte provin eclusiv din eperienele mele
personale. ,unt de profesie inginer i ineleg toate aspectele legate de radar. Cunosc
personal o sumedenie de oameni care au lucrat in aceast industrie i care au foarte multe
lucruri de povestit pe aceast tem. -nele dintre ele pot fi considerate scurgeri de
informaii, in timp ce altele sunt mai degrab deducii logice. Acesta este contetul in care
imi voi incadra povestea. Imi voi povesti aadar propriile mele eperiene legate de #$%uri,
incepand c"iar din copilrie.
( :etual5 Cartea Albastr.
Capitolul %
ntlniri cu OZN-uri
Prima eperien paranormal pe care am trit-o s-a petrecut pe cand aveam cinci
sau ase ani. 2-am trezit din somn i am vzut ceea ce prea a fi faa lui 9umnezeu
privindu-m din cadrul uii. Cu siguran, faa respectiv nu aparinea unuia din prinii
mei. Prea foarte luminoas i era incon!urat de un pr argintiu, lung. 9ei aveam s
intalnesc de multe ori mai tarziu aceast fa, pan in adolescen eperiena nu s-a mai
repetat. %ici astzi nu tiu eact dac faa pe care am perceput-o atunci a avut vreo legtur
direct cu intalnirile mele ulterioare legate de #$%-uri.
%u am vzut primul #$% decat prin anul ()+( sau ()+I, la varsta de (J sau (+
ani. %u cu mult timp inainte, prinii mi-au construit o mic barac in fundul curii. ;ram
nebun dup electronic i doreau s scape de mine i de !ucriile mele, care incurcau locul
in intreaga cas. Atunci cand imi realizam eperimentele, pretindeau c fceam un zgomot
ingrozitor, cum nu au mai auzit vreodat. ;vident, la acea vreme nu invasem inc s
instalez feedbac3-ul negativ al unui amplificator radio. 9ac eperimentul este realizat
incorect, zgomotul care se aude seamn intr-adevr cu iptul terifiant al unei 0ans1ee2.
Abia mai tarziu am ineles ce se intampl5 nu trebuia decat s inversez bornele
transformatorilor eteriori pentru ca iuitul s inceteze. Pan cand mi-am dat seama de acest
lucru, a trecut probabil o sptman, timp in care am innebunit pe toat lumea.
Construindu-mi baraca, ai mei mi-au permis s imi continui "obbG-ul, dar au avut gri! s
fiu cat mai departe de cas in timp ce imi desfuram eperimentele. %u a trecut mult timp
i baraca mea era plin de receptoare radio i de televizoare vec"i. 2i-am adus c"iar cateva
ec"ipamente de testare care preau s fi fost luate direct din laboratorul lui 2arconi.
Intrucat aveam mai mult ec"ipament electronic decat oricare din colegii mei de coal, imi
imaginez c m simeam foarte special printre acetia.
Intr-o noapte, pe cand meteream in laboratorul meu, nu am putut scoate altceva
din receptoarele mele radio decat un bazait ciudat. ,ubit, curentul electric s-a intrerupt i
am rmas in intuneric. Am ieit afar i am vzut un obiect luminos in form de disc care
plutea deasupra curii mele, la o inlime de circa ?/ de metri. Avea o lime de aproimativ
(? metri i o inlime de circa ? metri. ;mana o lumin alb strlucitoare. Pe neateptate,
3
discul i-a luat zborul pe deasupra capului meu i a disprut. A inceput prin a se inla pe
vertical, apoi a fcut cateva manevre imposibile, dup care i-a reluat zborul pe vertical.
Am remarcat cu aceast ocazie c luminile se stinseser in tot cartierul, nu numai in casa
mea. 9up o vreme de la dispariia obiectului, s-au reaprins.
Am vzut-o atunci pe mama alergand afar din cas. ;ra foarte tulburat i mi-a
strigat5
- Ai vzutK Ai vzutK
- 9a, mam, am vzut, i-am rspuns eu.
- Ltii ce a fost obiectul acelaK
- %u tiu. Prea o farfurie zburtoare.
2i-a spus c, orice ar fi fost, a oprit curentul electric in cas. I-am rspuns c
acesta s-a intrerupt i in baraca mea, intrerupandu-mi munca.
Aceasta a fost prima mea 0intalnire de gradul intai1 M termen popular in literatura
referitoare la #$%-uri, care se refer la vederea unui #$%. 0Intalnirea de gradul doi1 se
produce atunci cand vezi un #$% aterizand in imediata ta apropiere. 0Intalnirea de gradul
trei1 se produce atunci cand eti luat la bord sau cand comunici intr-un fel sau altul cu
I Bigur mitologic. %u este vzut niciodat, dar ipetele ei sfaietoare se aud noaptea i pot scoate din
mini orice om sntos.
etrateretrii. 2ai eist i eperiena rpirii, cunoscut uneori sub numele de 0intalnire de
gradul patru1.
Acea intalnire cu #$%-ul de deasupra curii casei mele a fost prima dintr-o lung
serie. In acea perioad 4de la inceputul anilor +/8 au fost raportate foarte multe asemenea
priveliti in zona Islip, oraul din 'ong Island in care am crescut i in care continui s
locuiesc i astzi. Intr-o zi, prin anul ()+>, m aflam la liceu, impreun cu un grup de elevi.
,ubit, liceul s-a golit, toat lumea alergand speriat afar. 9easupra terenului de sport se
afla un obiect in form de bumerang care fcea o serie de manevre de zbor. Avea o form
foarte ciudat i nu depea (,I/ metri in diametru. %u tiu nici astzi ce a fost, dar la un
moment dat a disprut. Aceasta a fost cea de-a doua intalnire pe care am avut-o cu un #$%.
9up ce am intrat la Colegiul ,uffol3, asemenea imagini s-au repetat foarte des.
9e fapt, era un fenomen in mas, putand fi perceput de toi studenii din campus. Intrucat
eram student la departamentul de te"nologie electric i tiam foarte multe lucruri despre
radio, m-am decis s fac ca lucrurile s devin i mai interesante, concepand tot felul de
analizoare de spectru, receptoare radio i camere video. In cele din urm, am reuit. Intr-o
noapte, am surprins pe pelicul un #$% care zbura pe cer. Imaginile erau foarte clare i toi
cei care au rmas in acea noapte impreun cu mine au putut vedea direct aceast privelite.
'a vremea aceea nu eistau in campus nici un fel de msuri de securitate impotriva acestor
activiti. 9e aceea, dimineaa am rmas etrem de dezamgit s constat c filmul imi
fusese scos de cineva din camera de filmat. ,e pare c un coleg raportase autoritilor ce
fceam. Consecina a fost c am fost luai in vizor de acestea. Cand am obinut prima
noastr dovad, autoritile s-au micat foarte rapid i ne-au confiscat-o.
9ei efortul meu de a obine pe pelicul imagini cu #$%-uri a dat gre, am reuit
s fac progrese intr-un alt domeniu. A fost prima dat cand am reuit s fac analiza undelor
electromagnetice sau a semnturii electronice pe care o genereaz aceste farfurii zburtoare.
Am invat astfel cum pot fi recunoscute #$%-urile. Aceste aparate interfereaz in maniere
etrem de distincte cu undele radio scurte, dar i cu benzile =CB i -CB. ,pectrograma lor
arat de regul ca o colin. In timp, am invat s le recunosc in funcie de sunetul care
apare in difuzoare atunci cand aparatul se afl in modul de detecie A2, iar ADC
4Automatic Dain Control8 este oprit. In aceste condiii, sunetele seamn cu un bazait sau
un uierat distinct, care poate fi deosebit. ;ist de asemenea anumite tipare ale sunetelor
de fundal care pot fi recunoscute. 'a ora actual, pot recunoate oricand apariia unui
asemenea aparat prin simpla ascultare a difuzoarelor.
9ei foarte interesante, toate aceste fenomene nu fceau parte direct din sfera mea
de interes de la acea vreme. :reptat, m-am implicat in alte proiecte, fr legtur cu #$%urile.
-nul dintre cele mai bizare a fost un proiect legat de antigravitaie, pe care am
incercat s-l comercializez, dar am dat gre, dup ce asupra mea s-au fcut presiuni. Pe
scurt, urmtoarea intalnire dramatic cu un #$% nu s-a mai produs decat in anul ()?>.
4
Capitolul &
'a (ordul unui OZN
In perioada anilor ?/ am lucrat la o companie din 'ong Island care avea contracte
cu 2inisterul Aprrii. In anul ()?> sau ()?J, eful mi-a spus c am fost selectat pentru a
face parte dintr-o ec"ip care urma s cerceteze o anumit te"nologie strin localizat la o
baz militar aflat intr-un loc nespecificat. 2i-am imaginat c urma s cercetm o
te"nologie ruseasc sau c"inez i am precizat c eram incantat s merg. 2i-a rspuns
sobru c nu era o c"estiune de voluntariat i c eram obligat s merg.
;c"ipa era format din ase persoane. Am fost urcai la bordul unui avion i am
prsit 'ong Island. 9up o vreme, am aterizat. Privind din aer, mi-am imaginat c ne
indreptam ctre #"io. Imediat ce a atins solul, pilotul a prsit pista i a intrat intr-un
"angar. Am fost imbarcai apoi intr-o dubi fr geamuri. 9up I-. ore de mers, nu mai
aveam nici o idee unde ne-am fi putut afla. In cele din urm, maina s-a oprit i uile din
spate au fost desc"ise. %e-am trezit intr-un fel de "angar subteran, complet gol. %imic nu
indica unde ne-am fi putut afla. %u eistau decat ui care se desc"ideau i se inc"ideau. -na
dintre ele ddea intr-un coridor. Am trecut prin acesta i am a!uns intr-o camer in care ni sa
fcut un instructa! de securitate.
,puneam mai devreme c eram in total ase membri ai ec"ipei. -nul dintre acetia
era eful meu, dar nici el i nici ceilali nu-i mai amintete mare lucru din ceea ce s-a
petrecut in continuare. Instructa!ul ni s-a fcut de nite membri ai forelor aeriene, uor de
recunoscut dup uniformele lor. Leful meu s-a angrenat intr-o discuie destul de lung cu ei.
9up ce ni s-a atras atenia asupra mai multor factori legai de securitate, am fost condui
intr-un alt "angar, in care am vzut un #$% in form de disc.
Am privit ctre unul din militarii care ne insoeau i am spus5
- Cei, dar acesta este un #$%.
- L, mi-a rspuns acesta. %u avem voie s rostim asemenea nume. :ot ce tim este
c avem de-a face cu un aparat strin.
A adugat c ne aflm la 9epartamentul pentru :e"nologia Aparatelor de $bor
,trine. ;ra un limba! foarte criptic. 2ilitarul ne-a condus apoi intr-un tur al #$%-ului.
9in afar, aparatul era argintiu i semna cu orice farfurie zburtoare in form de
disc. Prea s aib un diametru de aproimativ (? metri i o inlime de ? metri. In partea
de sus avea o form de dom, cu o lime de circa cinci metri. %ava se spri!inea pe trei
picioare care ieeau de undeva de sub ea. # ramp fcea legtura intre sol i ua aparatului.
Am descoperit cel mai surprinztor aspect legat de aceast farfurie zburtoare abia
dup ce am urcat la bord. In interior era absolut uria. 9ei diametrul eterior nu depea
(? metri, odat intrai in interior am mers timp de circa zece minute in aceeai direcie, pe o
distan de sute de metri, poate c"iar de ordinul 3ilometrilor. 'a vremea respectiv mi s-a
prut neverosimil. 9in ceea ce tiu astzi, mi se pare evident c odat urcai pe nav, am
intrat intr-o realitate artificial. Aceasta este c"eia construciei unui #$% i a capacitii de
a cltori dintr-un loc in altul cu a!utorul acestuia. =om dezvolta mai tarziu acest subiect.
9ei spuneam mai devreme c am ptruns intr-o realitate artificial construit,
aceasta prea la fel de real ca i mediul eterior sau ca i camera in care v aflai
dumneavoastr acum. -rmtorul aspect interesant pe care l-am observat era legat de lipsa
oricrui panou de control. Practic, nu eistau butoane, mane sau indicatoare. Pe msur ce
treceam dintr-un compartiment in altul, luminile se aprindeau automat, cu puin timp inainte
s intrm in ele. 9up ce ieeam, luminile se stingeau. Iluminatul prea perfect controlat. In
timp ce continuam s inspectm nava, unul din militari ne-a informat c iniial in interiorul
acesteia eista o atmosfer ciudat, dar c aceasta a fost refcut, astfel incat s devin
compatibil cu fiinele umane.
In cele din urm, am a!uns intr-un compartiment care prea s fie camera de
control. Cele mai importante piese erau trei fotolii plasate c"iar in fa. Cand spun fotolii,
m refer eact la aa ceva5 erau nite scaune inclinate i confortabile, special concepute
pentru relaare. In spate se aflau alte scaune obinuite, de dimensiuni mai mici. %i s-a spus
c fotoliile erau inzestrate cu tot felul de dispozitive electronice care se ataau in zona
capului. ;ra evident c scopul lor era s preia gandurile celor instalai in fotolii. Cei care au
citit Proiectul Montauk: experimente cu timpul, ii pot da cu uurin seama c aceast
5
te"nologie este eact cea folosit la construcia ,caunului din 2ontau3.
Pe pereii din faa fotoliilor se aflau patru ecrane. Li acestea preau s fie conectate
la procesele mentale ale operatorilor. ,tand in fotoliu, acetia puteau cere afiarea unor "ri
stelare, a unor fotografii luate din eteriorul navei, etc. -n simplu gand era suficient pentru
a vedea pe ecran ce se intampla in afara navei, in orice direcie.
In spatele ecranelor se afla o alt incpere, de mici dimensiuni, in care se aflau o
grmad de cristale de stanc. Intre acestea erau plasate tot felul de bobine, legate intre ele
prin cabluri. Pereii incperii nu conineau altceva decat ecrane. %u eistau ferestre nici in
aceast camer, nici in vreun alt compartiment al navei.
Am fost condui apoi pe un nivel superior, situat deasupra camerei de control. Aici
se aflau camerele obinuite ale ec"ipa!ului. In afara condiiilor de confort de care are nevoie
orice om obinuit, se mai aflau aici laboratoare i un fel de infirmerie. In laboratoare eistau
mese uriae, folosite poate pentru eperimente pe oameni.
,ub camera de control, in partea de !os a farfuriei zburtoare, se afla o incpere
uria plin cu pietre de forme diferite conectate intre ele prin fire. %ici eu, nici colegii mei,
nu ne-am putut da seama la ce folosesc, eceptand firele. In marea lor ma!oritate preau s
fie minereu de aur, argint i platin. %i s-a spus c elementul care lipsea cu desvarire era
cuprul.
9in aceast 0camer a pietrelor1 foarte mare se intra in alte patru camere mai mici,
care fceau legtura cu patru proeminene emisferice situate c"iar sub centrul navei. Biecare
din aceste proeminene era inzestrat cu nite fire asemntoare unor antene. ,eciunea
inferioar a farfuriei zburtoare era izolat de restul navei i era incon!urat de o bobin
uria. 9e fapt, era vorba de o sarm foarte groas bobinat, similar cu cele folosite pentru
televizoare. -riaa bobin era conectat la setul de cristale din camera central, care prea
s fie principala surs de energie a navei. In esen, aa era construit farfuria zburtoare.
9at fiind te"nologia folosit, mi s-a prut evident c manevrarea navei folosea
principiile electromagnetice. Cele patru proeminene conineau antene care generau un
camp electric. Campul magnetic era produs de bobina de care am vorbit mai sus. =oi oferi
alte detalii ceva mai departe in carte.
Cand ni s-a permis s cercetm nava, am activat bobinele din ea i am aezat
voltmetre pe firele electrice pentru a msura volta!ele produse. Am remarcat cu aceast
ocazie c era folosit un curent electric alternativ, cu diferite forme-und i diferite frecvene.
2ilitarii au ridicat nava la circa .-J metri de podeaua "angarului, pentru a putea face noi
eperimente i teste. Barfuria zburtoare era inzestrat cu tot felul de antene i ec"ipamente
electronice sofisticate, unele dintre ele nemaivzute de noi pan atunci. Personal, nu am
vzut aa ceva nici pan astzi, cu ecepia acelei unice ocazii. ;istau analizoare de
semntur electronic, analizoare de spectru i computere foarte avansate.
<azandu-m pe propriile mele observaii i pe teoriile pe care le-a avansat mai
tarziu grupul nostru, pot afirma c nava coninea un sistem te"nic de producere a realitii.
Ce ineleg prin aceastaK ;act ceea ce afirm5 un sistem de producere a realitiiN 9ac
definim realitatea ca un sistem de percepie i interaciune care se supune anumitor reguli
precise, un sistem te"nic de producere a realitii va fi un sistem capabil s sc"imbe
realitatea iniial, creand o realitate diferit, ce poate interaciona cu prima.
Personal, dac mi-a propune s construiesc o nav spaial, nu m-a baza pe o
mainrie capabil s produc o realitate artificial in interiorul unei capsule foarte mici.
9ac mainria ar claca, intregul spaiu din interior s-ar contracta i poate c"iar ar disprea
cu totul. Ar fi un comar. 9ac mi-ar sta in puteri, a crea mai degrab un sistem pasiv, fr
electricitate. %ava pe care am vzut-o atunci avea in interior o realitate alternativ. Belul in
care poate fi produs aceasta este o alt discuie i il vom eplica mai tarziu in aceast carte.
9up ce m-am consultat cu colegii din ec"ipa mea, am tras concluzia c nava era
inzestrat cu un singur sistem care prelua comenzile ocupanilor celor trei fotolii. Cluster-ul
de cristale din spatele camerei de control nu era altceva decat un computer. Cluster-ul mai
mare de cristale de pe puntea inferioar a navei, la care se adugau antenele, totul fiind
incon!urat de marea bobin, era un generator al unei alte realiti spaio-temporale. ;ra un
sistem separat de primul, care funciona de sine stttor.
9up ce am revenit la slu!ba mea din 'ong Island, nici unul din colegii mei nu a
6
mai fcut vreo menine referitoare la farfuria zburtoare. Am semnat cu toii un anga!ament
de confidenialitate, potrivit cruia nu aveam voie s vorbim de acest subiect. Cand le-am
pus totui anumite intrebri, am constatat c acetia nu ii mai aminteau nimic. ;u insumi
aveam anumite probleme cu memoria. Am trit o intreag via paralel, pe care nu am
reuit s mi-o amintesc pe deplin decat muli ani mai tarziu. Am avut astfel ocazia s vd de
aproape un alt #$%, dar numai in aceast via 0paralel1. 2 aflam atunci in baza
subteran de la 2ontau3. In aceast a doua via pe care am trit-o, am lucrat pentru
'aboratoarele <roo3"aven i la Proiectul 2ontau3, ocazie cu care am putut vedea nava
spaial amintit mai sus. Barfuria zburtoare avea o form mai ovoidal decat cea studiat
impreun cu colegii mei din 'ong Island. Avea aceleai ecrane i fotolii, dar era inzestrat i
cu o serie de butoane suplimentare, precum i cu alte sisteme de operare. 9e data aceasta,
nu mi s-a mai propus s analizez din punct de vedere te"nic aceast nav, ci doar s a!ut la
dezmembrarea ei, i in special a sistemelor de operare. ,eciunile navei corespundeau
perfect cu cele atribuite in general etrateretrilor cunoscui sub denumirea popular de
micii cenuii. 'a ambele nave pe care am avut ocazia s le eaminez, fuzela!ul prea s fie
construit dintr-o singur bucat 4nu din mai multe buci asamblate8.
In timp ce dezmembram nava de la 2ontau3, mi s-a prut c identific un sistem de
control, un sistem de computere i un fel de man de conducere, dar nu mi-am putut da
seama cu eactitate la ce foloseau acestea. ;ista de asemenea un fel de unitate radio. In
mod evident, aceast nav nu era operat de un sistem te"nic unitar, la fel ca cea de care am
discutat anterior. Barfuria zburtoare nu a fost testat in aciune de ctre membrii
personalului militar, dar nu tiu de ce. Poate c nu tiau cum s o pun in funciune.
9in eperiena acumulat, mi-am dat seama c #$%-ul de la Erig"t-Patterson
4primul din cele descrise mai sus8 era cel mai avansat ca te"nologie, un fel de Cadillac al
farfuriilor zburtoare.. 2ai avansat decat atat nu-mi pot imagina decat un ve"icul pur
spiritual. =oi oferi mai multe detalii referitoare la aspectele te"nice ale acestei capodopere
in randul farfuriilor zburtoare, dar nu inainte de a prezenta o alt intalnire personal pe
care am avut-o cu un #$%.
Capitolul )
*orpilarea OZN-ului
-rmtoarea intalnire pe care am avut-o cu un #$% s-a produs in anul ()*), pe
cand inc mai lucram pentru Compania <F2. Aceasta primise de la Duvern un contract prin
care trebuia s construiasc un transmitor -CB special, dar nu a reuit. :ransmitorul a
fost construit cu a!utorul unei te"nologii foarte avangardiste, etrem de modern, dar pur i
simplu nu funciona. 9at fiind reputaia mea de inginer specializat in proiecte 0ciudate1,
mi s-a oferit o slu!b, cerandu-mi-se s-mi dau seama ce nu merge.
Imediat dup ce am primit aceast sarcin, am ridicat telefonul i am vorbit cu
clientul, care mi-a spus c dorete un transmitor modulat in sistem puls care s transmit
pe o frecven dat. Informaia referitoare la frecvena respectiv este strict secret i nu o
pot dezvlui. I-am spus pe loc c are nevoie de un transmitor tubular, nu de o component
solid. 9up ce am vorbit cu el, m-am dus in depozitul companiei <F2 i am luat de acolo
un transmitor vec"i, folosit pe timpuri de forele aeriene, capabil s scoat o frecven
radio de J//E in regiunea -CB. '-am ters de praf, l-am reparat, dup care l-am pus s
funcioneze conform specificaiilor clientului. Avea o frecven modulat in sistem puls,
care opera in banda superioar -CB. Am luat apoi o mic anten elicoidal i am montat-o
pe un tripod.
. =ezi Anea A, care conine o list cu alte tipuri de farfurii zburtoare, mai puin avansate din punct de
vedere te"nologic.
'a scurt timp, mi s-a spus s iau transmitorul i s-l duc la Bort 2eade. Am
semnat pentru el, l-am pus in 9odge-ul meu i am condus timp de cinci ore pan la
2arGland. Cand am a!uns la Bort 2eade, am rmas surprins s constat cat de slab era
securizarea zonei. Cand m-am prezentat la poart, mi s-a spus c tiau cine sunt i c pot
merge linitit pan la Cangarul +A. Cand am a!uns aici, au aprut doi ageni
guvernamentali. Acetia mi-au spus s instalez ec"ipamentul i s atept. -nul dintre ei
avea o staie de emisie-recepie. A luat legtura cu cineva i au inceput s vorbeasc.
- ,untem gata, a spus el in aparat.
7
D"icii ce mi-a fost dat s vd in continuare.
9e noi s-a apropiat o farfurie zburtoare de dimensiuni mici, care a inceput s fac
ture deasupra noastr. Ascultand instruciunile primite, am pornit transmitorul, iar farfuria
zburtoare a devenit brusc instabil. ,cotea tot felul de zgomote ciudate i prea s se
zdruncine.
-nul din ageni mi-a spus5
- Inc"ide-l. Buncioneaz.
2i-au comunicat apoi s duc transmitorul inapoi la <F2 i s-l las acolo. 2-am
intors i i-am spus efului meu ce mi s-a transmis. 2i-a rspuns c pot s-l las deocamdat
pe banc"eta din spatele atelierului meu.
9up dou luni de la ecursia la 2arGland, am auzit c grupul insrcinat cu
producerea de receptoare pentru satelii de la <F2 lucra la un ec"ipament nou. Potrivit
rapoartelor pe care le-am primit, scopul era s monitorizeze #$%-urile cu a!utorul
sateliilor. In esen, nu fceau altceva decat s culeag semnalele trimise de sateliii
insrcinai s urmreasc navele spaiale in funcie de semntura electromagnetic a
acestora. Proiectul a inceput eact in perioada in care &onald &eagan a acordat fonduri
uriae Iniiativei de Aprare ,trategic, proiect cunoscut popular sub numele de 0&zboiul
,telelor1.
'a data de IJ septembrie ()*), mi s-a spus s semnez din nou pentru transmitor
i s il iau acas. 9ac aprea vreo problem, mi s-a spus c ec"ipamentul era acoperit de o
poli de asigurare a companiei. In aceeai sear, pe la orele )5//, am primit un telefon la
care mi s-a spus s duc transmitorul la captul de sud al parcrii Eilliam BloGd Par36aG.
:rebuia s fiu acolo cu el la ora (/5//. -rma s fiu ateptat de anumite persoane, de la care
trebuia s primesc instruciuni suplimentare. Pe la )5./ au aprut doi asisteni de la uzin,
care mi-au spus c trebuiau s m insoeasc pan la parcare. Am urcat cu toii in camionet
i am pornit la drum.
Cand am a!uns la destinaie, am gsit acolo un bara! al forelor de poliie. 'e-am
spus ofierilor c transportam un ec"ipament de la <F2 i c trebuia s il predau in acel loc.
Poliitii mi-au rspuns c m ateptau. 2i-au spus s fac la stanga i s iau legtura cu
oamenii care m ateptau la captul parcrii. Am fcut ce mi s-a spus i am vzut c o parte
din cei care m ateptau acolo purtau ec"ipament militar, in timp ce alii erau imbrcai in
costume sau in "aine obinuite. Am fost prezentat unui om care mi-a spus s aez aparatul
in spatele unui !eep. Am urcat la randul meu in !eep, impreun cu asociaii mei, i am pornit
printre dunele de nisip pan am a!uns la ,mit" Point, o locaie in cadrul parcului cu acelai
nume.
Cand ne-am oprit, ni s-a artat o mas aran!at special pentru noi. In partea stang
se afla un camion mare, care avea montat pe el o anten radar aflat in plin micare de
rotaie. In partea dreapt se afla o anten parabolic uria, de form concav, care avea in
mi!loc ceva ce semna cu un frigider. In mod normal, aici ar fi trebuit s fie plasat
dispozitivul de recepie al antenei. In faa noastr, ctre ocean, se afla un generator de >//
Cz, pornit, care scotea un zumzet.
Am aezat transmitorul pe mas, iar unul din oamenii care ne-au ateptat l-a
conectat la o surs de curent, dup care a setat modulaia i cablurile radio. %e-a pus s-l
verificm. Am fcut acest lucru i am constatat c totul era in perfect stare de funcionare.
Atunci, a desc"is o staie de emisie-recepie i a luat legtura cu cineva.
In continuare, altcineva aflat in camionul din apropiere ne-a spus5
- 9ai-i drumul. ,untem gata pentru test.
Cand am pornit transmitorul, din centrul uriaei antene parabolice a ieit un fel
de luminozitate albstruie. Provenea direct din obiectul care semna cu un frigider. Am
vzut cu toii cum o raz de lumin albstruie s-a indreptat ctre cer. Cel care prea s
conduc operaiunea a strigat c totul este in regul. %i s-a spus s ateptm alturi.
:estul a avut loc pe la ora (/5./ seara. In continuare, pe la orele ((5// sau ((5(J
pe cer au aprut nite elicoptere. =eneau dinspre nord i se indreptau ctre 2oric"es <aG.
<rusc, elicopterele au inceput s se roteasc pe cer, in !urul unui punct. In aceeai zon au
aprut i dou lumini puternice. Impreun cu elicopterele, luminile s-au indreptat apoi ctre
sud, pe deasupra golfului 2oric"es <aG. Cand au trecut pe deasupra noastr, cei de fa au
8
aprins nite reflectoare, in lumina crora am putut vedea un #$% uria, in form de pan.
Avea o form triung"iular i prea s aib cel puin (// de metri in lungime. A continuat
s se deplaseze ctre sud, pan cand a a!uns pe malul oceanului. A fcut apoi un ocol i s-a
indreptat din nou ctre nord. Cand a a!uns deasupra golfului 2oric"es <aG, ec"ipamentul
din !urul nostru a inceput s bazaie i s zumzie. Imediat, #$%-ul a inceput s se clatine,
scoand zgomote ciudate, dup care a coborat brusc. ,-a auzit o eplozie puternic.
Imediat, omul din camionet a strigat c operaiunea s-a inc"eiat. Cel de lang
mine mi-a spus c pot deconecta transmitorul. '-am pus inapoi in !eep. %e-au spus apoi
s prsim in grab zona i s disprem cat mai rapid.
In scurt timp, m inapoiam impreun cu colegii mei ctre cas. -n fel de ageni
ne-au urmrit tot timpul pe drum. -nul dintre ei a rmas in faa casei mele intreaga noapte.
Cand cei doi colegi de serviciu au plecat mai departe, doi ageni i-au urmat. Am incercat
telefonul, dar am constatat c linia era moart. 2-am dus la vecini i am incercat s imi sun
colegii de la ei. 9ei telefonul vecinilor mergea, nu mi-a rspuns nimeni la cellalt capt al
firului. ,e pare c cineva se !uca cu liniile noastre telefonice.
A doua zi, m-am dus la serviciu i am constatat c sunt inc urmrit. 2i s-a fcut
imediat o edin de de0rie%in*3 i mi s-a spus c trebuie s uit tot ce am vzut in legtur
cu #$%-ul. 'a vremea respectiv, invasem de!a cum s contracarez aceste proceduri de
de0rie%in*. 9e aceea imi i amintesc incidentul. Ceilali doi anga!ai ai companiei nu-i mai
aduc aminte de nimic.
Povestea la care am asistat in acea sear a a!uns cumva faimoas in 'ong Island,
indeosebi in cadrul comunitii #$%. ;ste cunoscut sub numele de Prbuirea #$%-ului
din 2oric"es <aG.
9in acel moment, am inceput s fac eforturi pentru a sparge sistemul de securitate
de la <F2, intitulat 0%u m uita1. 9in acest motiv, am fost concediat. Am prieteni care
afirm c prin aceast concediere, cei de la <F2 mi-au fcut de fapt un serviciu, cci mi-au
dat timp s studiez in linite #$%-urile i s imi aduc aminte de eperiena mea de la
2ontau3. %u sunt neaprat de aceast prere, cci dac mi-a fi continuat lucrul la <F2,
fr ca memoria s-mi fie tears, mi-a fi putut probabil aduce aminte mult mai multe
informaii.
Prbuirea #$%-ului la care am asistat in 2oric"es <aG nu poate fi contestat de
nimeni. Ceea ce am vzut a fost cat se poate de real. Ltiam cu precizie c agenii
guvernamentali erau interesai s doboare o nav aerian, deci nu avea cum s fie nava lor.
> Ledin de prelucrare i manipulare psi"ologic, pentru obinere de informaii i stabilire a strii psi"ice a
celui in cauz.
Concluzia nu poate fi decat una singur5 c nava doborat era de origine etraterestr,
provenind dintr-o alt lume. Probabil, Duvernul o considera o ameninare la adresa sa.
Acest incident confirm ceea ce muli oameni din structurile militare i din comunitatea
#$% afirm de mult vreme, i anume c Iniiativa de Aprare ,trategic nu a avut nici o
clip drept scop prote!area americanilor de te"nologia ruseasc, ci de cea etraterestr,
provenind din spaiul cosmic. Insui preedintele &eagan a vorbit de aceast ameninare la o
adunare #%-. 'ucrurile sunt cat se poate de evidente.
9ecis s studiez mai indeaproape fenomenul, mi-am adunat caiva prieteni, printre
care i Deorge 9ic3son, un epert in antropologie, care a abordat fenomenele #$% din
aceast perspectiv. 2-am consultat de asemenea cu Fo"n Bord, fondatorul i preedintele
#rganizaiei de ,tudiere a #$%-urilor din 'ong Island. 2i-am propus s studiez impreun
cu aceti cercettori i cu alii in ce a constat de fapt incidentul de la 2oric"es <aG. Intre
timp, am devenit consultant tiinific al #rganizaiei de ,tudiere a #$%-urilor din 'ong
Island i am avut ocazia s aflu foarte multe detalii legate de acest subiect. Am aflat de
pild c au eistat numeroase apariii de #$%-uri i prbuiri ale acestora in 'ong Island,
dar nu dein informaii specifice in legtur cu acestea. Cei care le dein fac parte dintr-un
alt departament al organizaiei.
,arcina mea a fost s studiez te"nologia #$%-urilor, adic s descopr ce sunt
acestea i cum funcioneaz ele. #biectul meu de studiu se refer inclusiv la modalitile de
generare a realitilor alternative i de punere in micare a acestor realiti. =oi vorbi despre
acest subiect in capitolul urmtor al crii.
9
Capitolul +
*ehnolo$ia
Atunci cand am vzut pentru prima oar #$%-ul in form de disc de la Erig"t-
Patterson, cel mai mult m-a impresionat faptul c nu eistau modaliti evidente de control
al aparatului cu a!utorul crora s fie manevrat. ,ingura soluie posibil la aceast enigm
ar fi c unitatea de control era legat de cele trei fotolii 4intru totul asemntoare, aa cum
am mai spus, cu ,caunul de la 2ontau38 din camera de control, incon!urate de cele patru
ecrane video. Pe scurt, acest tip de nave sunt literalmente conduse cu a!utorul procesului de
gandire. Cei trei piloi se gandesc probabil ce anume doresc s fac nava 4nu imi dau seama
cum este divizat munca intre ei8. -n computer culege apoi gandurile piloilor i comand
aparatele care pun efectiv in micare nava.
Cand forele militare au inceput s studieze pentru prima oar aceste #$%-uri
etrem de avansate, cercettorii s-au confruntat cu dificulti foarte mari de inelegere.
,ingura te"nologie pe care o cunoteau ei era propria noastr te"nologie, alctuit in mare
parte dintr-un computer de zbor i un bord de control. Putem face o anumit asociere intre
bordul de control i scaunele piloilor din #$%-uri. Cat despre computerul de zbor, am
afirmat de!a c acesta ec"ivaleaz cu camera cristalelor descris intr-un capitol anterior.
2ai departe, te"nologia noastr const dintr-un sistem de comunicaii, motoare, mane de
control, i cate altele. Altfel spus, o nav aerian terestr conine un mare numr de sisteme
te"nice etrem de diverse, controlate de computer. Cel mai uimitor lucru legat de
te"nologia #$%-urilor este legat de faptul c acestea nu conin decat un singur sistem
operat de computer, i nu o mulime, aa cum se intampl in cazul te"nologiei noastre.
Ideea c etrateretrii nu au decat un singur sistem omogen pare absolut
rezonabil, dac inem seama ce au realizat forele militare cu a!utorul te"nologiei
simulatoarelor de zbor. Antrenarea piloilor cu a!utorul acestor simulatoare a inceput inc
din timpul celui de-al 9oilea &zboi 2ondial, odat cu prototipul computerului realizat de
Fo"n von %eumann. 9e atunci, lucrurile au evoluat atat de mult incat la ora actual celor
care se antreneaz li se ataeaz de creier nite electrozi cu a!utorul crora ii pot conecta
voina la computer, putand deplasa imaginea avionului 4de pe ecran8 ctre stanga, ctre
dreapta, etc., dup cum doresc. ;lectrozii ataai de creierul lor servesc drept mouse pentru
computer. Acest tip de demonstraie a fost prezentat la televiziune, aa c nu este greu s ne
imaginm cat de departe a a!uns adevrata te"nologie, prin comparaie. Cei care cunosc cat
de cat te"nologia ,tealt"J ii vor da imediat seama despre ce vorbesc. Piloii sunt practic
antrenai intr-o realitate virtual. 2i s-ar prea foarte interesant de aflat dac bombardierele
stealt" opereaz cu a!utorul gandurilorH deocamdat, nu cunosc rspunsul la aceast
intrebare, dar nu sunt puini aceia care numesc aceste avioane #$%-urile armatei
americane, afirmand c acestea opereaz cu o te"nologie identic cu cea a #$%-urilor.
-rmtorul aspect care merit s fie clarificat in legtur cu te"nologia #$% se
refer la incredibilele acrobaii pe care le fac acestea. 9e pild, o farfurie zburtoare poate
zbura cu o vitez de ..J//-(+./// de 3ilometri pe or, fcand apoi brusc un vira! de )/ de
grade, sau c"iar o intoarcere la (*/ de grade. -na din cele mai cunoscute legi ale fizicii
afirm c oricrei fore i se opune o for advers egal cu ea. # intoarcere brusc la o
vitez atat de mare a unui #$% ar trebui s implice principiile accelerrii pozitive i
negative. Altfel spus, piloii i toate celelalte creaturi, la fel ca i obiectele nefiate, ar trebui
s se izbeasc de peretele opus al navei, din cauza ineriei. %ici un pilot nu ar putea
eperimenta o asemenea traum in condiii normale. ;ist teorii potrivit crora cltorii in
spaiu ar putea fi suspendai in bi lic"ide care s acioneze ca un tampon impotriva
opririlor sau intoarcerilor brute, dar personal mi se par prea incredibile.
Aparatul pe care l-am putut eamina la Erig"t-Patterson era de o simplitate
etrem, dar tot mi-a trebuit un anumit timp pan cand mi-am dat seama cum funcioneaz.
9ei folosea puterea antigravitaiei, nu era el insui un aparat antigravitaional. 9ei
transmitea unde radio, nu era un transmitor radio, ci o combinaie intre acestea, alturi de
alte sisteme te"nice. 2area mainrie din partea de !os a navei, in care se aflau antenele i
proeminenele, era un generator electro-gravitaional al unei realiti spaio-temporale.
Altfel spus, era ec"ipat pentru efectuarea unor manevre antigravitaionale, dar putea genera
i propriile sale realiti spaio-temporale.
10
Biecare din cele dou moduri de operare mai sus amintite are propriul su scop
particular. 9ac nava trebuie s alunece lent sau s rman suspendat deasupra unui
anumit punct, piloii folosesc metoda antigravitaional de zbor. %umai in asemenea cazuri
poate fi vzut forma navei. 2etoda presupune controlul distribuiei curenilor
gravitaionali in !urul navei. In acest mod de operare sunt evitate sc"imbrile brute de
direcie, cci acestea sunt supuse legii ineriei.
Atunci cand un #$% ii ia foarte rapid zborul, este evident c operatorii si
genereaz un camp gravitaional. 9up ce depesc cu mult viteza sunetului, ei trec in
cellalt mod de operare, in care ii genereaz propria realitate. Altfel spus, creeaz o bul a
unei realiti artificiale, oarecum similar campului de solotoni generat in timpul
;perimentului P"iladelp"ia. 9up crearea acestei bule, nava se poate deplasa cu viteze
ameitoare, de neconceput pentru noi. #ri de cate ori avem de-a face cu mrturii legate de
modaliti imposibile de zbor ale unor #$%-uri, acesta este cu siguran modul de operare.
9up generarea 0bulei realitii artificiale1 in !urul lor, piloii rman in interiorul
acesteia, tot restul fiind in afara bulei. 9in perspectiva bulei, ei se gsesc intr-o stare de
relaare. #ricate micri brute ar face nava, ei nu percep nici un fel de efecte, cci rman
in interiorul unei realiti diferite. ;vident, premisa necesar pentru ca acest lucru s fie
posibil este ca masa bulei s fie zero. In condiii de mas egal cu zero, nu putem vorbi de
inerie 4ineria O . mv2, unde m este masa i v este viteza8. In cazul de fa 4cand masa este
zero8, viteza nu mai conteaz 4poate tinde ctre infinit8. 9ac un asemenea camp al realitii
cu mas zero poate fi creat, operatorii navei o pot deplasa in orice direcie i in orice fel
doresc, fr s se team de vreun efect.
Acesta este principiul dup care sunt construite ma!oritatea navelor interstelare.
Pentru ca zborul s nu dureze o venicie, este necesar ca nava s cltoreasc cu o vitez
J :e"nologia avioanelor invizibile.
mai mare decat viteza luminii. In acest scop, realitatea generat in interiorul bulei trebuie s
fie diferit de realitatea noastr. Cu alte cuvinte, in raport cu realitatea noastr ei depesc
viteza luminii, dar in raport cu realitatea din interiorul bulei realitii alternative se mic la
o vitez mult mai mic. Cltoria cu viteze superluminice permite navelor s a!ung dintrun
capt in altul al galaiei noastre in cel mult o sptman 4dup timpul nostru8. ;le se
deplaseaz cu o vitez de milioane de ori mai mare decat viteza luminii prin crearea unei
realiti diferite, care permite deplasarea bulei cu viteza respectiv 4in raport cu realitatea
noastr8. In propria lor realitate, viteza nu depete /,? c sau /,) c, unde c este viteza
luminii.
-rmtorul aspect pe care trebuie s-l clarificm se refer la modul de generare a
bulei realitii artificiale.
Capitolul ,
Twister-i i spinner-i,
Pentru a v face o prere in legtur cu maniera de generare a unei realiti
artificiale, este necesar s v familiarizai mai intai cu o serie de termeni de care probabil nu
ai auzit niciodat pan acum5 t-ister-i i spinner-i. ,unt termeni etrem de te"nici, folosii
de regul in matematicile superioare. ;ste greu de bnuit c ma!oritatea cititorilor acestei
cri sunt specializai in astfel de matematici. 9e aceea, voi incerca s aduc aceste concepte
din domeniul ecuaiilor matematice pure in cel al unor concepte mai uor de ineles, care si
permit cititorului s ineleag logica ce permite generarea unei realiti alternative. ,per
ca specialitii s ineleag intenia mea i s nu m acuze de super-simplificare.
Inainte de a intra intr-o discuie te"nic referitoare la t-ister-i i spinner-i, a dori
s analizm puin conceptul de tornad. Aceste fenomene meteorologice sunt cunoscute in
diferite pri ale lumii sub numele de t-ister-i 4uneori i spinner-i8. 9ei tornadele nu sunt
identice cu t-ister-ii i spinner-ii de care vom vorbi in continuare, ele sunt fenomene
asociate i cred c pot fi un eemplu util, care va fi ineles de muli cititori. 9ac rsfoieti
crile despre tornade care se gsesc de regul in librrii, vei gsi in ele un lucru foarte
interesant. 9e-a lungul istoriei au fost raportate un numr de anomalii etrem de ciudate cu
privire la aceste fenomene. 9up trecerea unei tornade printr-o anumit regiune, poi gsi
lucruri de genul unui pai incrustat intr-un pa"ar de sticl sau al unei maini incrustate intrun
perete de oel. ;ist c"iar i fotografii ale unor asemenea fenomene. Aa cum sunt
11
cunoscute la ora actual, legile fizicii nu pot eplica aceste lucruri, care presupun o
incrustare a unor molecule in alte molecule. Benomenul este uimitor de asemntor cu cel al
marinarilor gsii incrustai in pereii de oel ai vasului 455 6ld*rid*e, in timpul
;perimentului P"iladelp"ia.
%u poate rezulta decat o singur concluzie5 c in imediata apropiere a unei tornade
se petrec fenomene paranormale, care sugereaz o activitate interdimensional. '. Bran3
<aum se refer la acelai lucru in celebra sa carte, 7r'itorul din Oz, atunci cand descrie
rpirea lui 9orot"G de ctre o tornad care o duce intr-o alt lume. 2uli scriitori, in special
cei de science-fiction, se impiedic de adevr atunci cand ii eerseaz subcontientul.
,per ca aceste eplicaii s serveasc drept punte pentru inelegerea aspectelor mai
te"nice care urmeaz, referitoare la t-ister-i i spinner-i.
#rice proces de creare a unei realiti artificiale intr-o farfurie zburtoare sau in
orice alt contet trebuie s inceap cu generarea unui fenomen de tip t-ister de ctre un
computer. Aa cum spuneam la inceputul acestui capitol, cel mai bine poate fi ineles acest
lucru cu a!utorul matematicii?. 'a fel ca intregul domeniu al matematicii, un t-ister este un
concept abstract. ;l reprezint un punct adimensional care se deplaseaz pe circumferina
+ :ermeni te"nici de specialitate, intraductibili. ,e refer la elemente care se rsucesc (to t-ist) i care se
invartesc in !urul propriei ae, ca nite titireze 4de la verbul to spin).
unui cerc. Ii putem stabili eistena numai cu a!utorul ecuaiilor care descriu traseul su.
Aceste ecuaii arat faptul c un anumit punct se deplaseaz la infinit pe un traseu circular,
dei nu eist in dimensiunea noastr 4nu are soliditate8. Cu toate c nu poate fi observat in
spaiul nostru tridimensional, el poate fi considerat adiacent sau aflat in proimitatea acestui
spaiu. -n t-ister este invizibil, dar reprezint o realitate matematic.
9up identificarea i recunoaterea eistenei t-ister-ului, urmtorul pas const in
ptrunderea in interiorul lui. Acest lucru poate fi realizat electromagnetic*. #rice generare a
unui camp electromagnetic presupune folosirea unor variabile absolut ieite din comun.
;vident, totul depinde de natura eact a campului electromagnetic utilizat.
;lectromagnetismul creeaz o rezonan cu t-ister-ul 4orice magnetism reprezint o reacie
de rezonan8, care il aduce in dimensiunea noastr i permite un anumit control asupra lui.
In timp ce incepe s se roteasc intr-o manier vizibil in dimensiunea noastr, particulafantom
se alungete, devenind un spinner8.
Prima etap in trecerea de la un t-ister la un spinner const in formarea unei unde
electromagnetice aflat intr-o micare in orbit, care d natere unei structuri in form de
profil semi-circular. #-ister-ul este alungit apoi pan devine un cilindru rotativ, numit
spinner. 2etoda cilindric este cea mai uoar cale pe care o cunosc de obinere a unui
spinner. ;ist multe tipuri de spinner-i care pot fi creai in funcie de imaginaie, dar mai
ales de te"nologia care ii st la dispoziie. Insi forma standard de vorte de care se
vorbete atat de mult in science-fiction i in #$%-ologie este un spinner conic. Conectarea
celor dou capete ale unui cilindru rotativ permite obinerea unui spinner sferoidal. Cei cu o
imaginaie bogat pot vizualiza i alte forme de spinner-i, precum forma unui bici 4un
spinner alungit care urmeaz o cale aleatorie care ia forma unui bici8 sau alte asemenea
structuri complee.
;ste important s facem aici o referire la forma sferoidal menionat mai sus.
9up cum se tie, pmantul nostru este un asemenea sferoid. 9ac inem cont c el este
literalmente construit pe o serie de grile energetice care corespund unor spirale energetice,
ne putem da seama c insi planeta noastr a fost creat iniial dintr-un spinner9:. Acest
lucru ne duce cu gandul la ipoteza c pmantul insui ar fi putut fi creat printr-o inginerie
te"nic. , fie vorba de 9umnezeu, sau de un inginer etraterestruK ,ubiectul poate fi
speculat in fel i c"ip, dar nu acesta este obiectul de studiu al acestei cri.
Ideea c pmantul a fost creat ca un spinner conduce la o alternativ a :eoriei <ig
<ang-ului prin care a aprut universul. :eoria <ig <ang-ului afirm c intregul univers a
inceput s eiste ca urmare a eploziei unui singur punct aflat in centrul su. :eoria
? Cititorii familiarizai cu matematica vor fi interesai s afle c termenul de t-ister s-a nscut in cadrul unei
tiine numite 0Analiza tensorilor1, care deriv din Analiza calculelor. -n tensor este un fel de vector care
trece simultan prin mai multe dimensiuni. = putei face o idee mai clar cu privire la analiza tensorilor
dac v vei imagina o minge de baseball strivit. Analiza tensorilor poate fi folosit in acest caz pentru a
12
crea o formul care s descrie forma eact a formei mingii de baseball. 9ei mingea este un obiect
tridimensional, analiza tensorilor nu este limitat eclusiv la spaiul cu trei dimensiuni. Cititorilor care
doresc s afle mai multe in legtur cu acest subiect le recomand crile lui &oger Penrose, printre care se
numr ;tiin&a calculelor spinner"ilor du0li )i cmpurile relativiste i <olosirea metodelor 0azate pe
t6ister"i )i spinner"i n *eometria timpului )i a spa&iului.
* Prin definiie, aceast operaie nu trebuie realizat neaprat pe cale electromagnetic. :eoretic, ar putea fi
realizat cu a!utorul oricrei alte forme de energie pe care o putem controla.
) Pentru cei care se pricep la matematic, doresc s menionez c t-ister-ul este generat cu a!utorul unei
funcii in planul , G. Pentru a-l alungi i a-i da forma unui spinner, funcia , G este distorsionat cu
a!utorul funciei , z. 9ac lucrm intr-un plan imaginar, vom inlocui coordonatele , G, z cu I, F, K, aa
cum se obinuiete in matematic. -n t-ister, iar apoi un spinner, poate fi generat cu a!utorul unui camp
electromagnetic obinut cu o anten 9elta-:. ;ste vorba de o anten de forma unui octaedru tridimensional
incon!urat de bobine care creeaz aele P, 7 i $. Prin modularea campurilor i G in interiorul antenei
9elta-:, spinner-ul poate fi determinat s ia diferite forme.
(/ Centrul acestor spinner-i este vid, ceea ce corespunde inclusiv conceptului de pmant gol in interior.
5pinner-ului ar sugera c toate corpurile cereti s-au format prin manipularea realitii de
ctre un inginer cosmic, care a creat campurile electromagnetice corespondente fiecruia
dintre ele. :eoria <ig <ang-ului este corect numai in msura in care afirm c universul
cunoscut se desfoar in spiral, pornind dintr-un anumit centru. In rest, esta0lis1ment-ul
tiinific pare s incerce cu orice c"ip s ne conving de faptul c realitatea noastr este
eclusiv fizic. Altfel spus, avem de-a face cu o propagand curat. 9esigur, orice form de
propagand are la baz i anumite adevruri.
;ist tot felul de structuri care pot fi programate s devin t-ister-i i spinner-i.
9ac ele sunt incrcate cu energie, se poate obine astfel o structur spaial, in interiorul
creia poate fi fabricat o realitate cu a!utorul unei transmisii radio. 'a 2ontau3 am folosit
un transmitor de mari dimensiuni i o anten 9elta-: 4in forma unui octaedru8 pentru
acelai scop. Am fcut personal eperimente de imprimare a unor forme-gand in spaiul
antenei 9elta-:, dar nu am reuit s creez nimic solid 4nici o realitate fizic8. Pentru a crea o
asemenea realitate ar fi fost necesar o energie uria. Atunci cand am eaminat #$%-ul de
la Erig"t-Patterson, am observat c acesta folosea o anumit transmisie radio, dar nu am
reuit s identific i transmitorul.
,puneam intr-o carte anterioar (Proiectul Montauk: experimente cu timpul) c
intervalul de frecven in care opereaz contiina uman este de >//->J/ 2ega"ertzi.
Altfel spus, orice frecven din acest interval particular poart in sine informaii sau idei
care fac parte din sau pot influena contiina uman. 9e pild, din aceast categorie fac
parte frecvenele radio i ale televiziunii. Altfel spus, folosirea acestui interval de frecvene
permite controlul minii umane. Belul in care se realizeaz acest control depinde de mai
muli factori. Cert este c o contiin corect educat i antrenat poate influena o alt
contiin pe aceast frecven. 9ac te"nologia cu care se opereaz 4care presupune
amplificarea gandurilor i numeroi ali factori8 poate asigura o fiare a ideilor operatorilor,
se pot obine astfel o serie de circumstane prezente in permanen, sau altfel spus, o
realitate. ,ubiectul este fascinant i este cunoscut sub denumirea te"nic de 0fabricare a
realitii1.
Pentru a recapitula, un t-ister nu are dimensiuni. ;l poate fi generat de ctre un
computer, codificat i alungit intr-un spinner. Acesta incepe ca un cilindru rotativ, dar poate
cpta apoi orice form dorete operatorul. In !urul zonei-int se creeaz astfel o structur
spaial. 9in considerente pragmatice, o putem asemna cu un vid. Ltiut fiind c natura are
tendina s umple orice vid, structura spaial poate servi ca fundament pentru o nou
realitate, care nu este altceva decat o serie de ganduri-form transmise in intervalul de
frecven5 >//->J/ 2Cz.
Aa se poate obine o bul a unei realiti alternative. Inainte de a discuta modul de
interaciune al acestei bule cu alte realiti, v propun s facem o scurt recapitulare a
istoriei tiinei fizicii.
Capitolul -
O sinte. a tiin/ei 0i.icii
Inainte de apariia lui Isaac %e6ton, care a creat prima etap a fizicii moderne,
13
lumea era foarte diferit. Principala tiin care se ocupa cu aflarea secretelor universului
era alc"imia. ;a se ocupa cu aspectele calitative, nu cantitative ale materiei. Altfel spus, se
ocupa cu studierea celor patru elemente5 pmant, ap, foc i aer, dar i a corespondenelor
obiectelor materiale cu celelalte fore din univers. Pe scurt, era o tiin a magiei.
Crile obinuite de istorie a tiinei prezint uneori alc"imia ca pe o tiin bazat
pe observaii infantile i naive, care a pavat totui calea ctre tiina modern. 9e cele mai
multe ori, alc"imia este prezentat cu o oarecare ironie, considerandu-se c principalul ei
scop era transformarea altor metale in aur. 9ei afirmaia nu este lipsit de un oarecare
temei, ea este totui fals. In forma ei suprem, alc"imia era preocupat de transformarea
contiinei umane. #biectele fizice erau considerate simple forme de manifestare a
contiinei, i nu obiecte independente sau obiective, de sine stttoare. ;vident, cine
stpanea capacitatea de transformare a contiinei putea transforma inclusiv metalele in aur.
Pe scurt, alc"imia este doar un alt nume pentru metafizic. Cele dou cuvinte au
conotaii specifice, dar amandou se refer la ideea de fore superioare lumii fizice in care
trim.
Pe acest fundal s-a nscut fizica modern. Cine citete cu atenie vec"ile tete
alc"imice descoper c acestea au fost scrise intr-un anumit cod. Altfel spus, un istoric
modern nu are nici o ans s ineleag ceva din ele. Adevratele secrete ale alc"imiei nu
erau cunoscute decat de societile secrete ale epocii.
Ltiina modern a inceput odat cu descoperirea i formularea de ctre Isaac
%e6ton a legilor gravitaiei i micrii. Aceste legi sunt considerate valabile i astzi, fiind
etrem de practice. %e6ton a fost un om cu o inteligen uluitoare, iar opera lui nu este cu
nimic mai puin uimitoare. 9e pild, el a susinut tot timpul c a fost inspirat de o surs
superioar. Principala greeal pe care a fcut-o a fost c a considerat obiectele ca fiind
statice. Pentru uz practic, legile sale erau ins cat se poate de utile. Aa s-a nscut era
mecanicii.
-rmtorul eveniment ma!or in istoria tiinei s-a petrecut in anul (**?, odat cu
faimosul eperiment 2ic"aelson-2orleG. 9ei a fost considerat un eec de rsunet,
eperimentul a transmis o adevrat und de oc in comunitatea tiinific, ce s-a perpetuat
pan astzi. Albert 2ic"aleson, un profesor de fizic, i ;d6ard 2orleG, un profesor de
c"imie, au incercat s dovedeasc eistena unei substane numite 0eter1, despre care se
credea c umple intregul spaiu, fiind mediul in care cltoresc undele luminoase. Practic,
toi savanii epocii credeau in conceptul de eter. Acesta era considerat un camp unificat, dei
necunoscutele care il priveau erau foarte numeroase in fizica popular a epocii.
Conceptul de eter a inceput odat cu apariia alc"imiei. Alc"imitii din vec"ime iau
imaginat c eist un mediu care imbrieaz intreaga eisten. ;ra considerat
nelimitat i includea nu numai spaiul normal, ci i aspectele subtile i spirituale ale
eistenei. Cand fizica ne6tonian a inceput s pun accentul eclusiv pe aspectele strict
fizice ale realitii, componente subtile ale eterului au czut in uitare. Pe msur ce fizica se
dezvolta, conceptul de eter a inceput s fie folosit doar ca o descriere a mediului prin care
cltoresc undele de lumin i cele electromagnetice. Premisa de la care se pornea era c
dac sunetul este o und care se propag prin aer, iar micarea apei genereaz unde sau
valuri, lumina ar trebui s cltoreasc sub form de unde printr-un mediu similar. 2ai
departe, ipoteza afirma c lumina poate fi incetinit dac intalnete in cale un fel de 0vant1
eteric. 9e aceea, s-a incercat dovedirea eistenei eterului i msurarea acestuia.
2ic"aelson i 2orleG i-au propus s dovedeasc eistena eterului prin emiterea a
dou fascicule de lumin dintr-o singur surs luminoas, msurand apoi diferena de timp
necesar celor dou fascicule pentru a se intoarce la surs. ;i au folosit in acest scop o serie
de oglinzi care determinau micarea unui flu luminos in sensul orbitei pmantului, iar a
celuilalt flu in sens opus. 'a vremea respectiv eista teoria potrivit creia pmantul se
deplaseaz purtat de un 0vant1 eteric. ,pre surpriza i dezamgirea lor, 2ic"aelson i
2orleG au descoperit c cele dou raze de lumin s-au intors la surs in eact acelai timp.
&ezulta c eterul nu prezint semne eterioare vizibile ale eistenei sale. Altfel spus, nu
eistaN ;perimentul a ocat comunitatea tiinific a epocii, care a renunat, din
considerente practice, la ideea de eter, a!ungand c"iar s o ridiculizeze i s o resping cu
dispre.
14
;vident, prezumia de la care s-a pornit a fost aceea c eterul reprezint o for
msurabil, i este cunoscut rapiditatea cu care resping oamenii de tiin tot ce nu poate fi
msurat. In realitate, eperimentul nu a dovedit cu nimic ineistena eterului. Pur i simplu,
cei doi savani nu au descoperit ceva care s corespund ideilor lor preconcepute.
Probabil, muli dintre cititori nu au auzit niciodat de eperimentul 2ic"aelson-
2orleG, dar orice om de tiin il cunoate foarte bine. =alva care s-a fcut in !urul lui a
depit orice imaginaie in istoria tiinei moderne, fiind considerat un eec de proporii,
care a sc"imbat intreaga direcie a gandirii tiinifice, ingropand definitiv ideea de eter.
,imultan, a ingropat i ideea de 0alc"imie1 la nivelul subcontientului colectiv.
Ce mi se pare interesant in legtur cu eperimentul 2ic"aelson-2orleG este
faptul c orice revoluie in tiin conduce la o serie de descoperiri uimitoare, care
soluioneaz tot felul de probleme. 9ei a avut un impact atat de puternic asupra
comunitii tiinifice, eperimentul celor doi savani nu a provocat nici un fel de revoluie
te"nologic. C"iar i Albert ;instein, urmtoarea celebritate tiinific ce i-a lsat
amprenta asupra istoriei, a afirmat c eperimentul nu a avut un impact ma!or asupra operei
sale. Inainte de a eamina aceast oper, vom analiza cateva aspecte interesante legate de
povestea vieii sale, mai puin cunoscute de publicul larg.
Capitolul 1
Povestea lui 2instein
Albert ;instein a fost una din cele mai curioase figuri cunoscute in istoria tiinei.
Considerat una din cele mai briliante mini pe care le-a dat umanitatea, este la fel de vestit
pentru faptul c nu a reuit s ii gseasc propria cas din Princeton. Cat timp a locuit la
Cal :ec", a depins tot timpul de alii pentru a afla cum poate a!unge la locul de munc.
;ist c"iar o legend care afirm c a czut intr-o groap in timp ce se plimba pe un drum.
Inainte de a eamina contribuia adus de el tiinei, merit s aruncm o privire asupra
unor amnunte ale vieii sale personale, trecute in general cu vederea.
In oc"ii opiniei publice, Albert ;instein este cu siguran cea mai faimoas figur
pe care a dat-o vreodat tiina fizicii. Cei mai muli dintre oameni nu au auzit ins
niciodat c a studiat la $uric" impreun cu Cermann 2in3o6s3i, un savant care preda
:eoria Campului -nificat. 2a!oritatea manualelor de fizic il prezint pe 2in3o6s3i ca
fiind profesorul lui ;instein, considerandu-se c el a !ucat un rol c"eie in sc"imbarea ideilor
acestuia. 9e fapt, rolul su a fost cu mult mai important.
Informaiile referitoare la 2in3o6s3i i la :eoria Campului -nificat pe care o
preda acesta i-au fost comunicate lui Peter 2oon de ctre dr. Fean Keating, un medic din
9ela6are. Conform acestor informaii, ;instein a fost trimis s studieze la Lcoala
Polite"nic Bederal ;lveian 4cunoscut astzi sub numele de ;idgenossisc"e :ec"nisc"e
Coc"sc"ule sau ;:C8 de ctre consoriul bancar al lui &ot"sc"ild. Cand ;instein a czut la
eamenul de admitere, &ot"sc"ild a tras tot felul de sfori pentru ca el s fie admis. In cartea
sa, 6instein: via&a )i epoca, &. E. Clar3 il citeaz pe 2in3o6s3i, care l-a descris pe
;instein ca pe un 0lene, complet neinteresat de matematic1.
Cand ;instein a absolvit in anul ()//, el i-a gsit o slu!b la #ficiul pentru
Patente din <erna, in ;lveia. Aici a creat el prima sa teorie tiinific ma!or. 9ei eist
oameni care susin c slu!ba nu era potrivit pentru cineva cu talentul lui ;instein, putem s
ne facem o anumit prere. ;instein a fost sponsorizat de familia &ot"sc"ild, ale crei
interese oculte sunt bine cunoscute, apoi obine o slu!b tocmai la oficiul patentelor, in care
capt acces la cele mai recente descoperiri tiinifice ale epocii. Creeaz apoi o teorie
ridicat in slvi de pres, care a creat in !urul lui o legend de care nici un alt fizician nu a
mai beneficiat pan la el sau dup el. ,e tie c M printre altele M presa era controlat de
aceiai &ot"sc"ilzi.
%u vreau s afirm prin aceasta c ;instein a fost neaprat incorect, dar nu pot s nu
sesizez o serie de suspiciuni, legate de direcia pe care a luat-o de atunci fizica i de
impactul pe care l-a avut descoperirea sa asupra publicului larg. ;instein a fost a!utat pas cu
pas. 9ei descoperirile sale au lrgit enorm campul de studiu al fizicii, ideile sale au fost
prezentate astfel incat s stimuleze i mai mult limitrile oamenilor. Primul impact pe care
l-au avut teoriile sale asupra te"nologiei a fost crearea bombei atomice, urmat de obinerea
energiei nucleare, caiva ani mai tarziu. 9omeniul este cel puin controversat.
15
Proiectul bombei atomice a fost creat de fapt de Fo"n von %eumann, dar cel care la
susinut, inclusiv printr-o scrisoare trimis preedintelui &oosevelt 4lucru pe care l-a
regretat mai tarziu8 a fost ;instein. :eoriile sale au contribuit la pavarea drumului i muli ii
atribuie direct intregul program. 9ei programul spaial al ,tatelor -nite a condus la
apariia unor te"nologii uimitoare, impactul lui ;instein asupra acestora a fost practic nul.
Cel care a creat prima rac"et cu combustibil solid, desc"izand astfel era spaial, a fost un
magician pe nume Fac3 Parsons 4care credea in principiile alc"imiei8. Culmea ironiei face
ca ;instein s fie prezentat de regul ca un umanist bland, in timp ce Parsons a fost
considerat un adorator al diavolului.
Baptul c ;instein avea dificulti in a-i gsi drumul spre cas nu este singura
dovad care sugereaz c ar fi fost programat. ;ist o meniune foarte interesant care ii
aparine c"iar lui, prezentat in cartea autobiografic a lui :"eodore von Karman, 7ntul )i
dincolo de el. Prieten cu Fo"n von %eumann 4amandoi erau unguri la origine8, von Karman
a fondat impreun cu Fac3 Parsons, Bran3 2alina i ;d Boreman 'aboratorul pentru
Propulsie prin Fet. A fost liderul grupului i este considerat unul din cei mai mari savani pe
care i-au dat ,tatele -nite. In autobiografia sa, von Karman ii incepe capitolul .. cu o
afirmaie ciudat. ;l povestete c s-a internat intr-un ospiciu din 'a3e Deorge, %e6 7or3,
pentru a se recupera in urma unei operaii intestinale. Cine se interneaz intr-un ospiciu
pentru a se reface in urma unei operaii intestinaleK
=on Karman povestete in continuare c dup ce s-a imbolnvit de carcinom, a
fost trimis intr-o clinic privat din %e6 7or3 CitG, unde a fost operat de faimosul c"irurg
german dr. %issen. Citez in continuare de la pagina I+? din cartea sa5
04%issen8 mi-a spus ulterior c mi-a salvat viaa, dar am constatat c dup operaie
am rmas cu o "ernie. I-am spus medicului c dac un mecanic de avioane ar face o lipitur
metalic de felul celei fcute de el cu intestinele mele, ar fi concediat pe loc. 9r. %issen nu
avea ins simul umorului. 9e aceea, i-a spus surorii mele, aflat in vizit la mine, c am
suferit o tulburare mental in urma operaiei. ,ingura mea consolare a fost aceea c, dou
luni mai tarziu, l-a operat i pe Albert ;instein, care a rmas la randul lui cu o "ernie in
urma operaiei1.
Citatul de mai sus spune totul, dar mai eist un aspect al acestei poveti, inc i
mai bizar. Cei care au citit Proiectul Montauk i O nou vizit la Montauk ii mai amintesc
probabil de persona!ul pe care l-am numit acolo dr. &ine"art. Acesta a pretins in faa mea c
este Fo"n von %eumann i c a fost introdus intr-un program de protecie a martorilor. Cand
i l-am prezentat lui Peter 2oon in septembrie ())., acesta a rmas uimit s constate c
omul avea o umfltur enorm intre picioare, semn al unei operaii nereuite de "ernie.
Dreu de crezut, dar omul a trit cu ea nu mai puin de (I ani.
9ei circumstaniale, toate aceste dovezi sugereaz faptul c aceti oameni au fost
programai sau manipulai. Cineva a emis c"iar ipoteza c testiculele le-au fost etirpate cu
scopul de a le reproduce sperma. ;ist o teorie care susine c minile cele mai
etraordinare pot fi reproduse printr-o inseminare artificial. Baptul c medicul care a
realizat toate aceste operaii era german nu face decat s mreasc i mai mult misterul.
#ricat de greu de crezut ar putea prea, nu mi-am propus aici s pun la indoial
teoremele i descoperirile lui ;instein. %u pot s nu constat ins imensul accent pus de masmedia
asupra operei lui inc de la inceputul carierei sale tiinifice. #pera lui %i3ola :esla
a fost mult mai remarcabil i a avut consecine practice infinit mai profunde decat cea a lui
;instein, dar el a rmas aproape un necunoscut prin comparaie cu Albert ;instein.
Personal, nu cred c teoriile lui ;instein sunt greite, dar cred c au rmas foarte
multe lucruri pe care a preferat s le treac sub tcere. Inc din perioada ;perimentului
P"iladelp"ia s-a zvonit c ;instein ar fi terminat :eoria Campului -nificat, dar a pstrat-o
secret in faa forelor militare. Articolul urmtor, preluat din revista #imes, d credit
acestor zvonuri.
,perana mea este c aceast scurt sintez a vieii lui ;instein ii va determina pe
cititori s ii priveasc opera cu ali oc"i 4fr intenia de a o discredita in vreun fel8. In
continuare, vom continua istoria tiinei fizicii, pornind de la opera sa.
Articol
"ocu3entarea *eoriei C3pului 4ni0icat a lui 2instein
16
In timpul unei cercetri fcute la o bibliotec public am dat peste un articol
interesant. Inainte s a!ung la materialul pe care il cutam, am remarcat o dung galben pe
coperta unei cri. Pe ea era scris cu litere negre5 0()>.1. ;ra o sintez a unor articole
aprute in revista #imes incepand din anul ()>.. Am scos cartea din raft i am cutat
numerele din august ()>., data atribuit ;perimentului P"iladelp"ia. ,pre surpriza mea,
am gsit intr-adevr un articol despre Albert ;instein i despre Institutul de ,tudii Avansate,
locul in care se presupune c a fost conceput ;perimentul P"iladelp"ia. Articolul a aprut
in numrul din ) august ()>. i poate fi gsit in orice bibliotec. ;ste intitulat 0Dtitul cu
ap1 i sun astfel5
0In Princeton eist o coal in care profesorii nu le predau nici o materie
studenilor. ;ste vorba de Institutul pentru ,tudii Avansate, infiinat acum zece ani. Printre
profesorii care predau aici se numr i Albert ;instein. Cei (* studeni care studiaz aici
fac cercetri post-universitare i sunt considerai atat de buni cunosctori ai domeniilor lor
de referin incat nu mai au practic nimic de invat de la profesorii lor. Ceea ce se incearc
aici este lrgirea viziunii studenilor prin abordri mite ale unor domenii de cercetare,
privite din ung"iuri noi. ,tudenii se limiteaz s ia parte la conferine, nu ii iau notie, nu
dau eamene i nu primesc note.
:otui, se pare c sptmana trecut toat lumea muncea din greu la un anumit
studiu, considerat pe timpuri o specialitate a europenilor. Insui Albert ;instein a muncit
intens la unificarea anumitor teorii ale forelor gravitaionale i electrice, pentru a rezolva
astfel diferite probleme de matematic i de fizic puse de marina ,tatelor -nite. Imbrcat
in pantalonii si ieftini, de culoare albastr, i cu aureola de pr alb i rvit care ii
incon!oar capul, el ne-a spus5 QAici, noi gtim cu apR, ceea ce insemna 4conform
eplicaiei unui coleg85 Q%oi nu facem miracoleR. Pe una din tablele incrcate cu formule
matematice ameitoare, femeia de serviciu a gsit epresia5 09e ters1. Pe o alt tabl, pe
care scria QA nu fi tersR, era scris formula ISIO>1.
;presia era scris direct pe perete. Ceea ce mi se pare amuzant era faptul c
autorul articolului il descria pe ;instein ca avand pantalonii legai cu sfoar. 9ac v mai
amintii de persona!ul numit dr. &ine"art 4despre care Preston crede c este una cu Fo"n von
%eumann8, trebuie s precizez c i acesta purta pantaloni ieftini legai cu o sfoar. #are
toi savanii specializai in teoria campului unificat au ceva impotriva curelelorK 'e
afecteaz oare combinaia de piele i metal procesul de gandireK ,au, cine tie, poate c
legarea pantalonilor cu sfoar le trezete intr-o manier necunoscut de noi o stranie putere
kundalini= Cel mai probabil, insui felul lor de a gandi ii impiedic s acorde o importan
prea mare felului in care arat. %u este mai puin adevrat c la inceputul carierei lor, atat
von %eumann cat i ;instein obinuiau s poarte costume i s se imbrace la mod. %e
putem intreba pe bun dreptate dac aceast prbuire a respectului de sine nu este legat in
vreun fel de un anumit proces de programare.
Articolul de mai sus este semnat de Peter 2oon i a fost retiprit integral in
numrul + din primvara anului ())> al revistei noastre informative, #1e Montauk Pulse.
Capitolul 5
6ite.a lu3inii
9up euarea eperimentului 2ic"aleson-2orleG din anul (**?, urmtorul
eveniment care a cutremurat lumea fizicii a fost apariia :eoriei ,peciale a &elativitii,
lansat public de ;instein in anul ()/J.
In capitolul J afirmam c realitatea generat in interiorul unei bule trebuie s se
situeze in afara realitii noastre. Altfel spus, cltorii intr-o bul a realitii pot depi
viteza luminii in raport cu realitatea noastr, dar nu i in raport cu propria lor realitate 4din
interiorul bulei8. Am simplificat atunci puin lucrurile, cci potrivit :eoriei ,peciale a
&elativitii, emis de ;instein, nimic nu poate cltori cu o vitez mai mare decat .//.///
3ilometri pe secund 4viteza luminii8. :eoria lui ;instein include principiul potrivit cruia
nici o form de energie nu se poate deplasa cu o vitez mai mare decat c, viteza luminii. 9e
aceea, dac cei care cltoresc in interiorul unei bule de realitate cu o vitez rezonabil in
propria lor realitate, dar cu o vitez mai mare decat viteza luminii in raport cu propria
noastr realitate, inseamn c este ceva in neregul cu afirmaia potrivit creia in realitatea
noastr nici o form de energie nu se poate deplasa cu o vitez mai mare decat c.
17
Inainte de a discuta mai in detaliu despre aceste limitri ale teoriei, v propun s
facem o scurt trecere in revist a felului in care a evoluat in continuare fizica.
Cand a aprut ;instein i i-a lansat :eoria ,pecial a &elativitii, acesta a afirmat
c viteza luminii este constant i independent de viteza sursei luminii. Altfel spus, in orice
punct de observaie ne-am afla, lumina se mic cu o vitez constant.
Aceast afirmaie este etrem de interesant, dar i mai fascinant este ceea ce nu
spune ;instein. ;l nu spune nimic despre ceea ce se intampl cu viteza luminii atunci cand
aceasta trece printr-o prism. ,e tie c atunci cand trece printr-o prism, lumina alb se
descompune in diferite culori, care au viteze difereniate. Brecvenele inferioare au viteze
mai mari, in timp ce frecvenele superioare au viteze mai mici. 'a prima vedere, am putea
crede c viteza luminii nu este c"iar constant i c ;instein s-a inelat.
;i bine, lucrurile nu stau c"iar aa. 9ac privim lumea din !ur, ne putem gandi c
;instein nu a avut dreptate, cci pretutindeni nu vedem decat culori diferite, care se
deplaseaz cu viteze difereniate. 'umina la care se refer ;instein in :eoria ,pecial a
&elativitii nu este ins cea pe care o vedem in viaa de zi cu zi. ;l vorbete de lumina care
cltorete intr-un vid perfect. 9e aceea, orice form de lumin am msura, aceasta nu ar
face decat s tind ctre viteza luminii, fr s o ating vreodat. %ici c"iar spaiul cosmic
nu reprezint un vid perfectH de aceea, lumina care cltorete prin el nu se mic cu viteza
indicat de ;instein, ci doar cu o vitez apropiat de aceasta. C"iar vidurile create in
laborator la ora actual sunt mai apropiate de perfeciune decat vidul din spaiul cosmic.
9ei nu sunt nici ele absolute, se apropie destul de mult de acest statut.
In eperiena obinuit nu eist o referin a vitezei de care vorbete ;instein.
Culorile pe care le vedem in viaa de zi cu zi nu reprezint decat nite distorsiuni ale
adevratei lumini. In cea mai mare parte, lumina captat pe pmant este emis de soare, dar
este distorsionat de atmosfera terestr.
9ei anumii fizicieni ai epocii afirmau c lumina este alctuit din unde continue,
cercetrile lui ;instein l-au condus pe acesta s cread c lumina reprezint un flu de
particule pe care le-a numit fotoni. 9e atunci, dezbaterea tiinific nu a incetat nici o clip,
oamenii de tiin intrebandu-se dac lumina este alctuit din unde sau din particule.
Acesta a a!uns un domeniu de cercetare in sine i eist oameni care au a!uns s se intrebe
care este punctul precis in care o und se transform in particule, cu toate eperienele
transcendente care rezult din acest fapt.
Intr-un vid pur, fotonii se vor manifesta ca o und de energie pur. ;i nu se
manifest deloc ca particule. Aceasta este lumina pur la care fcea referire ;instein in
:eoria ,pecial a &elativitii. Cand intr intr-un camp magnetic, lumina ii modific starea
i se divide in particule sau fotoni. In aceast stare, viteza ei nu mai este c. Altfel spus, nu
mai avem de-a face cu aceeai lumin care se mic cu o vitez constant.
9in aceast perspectiv, putem spune c magnetismul reprezint un factor
intrinsec in crearea materiei, dac nu cumva c"iar factorul primordial. 2erit s observm
de asemenea c tot ceea ce percepem in lumea din !urul nostru este o lumin magnetizat,
adic o distorsiune a luminii pure 4care cltorete cu viteza c).
Ideea c magnetizarea luminii transform aceast energie in particule este etrem
de important. Corolarul ei este c prin demagnetizarea luminii vom obine o lumin pur,
cu condiia ca eperiena s se petreac intr-o stare de vid.
, analizm puin ce s-a intamplat in timpul ;perimentului P"iladelp"ia. In acel
caz, marina militar a plasat o serie de bobine in !urul unui vas. 2ilitarii au incercat s
demagnetizeze carcasa vasului pentru a nu atrage minele subacvatice 4concepute astfel incat
s eplodeze atunci cand intr sub incidena campului magnetic al metalului din care sunt
alctuite vasele8. Intrucat in !urul navei respective a fost creat inclusiv un camp de solotoni,
acesta a servit drept vid, dand astfel natere unei bule de realitate. Cand nava a fost
demagnetizat, particulele de materie au devenit unde i vasul a disprut. Consecinele au
fost etrem de ciudate, dar aceasta este o cu totul alt poveste.
Principiul general este urmtorul5 prin demagnetizarea materiei 4care poate fi
realizat cu a!utorul unor bobine, la fel ca in cazul ;perimentului P"iladelp"ia, dar i al
#$%-ului la bordul cruia am urcat8, aceasta este transformat in lumin pur, lucru care nu
poate fi eperimentat in realitatea de zi cu zi. Aceasta reprezint o energie pur i ar putea fi
18
considerat o lume in sine.
9ac se dorete utilizarea acestei energii pure, obinut prin demagnetizarea
luminii obinuite sau a materiei, aceasta trebuie controlat intr-un fel sau altul. Astfel intr
in scen frecvena special de >.J 2Cz. Aa cum spuneam mai devreme, intervalul de
frecven >//->J/ 2Cz reprezint fereastra ctre contiina uman. #rice savant tie c
eist o surs sonor care eman din Calea 'actee, produs de stele, care are frecvena de
>.J 2Cz. ,e crede c tot ceea ce eist in realitatea noastr are ca fundal realitatea de pe
aceast frecven. Altfel spus, frecvena de >.J 2Cz pare s fie temelia care susine
intregul univers in care ne aflm((. 9ac lumina este demagnetizat i se afl in stare de
und, ea poate fi influenat i reasamblat sub form de particule. Prin proiectarea
contiinei asupra vidului demagnetizat, unda poate fi programat s se materializeze la un
moment dat. ;ist mai multe posibiliti de a face acest lucru. 9e pild, dac in vidul
respectiv 4in care eist lumina demagnetizat8 este trimis o transmisie pe frecvena de
>.J 2Cz, in vid apare o form-gand care reasambleaz lumina intr-o realitate.
Acesta este principiul general al cltoriei in spaiu, sarcin considerat
deocamdat imposibil pe planeta noastr.
Capitolul #7
"istorsiunea
(( %u eist nici o indoial c frecvena de >.J 2Cz permite nu doar accesul la contiina uman, dar
eman din galaia noastr. 9in pcate, nu eist informaii disponibile despre aceast frecven. ,tudiile
referitoare la ea sunt incon!urate in mister i sperana noastr este c cineva dintre cititori ne va putea
furniza informaii suplimentare. %u este eclus ca aceste informaii s reprezinte unul din cele mai bine
pzite secrete ale universului nostru. 9ac aceasta este frecvena pe care se manifest intreaga noastr
realitate, cunoaterea acestei informaii ar permite celui care o deine s sc"imbe realitatea in care trim
c"iar sub oc"ii notri. Cititorii cu inclinaii te"nice sunt rugai s consulte definiia frecvenei de >.J 2Cz
din glosarul de la sfaritul crii.
9up ce am eaminat cateva din afirmaiile lui ;instein dintr-o perspectiv nou,
v propun s vedem in ce const :eoria ,pecial a &elativitii 4aa cum este eplicat
aceasta in 9icionarul Eebster85
(. %u eist o micare observabil absolut. ;ist doar micri relative.
I. =iteza luminii este constant i nu depinde de viteza sursei luminii.
.. %ici o energie nu poate fi transmis cu o vitez mai mare decat cea a luminii.
>. 2asa unui corp aflat in micare reprezint o funcie a energiei pe care o conine
acesta i variaz in funcie de viteza sa.
J. 2ateria i energia sunt ec"ivalente.
+. :impul este relativ.
?. ,paiul i timpul sunt interdependente i alctuiesc impreun un continuum cu
patru dimensiuni.
*. Prezena materiei conduce la o 0distorsionare1 a continuumului spaio-temporal,
care face ca un corp aflat in micare care trece prin apropiere s descrie o curb. Acest efect
este cunoscut sub numele de gravitaie i este evideniat de curbarea razelor de lumin care
trec printr-un camp gravitaional.
;instein afirm c eist un univers cu patru dimensiuni alctuit din timp i din
spaiul tridimensional. %u trebuie s fii un geniu ca s inelegi c dac 0materia
distorsioneaz continuumul spaio-temporal1, inseamn c tot ceea ce eist in lumea
noastr reprezint o distorsiune a unei realiti mai elementare 4cea cu patru dimensiuni8.
Aceast concluzie susine afirmaiile noastre, dar, aa cum spuneam mai devreme, o
campanie mas-media agresiv a prezentat distorsionat intreaga oper a lui ;instein.
9ac demagnetizm lumina pur, aceasta se va curba i va fi distorsionat. ;ste
interesant de remarcat faptul c insui cuvantul magnet deriv de la rdcina 0magus1, care
inseamn magician sau practicant al magiei. Analogiile i corespondenele alc"imice pot fi
gsite pretutindeniH trebuie doar s ne dm osteneala s le descoperim. -niversul
tridimensional in care ne aflm nu este altceva decat lumin magnetizat.
In capitolul precedent am artat c materia poate fi nu doar convertit in energie,
dar poate fi transformat intr-o energie superioar celei cunoscute in universul nostru,
respectiv lumina demagnetizat. Am pornit de la ideea cltoriei in spaiu cu viteza luminii,
19
sau c"iar cu o vitez mai mare decat aceasta. Pentru a obine acest lucru, este necesar ca
realitatea pe care o cunoatem s fie transformat. Invers, realitatea noastr curent nu a
putut aprea decat prin distorsionarea realitii cvadri-dimensionale.
Cei care cltoresc intr-o bul a realitii prin spaiu a!ung dintr-un punct in altul
printr-un fel de 0truc1, cci energia nu poate s dispar fr a reaprea intr-un alt loc.
&ezult c bula cltorete printr-un fel de tunel sau vorte care se desc"ide in spaiu, fr
ca energia s fie inlocuit.
Pentru a obine acest fenomen, este necesar ca spaiul s fie curbat sau distorsionat.
9at fiind c timpul este asociat cu spaiul intr-o manier intrinsec i matematic
demonstrabil, rezult c trebuie distorsionat nu doar spaiul, ci i timpul. Pentru a inelege
cum poate fi realizat acest lucru, este necesar s ne continum cltoria prin istoria fizicii.
Pe msur ce tiina continua s se dezvolte la inceputul secolului PP,
descoperirea fotonilor sau a particulelor de lumin de ctre ;instein a condus la o ramur
nou a fizicii, numit astzi 2ecanica Cuantic. Aceast ramur studiaz 0cuantele1 din
care sunt alctuite particulele nucleare 4protonii, neutronii, electronii, etc.8. 9ei ;instein nu
a studiat niciodat cu adevrat acest domeniu, ali savani renumii s-au aplecat cu atenie
asupra lui. -nul dintre acetia a fost Fo"n von %eumann. Acesta a afirmat la un moment dat
c volumul lucrrilor matematice in domeniu a devenit atat de mare incat nimeni nu le-ar
mai putea citi sau inelege pe toate. 9up propriile lui estimri, un savant nu ar putea
inelege mai mult de (/T din totalitatea teoriilor aprute.
2ecanica cuantic este un domeniu teoretic prin ecelen, care urmrete s
descopere i s eplice c"iar i cele mai infime particule ale eistenei. 9ei sunt foarte
muli fizicieni care o accept, eist i unii care o resping. Aa-ziii fizicieni 0puriti1,
specializai in fizica solidelor, refuz teoriile generale sau particulare emise de fizicienii
cuantici. 9ei ofer uneori argumente valabile, cea mai mare parte a criticii la adresa fizicii
cuantice provine din zona anumitor interese de grup.
,ubiectul fizicii cuantice devine foarte interesant dac dorim s inelegem ce
inseamn un 0varte!1 4o distorsiune a continuumului spaio-temporal8. Pentru aceasta,
trebuie s ne referim la una din particulele minuscule studiate de fizica cuantic, i anume
Uuarcul. -n Uuarc este o particul subatomic. Altfel spus, dac spargem un atom in
particule elementare, vom descoperi c el este alctuit din Uuarci. ;vident, fizica cuantic
modern a descoperit tot felul de alte particule care alctuiesc sau insoesc Uuarcii, dar
eplicarea lor devine cu adevrat foarte comple. 9oritorii pot gsi informaiile care ii
intereseaz in lucrrile de specialitate. Vuarcii au un interes particular pentru noi pentru
simplul motiv c observarea lor eperimental a demonstrat c aceste particule sunt
instabile in raport cu timpul.
Altfel spus, particulele care alctuiesc realitatea noastr nu sunt stabile in raport cu
propria noastr realitate. ;le pot aprea, dup care dispar. Ii putem considera unde de
energie, dar aceste unde nu pot fi urmrite ca fenomene electromagnetice normale in
realitatea noastr. 'a fel ca i celelalte particule subatomice, Uuarcii par s se afle in
legtur cu alte realiti. 9ac nu ar eista o asemenea legtur, ei ar fi stabili in raport cu
realitatea noastr. 9ac avem de-a face cu nite unde, acestea sunt emanate dintr-o alt
realitate. 2ediul in care se propag nu se afl in realitatea noastr 4potrivit standardelor
curente de msurare8, dar are totui o anumit legtur cu aceasta, cci ele pot fi parial
detectate. 9etectarea lor nu ar fi posibil dac mediul in care se propag nu ar avea o
legtur cu realitatea noastr. ,ingura noastr problem este c nu am descoperit pan acum
instrumentele cele mai precise de msurare a lor.
,e poate demonstra astfel c un Uuarc face legtura cu o alt realitate, i asta in
mod regulat. Am dorit s v prezint aceast teorie a Uuarcilor pentru a v demonstra c
eist o punte intre realitatea noastr i alte realiti. -nii teoreticieni vorbesc despre aceste
alte realiti sub termenul generic de "aos. =om discuta i despre acest aspect imediat.
Atunci cand un #$% se mic dintr-un loc in altul cu o vitez mai mare decat
viteza luminii, violand M in aparen M :eoria ,pecial a &elativitii lui ;instein, el trece
mai intai intr-o alt realitate, dup care ptrunde din nou in realitatea noastr. 9e altfel,
;instein nu a afirmat niciodat c ieirea din realitatea noastr, depind astfel viteza
luminii, nu este posibil. -nicul lucru pe care l-a afirmat el a fost acela c viteza luminii nu
20
poate fi depit intr-un anumit cadru de referin.
In timp ce in interiorul #$%-ului se creeaz o bul de realitate, prote!and astfel
creaturile de la bordul navei i realitatea in care triesc acestea, restul navei poate cltori
cu viteze foarte mari, dar dac dorete s a!ung in alte sisteme stelare intr-un interval de
timp rezonabil, ea va trebui totui s ias din aceast realitate, s intre intr-o realitate
paralel, iar apoi s reintre in realitatea noastr, intr-o manier destul de asemntoare cu
cea in care procedeaz Uuarcii.
=orbeam puin mai devreme de "aos, concept care devine foarte important atunci
cand discutm despre #$%-uri, dar i despre fizica cuantic. Pe msur ce aceast tiin sa
dezvoltat, a devenit evident c oricat de evoluate ar deveni teoriile, acestea nu le pot oferi
fizicienilor informaii care s le permit acestora s prezic cu precizie comportamentul
particulelor subatomice. Profesiunea oricrui om de tiin are la baz prezicerea anumitor
rezultateH de aceea, aceast lips de predictibilitate este de natur s-i innebuneasc pe
savani. Intreaga mecanic cuantic are la baz eclusiv teoria probabilitilor. Altfel spus,
fizica cuantic nu poate prezice comportamentul particulelor subatomice decat in termeni
statistici sau probabiliti, bazai pe observaii empirice. ;ste ca i cum ai fi nevoit s
priveti un meci de baseball, pentru a face o medie a loviturilor unui anumit !uctor.
Indiferent care este media sa, nu poi prezice niciodat cu precizie cum va fi urmtoarea sa
lovitur.
;instein s-a desprit definitiv de fizica cuantic atunci cand a fcut celebra sa
afirmaie5 09umnezeu nu !oac zaruri cu universul1. 'a fel ca muli alii, era i el convins
c fizica cuantic nu face decat s descrie fenomene care vor putea fi prezise candva in
termeni de cauz i efect. Aa cum a evoluat, mecanica cuantic nu reprezint din aceast
perspectiv decat o tiin incomplet, care nu poate prezice altceva decat probabiliti.
%efiind absolut precis, dincolo de orice umbr de indoial, ;instein i alii ca el au preferat
s o resping.
Probabilitile de care vorbeau fizicienii cuantici au desc"is noi perspective asupra
unui subiect care i-a fcut dintotdeauna pe oamenii de tiin tradiionaliti s se simt
foarte inconfortabil5 "aosulN Printr-o analogie nu lipsit de umor, am putea considera "aosul
0umbra1 de dincolo de indoial.
A aprut astfel un nou domeniu de cercetare, numit :eoria Caosului, care ii
propune s identifice i s impart pe categorii fenomene rmase pan acum necunoscute.
,pre eemplu, materia din natur poate fi redus la anumite tipare repetitive, care dau
natere unor forme geometrice nebnuite pan atunci. #ricate simetrii i ordini ar fi
descoperite, atat materia obinuit cat i cea biologic ascund intotdeauna noi i noi factori
impredictibili 4"aotici8. Insui factorul radical al evoluiei poate fi incadrat in aceast
categorie.
:eoria Caosului afirm c tot ceea ce poate fi imaginat eist de!a sau va eista
candva. ;ste o viziune nelimitat asupra eistenei, care corespunde epocii moderne, in care
tot mai multe fenomene paranormale sau anormale incep s fie recunoscute. 'a randul lor,
#$%-urile se incadreaz de minune in aceast teorie a "aosului.
Cuvantul "aos a cptat o reputaie destul de sinistr, care se datoreaz ins unei
neinelegeri. Conceptul este cunoscut din Antic"itate, literatura ocult popular folosind
epresia de 0"aos magic1. Peter '. Carroll definete "aosul ca fiind fora care anim toate
evenimentele din cosmos. ;l afirm c dei alii folosesc termeni ca :ao sau 9umnezeu, el
prefer conceptul de "aos, care 0este lipsit de semnificaiile copilreti, antropomorfice, pe
care i le atribuie religia1. ;vident, dac cineva ar reui s controleze forele "aosului, acesta
ar fi inzestrat cu puteri supranaturale. Ar putea fi vorba de un C"ristos sau de un magician
negru, in funcie numai de inteniile celui care le folosete.
-rmrind evoluia fizicii, am a!uns astfel la un punct in care aceast tiin
incearc s ineleag predictibilitatea intregului univers. Acolo unde se termin tiina,
incepe vidul creator nelimitat, care include tot ce este fantastic, incredibil i bizar. 9ei am
incercat s aduc o anumit lumin tiinific asupra #$%-urilor, fenomenele care le insoesc
de regul nu pot fi incadrate decat in categoria fantasticului i a bizarului.
Aceasta este premisa de la care vom porni in continuare. =om vorbi in capitolele
urmtoare despre etrateretri, rpiri i implanturi. 9ei mas-media i o bun parte din
21
populaie consider aceste subiecte "aotice i aberante, este important ca ele s fie studiate
i imprite pe categorii cu o acuratee cat mai mare posibil, cci reprezint fenomene de
mas care fac parte integrant din realitatea noastr i nu mai pot fi negate de nimeni.
=oi incepe prin a descrie propriile mele eperiene personale, care m-au condus la
intalnirea din Pleiade.
Capitolul ##
Contactul
In copilrie am fost destul de bolnvicios. Am avut o problem cu limba, din cauza
creia nu am putut vorbi pan la varsta de cinci ani. Cand au descoperit despre ce este
vorba, doctorii m-au operat. Instantaneu, am inceput s vorbesc. 9e fapt, mama povestete
c nu m mai puteam opri din flecreal. Ltiam i inainte s vorbesc, dar nu avusesem
ocazia s practic acest lucru. 9ei aceast problem s-a rezolvat, am continuat s m
imbolnvesc frecvent. Problemele mele au atins apogeul la varsta de (I ani, cand am leinat
de dou ori din cauza unei tulburri cardiace.
'ucrurile nu s-au imbuntit prea mult cand am devenit adolescent. 2icrile
mele erau dezlanate i nu m putea coordona. In cele din urm, s-a descoperit c sufeream
de o boal neurologic, cunoscut popular sub denumirea de paralizie cerebral. 9ei
puteam gandi i aveam o activitate cerebral normal, semnalele emise de creier nu
a!ungeau corect la structura muscular, lucru care m fcea s par "andicapat.
Cand am a!uns la varsta de (? ani, aceste probleme au disprut subit, fr nici un
fel de eplicaii. 9ei puteam face orice doream din punct de vedere fizic, fia sntii
mele i-a permis doctorului nostru de familie s m scuteasc de armat, incadrandu-m la
rubrica >-B. %u este eclus ca inc de atunci s se fi avut in vedere anga!area mea in
Proiectul 2ontau3.
9ei nu eist eplicaii oficiale care s !ustifice revenirea strii mele de sntate,
este posibil ca aceasta s se fi produs ca urmare a unor vise etrem de ciudate pe care le-am
avut la varsta de (+ sau (? ani. Cel mai des imi aprea un fel de zeu uria, cu oc"i albatri,
pr blond i o infiare cat se poate de uman. Acesta m lua cu el i vizitam impreun tot
felul de locuri.
In aceeai perioad cu aceste vise, am inceput s aud o voce in mintea mea. %u era
o voce demoniac sau malefic, ci una foarte inteligent. Puteam discuta orice cu ea.
=isele i vocea din cap au continuat s eiste c"iar i dup ce starea mea de
sntate s-a imbuntit dramatic, fcandu-m s m intreb ce se intampl. 2-am temut
c"iar s nu fi innebunit, cci era evident c aceste eperiene nu fceau parte din
0normalitate1, aa cum era ineleas aceasta de ctre societate. In consecin, cand am intrat
la colegiu m-am decis s m fac psi"iatru. Am invat cu aceast ocazie tot ce studiaz
studenii la psi"iatrie i am a!uns la concluzia c nu sunt nebun.
'a inceput, m-am temut c sufr de sindromul personalitii multiple, dar am
renunat curand i la aceast temere. Cunoaterea pe care am dobandit-o era prea ampl
pentru a putea fi atribuit unei alte identiti. ,e petrecea altceva.
%u peste mult timp, am devenit senzaia cursurilor de "ipnoz. I-am cerut
profesorului s m aduc in stare de "ipnoz i s m trimit 4prin regresie psi"ic8 in
perioada viselor pe care le aveam. '-am convins pe profesorul meu de "ipnoz de
sinceritatea mea i de faptul c eram in legtur cu nite etrateretri blonzi, bine fcui i
cu o inlime de I,(-I,. metri.
-rmtoarele regresii au scos la iveal faptul c aceste creaturi erau foarte amabile
i cat se poate de binevoitoare cu mine. I-am intrebat pe etrateretri dac imi vor face
vreun ru i mi-au rspuns c nu. Au adugat c probabil m gandesc la micii cenuii, care
obinuiesc intr-adevr s fac eaminri medicale pe oameni, inclusiv de tip c"irurgical.
%u-mi mai amintesc numele acestui 0zeu1 blond, dar tiu c mi-a spus c rasa sa nu are
nevoie de asemenea operaii medicale la nivelul corpului fizic. 2-a pus s stau in faa unui
dispozitiv care i-a permis s imi stabileasc pe loc intreaga stare de sntate. In total,
profesorul de "ipnoz m-a pus s fac opt regresii in faa intregii clase. Acest lucru mi se
pare destul de remarcabil, cci la ora actual nu mai pot fi "ipnotizat.
&egresiile au dezvluit faptul c am fost luat in custodia pleiadienilor la varsta de
(J ani, fiind transportat pe planeta lor pentru restabilirea strii mele de sntate i pentru a
22
primi o educaie corespunztoare. %u imi dau seama dac aceste intalniri s-au produs in
starea de vis sau in constelaia propriu-zis. Cert este c dup aceste eperiene, am cptat
brusc o cunoatere foarte profund a domeniului electronicii. Prinii mei i-au dat seama
de acest lucru i au rmas perpleci. :ot atunci mi-a aprut i vocea din minte, care imi
rspundea de multe ori la intrebrile pe care le aveam sau m trimitea la sursa unde puteam
gsi rspunsurile care m interesau. Indiferent care este eplicaia obiectiv a acestor
eperiene, cert este c ele mi-au sc"imbat dramatic viaa in bine. Am dobandit o cunoatere
incredibil i un corp mult mai sntos decat fusese vreodat pan atunci. C"iar i efectele
neplcute ale paraliziei cerebrale mi-au disprut.
;ste important s inei cont de toate aceste eperiene atunci cand vei evalua
adevrul lucrurilor pe care le-am invat de la pleiadieni despre ei inii i despre planeta
lor.
Capitolul #%
Pleiadele
'a varsta de (J ani, am fost dus cu o nav spaial la o baz micu localizat pe
una din lunile lui Fupiter. Cred c era vorba de ;uropa. Acolo, am fost eaminat i trecut
printr-o serie de teste. %u am nici o amintire neplcut legat de acea eperien.
9impotriv, m-am simit destul de bine. Imi amintesc c"iar c am mancat regete. 2i s-au
artat de asemenea mi!loacele prin care se distrau etrateretrii, care erau foarte
asemntoare cu alte noastre. ;ra vorba de filme, !ocuri pe calculator, etc. ;ra evident c
aceste fiine erau absolut umane i c se bucurau de aceleai lucruri ca i oamenii de pe
pmant.
Am fost imbarcat apoi din nou pe nav i am fcut o cltorie lung, care a durat
circa o zi terestr. Am a!uns astfel intr-o lume etrem de frumoas, in care predomina
culoarea verde i pe care ei o numeau Alderon. Acolo, am fost plimbat prin diferite orae,
cu cldiri din sticl i turnuri inalte. Cerul era albastru i peisa!ele aveau o frumusee care ii
tia respiraia. Aerul era etrem de curat, nefiind deloc poluat. 2i s-a spus c i apa era
foarte pur. Cu mult timp in urm, avuseser i ei probleme cu poluarea, dar le-au corectat
i au refcut lanul trofic natural.
Bauna de pe Alderon este foarte asemntoare cu cea de pe pmant. Atmosfera
planetei este mai bogat in oigen cu circa I)-./ de procente. ,oarele lor este similar celui
de pe pmant, fiind situat la o distan de aproimativ )..///./// de mile.
Principala diferen intre pmant i Alderon se referea la construcii i la peisa!e.
In timp ce planeta noastr este sufocat de construcii umane, case i drumuri, pe planeta lor
predominau grdinile i peisa!ele naturale. ;istau campii intinse, pline de verdea, pduri
i regiuni foarte mari acoperite cu o !ungl slbatic. Pe scurt, mediul eterior lsa impresia
unei grdini imenseH c"iar i cldirile erau construite in aa fel incat s scoat in eviden
aceast impresie. In mod evident, ideea de ecosistem avea prioritate pe planeta lor.
&efacerea oigenului era situat in fruntea listei, iar civilizaia uman a fost construit ca o
ane la marea grdin a naturii. ,copul nu era ca ea s ias in eviden, ci dimpotriv, s
se amestece cu mediul in form de grdin.
2i s-a fcut un tur al oraului. #amenii artau la fel ca pe planeta noastr, dar mult
mai sntoi. %u preau nite fiine controlate i nu consumau droguri. 9in cate mi s-a spus,
fiecare fcea activitatea care ii plcea cel mai mult i care i se potrivea cel mai bine, fr
restricii. %u eista un sistem monetar.
Cldirile erau construcii in form rectilinie, similare cu alte noastre, cu ecepia
faptului c aveau colurile rotun!ite. %u eistau acoperiuri din indrile. Pereii eteriori ai
cldirilor aveau o suprafa uniform, ferestrele fiind incastrate in ziduri, astfel incat s nu
deran!eze aceast uniformitate. -nele cldiri preau construite din metal, in timp ce altele
foloseau ca principal material de construcie piatra. ;istau diferite culori, dar intotdeauna
in acord cu peisa!ul natural. 9ei nici o cldire nu era rotund i nu avea form de dom,
unele ferestre ieeau in afar sub forma unor emisfere.
Cel mai tare m-a uimit interiorul cldirilor, neputand s-mi dau seama in ce fel
erau construite acestea. %u eistau coluri sau elemente de legtur. :otul prea un singur
perete omogen i amorf. %u eista nimic care s aminteasc de o sudur, i m-am intrebat
dac nu cumva intreaga structur era turnat intr-o singur matri.
23
In interior, pereii erau zugrvii de regul intr-o singur culoare. Atmosfera era
foarte conservatoare, fr dungi sau alte structuri care s ias in relief. 2obila era simpl i
prea construit din materiale plastice. Avea un punct comun cu cldirile, in sensul c nu-i
puteai da seama cum era construit. Aveau fotolii i scaune cu manere, dar fr uruburi.
Am pipit unul dintre ele ca s-mi dau seama cum era construit, dar nu am reuit s ineleg
cum ii funcionau mecanismele.
Cminele nativilor erau uniti familiale simple. 2area ma!oritate erau risipite in
peisa!, fiind aran!ate cu mult gust. ;ceptand suprafeele plane i colurile rotun!ite,
semnau destul de mult cu casele de pe pmantH se incadrau ins mult mai armonios in
mediul eterior. In interior, erau mobilate bogat. Aveau i opere de art, de o mare
frumusee. 2area ma!oritate erau picturi cu peisa!e ale naturii. Am vzut i o pictur a unei
ferme. ;istau asemenea ferme, dei cea mai mare parte a alimentelor lor erau sintetizate.
Aveau i un fel ecrane care funcionau pe post de televizoare, inzestrate cu sunet, dar nu miam
putut da seama unde erau difuzoarele. ,emnalul sonor prea s fie transmis direct
simurilor.
%u eistau strzi aa cum le cunoatem noi. :ransportul se fcea la pas, dar eista
i un sistem de tele-transport public, cu a!utorul cruia puteai a!unge in orice loc doreai.
,taia de plecare era intotdeauna c"iar in casa omului. %u eistau ve"icule de nici un fel.
9up ce am terminat turul oraului, am fost dus intr-o instituie educativ. Acolo,
am trecut printr-un proces de invare ec"ivalent cu obinerea a patru doctorate pe pmant.
,ubiectele pe care le-am studiat au fost5 fizica, electronica, psi"ologia i divinitatea. 2i-au
spus c aceast cunoatere imi va fi de mare folos in timpul vieii mele pe pmant.
In paralel cu educaia, am fost dus la un centru medical i supus la tot felul de
teste. 2i-au vindecat problemele neurologice de care sufeream, lucru care ar putea eplica
dispariia acestora aproape peste noapte in viaa mea terestr. 2i-au vindecat de asemenea
problemele cardiace. 2edicul meu de familie mi-a spus c s-a petrecut un miracol. 2i-a
ascultat personal inima i a auzit o aritmie cat se poate de clarH o lun mai tarziu, aceasta
dispruse, i nu putea inelege cum. 2i-au fost efectuate noi teste neurologice, dar
problemele de control dispruser. Pe scurt, eram foarte mulumit de noii mei prieteni din
Pleiade.
Pleiadienii sunt oameni la fel ca mine i ca dumneavoastr, dar mai evoluai.
Civilizaia lor este mult mai vec"e. :riesc mult mai mult decat noi, a!ungand pan la varste
de (/// de ani de-ai lor, care ec"ivaleaz cu circa ?// de ani pmanteti. Cei mai muli
seamn identic, ca i cum ar fi clonai. Au oc"i albatri i prul blond, dar personalitile
lor difer la fel de mult ca pe pmant. ,e imbrac simplu, de regul intr-o singur culoare.
Practic, pe planeta lor nu eist probleme de sntate.
In timpul colii, seara obinuiam s merg acas la ,avantul Lef. Pleiadienii au
camere pentru "obbG-uri, iar camera lui era un laborator situat in spatele casei, cu o
suprafa de circa ./ pe (/ metri. ;ra foarte bine ec"ipat i incredibil de curat. Avea
produse electronice etrem de avansate, fr sisteme de control pe care s le cunosc. 'a fel
erau i aparatele electronice din cldirea guvernului sau din centrele tiinifice pe care le-am
vizitat.
Acest om coleciona piese te"nologice vec"i, la fel cum mie imi place s
colecionez aparatur radio vec"e. ;ra "obbG-ul lui i era o adevrat plcere s-l vezi cum
se bucur de el. 2i-a spus c o parte din colecia lui avea o vec"ime de mii de ani. # parte
din aceste vec"ituri semnau cu ec"ipamentele te"nologice de pe pmantul nostru. Anumite
scule semnau de asemenea cu ale noastre, cci nimic nu poate inlocui un om care st la
masa sa de lucru, incercand un circuit. %u am nici o indoial c civilizaia noastr se trage
din a lor. Am vzut inclusiv scaune similare cu cel de la 2ontau3.
,avantul Lef a fost principalul meu profesor, dar au mai eistat i alii, care mi-au
eplicat cum funcioneaz sistemul lor stelar i care sunt inclinaiile lor culturale.
Cluster-ul stelar cunoscut sub numele de Pleiade are ase planete. :oate sunt
locuite i alctuiesc impreun o civilizaie comun. :rei din aceste lumi seamn foarte
mult cu a noastr. Planeta Arian este centrul filozofic i cultural. Alderon este centrul
te"nologic, in care se efectueaz toate cercetrile tiinifice i intregul proces de producie.
Aldebaran este numele planetei pe care este situat centrul lor de aprare. 'ocuitorii acestei
24
planete se ocup cu aprarea semenilor lor, cu care sunt foarte protectori, uneori c"iar in
mod ecesiv.
Celelalte trei planete care alctuiesc impreun cu primele civilizaia pleiadian nu
sunt populate cu fiine umane. Biinele care triesc pe ele sunt alctuite din energie pur. Pe
una din aceste planete se situeaz Consiliul ,uprem al civilizaiei 4care nu este de natur
fizic8. Acest consiliu este alctuit din (I super-fiine care conduc civilizaia pleiadian. %u
eist o ierar"ie intre ele. ,unt fiine de o mare buntate, care ar putea fi ec"ivalate cu
ingerii din cultura noastr. %ici un pleiadian obinuit nu pune vreodat la indoial "otrarile
consiliului.
'a fel de adevrat este faptul c nu am auzit vreodat ca membrii consiliului s fi
luat o "otrare greit. Practic, Pleiadele reprezint o societate liber i armonioas, care din
perspectiva noastr ar putea prea o utopie. Principalul factor care le-a permis s ating
aceast stare etrem de evoluat a fost acela c i-au dezvoltat o contiin colectiv care ii
leag pe toi unii de ceilali. Aceast contiin colectiv se manifest ca o voce mental pe
care o aud cu toii i cu care pot conversa. %u este vorba de un cor de voci, ci de o singur
voceH in plus, aceasta nu d niciodat ordine i nu incearc s controleze in vreun fel
individul. ;ste mai degrab un prieten sau un sftuitor. In acest fel, fiecare pleiadian ocup
un loc distinct in contiina colectiv, fr a-i pierde astfel individualitatea. 9ac
umanitatea ar fi la fel de unit, nu cred c ar mai putea avea loc vreun rzboi sau vreo crim
pe pmant. ;ist i la noi un asemenea camp de contiin colectiv, dar este situat la nivel
subcontient. Cunosc personal eistena acestui camp, cci mi-am creat o legtur cu el, dar
nu aud o voce distinct, aa cum se intampl cu contiina colectiv a pleiadienilor. 9ac
ne-am dezvolta cu toii aceast calitate, am auzi probabil i noi aceast voce.
9e regul, vocea contiinei pleiadiene nu face decat s m sftuiasc i s imi
spun unde pot gsi rspunsurile la intrebrile care m frmant. 9in cand in cand, m
aduce la easperare, cci nu imi d niciodat rspunsuri directe, ci doar m trimite la sursa
unde le pot gsi singur.
9in cate am aflat, istoria pleiadienilor este foarte vec"e. Are mai mult de (//.///
de ani pmanteti i ii are originea in ceea ce ei numesc =ec"iul -nivers. Au fost nevoii s
treac printr-un prag i au a!uns in aceast parte a galaiei noastre. ,-au stabilit pe sistemul
stelar alctuit din apte stele pe care noi il numim Pleiade. ,unt foarte convini ins c au
venit din alt parte a universului.
Belul in care definesc ei =ec"iul -nivers este destul de vag. ;ste un fel de univers
pe care l-a creat la origini Creatorul i toat povestea seamn intrucatva cu &zboiul
,telelor al lui Deorge 'ucas. =ec"iul -nivers nu era foarte diferit de cel actual. Avea ins
anumite probleme, motiv pentru care a fost creat universul fizic actual. %ici una din aceste
informaii nu este ins foarte clar i amintirile lor despre =ec"iul -nivers alctuiesc un fel
de memorie genetic. 9e cele mai multe ori, il viseaz.
Pleiadienii susin c ei cred intr-un Creator. #rice fiin care conine un crampei
din acest Creator 4noi am numi acest crampei 0suflet18 este un fiu al Creatorului. In
viziunea lor, C"ristos a fost o proiecie a subcontientului colectiv al planetei noastre.
Acesta reprezint aspectul care ne leag pe noi cu Creatorul universului. C"ristos a aprut
pe pmant pentru a ne 0fora1 s ne reapropiem de Creatorul nostru.
%u cunosc in intregime planurile pleiadienilor in ceea ce ne privete. 9in cate miam
putut da seama, doresc s ne a!ute s evolum, cci sunt convini c intreaga evoluie a
galaiei depinde in mare msur de planeta noastr. 9oresc de asemenea ca lucrurile s ia o
turnur mai natural pe pmant, cci sunt foarte mari naturaliti. 9intr-un alt punct de
vedere, sunt interesai de noi dintr-o perspectiv antropologic, cci au convingerea c noi
trim astzi ce au eperimentat ei cu sute de mii de ani in urm. Civilizaia lor a inceput la
fel ca a noastr, iar studierea noastr 4i a altor civilizaii similare din univers8 le ofer
indicii despre propria lor istorie.
Bilozofia de via a pleiadienilor este foarte simpl. ;i acioneaz sub incidena
0poruncii neamestecului in treburile interne ale altora1. ,ocietatea lor este in totalitate
liber i fiecare individ este incura!at s ii asume o misiune sau o sarcin. Atat timp cat
sarcina respectiv corespunde unei nevoi a societii, individul primete de la aceasta tot ce
are nevoie.
25
In Pleiade nu eist criminalitate. Bcand cu toii parte dintr-o contiin colectiv,
orice crim a unui pleiadian impotriva altuia ar fi o crim impotriva propriei fiine. Atat
timp cat toi accept filozofia de via a colectivitii, ei nu pot cunoate ideea de crim.
,ingura crim pe care o pot comite, considerat de altfel cea mai mare intre toate, este
amestecul in treburile altui individ sau ale altei civilizaii. %u pot sublinia indea!uns cat de
mult cred cu toii in acest principiu. #rice interferen in viaa altei persoane sau a altei
civilizaii este pedepsit cu moartea. 9e altfel, ei sunt convini c aceast moarte nu este
doar fizic, ci i spiritual. Win foarte mult la acest aspect.
Acesta este motivul pentru care pleiadienii prefer s ii trimit reprezentani pe
alte planete, stabilind contacte cu nativii i comunicand cu tot felul de fiine. 9ac acestea
accept principiile de via ale pleiadienilor, ele sunt considerate ambasadori ai planetei
respective. <nuiesc c eu insumi sunt un asemenea ambasador, dar eist mii de fiine la
fel ca mine. %u suntem cunoscui pe planetele pe care trim, dar menirea noastr este s
inducem o influen panic in mediul nostru. 9e aceea, nu incura!m nici un fel de
violen sau act terorist. %u incura!m nici mcar actele de insubordonare civic. Pe de alt
parte, nu trebuie s uitai c i noi, la fel ca i pleiadienii, suntem simpli oameniH de aceea,
nu putem respecta acest ideal in proporie de (//T.
9ei sunt convins c sunt un ambasador al pleiadienilor, ale cror planuri nu par s
includ decat iubirea i pacea, trebuie s recunosc c nu ineleg in totalitate ceea ce doresc
acetia. Contactele mele pleiadiene nu mi-au dat pan acum nici un motiv s nu-i cred, dar
asta nu inseamn c trebuie s le acord un credit total fr o analiz critic a motivaiilor
lor.
,pre eemplu, ei cred c ei au fost cei care au colonizat candva aceast planet,
dar sunt alte persoane care afirm c strmoii notri au venit de pe 2ardu3 sau de pe
#rion. Am a!uns s cred c toate aceste civilizaii i-au stabilit colonii pe planeta noastr,
cam in aceeai perioad de timp.
Alte suspiciuni legate de pleiadieni sunt cele nscute din contactele lor cu Citler i
cu cel de-al :reilea &eic". ;ste o tem foarte larg circulat in #$%-ologie, aa c merit s
o comentm puin. 9in ceea ce mi-au spus contactele mele, Citler a primit misiunea s
prezerve smana arian 4cuvant sinonim cu 0pleiadian18 pe pmant. Acest lucru nu
presupunea in nici un caz uciderea super-dumanilor pleiadienilor5 draconienii, care au
colonizat la randul lor pmantul, dand natere rasei semitice. -nica lui sarcin a fost aceea
de a prote!a arienii de semii, creand o ar pur arian pentru toi cei care doreau s triasc
intr-un mediu arian pur. 9in pcate, Citler a ineles greit misiunea care i-a fost trasat,
deviind foarte mult de la ea.
Aa cum spuneam mai devreme, agenda pleiadienilor este una a iubirii i a pcii.
;a cuprinde inclusiv domeniul educaiei. ,copul lor este s ne educe in spiritul
discernmantului personal, astfel incat s nu cdem in capcanele intinse de diferitele
organizaii secrete care incearc s controleze aceast planet. Pe scurt, consider contactele
mele cu pleiadienii ca un fenomen pozitiv, c"iar dac neobinuit, care nu poate fi contestat
sau ignorat.
Am studiat intensiv acest fenomen incepand de la varsta de IJ de ani, incercand
s-mi fac un punct de vedere cat mai obiectiv. Cea mai convingtoare dovad a faptului c
aceste contacte sunt obiective a venit in anul ())(.
Intr-o zi, am primit un telefon de la cineva care mi-a spus s m duc la Dardiner
2anor ,"opping 2all la ora >5// dup-amiaz. 2-am dus la mall i am intrat inuntru.
:otul prea in regul. In interior erau un numr de oameni care ii fceau cumprturile.
Cand am trecut de ua de la intrare, m-am simit de parc a fi trecut printr-un zid. 'uminile
s-au stins i oamenii au disprut. 2 simeam de parc a fi fcut un salt in timp. Am
incercat s-mi dau seama ce se intampl. 'a un moment dat, am intalnit un paznic de noapte
i l-am salutat. Ceasul arta ora .5// dimineaa.
Am vzut apoi un coridor luminat care mergea in direcie opus fa de ua de la
intrare. 2i-am adus aminte c atunci cand am primit telefonul, mi s-a spus s o iau pe acest
coridor. 'a captul lui am intalnit trei oameni care ar fi trebuit s fie contactele mele
pleiadiene. Ca s fiu sigur c nu visez, am scris un mesa! pe o foaie de "artie5 0Am fost aici
la ora .5// dimineaa1, pe care l-am aezat intr-un g"iveci cu flori, cu scopul de a verifica
26
mai tarziu dac eperiena a fost real sau nu. Amintirile noastre sunt uneori ineltoare.
Cert este c in acea noapte am avut un contact cu sursele mele pleiadiene.
A doua zi dimineaa, mi-am amintit o parte din aceste eperiene i m-am decis s
m intorc la mall pentru a incerca s recuperez bileelul pe care l-am lsat in g"iveciul cu
flori. Am intalnit acelai paznic cu care vorbisem noaptea trecut i am vorbit cu el. Li-a
adus aminte de mine i mi-a spus c in mod normal ar fi trebuit s m trag la rspundere
pentru c m plimbam prin mall dup ora inc"iderii, dar, dintr-un motiv sau altul, nu a fcut
acest lucru. %u-i putea eplica de ce. Am a!uns apoi la locul in care se afla g"iveciul i am
gsit in el bileelul lsat de mine. Acest lucru a constituit pentru mine o dovad dincolo de
orice indoial c am avut un contact paranormal, nu o "alucinaie. 9in punctul meu de
vedere, inand cont de toate eperienele prin care am trecut i pe care vi le-am povestit in
aceast carte, contactele cu pleiadienii au fost cat se poate de reale.
Capitolul #&
28trateretrii
9ei contactele mele cu etrateretrii s-au produs prin intermediul pleiadienilor,
asta nu inseamn c nu eist i alte creaturi care ne viziteaz planeta. Intr-adevr, eist
mai multe rase etraterestre care sunt interesate de planeta noastr. Informaiile pe care le
dein in legtur cu ele provin de la contactele mele cu pleiadienii, dar i din alte eperiene
personale, inclusiv din informaiile pe care le-am obinut cat timp am lucrat pentru industria
de aprare.
;ist tot felul de rase etraterestre, inclusiv unele foarte inferioare, incapabile s
construiasc nave spaiale, sau mcar o main. Pentru a putea construi ceva, o ras trebuie
s fie capabil de conceptualizare. Aceast calitate asigur evoluia ei pe un nivel superior
de contiin.
9e aceea, atunci cand vom discuta despre etrateretri, nu voi aborda subiectul
raselor inferioare de pe alte planete. Cei care ne intereseaz sunt etrateretrii capabili s
construiasc nave spaiale pentru a vizita pmantul i alte planete. Construirea unei nave
spaiale presupune o cunoatere de un nivel foarte inalt, pe care nu o poate deine decat o
ras inzestrat cu o funcie dinamic activ 4sau cuantic, dup cum o numesc unii8,
cunoscut in mod normal prin termenul de 0suflet1. -n suflet este o fiin care dispune de
aceast funcie i care este aruncat in continuumul spaio-temporal, unde este inzestrat cu
o contiin. Altfel spus, noi inine suntem fiine inzestrate cu aceast funcie dinamic
cuantic, fiind alctuii parial din "aos 4altfel spus, fiind parial imprevizibili8. In
terminologia computerelor, un suflet poate fi definit ca un program soft6are autonom, care
poate primi, trimite, prelucra i da natere la informaii. 9e aceea, noi depim ca nivel de
evoluie lumea plantelor i animalelor, care sunt programate eclusiv de ctre instinctul lor.
;trateretrii pe care ii vom studia in continuare sunt inzestrai cu o contiin i cu un
suflet, fiind capabili s deduc, s raioneze i s ii stabileasc propria programare.
:ipurile de etrateretri sunt foarte diferite, dar forma cea mai comun deriv din
mamifere sau din lumea animalelor. :oate acestea sunt fiine umane sau umanoide, nscute
candva din evoluia animalelor de pe planeta lor. ;i provin dintr-o lume asemntoare
pmantului, in sensul c presupune o faun i un mediu capabil s susin viaa animalelor.
Animalele de pe respectivele planete au multe similariti, dar i deosebiri. 9e pild, un
caine de pe o alt planet poate fi uor diferit de un caine de pe pmant, dar va avea in
esen acelai statut biologic. In afara mamiferelor, pe planetele respective eist, la fel ca
pe pmant, microbi, plante, insecte i reptile, bazate pe acelai ciclu al carbonului ca i viaa
de pe planeta noastr. 2otivul acestei asemnri este simplu5 carbonul, "idrogenul i
oigenul sunt elementele care interacioneaz cel mai uor intre ele. #binerea amoniacului
sau a nitrogenului se realizeaz in condiii mai dificile 4intrucat au molecule cu structuri
mai complee8 care nu predispun ctre apariia vieii. Aa se eplic de ce viaa pe pmant,
ca i viaa foarte multor specii de etrateretri, are la baz ciclul carbonului. ;ste o simpl
c"estiune de geometrie molecular.
9e aceea, cele mai comune forme umane de via etraterestr sunt cele pe
structur animal, la fel ca pe pmant. Pleiadienii fac ei inii parte din aceast categorie.
Codul lor genetic este similar cu cel al maimuelor. Drupul K sau Krundens"en(I, dup cum
am ineles c li se spune, este alctuit de asemenea din fiine umanoide. Aceti etrateretri
27
sunt complet c"ei, dar dac le pui o peruc pe cap, seamn destul de mult cu noi.
Altminteri, au o inlime comparabil cu a noastr, in timp ce pleiadienii sunt mult mai
inali. ;ist multe alte grupuri in galaia noastr cu o form uman. Printre ei se numr
inclusiv forme de via mai particulare, precum oamenii-pisic, oamenii-caini sau oameniiuri.
Cu toii intr in categoria mamiferelor, structura lor genetic nefiind foarte diferit de
cea a oamenilor.
In afara tipului mamalian(. mai eist cel reptilian i cel insectoid. 2a!oritatea
acestor forme de via sunt bipede i umanoide. -nele au mai multe brae sau picioare, dar
se pare c forma cea mai comun i mai eficient rmane cea cu dou brae, dou picioare
i un tors. Pare s fie o c"estiune de pragmatism al evoluiei. 9esigur, din cand in cand apar
i mutaii.
:ipul cel mai comun de fiin reptilian arat ca o incruciare intre un aligator i
un om. ;ist un episod din 5tar #rek care prezint destul de inspirat acest tip, sub forma
unei creaturi pe nume Dorn, care s-a luptat cu cpitanul Kir3 la insistena unui grup de
fiine numite metroni. 2etronii nu apar decat la sfaritul filmului i seamn destul de mult
cu pleiadienii, cu ecepia faptului c sunt mai scunzi. CollG6ood-ul a avut intotdeauna o
capacitate de neegalat de a intra in subcontientul colectiv, etrgand din el diferite
ar"etipuri autentice. Acesta este doar un eemplu in acest sens. &eptilienii de tipul lui Dorn
sunt destul de frecvent intalnii in galaia noastr, dei nu toi au raturi atat de "idoase. 9e
regul, sunt leni, dar puternici, i nu se ineleg deloc bine cu rasele umane 4de felul
pleiadienilor8. Au capaciti psi"ice remarcabile i ii pot "ipnotiza pe oameni pur i simplu
uitandu-se la ei.
(I Acest nume a fost receptat in stare de mediumitate de 9uncan Cameron.
(. Asociat cu mamiferele.
In afara mamalienilor i a reptilienilor, forma de via cea mai comun din univers
este cea a insectoizilor. Cei mai des intalnii sunt etrateretrii cenuii 4sau micii cenuii8,
care reprezint un fel de incruciare intre o insect i o ras reptilian. ;i pstreaz
trsturile faciale ale reptilienilor, dar au sc"elete eterioare, nu interioare 4cunoscute
uneori i sub numele de eo-sc"elete8. &eptilienii i mamalienii au un sc"elet interior.
;ist o celebr caset video care prezint un fel de fiin cenuie murind. Creatura se
zbate, micandu-se etrem de rapid. 9ac incetineti micarea cadrelor video, constai c ea
se mic intr-un interval de (X./ dintr-o secund. %ici mamalienii i nici reptilienii nu se
pot mica atat de rapid, dar insectoizii pot. 2icii cenuii au i ei puterile "ipnotice ale
reptilienilor, dar de multe ori sunt sub!ugai de acetia.
2icii cenuii nu sunt singura ras insectoid, dar sunt de departe cei mai populari
in literatura #$%. 2ai eist o specie de etrateretri care seamn cu clugriele
4insectele8 noastre, cu singura diferen c au o inlime de circa doi metri. ,unt o ras
foarte iubitoare, inclinat ctre vindecare, i nu au deloc virtui rzboinice.
Alte tipuri de etrateretri includ umanoizii inaripai sau oamenii-psri. Acetia se
incadreaz in categoria reptilienilor, psrile fiind ele insele considerate reptiliene din punct
de vedere zoologic, dei au sangele cald. Bormele cele mai inteligente de via reptilian au
sangele cald, spre deosebire de cele cu sange rece, care sunt mai puin avansate. 2ai eist
i o a patra categorie de etrateretri despre care s-a vorbit. ;ste vorba de nite plante
inteligente, care o structur pe baz de celuloz. Personal, nu am auzit niciodat despre
asemenea forme de via, dar posibilitatea rmane.
;ist apoi fiinele non-fizice, alctuite din inteligen pur, despre care am vorbit
atunci cand am descris viaa in Pleiade. Acestea conduc destinele planetelor respective i
promoveaz contiina de grup care se etinde in intreaga cultur pleiadian. &eptilienii i
alte forme avansate de via au la randul lor o contiin de grup. Aceast facultate pare s
fie o etap a dezvoltrii evoluioniste care unete intreaga 0bio-reea1 a unei rase.
;trateretrii la care am fcut referire mai sus nu sunt singurii care eist in
univers. ,unt ins singurii despre care dein informaii, i oricum, reprezint tipurile
eseniale de via din galaie. =om vorbi in continuare despre felul in care au colonizat
aceste rase pmantul.
Capitolul #)
Coloni.area
28
9in cate mi s-a spus, primii care au aplicat ingineria genetic pe pmant,
transformand maimuele in oameni i creand prima ras uman de pe planeta noastr, au
fost pleiadienii. #amenii sunt atat de apropiai din punct de vedere genetic de pleiadieni
incat se pot incrucia fr probleme cu acetia. 9e fapt, suntem atat de inrudii cu ei incat
putem trage concluzia c intreaga umanitate de astzi este urmaa lor. Pe pmant au venit
apoi i alte rase, care au continuat s aduc sc"imbri sistemului genetic al omului, astfel
incat acesta s se apropie de propria lor structur genetic.
&asa caucazian sau arian a fost prima ras creat de contiina pleiadian.
9espre rasa oriental se crede c reprezint o modificare genetic a pleiadienilor fcut de
micii cenuii 4cei insectoizi8. Acest lucru ar eplica de ce orientalii au oc"ii oblici i o
mentalitate asemntoare albinelor lucrtoare. Aceast informaie nu reprezint decat o
supoziie fcut in urma anumitor sugestii provenite de la diferite surse i nu este menit s
ofenseze pe nimeni.
-rmtoarea ras care a aprut pe pmant a fost Abernac"e. Aceti etrateretri
provin de pe planeta 2ardu3, citat de ,itc"in in > dousprezecea planet. ,e presupune c
erau o ras alb, dar au creat genetic rasa neagr. 'a origini, aceast ras era cunoscut sub
numele de nubieni i au fost considerai nativi ai acestei planete. ,tructura lor genetic a
fost incruciat cu cea a pleiadienilor, obinandu-se astfel rasa neagr pe care o cunoatem
astzi. 2ardu3 mai este cunoscut i sub numele de !emesis sau ?ete noir, care inseamn
?estia !ea*r in limba francez.
&eptilienii de pe #rion au fcut i ei modificri genetice asupra rasei pleiadiene,
creand astfel rasa semitic. :oate acestea eplic de ce rasa arian este numit uneori i rasa
conductoare. :eoria afirm c ea reprezint ar"etipul uman primordial care a fost creat pe
pmant.
Pe lang rasele de mai sus, mai eist i cea a nativilor americani 4pieile roii8.
9ei ma!oritatea legendelor lor indic faptul c provin la randul lor din Pleiade, aceast
variant nu este intru totul corect. Identificarea lor cu pleiadienii provine din influena
cultural a Atlantidei, care a fost o colonie pleiadian i puterea conductoare cea mai
recent din istoria lor. ,e crede c nativii americani deriv dintr-o fiin care prezenta o
infiare uman, dar avea prul i barba roii, provenit din galaia Andromeda.
9ac amestecm intre ele toate cele patru rase amintite mai sus, obinem rasa
maronie, care poate fi considerat un amestec de caucazieni, negri i orientali, intr-o
combinaie oarecare.
Insist asupra faptului c eu nu afirm c o ras sau alta este mai mult sau mai puin
inteligent decat celelalte. :ot ce am dorit a fost s demonstrez felul in care au intervenit
diferitele rase etraterestre asupra umanitii, dand astfel natere diferitelor rase umane i
amestecului cultural care eist la ora actual pe pmant.
Cartea @1eile lui 6no1, semnat de F.F. Curta3, afirm c umanitatea de pe planeta
noastr ii trage rdcinile de la elo"im-i, care au provenit din constelaiile #rion i Pleiade.
9up prerea mea, aceast afirmaie este corect, cci marea ma!oritate a interferenelor in
istoria noastr au venit din aceast zon.
Aceasta a fost, pe scurt, maniera in care a fost colonizat pmantul. =om eamina in
continuare motivaiile i orientrile diferitelor grupe de etrateretri.
Capitolul #+
Con0edera/iile de e8trateretri
In galaia noastr eist trei grupe sau confederaii. :ermenii pe care ii voi folosi
pentru a le descrie au fost receptai in stare de mediumitate de ctre 9uncan Cameron i
provin de la sursa de informaii a acestuia. Aceste grupuri sunt5 %everonii, Confederaia
Dalactic i 'everonii.
Drupul neveronilor este doar un alt nume pentru Confederaia Pleiadelor, pe care
am descris-o de!a pe larg. Considerai de muli i 0grupul etrateretrilor buni1, ei triesc
sub incidena legii neamestecului in treburile interne ale altora.
Confederaia Dalactic este un organism similar %aiunilor -nite de pe planeta
noastr. ;a este alctuit din numeroase grupuri care s-au unit i au format o confederaie
de planete. ,unt un grup estul de neutru, care triete sub incidena aceleiai legi a
neinterveniei derivat din Confederaia Pleiadelor sau a neveronilor, dar aplicat mai puin
29
sever ca in cazul acestora. In timp ce Confederaia Dalactic are un anumit cod care le
permite s intervin pentru a pstra ec"ilibrul sau pentru a salva pe cineva dintre ai lor,
codul neamestecului in treburile interne ale altora pe care il aplic pleiadienii este
necondiionat. C"iar dac risc s piard o nav pe aceast planet, pleiadienilor le este
interzis s ii aplice te"nologia mai avansat pentru a le face ru oamenilor i a-i salva
astfel semenii. Prefer mai degrab s trimit pe cineva s distrug nava, pentru a nu o lsa
astfel pe mainile noastre.
Cel de-al treilea grup este cel al leveronilor. 9uncan a receptat un cuvant mult mai
lung i mai complicat, dar eu prefer s aplic aceast simplificare fonetic, spunandu-le
'everoni. Cuvantul 0leviatan1 4legat etimologic de cuvantul 0arpe18 deriv de la acest grup
al leveronilor. ;i reprezint ar"etipul diavolului sau al unor fiine etrem de malefice, latura
negativ a universului. ,unt oricand dispui s calce peste cadavre pentru a obine ceea ce
doresc i cultiv principiul potrivit cruia scopul scuz mi!loacele. Aliana leveronilor este
alctuit din reptilieni i cenuii, iar liderul lor provine de pe planeta 9raco, care ii are
orbita in !urul lui 9raco 2a!or din constelaia #rion. 9in acest motiv, leveronii mai sunt
numii uneori i Aliana #rion.
;ist i un grup de pleiadieni care au strans legturile cu aliana #rion. ,unt
rebeli fugii din Pleiade, dar care ii prote!eaz cu strictee semenii 4pleiadieni8. 9e fapt,
eist trei grupuri de pleiadieni. Primii sunt arienii 4de la care provine i termenul nostru, cu
conotaii similare8. Acetia sunt ganditori, filozofi i vistori. -nii dintre ei refuz s lupte,
indiferent de circumstane. Al doilea grup de pleiadieni, cei de pe Alderon, sunt cei care
acioneaz. Dandesc la fel de pozitiv ca i primii, dar sunt mult mai pragmatici. %umele lor
apar inclusiv in filmul /z0oiul 5telelor. ,unt situai cumva la mi!loc, intre filozofii arieni i
rzboinicii din cea de-a treia categorie, care provin de pe Aldebaran. Celor din urm li se
mai spune i pleiadienii negativi. ;i sunt cei care l-au contactat pe Citler, dandu-i sarcina de
a-i prote!a pe arieni. ;rau convini c ii prote!eaz in acest fel fraiiH de altfel, sunt vestii
prin maniera etremist in care acioneaz uneori. 9ei aldebaranii sunt tot pleiadieni, ei se
apropie cel mai mult de grupul #rion. %u respect cu strictee codul neinterveniei al
celorlali pleiadieni i sunt oricand dispui s vin pe aceast planet pentru a-i salva un
seamn pleiadian din mainile unuia din celelalte dou grupuri.
%u cunosc eact structura draconienilor, dar tiu c eist cel puin trei grupuri
diferite. -nii dintre ei par s fie de-a dreptul umani. %u toi sunt reptilieni sau insectoizi ca
infiare.
9ate fiind interesele lor divergente, este evident c universul in care trim nu este
lipsit de conflicte. Pe de o parte, eist Aliana Pleiadian, care ar dori ca nimeni s nu
intervin asupra vieii altora. ;ist apoi Confederaia Dalactic, care accept o interferen
condiionat. In sfarit, mai eist i leveronii sau cei de pe #rion, care nu ii doresc altceva
decat s interfereze. ,perana lor este s transforme pmantul intr-o ane a Imperiului
9raconian. Acest conflict conduce la o adevrat btlie pentru pmant, care se transmite
intr-o manier subtil in intreaga estur cultural a societii noastre. &zboiul se refer
inclusiv la aerul pe care-l respirm, la "rana pe care o consumm, la mainile pe care le
conducem, la banii pe care ii folosim, la muzica pe care o ascultm, la politicienii pe care ii
votm, etc.
In sintez, viaa de pe pmant nu este lsat s evolueze la voia ei. :oat lumea se
amestec i interfereaz. Biecare grup incearc s catige controlul asupra celorlalte, iar unii
dintre ei nu se sfiesc s foloseasc mi!loace brutale pentru a-i atinge scopurile. A!ungem
astfel la una din cele mai sinistre modaliti de sub!ugare a populaiei de pe pmant5 rpirile
i implanturile.
Capitolul #,
9pirile
2a!oritatea rpirilor pot fi clasificate in dou grupe5 rpiri ale etrateretrilor i
rpiri ale guvernului. Atunci cand spun 0guvern1, nu m refer la oficialii alei de faad, ci
la acei Iluminai care alctuiesc o societate secret i misterioas, care conduce cu adevrat
societatea, folosindu-se in acest scop de toate instituiile statului. Acest grup s-a infiltrat la
toate nivelele societii, aplicand mi!loace de control al minii dintre cele mai ab!ecte, dar se
concentreaz indeosebi asupra unor centre de putere, cum sunt5 armata, marile corporaii i
30
toate celelalte sfere de influen, inclusiv guvernul.
;ste interesant de remarcat c pe la mi!locul anilor )/, foarte multe programe de
televiziune au vorbit de fenomenul rpirilor de ctre etrateretri. Ai fi zis c 0adevrul1
incepe s ias la suprafa. In realitate, etrateretrii au fost folosii in acest caz ca paravan,
cci guvernul are propria sa agend a rpirilor, dar ar prefera ca aceasta s rman secret,
punand-o in intregime pe seama strinilor venii din spaiul cosmic. Larada merge c"iar mai
departe. Boarte muli oameni care ii amintesc sub "ipnoz c au fost rpii, pun acest lucru
pe seama etrateretrilor, c"iar dac au fost rpii de guvern. In realitate, in mintea lor au
fost implantate amintiri superficiale, care se suprapun peste cele profunde, pentru a fi
convini c au fost rpii de etrateretri, i nu de guvern. Pentru guvernani este foarte
convenabil s dea vina pentru toate rpirile pe etrateretri. Potrivit anumitor estimri,
guvernul este responsabil pentru ma!oritatea rpirilor, in timp ce micii cenuii nu sunt
responsabili decat pentru I/-./T dintre acestea.
In grupa rpirilor fcute de etrateretri, avem trei categorii5 rpiri fizice, astrale i
prin inducie. &pirile fizice se refer la rpirile in corpul fizic ale celor in cauz, care sunt
aezai apoi pe mese, unde li se fac anumite operaii. &pirile astrale se refer la rpirea
sufletului in afara corpului fizic i la manipularea lui prin mi!loace electronice sau altele,
mai subtile. Induciile se refer la ptrunderea astral in sufletul altei persoane i eecutarea
anumitor operaii la acest nivel, prin inclcarea liberului arbitru al celui in cauz. Acest gen
de manipulri sunt cele mai greu de recunoscut.
2uli dintre cei care au fost supui acestor rpiri afirm c au trecut literalmente
prin pereii casei lor, fiind trai afar de o for misterioas. ;ste vorba de un procedeu de
inducie fizic, etrateretrii avand te"nologia capabil s reduc masa corporal la zero,
astfel incat s poi fi tras printr-un zid. ;ste posibil i fenomenul astral, dar cercetrile pe
care le-am fcut m fac s cred c ma!oritatea acestor rpiri sunt fizice.
&pirile fizice includ de regul etracia anumitor mostre seuale. 9e la femei este
luat un ovul, iar de la brbai sunt prelevate celule spermatice. ;ist i cazuri in care s-au
fcut biopsii ale testiculelor sau ovarelor. In asemenea cazuri, ei taie pielea din spatele
scrotului i scot testiculele din scule. :ubul care le susine este suficient de lung pentru a
permite acest lucru. 9up ce am auzit asemenea rapoarte, am intrebat un medic, care mi-a
spus c tubul care susine testiculele in interiorul scrotului are o lungime de circa (. metri(>.
Celulele spermatice sunt stocate in tubul care face legtura intre testicule i glanda prostat.
9ei acest gen de rapoarte sunt obinute de regul prin regresie "ipnotic, ele nu sunt deloc
imposibile din punct de vedere biologic. -n lucru este cert5 in toate aceste cazuri
etrateretrii prelev probe genetice ale aparatului reproductiv.
;ist i operaii in urma crora se prelev mostre din cptueala stomacului, atat
de la brbai cat i de la femei. In aceste cazuri, in ombilicul persoanei este introdus un ac
mare, cu a!utorul cruia se prelev biopsia. 9ac etrateretrii dein te"nologia producerii
celulelor-mam(J, ei ar putea c"iar clona corpul respectiv. Aceste celule stem conin intregul
A9% al persoanei, in forma sa primordial. Deneticienii au inceput s-i dea seama c
atunci cand se difereniaz in celule secundare, A9%-ul celulelor primare se sc"imb.
Aceste celule primare (stem) se gsesc de regul la nivelul stomacului, gurii, regiunii anale,
i al altor poriuni ale corpului aflate in contact cu mediul eterior. Celulele din gonade
4testicule sau ovare8 fac i ele parte din aceast categorie. ;le conin intregul cod genetic al
organismului. :oate aceste lucruri sugereaz c rpirile fizice efectuate de etrateretri au
drept scop realizarea anumitor cercetri genetice.
Boarte multe persoane rpite au depus mrturie c au vzut copii pe !umtate
umani, pe !umtate etrateretri. %u cred c mai eist nici o indoial c cineva incearc s
incrucieze genetica etraterestr cu cea uman. -n eventual motiv ar putea fi acela c rasa
etraterestr este foarte btran i muribund. %u este eclus ca, in timp, genetica lor s se
fi 0atrofiat1 sau s se fi deteriorat, determinandu-i s incerce s ii recatige tinereea
genetic printr-o incruciare cu rasa noastr. ;ste ca i cum ar incerca s repare stricciunile
(> Acest gen de operaie ar putea eplica i scrotul imens al lui von %eumann, despre care am vorbit intr-un
capitol anterior.
(J Cunoscute sub denumirea de celule stem 4celule nedifereniate8.
produse cu a!utorul genelor noastre. :oate aceste fapte sugereaz c etrateretrii care le
31
comit au o baz genetic comun cu a noastr.
2ulte femei rpite ii amintesc c au intreinut raporturi seuale cu un
etraterestru de se masculin. In aceste cazuri, etrateretrii las ftul s se dezvolte timp de
dou luni 4unii oameni vorbesc de trei luni8, dup care femeia este rpit din nou i ftul
este etras. 9e regul, femeile descoper c au rmas gravide, dar nu tiu cum. 9ou luni
mai tarziu, sarcina dispare. Asemenea rapoarte sunt foarte frecvente i provin de la femei
din toate regiunile rii.
In astfel de cazuri eist cel puin dou posibiliti. -na se refer la o fertilizare
propriu-zis, cu a!utorul unui etraterestru de se masculin, la fel ca in cazul menionat mai
sus, iar cealalt alternativ se refer la o insmanare artificial a mostrei prelevate de la
femeia rpit, folosindu-se A9% etraterestru, dup care mostra este implantat la loc in
trupul femeii, unde este lsat timp de dou luni. In final, femeia este rpit din nou, iar
ftul este etras, fiind suficient de dezvoltat pentru a putea fi incubat in continuare. Aceast
posibilitate este susinut de numeroase rapoarte care descriu fiine pe !umtate oameni i
pe !umtate alte forme de via, cum ar fi plante, reptile, etc.
Prelevarea mostrelor genetice i incruciarea lor nu reprezint singurul scop al
rpirilor fizice. ;trateretrii eecut i implanturi. -neori, acestea se reduc la implantarea
unui receptorXtransmitor 4un aparat care permite deopotriv transmiterea i recepia de
informaii8. Acest aparat este acordat pe o anumit frecven i programat s recunoasc un
anumit cod. Cand codul este transmis, el declaneaz o transmisie care le permite
etrateretrilor s il localizeze pe cel in cauz oriunde s-ar afla, pentru a-l putea rpi din
nou. Acest sistem este necesar, de pild, in cazul femeilor crora li se implanteaz un ft
care trebuie etras dou luni mai tarziu. 9ac prelev mostre genetice de la brbai,
procedeaz la fel.
In cazul rpirilor unor brbai, mostrele de sperm sunt prelevate cu regularitate,
nu doar o singur dat. Cunosc cazul unui brbat care a fcut terapie pentru a nu mai putea
fi rpitH a reuit acest lucru, dar s-a imbolnvit din cauza ecesului de sperm. ;ra atat de
obinuit cu golirea tubului seminal dintre testicule i prostat de ctre etrateretri incat nu
s-a masturbat niciodat. 9up incetarea rpirilor, celulele spermatice s-au acumulat in
cantiti atat de mari incat au sfarit prin a putrezi, infectand intregul scrot. 2edicul care i-a
pus acest diagnostic i-a recomandat s ii goleasc din cand in cand tubul seminal.
2a!oritatea rpirilor fizice sunt eecutate cu scopul eaminrilor genetice i al
efecturii de implanturi. Intre acestea din urm se numr i programrile i condiionrile
de tot felul. Implanturile sunt realizate pe cale c"irurgical. 9e regul, in urma lor nu rman
cicatrice mari, ci unele foarte subtile, care nu ii permit s-i dai seama despre ce este vorba
dac nu tii eact ce caui. Adeseori, ridurile sunt folosite pentru a masca aceste cicatrice.
'a fel, semnele din natere de pe corp. In unele cazuri, o linie foarte fin poate fi vzut dea
lungul irei spinrii sau in apropiere de organele seuale.
2a!oritatea rpirilor fizice sunt eecutate de etrateretrii cenuii sau de 0guvern1.
Duvernul realizeaz el insui tot felul de cercetri medicale clandestine cu a!utorul celor
rpii, dand apoi vina pe etrateretri. ;u nu afirm c etrateretrii sunt buni sau ri, dar
planurile lor sunt destul de tulburtoare, dei nici pe departe atat de inspimanttoare ca
cele ale guvernanilor notri.
9ei guvernul prelev tot felul de mostre de sange i altele, cercetrile genetice nu
reprezint in mod tradiional principala sa zon de interes. 2ai presus de orice, guvernanii
sunt interesai de metodele de control care presupun condiionarea mental i implantarea a
tot felul de c"ipuri in corp.
9ac supui o persoan care a fost rpit unei edine de "ipnoz, primele amintiri
care ii apar sunt cele legate de etrateretri. Acestea sunt amintirile superficiale de care am
vorbit mai sus. 9ac o conduci ins din ce in ce mai profund in interiorul subcontientului,
etrateretrii se transform brusc in oameni, purtand de regul uniforme militare. Procesul
invers, potrivit cruia etrateretrii ar implanta asemenea amintiri in subcontientul profund
al celor rpii, este improbabil, cci nu ar avea nici o !ustificare logic. 9ac ar dori s
credem c rpirile sunt eecutate de militari, ar aeza aceste amintiri in partea superficial a
subcontientului, i nu in partea profund.
;ist dou nivele te"nologice folosite pentru realizarea rpirilor fizice. 9e multe
32
ori, etrateretrii ii rpesc pur i simplu pe cei in cauz din mainile lor. 9e regul, ii poi
da seama c ai fost rpit pentru c la intoarcere te trezeti intr-un alt loc i trebuie s-i caui
maina. In astfel de cazuri se folosete o te"nologie de teleportare a oamenilor pe nava
spaial sau inapoi, de pe aceasta. Atat timp cat cltoresc pan la destinaie, ei simt c
plutesc prin aer, pan cand se opresc. Cea de-a doua te"nologie este folosit de guvern.
9ac in casa celui care urmeaz s fie rpit se mai afl i alte persoane, acestea sunt aduse
in stare de incontien. 'a fel procedeaz i etrateretrii cu cei pe care nu-i doresc, dar de
cele mai multe ori astfel de cazuri au de-a face cu guvernul.
;ist numeroase programe in derulare care intr sub incidena 0rpirilor
guvernamentale1. -nul dintre cele mai importante se refer la rpirile copiilor pentru a fi
programai i integrai intr-un fel de armat super-secret. ,copul este ca aceasta s fie
activat in cazul declanrii unui eventual "aos naional. Copiii sunt programai s rspund
la apelul puterii din momentul respectiv, care se sc"imb doar in aparen, elul ei fiind
intotdeauna acelai5 puterea absolut.
Aceast programare fizic eecutat de guvern este realizat printr-un sistem de
electro-ocuri similar mainriilor folosite in azilurile de nebuni. -na dintre cele mai
eficiente te"nici folosite stimuleaz electric o stare de ecitaie seual pan la limita
suportabilitii. Cand subiectul este ecitat la maim 4c"iar inainte de e!aculare in cazul
brbailor i c"iar inainte de orgasm in cel al femeilor8, agenii suspend aceast stare, astfel
incat subiectul s rman in ea pe o perioad nedeterminat. In aceast stare, mintea sa
devine desc"is, acceptand orice, de pild, un bloca! de memorie. Aceast te"nologie a fost
atat de mult perfecionat incat orice agent o poate pune in aplicare. Locurile electrice sunt
operate printr-un program de calculator, pus pe o disc"et i care poate fi rulat de pe orice
computer portabil. ,ingurul lucru de care mai are nevoie agentul este o diagram care s-i
spun cand trebuie activat subiectul.
Primul lucru pe care il face el este s ii atrag victima, intr-un fel sau altul, dup
care o conecteaz la computer i ruleaz programul de pe disc"et. In mintea subiectului
pot fi inserate astfel bloca!e succesive de memorie, care ascund diferite amintiri. 9e
asemenea, pot fi implantate ganduri in diferite seciuni ale minii. 9e fiecare dat cand
subiectul va intra intr-o stare de ecitaie seual, gandul respectiv va fi activat. Aceti
oameni sunt de regul programai s intrein cat mai des relaii seuale, pentru a menine
astfel implantul activ.
,ubiecii programai pot inclusiv s transmit informaiile care le-au fost inoculate
atunci cand se afl intr-o stare de ecitaie seual. ;tazul seual este o stare magnetic i
"ipnotic, fiind folosit in multe ritualuri de magie. Aflat intr-o asemenea stare, subiectul ii
poate transmite partenerului informaiile pe care a fost programat s i le transmit. ;l poate
fi c"iar determinat s ii controleze actul seual pan la momentul in care trebuie s
transmit informaia dorit, fr a-i da seama ce se intampl. In momentul orgasmului are
loc o fuziune a minilor celor doi parteneri. -nii tineri sunt astfel programai incat pot trezi
in anumite femei o dorin uria, aproape miraculoas. 9ac programatorii doresc
rspandirea in mas a unui anumit program, ei apeleaz la aceti tineri, care rspandesc
pretutindeni smana care le-a fost inoculat. # idee sau un program pot fi astfel inserate in
societate intr-o manier cat se poate de simpl. Programul poate fi banal, de genul5
0Cumprai detergentul A<C1 sau 0=otai-l pe politicianul cutare1, dar poate fi i mult mai
comple. -nii brbai sunt programai astfel incat s intrein c"iar mai multe contacte
seuale pe zi, cu mai multe femei. ;i devin un fel de incubi(+, cu un efect devastator asupra
femeilor. 9up estimrile mele, circa (/T din populaia sub ./ de ani a fost de!a
programat in aceast manier.
Procesul de condiionare este legat de cel de programare, dar se realizeaz intr-o
manier diferit. Procedura cea mai obinuit implic tot electro-ocurile. 9oi electrozi sunt
conectai la creierul subiectului, cruia i se arat apoi o poz. , spunem c se dorete ca
oamenii s il urasc pe preedintele rii. In acest caz, agenii vor pune poza preedintelui in
faa subiectului, dup care ii vor aplica ocuri electrice. 9up o vreme, acesta va a!unge s
reacioneze agresiv ori de cate ori va vedea poza preedintelui in faa oc"ilor. =a intra in
panic i va simi o stare de ur fa de preedinte.
Condiionarea mai este folosit i pentru controlul comportamentului oamenilor.
33
, spunem c cineva are un anumit tip de comportament, care nu convine anumitor factori
de decizie. Persoana este rpit i i se provoac rspunsul comportamental care trebuie
0vindecat1, dup care i se induce o stare de oc c"iar in acel moment. In timp, ea va a!unge
s fac tot ce ii st in puteri 4la nivel subcontient8 pentru a evita acel rspuns
comportamental. ;ist i alte circumstane, mai complee, care pot fi provocate, dar de
regul acestea sunt principiile de baz ale condiionrii.
;trateretrii nu au de ce s practice asemenea metode de condiionare. 9e fapt,
nici nu am auzit vreodat de un caz real de rpire svarit de etrateretri in care s se fi
folosit ocuri electrice. Acetia nu sunt nici pe departe atat de empirici. 9ac doresc s
influeneze mintea cuiva, dispun de te"nici mai sofisticate, precum inducia astral.
Programarea astral se realizeaz prin rpirea sufletului 4fiina astral, acea esen
a omului, care nu este de natur fizic8 din corpul fizic. #rice om ii prsete noaptea
corpul fizic, cltorind in spaiul astral. -nii sunt mai contieni de acest proces, alii mai
puin. ;ist o te"nic ocult strvec"e ce permite contientizarea viselor i care a devenit
vestit in zilele noastre sub numele de visare lucid. Adevratele cltorii astrale se produc
atunci cand omul ii poate prsi in mod contient corpul fizic, cltorind prin mediul astral
i eperimentand situaii obiective la acest nivel. -nii oameni a!ung la o cristalizare atat de
puternic a corpului lor astral incat pot aprea c"iar in form fizic. Aa eplic unii
invierea lui C"ristos. Cel care ii dezvolt suficient de puternic aceast facultate poate
aprea simultan in mai multe locuri, realizand sarcini diferite in acelai timp.
;trateretrii au capacitatea de a rpi oamenii nu doar in corpul lor fizic, ci i in
corpul astral, ducandu-i pe nava lor. &pirile astrale sunt de natur energetic. -neori,
etrateretrii nu doresc altceva decat simple mostre de energie uman, eventual pentru a citi
modificarea nivelului energetic al corpului de la ultima rpire. Alteori, ei doresc s ii
programeze pe oameni pentru ca acetia s spun i s fac ce doresc ei. Programarea
astral este foarte eficient i este practicat tot timpul. 9e pild, era folosit foarte frecvent
la 2ontau3.
&pirile astrale pot fi uor confundate cu cele fizice, cci nu eist diferene prea
mari intre ele. In ambele cazuri, corpul celui rpit plutete ctre etrateretri 4fie c este
vorba de cel astral, fie de cel fizic, a crui mas a fost redus la zero8. In cazul in care dorii
s aflai dac vi s-au fcut operaii pe corpul fizic, trebuie s cutai urme de cicatrice.
9urerea nu reprezint o dovad in sine, cci ea poate fi provocat inclusiv astral.
Duvernul deine i el te"nologia rpirilor astrale, dar nu aceasta reprezint metoda
sa obinuit de operare. ;ist un detaament Psi de ageni guvernamentali capabili s
etrag fiina astral din cea fizic. #peratorii lor pot intra in mintea celui rpit, tergandu-i
memoria sau implantand in ea ceea ce doresc acetia. 'a fel ca in cazul etrateretrilor, ei
pot face din cand in cand lecturi mentale ale celor in cauz, fr ca acetia s tie. ;ist
oameni care sunt spioni fr s realizeze acest lucru. %oaptea, ei sunt rpii, li se citete
(+ Incub5 entitate subtil, care trezete prin posesiune o dorin seual nesioas 4cu energia creia se
"rnete8.
mintea i datele pe care le dein sunt inregistrate. 9ac doresc, agenii pot rpi inclusiv fizic
persoana respectiv, fcand ceea ce doresc cu ea. =om discuta ceva mai tarziu despre
anumite implanturi care fac acelai lucru, dar acestea nu sunt capabile s interog"eze
memoria subiectului. :ot ce pot face ele este s transmit datele culese de simurile
acestuia.
;ist cazuri in care etrateretrii i guvernul lucreaz impreun. ,e pare c eist
un fel de tratat intre guvernul american i cenuiii din &igel. Duvernul nu scap nici o
ocazie s nege acest lucru.
In afara rpirilor fizice i astrale, mai eist i o a treia categorie, cea a induciilor.
Acestea permit ptrunderea in corpul nefizic 4psi"o-mental8 pentru a face lecturi de date i
programri. Procedeul difer de cel al rpirilor astrale intr-un singur punct5 in loc s te duc
pe tine la ei, vin ei la tine. ,e pare c acest procedeu este practicat de un grup de
etrateretri mai avansat decat cel al cenuiilor 4probabil reptilienii8. Acetia ptrund in
corpul fizic al oamenilor 4fiind ei inii in corpul astral8 atunci cand acetia se afl intr-o
stare vulnerabil 4de receptivitate8. Aici, ei coabiteaz cu gazda 4fiina astral a omului in
care ptrund8 i fac diferite operaii. # inducie poate dura cateva secunde, cateva ore sau
34
c"iar cateva luni. ,copul ei este similar celui al rpirilor fizice sau astrale. 9in cate am
aflat, guvernul nostru nu a reuit s practice acest procedeu.
-nii oameni confund inducia cu fenomenul de posesiune. 9e aceea, doresc s
clarific acest aspect. Posesiunea se refer la intrarea unui spirit in corpul unui om, preluand
in totalitate controlul asupra acestuia. 9e multe ori, acest lucru se produce dup o traum.
, spunem c cineva se sperie foarte tare cu o anumit ocazie, prsindu-i corpul fizic.
9ac acesta din urm este inc operabil, o alt fiin poate intra in el, luandu-l in posesiune,
c"iar dac a fost mort din punct de vedere clinic o anumit perioad de timp. In anumite
cazuri, preluarea corpului este provocat direct de spiritul care dorete acest lucru 4care
sperie intenionat gazda, pentru a o determina s plece8.
Asemenea fenomene se produc i in alte cazuri. , spunem c unc"iul Cector l-a
abuzat seual pe micuul Fo"nnG atunci cand acesta avea doar apte ani. Fo"nnG se sperie
atat de tare incat se decide s plece, ca s nu fie nevoit s suporte eperiena. Inainte ca
unc"iul Cector s-i dea seama c Fo"nnG a murit, o alt fiin vine i ii preia trupul.
Prinii copilului observ apoi o sc"imbare dramatic in personalitatea acestuia. 2ai tarziu,
ei afl c unc"iul Cector l-a molestat i pun sc"imbarea pe seama acestui abuz. In acest fel,
ei nu-i dau seama nici o clip c Fo"nnG nu mai este Fo"nnG, devenind intre timp <illG. ;l
inva s rspund rapid la numele de Fo"nnG i viaa sa merge mai departe.
# preluare cu fora este cu totul altceva. ;a se produce atunci cand o fiin silete
forat proprietarul unui corp s ias afar din acesta, lsand astfel cale liber pentru intrarea
unei alte fiine 4eventual ea insi8.
9ei eist i alte scenarii posibile, acestea sunt cele mai frecvent folosite de ctre
etrateretri i de ctre agenii guvernamentali. Am scris destul de mult pe marginea acestui
subiect in celelalte cri ale mele din seria Proiectului 2ontau3.
Capitolul #-
A/i 0ost rpit vreodat:
9up citirea capitolului precedent, imi imaginez c muli cititori vor dori s tie
dac au fost vreodat rpii, i dac da, ce este de fcut.
2uli oameni care au fost rpii au a!uns s fie siguri de acest lucru. Alii au trit
tot felul de eperiene subiective, dar nu tiu sigur ce s-a intamplat sau ar dori s obin o
confirmare c aceste lucruri c"iar li s-au intamplat. 2uli ar dori s tie cum le pot spune
celor din !ur c au fost rpii.
&ecunoaterea unei rpiri sau a contactului cu etrateretrii se produce la inceput
in vis. ,e intampl frecvent ca bloca!ele de memorie implantate s se erodeze cu timpul,
amintirile ieind la suprafa in starea de vis. -rmtorul nivel este aducerea aminte in stare
de veg"e a rpirii. #mul a!unge s !ure c a fost luat la bordul unui #$%, unde i s-au fcut
tot felul de operaii. 9ac aprofundeaz introspecia, el poate descoperi in final c
etrateretrii nu erau decat o acoperire pentru o rpire uman, care s-a petrecut in partea din
spate a unui camion sau intr-un alt loc obinuit.
Printre indiciile c ai fost rpit se numr5 pierderile de memorie, imposibilitatea
de a-i aduce aminte ce ai fcut intr-un anumit interval de timp, iuitul prelungit i persistent
in urec"i, trezirea ineplicabil in timpul nopii i apariia subit a unor capaciti psi"ice
imposibil de eplicat.
2uli oameni doresc s investig"eze ce s-a petrecut. -nii dintre ei apeleaz la un
"ipnotizator, cerandu-i s fie regresai in perioada de timp pe care nu i-o pot eplica.
;ist diferite te"nici de regresie, i fiecare ar dori s afle care este cea mai confortabil
pentru el. ,e pot face de-programri, dar de cele mai multe ori simpla regresie prin "ipnoz
de pe un nivel de contiin pe altul este suficient. 9in pcate, te"nicile obinuite de
"ipnoz nu reuesc s ptrund mai departe de primele dou straturi ale contiinei, care nu
permit accesul la adevratele informaii. Atat etrateretrii cat i guvernul incearc s-i
ascund faptele murdare, apeland de regul la nivelele . i > de contiin. ;ist i un al
cincilea nivel de contiin, mult mai greu de accesat ins, c"iar i de ctre etrateretri sau
de ctre guvern. Acesta este nivelul pe care se face !onciunea intre mintea fizic i cea
nefizic.
Ltiu c muli cititori vor dori s afle mai multe despre aceste nivele de contiinH
de aceea, m voi grbi s afirm c acestea sunt foarte greu de definit. Aceste diviziuni sunt
35
mai degrab arbitrare, pornind de la rspunsurile medii ale oamenilor pe care i-am observat.
9ac lucrezi in acest domeniu, mai devreme sau mai tarziu incepi s-i dai seama care sunt
aceste nivele de contiin, c"iar dac nu le numeti ca atare. ;ist numeroase nivele de
contiin care nici mcar nu au primit un nume tiinific. 9e altfel, informaiile corecte
legate de studiile asupra minii umane nu prea sunt date publicitii. -nele cri afirm c
eist patru nivele de contiin nefiziceH dup prerea mea, sunt mai multe. 9omeniul este
dificil de studiat, cci marea ma!oritate a oamenilor triesc mai mult la nivel fizic.
Acest lucru se dovedete adeseori salvator, cci eist aspecte ale minii in care
nimeni nu poate ptrunde M nici c"iar cel mai ingenios i mai subtil dintre etrateretri. Cea
mai bun aprare in faa rpirilor const in a spune 0nu1. ;ist un adevr ezoteric care
afirm c nimic nu i se poate intampla dac nu permii tu insui acest lucru. 9esigur, nu
este intotdeauna uor s spui 0nu1. In asemenea cazuri, este de preferat s gsii pe cineva
de incredere cu care s lucrai. %u trebuie s uitai totui c in ultim instan, avei cu toii
capacitatea direct de a v determina singuri destinul.
;ist i un nivel superior de 0rpire1, in care subiectul simte c poate comunica
liber cu etrateretrii, fr ca liberul arbitru s-i fie inclcat. Poate ptrunde astfel in diferite
dimensiuni, eplorand aici anumite aspecte ale eistenei, fr s suporte ins nici un fel de
traum. C"iar i aceti oameni simt uneori nevoia s fie a!utai s ineleag ce li se
intampl.
In cazul celor care se confrunt cu probleme serioase, primul aspect care trebuie
rezolvat este cel al seualitii. Acesta este nivelul profund pe care se realizeaz orice
programare. 9ac aceast zon este purificat, celelalte bloca!e vor fi mult mai uor
rezolvate. Procesul de purificare trebuie realizat ins cu cea mai mare precauie. -n
practicant inelept nu va permite niciodat ieirea la suprafa a intregii traume, ci doar a
unei mici pri din aceasta. 2a!oritatea subiecilor nu ar putea suporta contientizarea
brusc a intregii traume. #rice om ascunde asemenea probleme 4traume psi"ice8. C"iar
dac acum nu mai simte nimic, au fost perioade in via cand a fost supus unor traume
fizice i emoionale puternice. Acestea nu dispar, ci sunt depozitate undeva in memorie,
intr-un loc in care nu mai pot fi accesate cu uurin. Ieirea brusc la suprafa a acestor
amintiri poate reactiva intreaga durere din trecut.
Agenii guvernamentali ii ascund programrile pe care le efectueaz in spatele
unor asemenea traume. ;i prelucreaz in aa fel mintea subiectului incat dac acesta
incearc s ptrund in regiunea percepiilor etrasenzoriale ale minii sale s intalneasc
acolo o traum. Acest bloca! reduce capacitile psi"ice ale celui in cauz. Cu cat trauma
este mai mare, cu atat mai reduse sunt percepiile etrasenzoriale ale subiectului, cci
nivelele . i > ale contiinei sale sunt prea ocupate cu trauma respectiv. Practic, orice om
i-ar putea amplifica enorm puterile psi"ice dac i-ar purifica mintea de traume.
Procedeul de ingropare a amintirilor in spatele unor traume este foarte ingenios.
#ri de cate ori incearc s se apropie de aceast zon, subiectul intr in panic, cci iniial
nu vede altceva decat trauma sa. Cunosc oameni care au incercat s treac printr-un
procedeu rapid de de-programare, care nu a fcut altceva decat s scoat la suprafa,
instantaneu, toate traumele la care au fost supui. 9oi dintre acetia au fost suficient de
infumurai s cread c pot face fa. Amandoi au clacat, iar unul dintre ei c"iar a avut un
accident de main. Atat persoanele rpite, cat i cele care doresc s practice anumite
te"nici psi"ice, trebuie s in cont de aceste aspecte atunci cand incearc s ptrund pe
nivelele profunde ale contiinei lor.
Capitolul #1
!3planturile
=orbeam mai devreme de rpiri fizice i astrale. In mod similar, eist implanturi
fizice i astrale. Am avut inclusiv ocazia s vd o unitate mental 4un gand8 implantat in
aura unui individ. Acesta este implantul astral tipic, prin care omul poate fi influenat sau
0citit1.
Implanturile fizice se impart i ele in dou categorii5 implanturi inerte i implanturi
biologice. -n implant inert sau pur fizic este o pies de metal, un cristal, un cip pe baz de
silicon sau o alt substan introdus in corp. Aceste cipuri sunt introduse de regul la
nivelul sistemului nervos. Am descoperit recent c multe asemenea implanturi sunt de
36
natur biologic. Atunci cand un subiect este rpit in scopul de a i se face un implant
biologic, mai intai de toate i se prelev o mostr de structur celular. Aceasta este apoi
manipulat genetic la nivelul A9%-ului, dup care este cultivat in condiii de laborator,
pan cand rezult un fel de organ biologic, capabil s preia i s transmit informaii. Pare
foarte avangardist, dar nu eist dovezi tiinifice care s ateste c materialul biologic nu
poate fi folosit pe post de transmitor radio. ,pre deosebire de un transmitor normal, care
folosete fire electrice, unul biologic folosete structurile bionice ale celulei, care pot fi
formatate in diferite circuite.
&ecent, s-a descoperit un implant inserat in corp c"iar deasupra gonadelor la
brbai. %u sunt foarte sigur unde poate fi inserat el in cazul femeilor. ,copul su este de a
semnala cand devine subiectul ecitat din punct de vedere seual. 9ac acesta nu devine
ecitat, nu se realizeaz nici o transmisiune.
9ei aceste implanturi au de multe ori legtur cu seualitatea, eist i alte
situaii. 9e pild, am descoperit un caz in care implantul era conectat la centrul optic al
creierului. :ransmisiunea s-a sc"imbat de indat ce mi-am fluturat mana prin faa
subiectului respectiv.
Am descoperit un alt eemplu ciudat i etrem de plastic de implant biologic in
urma unei vizite pe care am primit-o din partea unui tip din <roo3lGn. Acesta mi-a cerut si
fac o scanare pentru implanturi. 'a vremea respectiv foloseam analizoare de spectru,
oscilatoare de reea 4un aparat care caut reele de rezonan8 i alte ec"ipamente capabile
s descopere circuite radio. 9eplasand un asemenea aparat pe deasupra corpului su, am
descoperit un semnal in regiunea abdomenului. 9ac indeprtam aparatul de abdomen,
semnalul scdea in intensitate, disprand aproape complet pe analizorul de spectru. #rice
electronist tie c analizoarele de spectru nu sunt foarte preciseH de aceea, am setat
analizorul astfel incat s dea un semnal identic cu cel receptat din trupul individului, pentru
a-l identifica. ,perana mea era s descopr frecvena pe care emitea transmitorul
implantului. ,pre uimirea mea, am descoperit c aceasta era identic cu frecvena Canalului
IJ din <roo3lGnN
;ra o descoperire de necrezut. Am convertit semnalul astfel incat s poat fi citit
pe un monitor de televizor. ;ra indiscutabil Canalul IJ, pe care l-am putut vedea pe ecran.
#mul intercepta frecvena unui post de televiziune. 2ai eista o ciudenie5 transmitorul
su aciona la fel ca un repetitor simple. Acesta este un aparat inzestrat cu un receptor care
primete un semnal. 9up o scurt pauz, el retransmite semnalul. ,e numete repetitor
deoarece repet semnalul. Implantul individului era ciudat deoarece receptorul i
transmitorul erau pornite in acelai timp. -n cititor obinuit nu va inelege despre ce este
vorba, dar ca epert in electronic, am rmas uimit. %u am mai vzut niciodat un
asemenea aparat i nu-mi imaginez cum poate fi construit el.
9up ce m-am gandit o vreme, mi-am dat seama c cineva a creat un sistem cat se
poate de ingenios. :ransmisiunile reale ale implantului erau ascunse in spatele semnalului
Canalului IJ. 9ac cineva se apropia cu un receptor radio i incerca s recepteze semnalul,
acesta era comutat pe cel al Canalului IJ. Cum individul tria in zona in care emitea acest
post de televiziune, nimic nu ar fi prut ciudat. Informaiile video cltoresc printr-un puls
sincronizat. Aspectul ingenios al acestei transmisii prin implant era legat de faptul c
aceasta se realiza c"iar sub frecvena de puls respectiv. Altfel spus, era o transmisiune
clandestin.
Cand omul nostru i-a dat seama c are ascuns in corp un transmitor, s-a oferit
voluntar pentru raze P. I-au fost fcute mai multe radiografii, dar nici un implant nu a fost
descoperit. ,canarea cu 2&I a scos ins la iveal un scule de esut situat intr-un loc unde
nu avea ce cuta. ;ra un simplu depozit de grsime, conectat direct la vasele de sange, a
comentat doctorul. 'ucrurile incepeau s se lmureasc. ,e tie c sangele este o soluie
alcalin, acionand ca un conductor perfect. =asele de sange treceau direct prin regiunea
genital, acionand ca o anten pentru implant. Acesta era acionat biologic, fiind un
instrument viu.
2ai eist o categorie de implanturi, care acioneaz parial ca un computer
portabil, fiind situat sub osul pieptului. In partea stang, deasupra inimii, poi gsi uneori un
cip. Acesta acioneaz ca -nitate Central de Procesare 4-PC8 a implantului. Aici sunt
37
inmagazinate memoria i programele care trebuie activate. In partea inferioar a cutiei
toracice se afl implantul biologic, care acioneaz ca transmitor. ;l recepteaz semnale
pe care le trimite la cipul -PC din partea superioar. Ambele dispozitive sunt conectate
printr-o reea etrem de fin de fire cu un alt cip, situat la baza gatului. Acesta reprezint
interfaa neuronal care face legtura cu mduva spinrii sau cu creierul.
Acest tip de implant conine cate un grup de cinci electrozi pentru fiecare nerv.
Atunci cand un impuls nervos cltorete de-a lungul unui neuron, el este receptat de unul
dintre aceti electrozi. -n altul anuleaz impulsul, in timp ce un al treilea poate reinsera
acest impuls, sau unul diferit. Ceilali doi electrozi fac acelai lucru, dar cu impulsurile care
cltoresc in sens invers, anulandu-le. In acest fel poate fi accesat intreaga 0reea
neuronal1, influenand toate funciile motorii ale omului. ;vident, este un aparat foarte
sofisticat.
Alte cercetri au indicat c transmisiunile pe frecvene inalte scoteau la iveal un
puls neregulat care semna cu cele indicate de informaiile neurologice menionate mai sus.
Acesta ar putea fi semnalul folosit pentru a face transmisii cu acest tip de implant, dar nu
sunt foarte sigur de acest lucru.
2otivul pentru care acest implant nu a putut fi descoperit anterior era c acesta se
inc"idea automat la orice incercare de testare a reelei neuronale pentru a-l descoperi. 9in
fericire, am avut ocazia s cunosc un tanr la care dispozitivul funciona prost i nu s-a
inc"is. I-am fcut imediat scanarea pentru implanturi i am descoperit un grup de
implanturi. ,pre surpriza mea, am constatat c puteam face legtura cu -PC folosind o
funcie empatic care corespundea codurilor pe care le cunoteam de cand lucram pentru
Proiectul 2ontau3. Am putut astfel s inc"id dispozitivul, s-l repornesc, i am putut c"iar
scana o parte din amintirile care i-au fost inregistrate atunci cand a fost programat. :oate
acestea se petreceau cu mult timp inainte s aflu c eu insumi am fost cel care a conceput in
bun msur aceste aparate 4intrucat am lucrat in ec"ipa celor care le-au fabricat8. Cei de la
2ontau3 au descoperit te"nologia implanturilor cu a!utorul meu. Aa se eplic de ce am
putut inc"ide i desc"ide implantul tanrului respectiv la voin. Pur i simplu, circuitul
care i-a fost implantat m-a recunoscut.
Intotdeauna mi-am dorit s cred c nu am fost implicat personal in asemenea
proiecte malefice, dar am fost nevoit s privesc realitatea in fa i s mrturisesc. Am fost
unul din cei care i-au testat i i-au programat pe bieii din 2ontau3. Cand am descoperit
acest lucru, mi-am pus imediat intrebarea5 oare am fost programat inclusiv eu insumiK 2iam
pus de multe ori aceast intrebare, iar la ora actual pot rspunde5 da. Am fost
programat i este probabil s mai fiu inc, intr-o oarecare msur. Aa se eplic de ce
lucrez cu oameni i de ce fac aceste cercetri. Intre timp, m-am incon!urat de un grup de
mediumi care imi verific activitile, urmrind dac ele se realizeaz in beneficiul
oamenilor implicai sau in cel al guvernului. ,unt foarte preocupat de acest aspect al muncii
mele. -neori am impresia c sunt singurul om care poate face aa ceva, cci sunt singurul
care a ieit din proiectul guvernamental capabil s fac asemenea de-programri. 9ac vrei
s de-programezi pe cineva, trebuie s tii cum s-a efectuat programarea iniial. 9e multe
ori, reuesc s-i de-programez aproape instantaneu pe aceti indivizi, cci am contribuit
personal la programarea lor. A fi incantat s descopr pe cineva care s cunoasc aceste
metode i s m de-programeze pe mine insumi, dar pan la ora actual nu am gsit pe
nimeni in care s am o incredere absolut i care s fie dornic s invee aceste metode. In
plus, trebuie s fiu tot timpul in gard in ceea ce privete propria mea securitate.
2ai eist i alte tipuri de implanturi in afara celor descrise. ,pre eemplu, eist
o intreag categorie de implanturi menite s recepteze i s emit semnale ctre o surs
eterioar. Aceste implanturi pot fi localizate oriunde in corp, dar se gsesc de cele mai
multe ori in spatele urec"ii stangi. Arat ca nite cioburi de cristal sau ca nite pietricele
negre, cu tot felul de fire in interior. ;ste o te"nologie etrem de avansat i este folosit de
etrateretri pentru a-i descoperi pe cei rpii. 9e regul, nu afecteaz procesul de gandire.
,unt simple transmitoare care recepteaz semnalul transmis de surs, trimiand inapoi un
alt semnal. Acesta permite apoi localizarea subiectului.
9e multe ori, aceste transmitoare sunt respinse de organismul in care au fost
implantate, ieind la suprafa. -n subiect a descris un asemenea caz, in care din frunte i-a
38
ieit un cristal, in timp ce altcineva a asistat la ieirea cristalului din capul penisului su.
9up prerea mea, implanturile fcute de agenii guvernamentali in regiunea genital au la
baz modelul etraterestru. 9up ce au descoperit implanturi in regiunea scrotului,
penisului sau vaginului, ei i-au pus intrebarea de ce fac etrateretrii aa ceva. Au inceput
apoi s creeze propriile lor implanturi. -rmtorul pas a fost imbuntirea te"nologiei
implanturilor. 'ocul in care sunt amplasate acestea in corp depinde de funcia care trebuie
monitorizat sau de structura nervoas pe care trebuie s o intrerup implantul.
9e regul, aceste aparate arat ca nite pietricele in form de lacrim. Colurile
sunt rotun!ite. In mod obinuit, sunt plasate in esuturi i lsate acolo. -neori, din ele ies
fire electrice care sunt legate de ganglionii nervoi. Pan la ora actual nu am reuit s
culeg semnalele pe care le trimit aceste implanturi de cristal, aa c nu tiu eact ce funcii
au.
2ai eist i alte implanturi, dar sper c am reuit s v ofer o viziune de
ansamblu referitoare la compleitatea acestora. In continuare, vom discuta despre maniera
in care pot fi detectate i eliminate aceste implanturi.
Capitolul #5
"etectarea i eli3inarea i3planturilor
;ist diferite maniere in care pot fi detectate implanturile fizice. -nele pot fi
scanate cu a!utorul unei te"nologii de ultim or, de creare a imaginilor pe baz de
rezonan magnetic. Pot fi de asemenea sesizate cu diferite ec"ipamente electronice. Cea
mai uoar modalitate const in scanarea prin clarviziune a aurei subiectului.
#rice implant creeaz o distorsiune la nivelul aurei 4la fel ca orice alt obiect care
nu aparine in mod firesc organismului8. Aura este campul electromagnetic care incon!oar
corpul uman. Poate fi definit i ca o interfa intre suflet i corp. ;ist oameni care vd
aurele la fel de clar ca orice obiect din dimensiunea fizic. Personal, pot scana aceste aure
cu a!utorul mainilor i pot sesiza distorsiunile de la nivelul lor. Procedeul imi reveleaz nu
doar prezena unui implant, ci i locul acestuia in corp.
2area ma!oritate a oamenilor nu au la dispoziie ec"ipamente electronice capabile
s recunoasc implanturile. ,canarea aurei poate fi fcut ins de orice om intuitiv care se
antreneaz puin. Putei incepe prin a trece mainile pe deasupra corpului fizic 4fr a-l
atinge8, incercand pur i simplu s sesizai distorsiunile la nivelul campului
electromagnetic. ;vident, eist diferite grade de epertiz.
9up detectarea implantului, acesta poate fi eliminat. 2ai intai de toate, subiectul
trebuie s fac ins un antrenament specific de ridicare a energiei kundalini. 'a origini,
acest termen a fost un concept "indus, fiind definit ca energia primordial sau fora vieii
care eist in orice om, in stare latent, la baza coloanei vertebrale, i care se manifest pe
un traseu erpuit.
#rice form de energie, inclusiv viaa, incepe s se manifeste printr-o structur in
form de spiral, care devine din ce in ce mai comple i mai detaliat. Aceast spiral
poate fi vzut in forma flcrii 4focului8 i reprezint o emanaie primar. :oate structurile
geometrice din natur se formeaz in !urul acestor spirale, dezvoltandu-se treptat in organe
biologice. #rice structur fizic are la baz un tipar energetic in form de varte!, care
amintete de un arpe. 'a om, acest varte! energetic poart numele de kundalini, care
inseamn c"iar arpe. Aceast energie fundamental incepe la nivelul gonadelor, acolo unde
se dezvolt germenul vieii, dup care ii incepe drumul in spiral in interiorul coloanei
vertebrale. Pe parcurs intalnete apte centre energetice care reprezint etape ale evoluiei.
Aceste centre au o form de varte! i sunt cunoscute sub numele de c1akra-e. Prima c1akra
este situat la nivelul gonadelor i controleaz instinctul de supravieuire. ;a este strans
legat de cea de-a doua c1akra, care controleaz instinctul de reproducere 4activitatea
seual8. A treia c1akra corespunde pleului solar i controleaz puterea organismului de a
supravieui 4de a se impune intr-un mediu ostil8. Primele trei c1akra-e sunt considerate
inferioare, acoperind funciile elementare ale vieii. 9ei sunt 0inferioare1, ele sunt la fel de
necesare fiinei ca i c1akra-ele superioare.
9ac avansm in sus pornind din centrul solar, a!ungem la cel de-al patrulea centru
energetic al fiinei, situat la nivelul pieptului. Aceasta este c1akra inimii, care controleaz
emoiile i sentimentele. 'a modul ideal, ea ar trebui s fac legtura intre c1akra-ele
39
inferioare i cele superioare. Inima reprezint centrul ec"ilibrului. Cardiacii se simt de
multe ori ocai de o informaie sau alta, care genereaz o stare de dezec"ilibru in structura
lor, manifestat printr-un atac de cord.
9easupra inimii se afl centrul gatului. Acesta controleaz epresia verbal, care,
la modul ideal, ar trebui s treac mai intai prin inim. Cine vorbete din inim are un
impact mult mai mare asupra celor din !ur.
Pe msur ce continu s evolueze, viaa a!unge pe cel de-al aselea nivel,
cunoscut in mod popular sub numele de 0cel de-al treilea oc"i1. Centrul este situat c"iar
deasupra nasului i corespunde glandei pituitare, care este glanda endocrin de control al
organismului. Acest centru controleaz intelectul i capacitatea de vizualizare i de
proiecie. 9ac bloca!ele sunt eliminate in totalitate la acest nivel, individul capt puteri
psi"ice considerabile.
,pirala vieii nu se termin cu intelectul, ci continu, a!ungand la un centru situat
in interiorul creierului, cruia ii corespunde glanda pineal. Acesta este cunoscut sub
numele de c1akra coronar 4din cretetul capului8 i simbolizeaz contiina universal.
Bace legtura cu sursa infinit de putere, din care poate etrage energie.
Cinduii au reprezentat grafic aceast evoluie a energiei sub forma unui arpe,
care apare in numeroase forme de art din Antic"itate. Biecare c1akra este desenat
simbolic ca o floare, care se desc"ide ori de cate ori arpele energetic trece prin ea de-a
lungul traseului su evoluionist. Insui arpele din <iblie reprezint o versiune simbolic a
acestei structuri energetice care se manifest in intreaga creaie. %u intampltor, arpele a
fost considerat un animal sacru in foarte multe culturi din Antic"itate.
9ei spuneam mai devreme c eist apte c1akra-e principale, pe lang ele mai
eist un numr practic nelimitat de centri energetici de mai mic importan. Am vorbit de
sistemul celor apte c1akra-e deoarece foarte muli oameni au a!uns s il cunoasc, fiind
familiarizai cu el. Conform educaiei pe care am primit-o, mai eist o a opta c1akra,
localizat intre cea de-a doua i cea de-a treia. Aceasta controleaz inteligena primordial
i universal. Poate fi ineleas dac eaminm formele primare de via, care au evoluat
pornind de la instinctul seual i continuand cu lupta pentru putere. Pan cand organismul
capt un intelect personal, fiina nu se poate baza decat pe aceast inteligen universal,
dac dorete s evolueze. Acest aspect este contient, dar nu i introspectiv 4nu se apleac
asupra contiinei de sine8. '-am menionat mai mult datorit faptului c ma!oritatea celor
rpii sunt programai prin intermediul acestei a opta c1akra.
In sintez, kundalini se refer la un traseu energetic ecepional de puternic, care
eman din insi smana vieii. 'a limit, ar putea fi asemnat cu un circuit electric, care
poate fi conectat la o surs superioar. Altfel spus, kundalini permite punerea in legtur a
fiinei umane cu alte fore eterioare din univers. Aa se eplic receptarea de informaii din
diferite surse subtile, considerate de ma!oritatea oamenilor ca fiind 0superioare1. Principiul
folosit este similar celui din radio i televiziune, in care energia este transformat in unde
care poart informaiile transmise.
'a omul obinuit, energia kundalini este intotdeauna prezent, dar se afl intr-o
stare de bloca! 4latent8. In cartea Por&ile percep&iei, Aldous CuleG afirm c, de regul,
creierul nostru recepteaz toate percepiile posibile. 9ac am contientiza ins simultan
toate aceste percepii, am fi literalmente bombardai i am intra intr-o stare de "aosH pe
scurt, nu ne-am mai putea gsi nici mcar drumul ctre camera alturat. CuleG a descris o
funcie pe care a numit-o 0valva de reducere1, care filtreaz percepiile, astfel incat s nu
fim preocupai decat de acele fenomene de care depinde supravieuirea noastr imediat. In
acest fel, noi nu acceptm un numr foarte mare de informaii receptate de creierul nostru.
Acestea sunt cele ?/-)/ de procente din creier care nu sunt folosite in mod curent 4despre
care se tot vorbete8.
Am putea face un intreg studiu referitor la 0valva de reducere1, analizand dac
aceasta a fost o greeal de evoluie sau un bloca!, ori dac a fost realizat artificial de
anumite fiine interesate s ne menin intr-o stare inferioar de contiin din care s nu
putem scpa. 9ac inem cont de infernalul proces de ascundere a informaiilor la care se
preteaz guvernanii notri, nu putem decat s tragem concluzia c ultima ipotez este cea
valabil. Instrumentele cele mai puternice prin care este realizat acest deziderat sunt
40
implanturile i controlul gandurilor.
:oate acestea ne conduc la urmtoarea intrebare5 cine sunt cei care manipuleazK
;ist mai muli factori implicai, dar de ei ne vom ocupa ceva mai tarziu. 9eocamdat,
ceea ce ne preocup sunt implanturile sau bloca!ele din calea lui kundalini i posibilitatea
de a le elimina.
Cinduii cred c prin stimularea c1akra-ei de la baza coloanei vertebrale, energia
incepe s urce de-a lungul traseului su sinuos. Pe msur ce a!unge la nivelul unei c1akra,
aceasta inflorete i se desc"ide, eliminand toate toinele care s-au acumulat de-a lungul
mai multor viei succesive. 9up ce desc"ide toate c1akra-ele, arpele a!unge in cele din
urm la c1akra coronar, unindu-se cu contiina universal i revrsandu-se ca o ploaie
energetic asupra fiinei i in !urul acesteia.
Altfel spus, energia este trezit i ii incepe ascensiunea de-a lungul coloanei
vertebrale prin stimularea energiei seuale 4aceasta este energia situat la baza irei
spinrii8. Atat timp cat nu este desc"is, fiecare c1akra reprezint un bloca!. 9esc"iderea ei
ec"ivaleaz cu eliminarea bloca!ului. Aceast viziune corespunde nu doar misticismului
"indus, ci i psi"ologiei moderne i fizicii cuantice. Procesul nu este foarte simplu, i nu ar
trebui practicat decat de cineva care tie bine ce face.
-neori, activarea lui kundalini poate fi de-a dreptul copleitoare, cci aceast
energie scoate fiina din starea sa normal de contiin 4lumea care ii este familiar8,
activand tot felul de energii pe care nu le cunoate. Pe de alt parte, fr acest proces de
purificare, nimeni nu poate spera s ating un nivel superior de contiin. 'a urma urmei,
este vorba doar de o re-cunoatere a unor energii naturale care eistau de!a in constituia
organismului.
Boarte muli mistici au afirmat de-a lungul istoriei c lumea fizic poate fi
transcens prin activarea energiei kundalini, dar c aceast cltorie este periculoas i
dificil, motiv pentru care nu trebuie intreprins decat dup muli ani de pregtire
prealabil. -na din premisele care fac atat de dificil aceast cltorie este reprimarea
contiinei. 'a ora actual, subiectul nu mai este atat de secret, putand fi discutat de oricine.
Calea a devenit mai disponibil, dar simpla ei cunoatere 4teoretic8 nu este suficientH
fiecare trebuie s o parcurg individual. %umrul practicanilor diferitelor ci spirituale a
crescut mult in ultima vreme, iar literatura pe marginea acestui subiect poate fi gsit in
orice librrie, dar fiecare trebuie s-i gseasc propria sa cale.
%u trebuie s uitm c implanturile fizice sunt cele mai puine. ;liminarea lor
presupune o anumit pregtire special. Implanturile astrale i bloca!ele generate prin
te"nici de control al minii sunt mult mai numeroase, dar pot fi eliminate mai uor, c"iar de
ctre practicantul insui. Informaiile din acest capitol nu trebuie ins considerate un tratat
complet de eliminare a implanturilor. Pentru aa ceva, am avea nevoie de o carte intreag.
,copul informaiilor de fa este doar acela de a asigura un g"id pentru cei care au nevoie
de aa ceva.
Capitolul %7
9.(oaiele stelelor
-n alt fenomen care se incadreaz in categoria implanturilor este cel referitor la
transmisiunile de control al minii. %atura acestora este totui diferit de cea a implanturilor
de care am vorbit pan acum. Pentru a fi mai bine ineles, voi ilustra modul de operare al
acestor mecanisme printr-o investigaie din viaa real.
In vara anului ())J, am primit un telefon de la o femeie pe care o voi numi ,usan
9a&e. Aceasta mi-a spus c simte c este supus unor transmisiuni de control al minii care
ii induc stri de slbiciune, etc. Povestea mi s-a prut interesant, aa c m-am decis s-i fac
o vizit, in scopul unei scanri electromagnetice. 2 duceam oricum la un targ de aparatur
radio care se inea in =irginia, iar casa ei imi era in drum, fiind situat in apropiere de Bort
2eade, o baz militar din 2arGland. Cand am a!uns, am ieit impreun la un restaurant,
impreun cu prietenul ei, <ruce. Aici, femeia a inceput s-mi spun povestea vieii ei.
,usan s-a nscut in anul ()J(, fiind adoptat de o familie german care s-a stabilit
in America dup cel de-al 9oilea &zboi 2ondial, unde a fost implicat in cel de-al :reilea
&eic" al lui Citler. Bamilia respectiv i-a fcut o afacere in 2id6est, dar gzduia frecvent
membri ai unor servicii secrete precum CIA sau %,A. Pe cand era adolescent, ,usan a
41
primit un fel de iniiere magic, in urma creia pretinde c a rmas cu capaciti psi"ice
uluitoare.
'a maturitate, ,usan i-a cutat tatl natural i a descoperit c acesta a fcut parte
din cea mai inalt ierar"ie a serviciilor secrete ale armatei americane, fiind detaat foarte
muli ani in ;gipt. Acesta este unicul lucru pe care l-a descoperit, cu ecepia faptului c
tatl su nu dorea s ia legtura cu ea.
9up ce i-a inc"eiat povestea vieii, ,usan mi-a spus c este in continuare
controlat i c familia ei de adopie continu s aib foarte multe legturi cu comunitatea
serviciilor secrete 4CIA8. A adugat c este absolut convins de adevrul teoriei care susine
c originea CIA are legtur cu forele naziste ,,. 2i-a spus c motivul pentru care este
monitorizat este legat de afacerea familiei sale. 9up ce tatl ei adoptiv a murit, ea a
motenit !umtate din afacere, alturi de fratele ei vitreg. Afacerea era evaluat la circa (>
milioane de dolari. ,usan credea c serviciile secrete, in asociere cu unc"iul ei 4cel
specializat in magie neagr8 doreau s scape de ea, pentru ca fiul natural al familiei s pun
mana pe intreaga avere.
9up mas, ne-am indreptat ctre casa lui ,usan. 2i-am inceput imediat studiul
electromagnetic, racordandu-m la frecvena de (/*/ 2Cz, pe care o studiam de o lun.
Am remarcat imediat c pe msur ce m apropiam de maina ei, semnalul a aprut. Cand
,usan a luat-o in fa, semnalul a disprut. Ai fi putut !ura c transmitorul semnalului se
afla in maina femeii. Ltiam ins c acest lucru nu este adevrat, intrucat receptasem
semnalul de-a lungul intregii regiuni %ort"east i ar fi fost imposibil ca el s fie transmis
din maina lui ,usan. 2i-am dat seama c semnalul de (/*/ de 2Cz nu era direcionat
ctre ,usan.
9up ce am sosit la ea acas, am inceput scanarea electromagnetic a locuinei.
Am descoperit imediat semnalul de (/*/ 2Cz, dar i un semnal de >.J 2Cz, specific
regiunii 2ontau3. Am identificat de asemenea o puternic transmisiune ;'B 4etrem de
!oas frecven8, la limita de !os a intervalului pe care il putea recepta ec"ipamentul meu
4intre J/->// KCz8. Am afiat pe ecran curbele diferitelor semnale.
,emnalul de tip 2ontau3 mi s-a prut cu deosebire interesant, cci de cate ori il
interceptam la 2ontau3, se diviza. 9ac puneam cap la cap aceste semnale divizate, rezulta
un semnal la fel ca cel pe care l-am receptat in 2arGland. In timp ce ,usan se plimba prin
cas, am remarcat o serie de sc"imbri subtile ale semnalului de >.J 2Cz. Am pus-o s se
mite intenionat, i am constatat c ori de cate ori se oprea, pe osciloscop aprea o
sc"imbare subtil, care aprea i pe receptor. Am cuplat pe semnalul de (/*/ 2Cz i am
incercat acelai lucru. 9ac ,usan sttea nemicat in main, semnalul devenea foarte slab.
9ac incepea s se mite, semnalul redevenea puternic.
,usan mi-a artat apoi un raport al dr. Peter 2osco6, preedintele Asociaiei de
Psi"otronic din ,-A i un mare savant in domeniul magnetismului bioelectric. A studiat
radionica impreun cu Eil"elm &eic" i ii cunoteam foarte bine opera. &aportul su indica
faptul c ,usan avea un traumatism cerebral i c fusese supus unor campuri
electromagnetice aberante de tip ;'B i ='B. Am identificat eu insumi aceste campuri
4semnalele de (/*/ 2Cz i de >.J2Cz8.
In urma acestui raport, ,usan i-a fcut o scanare 2&I, care a indicat c inveliul
de mielin al anumitor poriuni din creierul ei incepea s dispar. Aa incepe de regul
scleroza multipl. Bemeia era de prere c aceast boal se datora transmisiunilor
direcionate ctre ea. Inclin s cred c acest lucru este posibil i am s eplic imediat de ce.
!nainte; tre(uie s e8plic ins ce insea3n de 0apt re/eaua de 0recven/e )&+-#717 M<.#-.
Aceste semnale incep ca o transmisie de particule asemntoare celei descrise de
mine in Piramidele din Montauk 4reprodus in Anea < de la sfaritul acestei cri8.
Intreaga idee a unui accelerator de particule const in forarea unei uniti de energie
electromagnetic 4atomul de azot este cel mai indicat pentru a interaciona cu atmosfera8 si
mreasc foarte mult viteza. Cand particulele a!ung la viteza luminii, ele eman o
cantitate uria de energie.
Pe planeta noastr eist circa I>-.+ de asemenea acceleratoare de particule.
Biecare dintre ele face legtura cu o serie de satelii micui, cunoscui i sub numele de
satelii popcorn 4n.n. de mrimea unei floricele de porumb8. ,istemul face parte integrant
42
din Iniiativa de Aprare ,trategic 4mai bine cunoscut sub numele de &zboiul ,telelor8.
Aceste raze energetice alimenteaz o intreag reea de satelii care incon!oar pmantul.
-nii dintre ei multiplic razele, in timp ce alii le combin. Prin controlul poziionrii i
orientrii sateliilor, forele armate pot direciona o raz combinat ctre orice loc de pe
glob. 9ac intr-un anumit loc este necesar o und de particule, ei o pot defocaliza.
;ist o enigm foarte interesant pe care am observat-o in legtur cu aceti
satelii. :ransmisiunile de (/*/ 2Cz au o frecven suficient de inalt pentru a putea fi
detectate cu nite antene puternice, care s-mi permit s indic unde se afl pe cer
respectivii satelii la un moment dat. ;nigma const in faptul c in orice direcie mi-a
orienta antena pe cer, semnalul receptat este uniform. 9ac inem cont i de afirmaiile dr.
%ic"olas <egic", lucrurile devin i mai interesante.
9r. <egic" a publicat o serie de informaii legate de un proiect cunoscut sub
numele de CAA&P 4de la Cig"-BreUuencG Active Auroral &esearc" Pro!ect8. 9e fapt, este
un proiect de control al vremii, dar dr. <egic" a receptat semnalele de >.J 2Cz emise de
CAA&P i a tras concluzia c acestea reprezint o modalitate de control al minii.
Pe lang cercetrile dr. <egic", eist la ora actual o teorie care susine c s-a
descoperit o funcie neliniar ipotetic ce poate comuta o frecven pe o alt frecven. Cred
c eact acest lucru se intampl in cazul proiectului CAA&P. ,emnalele de inalt frecven
emise prin proiectul CAA&P au drept scop ionizarea energiei din straturile superioare ale
atmosferei, alctuite in principal din azot. Azotul ionizat 4%I8 acioneaz apoi ca un
translator care convertete transmisia razei de particule de pe frecvena de >.J 2Cz pe
frecvena de (/*/ 2Cz. Procedeul este ingenios, cci nu mai necesit prezena sateliilor.
9up prerea mea, aceasta este una din cele mai recente descoperiri ale te"nologiei
specifice &zboiului ,telelor.
Am inceput s-mi dau seama de acest lucru cand m-am izbit pentru prima oar de
frecvena de (/*/ 2Cz i i-am cerut lui 9uncan Cameron s fac o lectur psi"ic in
legtur cu ea. 9up ce a ascultat semnalul, 9uncan mi-a spus c acesta reprezint
aproimativ de I,? ori semnalul de >.J 2Cz. =aloarea este destul de apropiat. 9ac inem
cont de faptul c intervalul de frecven de >//->J/ de 2Cz reprezint fereastra ctre
contiina uman, putem impri (/*/ 2Cz la I,? i obinem >//. &aportul de I,? !oac un
rol important.
(? Brecvena de >.J 2Cz se refer de fapt la orice frecven cuprins intre >//->J/ 2Cz, iar cea de (/*/
2Cz la orice frecven cuprins in intervalul (///-(I// 2Cz. Cititorii care se pricep la te"nic trebuie s
tie c semnalul receptat de mine nu era cel emis de ,istemul de Poziionare Dlobal DP,, care transmite
pe frecvena de (I.+ 2Cz i este folosit de vasele maritime i de avioane pentru navigaie.
Cand i-am comunicat aceast informaie prietenului meu, fizicianul 9an, acesta a
devenit brusc foarte agitat, cci I,?? este raportul azotului in aerul din atmosfera
pmantului. In termeni tiinifici, putem nota acest raport astfel5
2A:2 O I,?? 2%I
Cu alte cuvinte, dac imprim masa atmosferei la masa oigenului, obinem eact
I,??. Aceast informaie ne-a artat c eist o relaie intre azot i transmisiunile pe
frecvena de >.J 2Cz. Winand cont de eperiena sa, 9an a tras concluzia c cel mai
probabil avem de-a face cu o raz alctuit din particule de azot. 9atele legate de CAA&P
ne-au eplicat in cele din urm despre ce este vorba.
9an mi-a eplicat i un anumit efect secundar care se produce atunci cand razele
de particule se ani"ileaz reciproc. Atunci cand azotul i anti-azotul intr in coliziune, ele
emit un element numit enon. # serie de teste de radionic fcute pe oameni iradiai pe
frecvena de (/*/ 2Cz au artat c acetia conin un procent foarte ridicat de azot i de
enon in organism. ,imptomele prezentate de ,usan semnau cu narcoza produs de azot.
:oate acestea au devenit inc i mai interesante dup lectura psi"ic a lui 9uncan,
care ne-a spus c sistemul razelor alctuite din particule poate fi folosit inclusiv in ingineria
genetic. I-am transmis aceast informaie unui prieten genetician, care a verificat-o i a
descoperit c este valabil, intrucat frecvena elicei de A9% este de ((// 2Cz. ,imultan,
altcineva mi-a artat o carte scris de un canadian in care acesta afirma c prin crearea unei
anumite frecvene cu o lamp de enon se poate obine o form-gand regeneratoare i
vindectoare.
43
Ideea este c se poate face inginerie genetic prin folosirea frecvenei de ((//
2Cz, intrand astfel in rezonan cu A9%-ul, care poate fi desc"is i inc"is la comand.
Ani"ilarea particulelor 4din accelerator8 permite stabilirea unui tipar dup care s se
reasambleze A9%-ul. Penonul poate fi folosit pentru regenerarea noului A9%. Am discutat
despre acest lucru cu prietenul meu, Al <iele3, care mi-a spus c are un prieten savant care
a studiat intreaga reea de satelii. Acesta le-a spus colegilor din compania sa c dac acest
sistem ar fi direcionat ctre intreaga populaie, ar putea distruge din punct de vedere
genetic rasa uman.
=orbeam mai devreme in acest capitol de distrugerea inveliului de mielin al lui
,usan 9a&eH acesta ar putea fi c"iar efectul degenerativ asupra cruia a avertizat prietenul
lui Al. Poate aa se eplic apariia subit a numeroase cazuri de mielom care au aprut in
intreaga ar. ,e pare c aceste cazuri au crescut de cel puin (// de ori in ultimii cinci ani.
Altfel spus, &zboiul ,telelor ar putea fi folosit pentru a ataca sistemul nostru
imunitar i bunstarea noastr mental. Am afirmat de mai multe ori c fereastra ctre
contiina uman este intervalul de frecven cuprins intre >//->J/ 2Cz. Brecvena de >.J
2Cz este frecvena specific asociat cu apariia #$%-urilor. ,e manifest in intreaga Cale
'actee i se crede c este frecvena care susine intreaga noastr realitate. ,istemul numit
&zboiul ,telelor 4sau cel puin o parte din el8 transmite un semnal cuprins intre (///-(I//
2Cz cu a!utorul unei raze de particule pe baz de azot. Acest semnal reprezint o
multiplicare a frecvenei de >.J 2Cz 4frecvena realitii noastre8.
,emnalele pe care le-am perceput in timpul acestei scanri electromagnetice erau
cuprinse intre (/*/ 2Cz 4I,? >//8 i ((I> 2Cz 4I,? >(+8, in condiiile in care
frecvena de ((// 2Cz este considerat a fi fereastra ctre A9%-ul uman. Aceasta din urm
este o frecven aproimativ, cci geneticianul care ne-a furnizat informaia nu a putut-o
localiza cu precizie. -rmarea acestei teorii nu este greu de imaginat, dac inem cont de
faptul c structura molecular a proteinelor conine ca principal ingredient azotul. &aportul
azotXaer devine cu atat mai concludent. Apariia azotului in proteine nu contrazice
argumentul c viaa are la baz ciclul carbonului. Pe msur ce evolueaz ctre forme de
via superioare, viaa creeaz din ce in ce mai proteine, care au la baz azotul.
Inteniile programrii genetice par s depeasc cu mult rzboiul biologic. Printre
ele se numr posibilitatea refacerii A9%-ului, care ar corespunde inclusiv unei dogme
mult ve"iculat de curentul %e6 Age, potrivit creia rasa uman trece la ora actual printrun
proces de sc"imbare transdimensional. ,e afirm c pe pmant vor aprea ingeri sau
alte fiine asemntoare, care vor restructura corpul uman astfel incat s rezoneze cu o
frecven superioar cu o octav. # fi adevrat, dar nu se tie dac cei care genereaz
sc"imbarea sunt nite fiine din alte dimensiuni sau guvernul secret 4compleul militaroindustrial8,
caz in care scenariul devine teribil de real. Posibilitile sunt nenumrate.
Primul lucru care imi trece prin minte in legtur cu acest subiect este c cei care
dein puterea pe aceast planet se tem s renune la ea. 9e aceea, principalul lor interes in
controlul A9%-ului ar fi tocmai o impiedicare a migraiei in mas ctre o alt dimensiune.
Acesta ar putea fi unul din motivele pentru care studiaz aceast te"nologie. # a doua
posibilitate ar consta in ideea c fac acest lucru pentru a ne a!uta. ,un cam utopic, orice ai
spuneN
# alt posibilitate const in orc"estrarea proiectului in vederea unui eperiment de
mari proporii, care ar putea afecta in bine sau in ru continuumul spaio-temporal in care
ne aflm. Poate c gruprile malefice care conduc aceast planet au intenia s distrug,
sau cel puin s sub!uge rasa uman. Intre timp, eroii pozitivi 4maetrii realizai8 permit
derularea acestui eperiment pan in ultima clip, cand vor interveni, determinand saltul
umanitii pe un nivel superior de contiin. 28ist i alte variante ale acestui scenariu.
=unt tot 0elul de 3aetri 0ali; care ar putea 0i i3plica/i in acest >oc.
'a nord de 'ong Island eist o insul cu o reputaie sinistr, numit Plum Island.
%imeni nu are acces pe ea i se crede c aici s-ar afla un centru de cercetri bacteriologice
in vederea unui eventual rzboi biologic. Acest lucru a fost cat se poate de adevrat muli
ani la rand, dar tiu din surse sigure c la ora actual cei de acolo se ocup cu cercetrile
geneticii umane cu a!utorul acceleratoarelor de particule 4care pot fi vzute din aer8.
%ici una din aceste informaii nu ii propune s semene panica. Important este s
44
cunoatem forele care pot fi dezlnuite impotriva noastr. Asta nu inseamn c ele vor fi
intr-adevr folosite, iar cunoaterea lor reprezint oricum primul lucru pe care il putem face
in aprarea noastr.
Capitolul %#
=alvatorii pleiadieni
In vara anului ())J am continuat s monitorizez ciudatele transmisii pe frecvena
de (/*/ 2Cz pe care le-am identificat in 2arGland. Am observat cu aceast ocazie c ele
alctuiau un triung"i intre urmtoarele puncte geografice5 2ontau3 Point, <loc3 Island i
Dardiners Island. ,emnalul de (/*/ 2Cz emana din toate cele trei locaii, altminteri foarte
apropiate. Avand in vedere corespondenele cu fenomenele petrecute in :riung"iul
<ermudelor, am numit aceast structur 0:riung"iul 2ontau31. ,pre eemplu, dou
avioane mici care zburau prin aceast zon au disprut i nu au putut fi recuperate
niciodat, in pofida unor cercetri intense. %u mi-am inc"eiat investigaia tiinific pe
aceast tem, aa c nu pot afirma cu precizie dac acest fenomen se incadreaz in categoria
celor din :riung"iul <ermudelor, dar aproape c a bga mana in foc c da.
Intr-una din ecursiile pe care le-am fcut in zon, pentru a supraveg"ea acest
triung"i, am intrat in vorb cu un colonel care pretindea c este eful sistemului ,tar Ears
din 2ontau3. 2i-a spus c tie de cercetrile mele i c este impresionat de ele, dar c nu
dein inc toate rspunsurile. #mul era foarte ingri!orat de perspectiva c in spatele
sistemului de aprare intitulat &zboiul ,telelor s-ar putea ascunde un program de control al
minii. 9up prerea lui, programul nu servea decat unor scopuri militare, de genul
doborarii navelor spaiale, a meteoriilor, etc. A adugat c dac in spatele sistemului se
ascunde i un program de control al minii, ar dori s afle, ca s tie ce decizii s ia in
continuare.
%u imi dau seama care erau adevratele sale intenii, dar nu este ceva neobinuit ca
proiectele secrete s aib mai multe nivele 4domenii de activitate8. ,pre eemplu, un proiect
secret poate fi ascuns in spatele unei organizaii umanitare de tipul Crucii &oii, care cu
greu poate fi atacat de cineva. In spatele ei se afl o organizaie administrativ, aparent
benefic i care nu reprezint un pericol pentru nimeni. ;a poate opera cu o te"nologie
aparent obinuit, cum ar fi de pild o uzin electric. # cercetare mai aprofundat ar putea
scoate ins la iveal c in spatele acestei organizaii se ascunde o alta, care culege, s zicem,
mostre de A9%. #rganizaia administrativ nu reprezint decat o acoperire a unei operaii a
serviciilor secrete, iar uzina electric poate fi in realitate un accelerator de particule ca i cel
despre care am discutat mai sus. = putei imaginaY
9ac cineva ar dori s desfoare un proiect in 2ontau3 sau altundeva, operatorii
ideali ar fi nite membri ai armatei care nu ar cunoate prea mult, eventual manipulai prin
implanturi. Portretul seamn cu cel colonelului cu care am vorbit atunci. #mul nu mi-a
spus prea multe, dar prea interesat ca eu s-mi continui investigaiile, ca i cum ar fi dorit
s afle ceva de la mine.
2i-am continuat aadar cercetrile referitoare la semnalele pe frecvena de (/*/
2Cz, in special pentru c preau s aib o legtur cu acceleratorul de particule din
:riung"iul 2ontau3. ,e pare c m-am apropiat ins prea mult de adevr. In septembrie
())J am avut un accident de main in urma cruia mi-am fracturat capul. 9up ce mi-a
fcut o radiografie cu raze P, medicul mi-a spus c risc s imi distrug complet cavitatea
sinusurilor dac nu voi face in cel mai scurt timp o operaie c"irurgical. Camioneta mea a
fost distrus, iar investigaia a luat sfarit.
Accidentul pe care l-am suferit a reprezentat un mister pentru mine. 2i-am pierdut
cunotina i dintr-o dat m-am trezit c cineva d peste mine. %u avea nici o logic. ,e
intampl uneori ca agenii guvernului secret s aran!eze diferite accidente de main,
folosind in acest scop oferi antrenai i ec"ipai special. 2icarea patrioilor a depistat ins
prea multe accidente atribuite agenilor guvernamentali, lucru care a creat neplceri
oficialitilor. Poate prea ocant, dar este adevrat. 2i!loacele mas-media nu indrznesc s
calce pe acest teritoriu, dar de la cazurile lui &ubG &idge i Eaco populaia american s-a
suprat mult mai tare pe guvern decat ne las s credem mas-media.
In cazul meu nu a eistat un ofer intr-o main care a incercat s m scoat de pe
osea, dar un prieten a sesizat o main a guvernului parcat in imediata apropiere. ;u eram
45
rnit, aa c nu puteam s fac spturi pentru a descoperi o eventual conspiraie impotriva
mea, dar prietenul meu a continuat s fac cercetri. # doamn care a asistat la intreaga
poveste i-a spus c a vzut un om care a stat mult vreme in maina sa, raportand c"iar
cazul la poliie. Prietenul meu a sunat la poliia din ,ufflo3 CountG, dar i s-a spus c nu a
eistat nici o plangere de acest fel. Cazul a rmas invluit in mister cateva zile la rand.
Intre timp, eu eram preocupat de operaia pe care trebuia s o fac. %u eram sigur
dac intenia care se ascundea in spatele acestei operaii nu era aceea de a-mi face un
implant. 2edicul meu prea sincer preocupat de cavitatea sinusurilor mele, care ar fi avut
de suferit in lipsa operaiei. Am cerut o a doua i o a treia opinie, i in final am a!uns la
concluzia c trebuie s fac operaia. I-am spus medicului c sunt preocupat de o eventual
inserare a unui implant i m-a asigurat c nu se va preta la o asemenea activitate. Ltiam de!a
din alte surse c nu era calificat s fac implanturi. 9e aceea, l-am informat c dac se
dorete efectuarea unui asemenea implant, agenii federali vor aprea in ultima clip,
aducand cu ei propriul lor ec"ipament medical. Ii vor flutura insignele i vor da pe toat
lumea afar, folosind inclusiv fora, dac va fi necesar. Pentru a fi absolut sigur, mi-a
permis s instalez o camer video miniatural care s supraveg"eze coridorul care duce
ctre sala de operaie. Am introdus in camer un transmitor care s permit vizualizarea
operaiei de ctre un prieten personal, aflat intr-o alt locaie. Aveam i ali prieteni care
supraveg"eau spitalul din eterior, pentru a vedea dac nu apar ve"icule sau persoane
suspecte. 9ecat s risc, am preferat s imi iau toate msurile de precauie.
Inaintea operaiei mi s-a fcut o anestezie general i mi-am pierdut cunotina.
Aflat in aceast stare de contiin modificat, am primit vizita a doi pleiadieni inali. Aveau
cu mult peste doi metri i erau imbrcai in "alate medicale. ;ram intr-o stare asemntoare
visului, aa c nu pot afirma cu precizie dac se aflau in stare solid sau nu. Pleiadienii miau
spus c m aflam pe maini bune i c nu trebuie s-mi fac gri!i. Au adugat c medicul
era el insui un agent pleiadian, dei nu era contient de acest lucru. -rma s-mi implanteze
in cap o plac de titan care s m prote!eze de transmisiile cu raze de particule despre care
am vorbit in capitolul precedent. Ltiam de!a de la medic c urma s-mi implanteze in cap o
plac cu o lungime de (J-(* centimetri, cu scopul de a-mi prote!a cavitatea sinusurilor.
Informaia c aceast plac urma s-mi ofere i o protecie suplimentar a fost o surpriz
plcut.
'a nivel fizic, operaia s-a dovedit una de rutin i a avut un succes deplin. 9up
numai o zi m-am intors acas. 9up o scurt perioad de recuperare am primit vizita unui
poliist pe care il cunoteam i care era in afara serviciului. Avea la el o arm neletal de
ultim generaie i dorea s-mi fac o demonstraie. 2-a pus s o indrept ctre el i s aps
pe trgaci. Arma avea trei butoane, pe care scria5 0nemicat1, 0moleit1 i 0rigid1. Am
incercat primele dou setri i omul a incetat intr-adevr s se mite. 9e indat ce am setat
din nou butoanele pe poziia normal, a revenit la starea sa obinuit. 2-a rugat s nu incerc
i ultima variant 40rigid18, cci tia din eperien c in urma ei rmane cu dureri
musculare.
Cu aceast ocazie s-a lmurit i misterul accidentului. In maina staionat se afla
un agent cu o asemenea arm, care nu a fcut altceva decat s apese pe un buton,
direcionand arma asupra mea. 2i-am pierdut cunotina i controlul asupra camionetei,
dup care am intrat intr-o main care trecea cu vitez pe lang mine. ,angele care mi-a
anit din frunte a improcat "arta de lang mine, acoperind c"iar poriunea care demarca
acceleratorul de particule. #cultitii numesc acest fenomen 0avertismentul sangelui1. Am
luat eu insumi toat intamplarea ca pe un semn. 9e altfel, a eistat i un alt aspect al
investigaiei mele referitoare la acceleratorul de particule, dar nu voi insista acum asupra
lui. ;ste mai degrab de natur politic decat tiinific, aa c prefer s pstrez tcerea
pan cand se calmeaz lucrurile.
Ceea ce am afirmat mai devreme despre acceleratorul de particule poate fi dovedit
tiinific. 'a urma urmei, nu eist foarte muli oameni care s tie despre ce este vorba sau
care s aib voie s discute liber despre acest subiect. 'egiuitorii au luat in serios munca
mea, dar au procedat cu precauie. Informaiile pe care le-am descoperit recent 4parte dintre
ele mi-au fost comunicate8 ar fi putut crea un adevrat scandal politic, care ar fi inflamat
'ong Island sptmani la rand. Intrucat tocmai fusese un incendiu de proporii in 'ong
46
Island, c"iar inaintea accidentului meu, am decis s nu mai creez unul artificial, aa c
deocamdat vom trece mai departe.
,ituaia in care s-a petrecut accidentul ilustreaz un scenariu interesant, mai ales
dac inem cont de vec"iul proverb care spune c nu eist nimic intampltor. ,e pare c
cineva a incercat s m atrag intr-o capcan, iar pleiadienii au profitat de situaie pentru ami
insera 4printr-unul din agenii lor8 o plac de titan in cap care s m prote!eze de razele
distrugtoare. 9in punctul lor de vedere, acest tip de aciune nu reprezint o ingerin in
treburile altei persoane.
Aceast teorie a prins contur atunci cand am fcut prima ecursie de dup accident
la 2ontau3. #ri de cate ori acceleratorul din 2ontau3 fcea transmisii energetice,
percepeam in colul oc"ilor nite scantei. 9e data aceasta nu am mai perceput nimic
4datorit plcii de titan8. 9oi dintre prietenii mei, care nu remarcaser nimic pan atunci, au
vzut i ei scanteile, atunci cand le-am atras atenia asupra lor. Interesant era faptul c
atunci cand se aflau la o distan mai mic de ase metri de mine, scanteile dispreau. ,e
pare c placa de titan ofer o protecie pe o raz de ase metri.
Placa nu este confecionat sut la sut din titan. Conine de asemenea aur, argint
i alte alia!e. ;ste perforat in mai multe locuri i ar fi interesant un studiu in sine al felului
in care este construit. Pe de alt parte, nu doresc nimnui s fie nevoit s poarte in cap o
asemenea plac pentru a se prote!a de transmisiile pe frecvena de (/*/ 2Cz. ,per ca
eperiena mea cu accidentul s le fie invtur de minte i altora.
Capitolul %%
Ar3a secret
;ist multe alte aspecte legate de #$%-uri i de fenomenele care le insoesc ce
merit s fie studiate.
%iciodat in istoria umanitii nu au atras farfuriile zburtoare atata atenie i
publicitate ca in ultimii ani. <iblia confirm faptul c sfaritul se apropie. ;ist o
adevrat avalan de informaii care ne copleesc din toate direciile i din toate domeniile.
,perana c umanitatea se va trezi din somnul su de moarte este astzi mai mare ca
oricand.
9in pcate, este evident c oamenii nu fac ceea ce trebuie. 9ac am obine o mai
bun inelegere a naturii noastre electromagnetice, am putea s ne cunoatem mai bine. Am
comunica astfel mai uor cu semenii notri, dar i cu mainile. Ar putea aprea o nou
generaie de maini, care s respecte structura spiritual a oamenilor. -nificarea te"nologiei
cu umanitatea ar putea vindeca pmantul, ar elimina poluarea i ar conduce la o regenerare
a planetei, in locul degenerrii actuale. Acesta este principalul scop al cercetrilor mele.
In pofida progresului fcut de mine i de alii ca mine, eist inc foarte multe
aspecte care rman ascunse. Posesorii puterii, care beneficiaz de pe urma ascunderii
masive de informaii, nu vor ceda prea uor controlul. 9ac un #$% aterizeaz sau se
prbuete intr-o anumit zon, in cel mai scurt timp apar ec"ipe de ageni care adun
bucile gsite. ;i folosesc detectoare magnetice sau cu radiaii, precum i alte ec"ipamente
de care au nevoie. C"iar i solul radioactiv este adunat i inlocuit cu un sol normal. Pomii
sunt replantai. -rmeaz apoi o a doua ec"ip care sosete i culege tot ce pare suspect.
Cine dorete s investig"eze locul unui asemenea accident nu are nici o ans s gseasc
vreo dovad c acolo s-a petrecut ceva neobinuit. 9ac in ,-A apare un cerc intr-un lan de
grau, el este imediat incon!urat de o ec"ip de militari, care ascund toate dovezile i
impiedic rspandirea oricror informaii legate de incident.
9e ce ii dau aceti oameni atata ostenealK
9in punctul lor de vedere, cunoaterea referitoare la celelalte dimensiuni este
complet interzis. ;ist un grup restrans de oameni care profit la maim de pe urma
imensei colectiviti de fiine spirituale numit umanitate. #$%-urile i tiinele legate de
ele reprezint informaii confideniale. 9ac vreo for eterioar ar incerca s v rpeasc
din aceast dimensiune, putei fi siguri c puterea terestr nu va face nimic ca s v a!ute.
9impotriv. :oate acestea ne conduc ctre eterna intrebare5
Ce putem faceK
Cea mai bun arm de care dispunem este inelegerea. Asta inseamn c toi cei
care dein anumite informaii i sunt bine intenionai ar trebui s le comunice i semenilor
47
lor, pentru ca cei care doresc s poat continua cercetarea diferitelor aspecte ale acestor
fenomene. In plus, ii putei scrie congresmanului dumneavoastr i celorlali reprezentani
ai puterii pe care i-ai ales. Boarte muli militari i lucrtori din industria de aprare au !urat
s pstreze secretul. -neori, acest lucru servete intr-adevr interesului naional, dar de
multe ori nu servete decat anumitor interese particulare. 9ac legislaia ar permite
dezvluirea acestor secrete, America ar fi invadat de informaii. 'egislaia poate fi mult
imbuntit din acest punct de vedere. 'egea 'ibertii de Informare a fost conceput in
aa fel incat este aproape imposibil s afli ceva. 9rama este c americanii nu au stabilit inc
ce anume servete cel mai bine securitii rii lor. ,olicitai o nou legislaie, in acord cu
prevederile Constituiei. Atacai prin toate mi!loacele vlul secretului care acoper acest gen
de informaii i pe care toi cei interesai de #$%-uri il contest. Aceasta este arma noastr
secret, alturi de o mai bun comunicare i de o educaie corespunztoare pe marginea
acestor subiecte. <tlia nu va fi uoar, dar victoria va fi pe msur.
Capitolul %&
ntoarcerea acas
,puneam in finalul capitolului precedent c cea mai bun arm de care dispunem
este inelegerea. Cu cat cercetm mai mult aceste subiecte, comunicand cu semenii notri i
creand astfel o intreag comunitate de persoane interesate s afle adevrul, cu atat mai
puternic va deveni campul colectiv al contiinei noastre de grup. 2uli oameni interesai de
#$%-uri se folosesc de acest subiect pentru a face 0propagand cretin1. Altfel spus, ei se
folosesc de fenomenele legate de #$%-uri pentru a rspandi anumite dogme pe care le
consider de inspiraie cretin. 9up prerea mea, rolul religiei merit s fie studiat dintr-o
perspectiv mai profund.
, lum cretinismul. Ce ne inva acestaK
9atorit unui pcat originar, umanitatea a pierdut contactul cu Creatorul ei, avand
nevoie de un intermediar sau mantuitor pentru a rea!unge la 9umnezeu. Aceast lecie ne
inva c noi nu ne mai aflm in lumea creat de Acesta. Ingerii czui, elo"im-ii sau cum
dorii s le spunei, s-au separat de lumea Creatorului i i-au creat propriul lor continuum
spaio-temporal 4propria lor realitate8. In teologia cretin, acest fenomen este identificat
prin epresia5 0cderea omului din Paradis sau de pe nivelul graiei divine1.
Inc de la inceputul 0cderii1, continuum-ul spaio-temporal pe care il cunoatem
ca fiind universul nostru a trebuit s fie propagat continuu, pe o baz repetitiv i automat,
pentru a-i putea pstra soliditatea. Acest lucru este realizat prin diferite proiecte spaiotemporale
de genul Proiectului 2ontau3 4alturi de foarte multe altele8. 9up prerea mea,
Proiectul 2ontau3 este principalul proiect de acest fel, i am dou motive s afirm acest
lucru. Pe de o parte, il cunosc foarte bine, cci am lucrat personal la el. Pe de alt parte,
investigaiile pe care le-am fcut mi-au indicat c el reprezint proiectul central din aceast
categorie. Aceast afirmaie poate prea egocentric, dar cei care au citit crile despre
2ontau3 au aflat de!a foarte multe informaii despre unicitatea acestui proiect. ;l solicit
un anumit tip de atenie, diferit de cea acordat altor proiecte despre care am mai auzit.
C"iar dac ar fi s nu fie proiectul central, trebuie s recunoatem c imaginea pe care i-a
creat-o corespunde perfect acestui rol.
#peratorii Proiectului 2ontau3 i ai celorlalte proiecte spaio-temporale au
manipulat de atatea ori continuum-ul incat a aprut o nou linie temporal. Ingerii czui sau
!ucat atat de mult cu creaia original a Creatorului incat au obinut o realitate complet
nou, a crei frecven elementar este de >.J 2Cz. ;ste o linie temporal nou, paralel
cu cea a Creatorului, care nu mai pstreaz decat nite legturi vagi cu aceasta. Contiina
c"ristic reprezint interfaa intre linia temporal creat i cea primordial. 'a acest lucru se
referea C"ristos atunci cand spunea5 0%umai prin 2ine putei a!unge la :atl1.
9ac am putea vizualiza linia temporal primordial a contiinei, cea creat de
Biina ,uprem, am vedea o serie de distorsiuni i perturbaii care apar sub forma unor
forme ondulatorii in !urul ei. Intreaga operaie poate fi monitorizat i msurat
electromagnetic, acesta fiind de altfel instrumentul folosit pentru reglarea contiinei de
ctre cei care realizeaz aceste proiecte spaio-temporale. In mod evident, subiectul este
foarte te"nic i de o mare compleitate.
9ac il considerm pe 9umnezeu ca pe o Biin infinit, un mileniu nu reprezint
48
pentru ;l i pentru fiinele din linia 'ui temporal decat o clip. Aceast clip a fost ins
manipulat i prelungit, cptand proporii ridicole. 0Dandul1 primordial al Creatorului s-a
transformat intr-o groap cu nisip mictor, prin manipularea lui. Privind lucrurile din
aceast perspectiv, am putea considera pcatul originar ca pe o manipulare gandului
Creatorului, mergand pan la crearea unei realiti alternative, numai a noastr. In acest
contet, contiina c"ristic devine suma total a realitii noastre. 9in cauza acestei
distorsiuni, noi nu mai avem acces la Creatorul nostru sau la realitatea in care triete ;l,
decat prin intermediul lui C"ristos. %e putem intreba pe bun dreptate5 se va intoarce
Acesta vreodatK
&evenirea lui C"ristos sau a Creatorului in realitatea noastr poate fi mai bine
ineleas dac privim realitatea noastr 4derivat din pcatul originar8 ca o linie temporal
paralel cu cea primordial 4care aparine Creatorului8. 2ai devreme sau mai tarziu, cele
dou lunii se vor intersecta, conform teoriei probabilitilor. Crucea cretin nu este altceva
decat un simbol al acestei intersectri.
-nii oameni ar dori s tie dac aceast intersectare s-a produs de!a sau dac se va
produce curand. ,ubiectul a provocat dezbateri aprinse. In mod evident, crucea
bidimensional nu este altceva decat o reprezentare simbolic a interseciei celor dou linii
temporale. ;ist voci care susin c sfinii care au realizat diferite miracole au trecut in
linia temporal primordial. 2omentul de apogeu al interseciei celor dou linii este ilustrat
de crucificarea lui Iisus. 9up acest moment, cele dou linii temporale au continuat s se
indeprteze una de cealalt.
Aa cum rezult din faptele descrise in <iblie, nu foarte mult lume i-a dat seama
la momentul respectiv de intersectarea celor dou linii temporale. &ecunoaterea a venit
abia mai tarziu, dup petrecerea evenimentelor i dup ce vestea s-a rspandit in intreaga
lume datorit mi!loacelor mas-media rudimentare ale vremii. 'a fel se petrec lucrurile i la
ora actual. C"iar dac in prezent s-ar repeta intersectarea liniilor temporale, nu toat lumea
i-ar da seama de acest lucru. Ltiina convenional nu ar putea recunoate acest eveniment
decat dac l-ar privi din perspectiva metafizicii, un domeniu foarte vast de cunoatere, din
care fizica nu reprezint decat o mic parte.
Pentru muli oameni de tiin, 2etafizica reprezint un subiect spinos. 9e aceea,
c"iar i cei care nu mai pot contesta eistena mai multor dimensiuni prefer s foloseasc
termenul de 0fizic "iperdimensional1. Aceasta este ins o simpl c"estiune de semantic
i nu ar trebui luat prea in serios. Aceti oameni se tem s nu fie asociai cu astrologii sau
cu g"icitoarele de la carnavaluriH de aceea, evit termenul de metafizic.
;ist o baz de cunoatere metafizic ce poate fi accesat in intregime in
momentele de intersecie a celor dou linii temporale. 'a ora actual, ies la iveal tot mai
multe informaii de acest fel, care prevestesc evenimentele ce vor urma 4la fel s-a intamplat
cu C"ristop"or Columb, care a vzut mai intai psrile ce prevesteau apropierea uscatului8.
<aza de date autentic religioase care a eistat pe planeta noastr de la origini i
pan astzi a fost puternic distorsionat de oameni, dar ea continu s ascund un adevr
esenial, care poate fi ineles pe msur ce ne continum dezvoltarea i evoluia. 9ac vom
continua s ne apropiem de adevr mergand pe aceast cale, vom cpta in curand acces la
marea baz de date cosmice i la adevrul primordial.
-nul din principalele motive pentru care tiina oficial accept atat de greu aceste
adevruri este legat de faptul c ea se afl sub controlul celor care manipuleaz planeta.
#amenii de tiin nu ii folosesc plenar contiina creatoare, fiind intr-o oarecare msur
0creai1 ei inii 4manipulai8.
Cine are ansa s accead la linia temporal primordial descoper c aici nu
eist manipulare i control. Aceasta este doar o utopie, lipsit de orice motivaie.
Duvernele secrete sau formale i rzboaiele lor devin inutile in aceast dimensiune.
2icarea metafizic %e6 Age conduce astzi ctre o contiin potenial nefizic,
punand astfel in pericol baza de putere de pe aceast planet. 9ac va reui, grupul care
controleaz astzi destinele planetei ii va pierde puterea i semnificaia. 9e aceea, acesta
c"eltuiete sume enorme pentru a-i infiltra agenii in micarea %e6 Age i in cercurile
preocupate de #$%-uri. Aceti ageni stpanesc perfect arta infiltrrii i a devierii ateniei
celor preocupai de adevr conform agendei guvernului secret. Perspectiva pe care o impun
49
ei este inevitabil materialist. Aa se eplic de ce mas-media atac uneori cu furie o
micare spiritual sau alta. C"iar dac la inceput comunicarea unui medium cu o surs
spiritual este autentic, aceasta este atacat prin te"nicile invazive descrise anterior in
aceast carte, dup care mediumul nu mai are acces la sursa original i se compromite. ;l
a!unge s pretind bani i s recomande practici compromitoare. 2as-media preia apoi
scandalul i epune frauda. Cred c ai ineles cum se procedeaz. Acest scenariu se repet
la infinit, inc de la inceputul ieirii din linia temporal originar.
Pleiadienii mi-au spus c dac (/T din fiinele care triesc in aceast galaie ar
deveni contiente de linia temporal primordial, ele ar crea masa critic necesar i
celelalte fiine le-ar urma. ;ste o simpl c"estiune de matematic, afirm ei. 9ac acest
lucru este adevrat, tot ce avem de fcut este s rspandim aceast lumin a contiinei.
,perana mea este s reuim.
= urez cltorie plcut in drumul ctre casN
Partea a doua
"e Peter Moon
!ntroducere la partea a doua
,per c v-au plcut incredibilele relatri ale lui Preston %ic"ols i c ai invat
ceva nou in legtur cu universul in care trim. ,copul primei pri a acestei cri nu a fost
doar unul informativ, ci i de a elimina odat pentru totdeauna indoielile i incertitudinile
oamenilor in legtur cu controversatul subiect al #$%-urilor i al etrateretrilor. Cred c
orice om inzestrat cu o minte desc"is i logic i-a putut face astfel o idee mai clar cu
privire la aceste subiecte. C"iar i cei care prefer s-i pstreze cinismul trebuie s
recunoasc faptul c Preston are o minte ordonat i o imaginaie etrem de eotic. 9e
altfel, Preston nu a insistat niciodat c aventurile sale ar fi adevrul suprem. ;l ia tot
timpul in calcul posibilitatea ca o parte din vizitele primite sau din celelalte eperiene
paranormale trite s fi fost influenate de subcontientul su sau s fie produsul imaginaiei
minii sale.
Cuvantul c"eie in aceast ecuaie este imaginaia, care este un atribut al contiinei.
Contiina este singurul instrument care permite inelegerea tuturor misterelor eistenei,
indiferent dac se refer la #$%-uri sau la miracolul vieii. In cea de-a doua parte a crii ne
propunem s pornim impreun intr-o nou aventur a contiinei, care s aprofundeze
viziunea noastr asupra #$%-urilor, inclusiv prin descoperirea corespondenelor care eist
intre vec"ile mituri ale Pleiadelor cu teoriile lui Preston referitoare la linia temporal
primordial.
%e vom incepe aventura prin analiza unor aspecte bizare ale eistenei. =oi
continua cu prezentarea propriilor mele eperiene paranormale, care au condus la
colaborarea mea cu Preston %ic"ols i la publicarea acestei cri. Pe msur ce ne vom
apropia de sfarit, in faa oc"ilor notri se va revela o privire de ansamblu care ne va
permite s inelegem mai bine misterul Pleiadelor i rolul c"eie pe care il !oac aceast
galaie in contiina noastr.
Capitolul %)
Psiholo$ia OZN-urilor
Psi"ologia modern i-a inceput dezvoltarea prin opera a dou personaliti
ma!ore5 ,igmund Breud i Carl Fung. Breud a fost printele psi"analizei. ;l a descoperit c
in spatele oricrei disfuncii psi"ice se ascunde un impuls seual. A respins ve"ement orice
avea legtur cu paranormalul, motiv pentru care a intrat in conflict cu Fung, fostul su
student i colegul su de la vremea respectiv. Fung a studiat intens religiile orientale i
domeniul ocultismului, fcand o sintez intre principiile invate de la Breud i propriile
sale descoperiri(*.
In acest capitol ne vom opri asupra operei lui Carl Fung, care corespunde perfect
scopului discuiei noastre. Cea mai genial inovaie a sa a constat in divizarea intregii
psi"ologii umane in ar"etipuri. -n ar"etip este definit ca un prototip sau un model care st
la baza tuturor celorlalte lucruri. In psi"ologia uman, aceste ar"etipuri corespund unor
structuri psi"ice stereotipice elementare care se ascund dincolo de suprafaa interaciunii
noastre cu planul social. Aceste prototipuri primordiale care eist in interiorul psi"icului
nostru pot fi uor recunoscute i inelese dac analizm diferitele reprezentri ale zeilor
50
mitologici. -n studiu rapid al diferitelor panteoane care au eistat de-a lungul istoriei scoate
la iveal o intreag galerie de eroi, "oi, trdtori, amani, vindectori, poei, etc., care
acoper practic toate funciile de baz ale psi"icului uman. In viziunea lui Fung i a
adepilor si, zeii nu sunt altceva decat epresii ireductibile ale unor principii ale vieii.
#rice personalitate individual reprezint o combinaie a acestor aspecte. 9ac ne reducem
calitile pozitive i negative la nivel de ar"etipuri, ne putem face o idee mai clar in
legtur cu noi inine. Identificand structurile comportamentale care ne-au condus la
identificarea cu un ar"etip negativ, putem scpa de acesta, asumandu-ne astfel un destin mai
bun.
Fung a studiat acest subiect in profunzime i a scris numeroase cri pe marginea
lui. In acest scop, s-a folosit mult de crile de tarot, care ofer o viziune asupra vieii strict
ar"etipal. 'a randul lui, tarotul ii are rdcinile in Cabala, un sistem filozofic care unete
toate credinele i toate mitologiile, incercand s eplice intreaga eperien a vieii umane.
In ultimii ani de via, Fung a observat c #$%-urile au devenit un fenomen de
mas, ptrunzand adanc in subcontientul colectiv incepand din anii J/. %u numai c a
vzut el insui asemenea #$%-uri, dar a scris i o carte despre ele. In pofida imensei lui
cunoateri i a unei viei intregi petrecute in studiul ocultismului, se pare c in domeniul
#$%-ologiei nu a reuit s ptrund esena acestuia. A recunoscut eistena #$%-urilor, dar
nu am intalnit nicieri in crile sale un efort concertat de a clasifica eperienele asociate
cu ele in structuri ar"etipale. Poate dac ar mai fi trit caiva aniY Astzi, aceast sarcin a
devenit mult mai uoar, cultura popular fiind etrem de bogat in poveti legate de fiine
venite din Pleiade, #rion i ,irius.
Principalul aspect pe care doresc s-l clarific in legtur cu #$%-urile este c
acestea au devenit un fenomen acceptat in sfera eperienei umane. %u conteaz prea mult
(* In realitate, a eistat i o a treia personalitate ma!or la institutul lui Breud. 9ei i-a depit cu mult pe cei
doi mari savani, aproape nimeni nu a auzit de el, cci rezultatele sale au fost in mare parte ascunse.
Aceast personalitate a fost Eil"elm &eic", care a fcut o sintez intre invturile legate de seualitate ale
lui Breud i cele legate de ocultism ale lui Fung, adugand inclusiv propriile sale cercetri. &eic" a reuit s
ptrund in psi"icul uman mai adanc decat oricine altcineva. In ultimii ani de via, a pretins c a construit
o arm cu raze cu a!utorul creia puteau fi doborate #$%-urile. A fost arestat sub un pretet oarecare i
inut la inc"isoare pan cand a murit. Crile sale au fost arse de agenii guvernamentali. Preston %ic"ols a
descris o parte din opera sa in crile anterioare referitoare la Proiectul 2ontau3.
dac ai trit personal o eperien legat de ele sau msura in care crezi sau nu in ele. Cert
este c fenomenele asociate cu #$%-urile au fost raportate de mii de oameni in decursul
ultimilor J/ de ani. Informaiile adunate pot fi sintetizate in mituri ce pot fi clasificate in
funcie de mitologia tradiional, adic de ar"etipurile psi"ologice. Altfel spus, oamenii
venii din spaiu pot eista in diferite sisteme de referin, putand fi considerai ingeri,
demoni, sau o categorie intermediar. ;ist de!a o baz imens de date legate de
eperienele oamenilor, care ne permit s studiem fenomenul #$% intr-o manier
tiinific, c"iar dac nu avem la dispoziie dovezi palpabile 4care reprezint un cu totul alt
subiect8. =iziunea psi"ologic sau ar"etipal ne ofer un fundament de la care putem porni,
creand o gril pe baza creia putem elimina din start numeroasele fantezii care se strecoar
inevitabil printre eperienele autentice.
,unt contient c muli cititori ai crii de fa au trit ei inii eperiene legate de
apariia unor #$%-uri sau au rpii de etrateretri. -nii ateapt o confirmare c au trit o
eperien divin, in timp ce alii nu tiu cum s scape de trauma eperimentat. ;ist i o
alt categorie de oameni, destul de numeroi, care incearc s stabileasc un contact cu
etrateretrii sau sunt curioi in legtur cu acetia. ,tudierea #$%-ologiei din aceast
perspectiv i compararea acestui domeniu cu eperienele personale 4acolo unde acestea
eist8 v va provoca intelectul s ptrund intr-o lume care intr-un alt contet vi s-ar prea
ineplicabil. C"iar dac nu inelegei anumite lucruri, putei apela oricand la mitologie
pentru a obine rspunsuri. 2itologia ofer nu doar o plas de siguran pentru studiul pe
care ni-l propunem, ci i piatra de temelie a tuturor civilizaiilor.
Acesta este contetul in care doresc s-mi relatez propriile eperiene. %u conteaz
prea mult dac ceea ce v voi povesti in continuare s-a petrecut in realitate sau nu. Personal,
cred cu convingere c da. Ceea ce conteaz ins este c am eperimentat aceste lucruri i c
51
ele fac parte dintr-un curent al contiinei din care facei parte inclusiv dumneavoastr. In
caz contrar, nu ai citi acum aceast carte. ,copul pe care mi-l propun este s activez in
dumneavoastr propria funcie cuantic dinamic(), pentru a putea recunoate contiina cu
care suntei inzestrai i a v inla astfel ctre potenialul nelimitat care v este
caracteristic.
Capitolul %+
!n0luen/e an$elice
Probabil cel mai interesant aspect al copilriei mele a fost acela c am fost singurul
copil din cartier care nu a fost botezat in religia cretin. Amandoi prinii mei erau catolici.
In tineree, mama a urmat o coal catolic i tata a fost biat de altar, dar lucrurile s-au
oprit aici. 9up ce s-au cunoscut, s-au cstorit la oficiul strii civile i s-au ferit s mai
calce in biseric.
Intr-o diminea, am luat micul de!un in compania unei prietene cu caliti
mediumice i m-am intrebat intr-o doar dac ar putea s eiste vreo legtur intre tata i
%i3ola :esla. Prietena mea m-a privit cu atenie i m-a intrerupt5
- :atl tu detesta religia organizat, nu-i aaK
- Ca s fiu sincer, da, i-am rspuns eu.
A urmat o poveste din care rezulta c tata a fost molestat de un preot. Pan atunci,
avusese incredere in cler, iar acum s-a simit trdat. %u tiu cat de adevrat era aceast
poveste, dar este cert c eplica un anumit comportament al tatlui meu. #ri de cate ori
avea ocazia, acesta tuna i fulgera impotriva bisericii catolice. Ii descria adeseori pe preoi
ca pe nite beivi, povestind cum ii cereau vin imediat dup slu!b. Ca urmare a acestei
atitudini, am fost 0prote!at1 de biseric, dei prinii mei nu mi-au interzis niciodat s
() &eferire la trezirea sufletului.
particip la slu!be dac doresc acest lucru. C"iar i aa, 9umnezeu i-a gsit calea i a
ptruns in viaa mea inc de la o varst foarte fraged.
Intr-o zi, copiii din cartierul meu vorbeau despre ingerii pzitori. Cei mai muli
dintre ei erau catolici i imi povesteau adeseori ce invau la leciile de cate"ism. In ziua de
care vorbesc, subiectul ales erau ingerii pzitori, despre care auzeam pentru prima dat.
9up ce i-am ascultat cu atenie pe prietenii mei, m-am dus acas i am intrebat-o pe mama
dac ea crede in ingerii pzitori. ,pre nu mica mea surpriz, mi-a dat un rspuns afirmativ
i cat se poate de ferm.
Cand am intrebat-o de ce crede in ei, mi-a povestit c am fost salvat eu insumi de
un inger pzitor cand eram copil mic. ;venimentul s-a petrecut intr-o zi canicular, pe cand
ne aflam in %e6"all, California. 2ama m-a aezat intr-un crucior, pe care l-a lsat la
umbra unui copac mare. ;a insi sttea pe verand, destul de aproape de mine. -na din
crengile copacului a cedat i era evident c urma s cad peste mine. :otul s-a petrecut
foarte repede, aa c mama nu ar fi avut timp s a!ung pan la mine. # clip, s-a temut c
avea s-i piard copilul pentru totdeauna. Ar fi fost imposibil s supravieuiesc acelei
lovituri. C"iar in clipa in care creanga a czut, s-a starnit din senin un vant puternic, care a
indeprtat cruciorul din btaia crengii. $iua era etrem de canicular i in afara acestui
moment, nu s-a simit nici o boare de vant. C"iar faptul c a reuit s mite din loc
cruciorul i s-a prut etrem de remarcabil mamei. 9ei a crescut intr-o coal catolic, ea
i-a abandonat in timp credina i nu era deloc o femeie religioas, dar eperiena personal
a fcut-o s cread in ingerii pzitori.
Am aflat mai tarziu c grecii aveau o zei pe nume Alcione, considerat una din
cele apte pleiade, care controla vanturile i furtunile. Intrucat nu imi amintesc personal de
incidentul cu cruciorul, nu pot afirma cu trie dac a fost o intervenie celest sau norocul
prostului. ,e pare totui c o anumit for din univers nu a dorit atunci ca eu s prsesc
atat de prematur planul fizic.
Capitolul %,
6reau a0ar din >oc
-rmtoarea eperien paranormal pe care am trit-o s-a petrecut la varsta
pubertii. Aveam (I ani i m aflam in perioada dificil de dinainte de maturizare. Imi
amintesc c, odat, !ucam in ec"ipa de baseball a colii, dar aveam o durere de cap
infernal. #ri de cate ori aruncam mingea sau loveam cu bata, unde de oc imi treceau prin
52
intregul corp. %ormal ar fi fost s-i cer antrenorului s m scoat afar din !oc, dar nu
doream s fac acest lucru. 2 rugase personal s particip la acest meci i abia ateptam s
imi a!ut colegii de ec"ip. In general, eram foarte slabi, dar in ziua respectiv !ucam cu
ec"ipa cea mai bun din campionatul pe coli, i antrenorul nostru dorea s catigm cu
orice pre. Personal, m aflam intr-o stare de contiin modificat 4din cauza durerii de
cap8, aa c tot ce imi mai doream era s eecut mecanic micrile care trebuiau fcute, iar
la sfarit s plec acas.
&otirea batei era atat de dureroas incat m-am decis s las toate mingile s treac
pe lang mine. 9ecizia s-a dovedit destul de puin inspirat, cci arunctorul nu a reuit s
trimit nici o minge in poart, aa c a trebuit s m indrept ctre prima baz. Am
descoperit cu aceast ocazie c mersul imi provoca dureri c"iar mai mari decat balansarea
batei. ,pre imensa mea surpriz, am reuit s parcurg intregul traseu dintre baze i s
inscriu. Pe de alt parte, durerea pe care o simeam era innebunitoare. ;c"ipa mea se
descurca foarte bine, dar eu nu imi mai doream decat s pierdem, ca s pot pleca acas.
#ricat de dureroas era balansarea batei, mi-am dat seama c durerea era mai
suportabil decat in cazul alergrii in !urul bazelor. 9e aceea, am luat decizia s fac un efort
i s resping toate mingile trimise de adversar. Aceast "otrare era destul de neobinuit
din partea mea, cci pan atunci singurul lucru care m interesa cu adevrat fusese sportul
4alergarea8. 9e aceea, aceast atitudine nesportiv nu corespundea deloc felului meu de a fi.
In pofida durerii, mi-am rotit bata i am reuit s obin dou aut-uri pentru ec"ipa
mea, care a rmas in !oc. Colegii mei ii dduser de!a seama c m comport ciudat.
,perana mea era ca antrenorul s m scoat afar din ec"ip, dar acesta m-a lsat in !oc.
Cand mi-a venit randul s lovesc mingea, mi-am propus s arunc intenionat in afara
terenului. Accidental, la a treia lovitur am reuit s inscriu, ocazie cu care am i catigat
meciul. Colegii mei au inceput s c"iuie. :ot ce imi mai doream era ca sfaritul meciului s
imi aduc o oarecare uurare. :ata imi promisese o coca-cola. '-am rugat s-mi ia dou, in
sperana c butura acidulat imi va reduce senzaia de disconfort. Acest truc mental a
funcionat atat timp cat s a!ung acas.
Cand am a!uns in dormitorul meu, am vomat instantaneu spag"etele pe care le
mancasem inainte de meci. %imic nu mai prea s funcioneze normal in organismul meu.
2ama a curat mizeria i m-a a!utat s urc in pat.
%oaptea care a urmat a fost una din cele mai oribile eperiene din intreaga mea
via. %u tiu nici acum dac a fost pur i simplu un comar, sau o rpire in toat regula, dar
am simit c mintea imi este absorbit de un computer foarte puternic. Imi amintesc c
vedeam benzi de genul celor folosite de vec"ile calculatoare din anii +/. ;ra ca i cum
operatorii computerului ar fi dorit s imi inregistreze fiecare amintire, intreaga operaiune
dovedindu-se etrem de dureroas. Procesul a continuat mult vreme, i cand nu am mai
suportat am inceput s ip din rsputeri. Poate c imi verificau pragul de suportabilitate la
durere. Am mai ipat i inainte in vise, dar fr ca ipetele mele s fie auzite in planul fizic.
Altfel spus, cei care dormeau in camera alturat nu au auzit niciodat nimic. In cazul de
fa, tata a auzit ipetele mele isterice i a venit s vad ce se intampl. %u a manifestat
niciodat un interes deosebit fa de metafizic sau de eperienele paranormale, dar de data
aceasta s-a artat fascinat de ceea ce ii povesteam, dorind s obin cat mai multe
informaii. 2i s-a prut o reacie etrem de ciudat.
Aceast intruziune forat in mintea mea a durat o sptman, timp in care nu am
putut manca nimic. 9up cateva zile, am inceput s vomez acid stomacal i mama a devenit
cu adevrat ingri!orat. # sptman mai tarziu, m-a dus la doctor. 9iagnosticul a fost
destul de sumbru. 9octorul le-a spus prinilor mei c a putea muri dac voi continua s nu
mnanc nimic. Altminteri, nu avea nici o idee despre ceea ce se intampla cu mine. %u este
eclus s-mi fi fcut o in!ecie cu penicilin, dar nu-mi amintesc cu precizie. %u le-a oferit
prinilor mei nici un fel de alinare i nu le-a sugerat s m treac pe perfuzii. :ot ce le-a
spus a fost c dac nu voi putea manca nici dup zece zile, s-l c"eme, dar s se atepte la
tot ce putea fi mai ru.
In cea de-a zecea zi nu mai puteam merge din cauza slbiciunii. Li eu, i prinii
mei, stteam ca pe spini. ,ingurul lucru care mi-a mai ridicat puin starea de spirit a fost o
vizit a tatlui celui mai bun prieten al meu, un fost vecin. ;ram numai piele i os. %u tiu
53
dac vizita acelui om a declanat miracolul, dar pentru prima oar in zece zile am putut s
mnanc ceva fr s vomit. Cand mi-a sugerat s m intorc cu el i s imi petrec urmtoarea
sptman in cartierul in care am locuit candva, mi-a venit s c"iui de bucurie. Am mancat
din nou i m-am simit ceva mai intrit. In scurt timp, am reinceput s merg. :ata era foarte
ingri!orat de intenia mea de a pleca in aceast stare de slbiciune, dar l-am convins prin
entuziasmul meu i al fostului su vecin. Am plecat i revederea locului in care am crescut
mi-a dat aripi. In scurt timp, starea de sntate mi-a revenit in totalitate.
9ei m-am refcut complet, am a!uns s m intreb frecvent dac nu sunt spionat de
cineva. 2i se prea c fiecare micare imi este urmrit. %u am fcut neaprat o legtur cu
eperiena anterioar, fiind convins c orice om trece din cand in cand prin aa ceva.
Dandul c a putea fi spionat nu m-a deran!at foarte tare, cci consideram aceast
posibilitate ca fiind foarte greu de crezut.
-na peste alta, aceast eperien trit c"iar in pragul pubertii m-a sc"imbat
dramatic. Am prsit pentru totdeauna ec"ipa de sport care mi-a fost atat de drag, lucru
etrem de neobinuit pentru mine. Ltiu c adolescenii obinuiesc s ii sc"imbe prerile i
sfera de interese, dar in cazul meu aceast sc"imbare de comportament a fost insoit i de o
ingerin in for in interiorul contiinei mele.
Capitolul %-
"ispari/ia ti3pului
'a trei ani dup incidentul descris mai sus, m-am mutat intr-un alt ora i m-am
trezit intr-un mediu social complet nou. %eavand prieteni timp de circa un an de zile, am
descoperit lumea science-fiction-ului i a literaturii pentru tineret.
Cel mai mult m-au influenat crile lui Cermann Cesse, un iniiat german intr-o
anumit coal a misterelor. ;ntuziasmul meu a a!uns la apogeu cand am citit o carte
intitulat Aocul maestrului, de dr. &obert ,. de &opp, un bioc"imist preocupat de ocultism.
Cartea sa vorbea de mai multe !ocuri ale vieii. %u-mi amintesc eact cum le-a clasificat
autorul, dar tiu c le-a dat nite denumiri amuzante. 9e pild, eista un !oc al 0porcului in
troac1, pe care il !ucau cei prea preocupai de subzistena lor cotidian pentru a mai avea
timp sau c"ef pentru orice altceva. -rma apoi 0cocoul de pe grmada de blegar1, care se
referea la indivizii manai eclusiv de egoul lor, care ador s triasc din faima pe care iau
cucerit-o. Acest !oc poate fi aplicat deopotriv unui *uru care se "rnete cu adoraia
discipolilor si sau unui ef de birou care nu mai poate s triasc fr admiraia
necondiionat a subalternilor si. ;istau i alte !ocuri pe care nu mi le mai amintesc acum.
Cert este c in fruntea listei se situa un !oc pe care el il numea !ocul maestrului. Acesta era
!ocul suprem i avea drept obiectiv atingerea propriului potenial.
9up ce am citit aceast carte am primit o serie de iniieri de natur pur personal,
care au culminat cu anga!amentul meu ferm de a-mi revela contiina la potenialul ei
maim. Am descoperit in scurt timp c in societate eistau dou tabuuri ma!ore. Primul era
etrem de evident5 seul. &evoluia seual atrgea la vremea aceea atenia tuturor
mi!loacelor de mas-media, aa c nu-mi trebuia o putere de observaie foarte subtil pentru
a-mi da seama de acest lucru. Cel de-al doilea tabu era mult mai important decat primul i
se referea la cultivarea luciditii. 2i-am dat seama foarte rapid c oamenii nu pot nici
mcar s discute acest subiect in mod obiectiv. 'a fel ca astzi, gandirea programat prevala
in intreaga societate.
In timpul acestei perioade de timp am invat dou adevruri care aveau s-mi
foloseasc foarte mult. 2ai intai, orice cale a iniierii incepe cu inima. Altfel spus, nimeni
nu ar trebui s se angreneze intr-o activitate in care nu crede cu adevrat. 9in punctul meu
de vedere, aceast concluzie a insemnat renunarea la toate carierele pe care mi le oferea
societatea. Al doilea adevr a fost urmtorul5 singurul tu maestru adevrat nu poi fi decat
tu insui. In cartea intitulat Psi1oterapia oriental )i occidental, Alan Eatts eplic faptul
c maetrii de Goga i zen au urmat o tradiie nobil, care se pierde in negura istoriei. A
adugat ins c la nivel cultural, eist de regul o convingere din partea societii c aceti
maetri sunt fali. C"iar i aa, adepii ii caut, in sperana c sunt autentici, dar mai
devreme sau mai tarziu descoper adevrul. 2aetrii difer intre eiH unii sunt mai etici decat
alii sau mai compatibili cu anumii discipoli. -n maestru te poate inva anumite adevruri,
dar acestea nu pot fi cu adevrat inelese decat dac le eperimentezi personal. Acest
54
avertisment mi s-a prut atunci 4i la fel mi se pare i astzi8 absolut minunat. :oi maetrii
sunt nite ipocrii. 9ac invei regulile de baz, poi afla totui ceva de la ei. Cel puin, nu te
mai poi plange mai tarziu c ai fost pclit. 'a urma urmei, tu singur eti stpanul
propriului tu destin.
-n alt lucru pe care l-am invat de la de &opp este c orice om trebuie s-i
activeze propriul centru magnetic pentru a-i atrage astfel pe cei care gandesc la fel ca el i
grupurile compatibile cu el, din care ar putea avea ceva de invat. 9ei la acea vreme
triam intr-o comunitate de "ipioi, mi-am dat seama c acei oameni erau mult prea
dependeni de droguri pentru a eplora cu adevrat potenialul real al contiinei lor. I-am
scris doctorului &opp in sperana c m va a!uta s descopr o metod prin care s-mi
accelerez procesul de evoluie i de invare. 9e fapt, locuia el insui undeva in apropiere.
&spunsul lui s-a dovedit etrem de interesant. 2i-a spus s imi termin coala, s
m decid asupra unei cariere i s fac o cerere de admitere in 'ig. ;ra o trimitere la grupul
mistic din care fcea parte Cermann Cesse, pe care acesta l-a menionat in cartea sa,
@ltorie n Orient. 2i s-a prut c rspunsul lui &opp reprezint un !oc, dar era un sfat
sincer i etrem de pragmatic. I-am pus noi intrebri i mi-a fcut legtura cu o persoan
din ,an Brancisco, a crei familie avea legturi strvec"i cu 0'iga1. Ceea ce m interesa pe
mine era aspectul strict ezoteric al acestei poveti. Ceea ce nu tiam la vremea aceea era
faptul c familia respectivei persoane avea preocupri asidue in domeniul #$%H nu am aflat
acest lucru decat muli ani mai tarziu. In plus, arborele genealogic al acestei familii este
legat de indienii 2ontau3. %u am deocamdat libertatea s dezvlui numele acestei familii,
cci membrii ei mai au inc anumite afaceri de rezolvat.
2i sa prut interesant s urmez aceast linie, dar intreaga poveste a fost intrerupt
de o nou aventur personal. ;ste vorba de scientologie, cuvant care trezete un rspuns
emoional in toi cei care au auzit ceva despre el. Inainte de a continua cu acest subiect,
doresc s subliniez c nu am mai fost implicat activ in organizaiile scientologice de mai
bine de (I ani. %u am plecat de la ei tunand i fulgerand, i consider c mi-am pstrat
obiectivitatea in ceea ce ii privete. 9escrierea tuturor eperienelor pe care le-am trit
alturi de ei i contetul in care s-au desfurat ele ar presupune ins scrierea unei cri de
sine stttoare, i tot ar fi foarte dificil. In esen, scientologia este simpl, dar are la baz o
anumit indoctrinare i un limba! al ei, care trebuie ineles in prealabil. Acest limba! nu
poate fi ineles din afar. :rebuie s faci parte din organizaie pentru a incepe s-l asimilezi.
9e aceea, voi urmri s simplific cat mai mult faptele, rezumandu-m la aspectele cele mai
semnificative.
,cientologia inseamn 0a cunoate in sensul cel mai profund al cuvantului1.
Provine de la rdcina scio, care inseamn a cunoate sau a despica, inclusiv a diferenia.
9efiniia i scopul suprem al scientologiei corespund gnosticismului 4care provine din
cuvantul Dnoz, ce inseamn de asemenea 0a cunoate in sensul cel mai profund al
cuvantului18, dar mi!loacele folosite de adepii acestui curent sunt complet diferite.
9ac scientologia este studiat i aplicat corect, fr ateptri nerealiste, poi
inva foarte multe lucruri despre tine insui i despre relaia ta cu universul. In aceast
cunoatere este inclus reconcilierea cu vieile anterioare, dar i eliberarea complet de
bloca!ele mentale i emoionale. %u puini sunt scientologii care se vindec singuri de boli
cronice sau care ii trezesc capaciti paranormale. In plus, scientologia ofer o cunoatere
autentic a vindecrii cu a!utorul remediilor, pred anumite elemente de citire psi"ic i
foarte multe alte lucruri interesante. Politica organizaiei este ins diferit de mi!loacele
procedurale i te"nice pe care le folosete.
,copul consilierii scientologice este acela de a imbunti caracterul emoional al
persoanei i de a o elibera din punct de vedere spiritual. :e"nicile ei sunt graduale, astfel
incat se incepe cu puin, dar se poate obine in final foarte mult.
In primul meu an de scientologie am trit eperiene paranormale de genul
telepatiei, premoniiilor psi"ice i c"iar al unei eperiene etracorporale cu percepie
vizual complet. Cateva luni mai tarziu, am intrat in organizaia de elit a lui '. &on
Cubbard (5ea Or*anization), al crei scop declarat era crearea unui numr cat mai mare de
organizaii funcionale de dianetic i scientologie de-a lungul i de-a latul planetei.
0Buncionale1 insemna ca aceste organizaii s nu intampine opoziia presei, opiniei publice
55
i a altor instituii. ,e inelegea de la sine c dac era aplicat corect, scientologia putea arde
orice fel de karma negativ.
9up numai o lun de la inscrierea in respectiva organizaie, m-am trezit intr-un
avion cu o destinaie necunoscut. :rebuia s m prezint intr-un apartament din 2adrid,
apoi s m pregtesc pentru un rendez"vous pe ia"tul Apollo, sediul i centrul de cercetare
al lui '. &on Cubbard. Parc triam un film cu Fames <ond. 9in 2adrid, am plecat la
Casablanca, in 2aroc, unde am urcat la borul unui vas mai lung decat un stadion de fotbal,
care gzduia .J/->// de oameni. Cubbard obinuia s munceasc non-stop, aa c nu se
intalnea niciodat cu oamenii de la bordul vasului su. Cand am urcat pe vas, am primit un
g"id care mi-a fcut turul complet al navei. '-am putut vedea in trecere i pe Cubbard. -na
din primele intrebri pe care i le-am pus g"idului meu a fost dac au vzut vreodat un
#$% in timp ce navigau. #mul era un fost ofier de paz de la <uc3ing"am Palace i era
foarte meticulos cu rspunsurile date. ,-a gandit o vreme, dup care mi-a rspuns5
- # singur dat. Cineva a vzut atunci dou farfurii zburtoare pe cerul nopii. '-a
intrebat apoi pe Comodor 4referire la Cubbard8 dac a vzut obiectele de pe cer.
A adugat c Cubbard a rspuns imediat5
- Al naibii ce repede zburau, nu-i aaK
Cubbard era foarte spontan i nu-i scpa nimic. Cei care urcau la bordul navei lui
auzeau sute de anecdote de genul celei de faH din pcate, nimeni nu i-a dat vreodat
osteneala s le inregistreze pentru posteritate. Criticii scientologiei au condamnat
intotdeauna prezentarea elogioas fcut lui Cubbard de membrii bisericii sale in pliantele
de prezentare, considerand c este un cult al personalitii. In realitate, povetile care
circulau pe seama lui intre oamenii simpli erau cu mult mai interesante decat prezentarea
oficial i probabil c i-ar aduce la easperare pe critici, dac acetia le-ar cunoate.
'a scurt timp dup ce am urcat la bordul lui Apollo, am avut o intalnire cu
Cubbard, pe care o consider i astzi drept una dintre cele mai bizare eperiene pe care leam
trit vreodat. 'a fel ca muli ali nou-venii, am primit anumite sarcini pe punte, aa c
m-am trezit racaind rugina in apropiere de biroul lui Cubbard. Acesta s-a furiat in spatele
meu i a inceput 0contemplarea capetelor1. Aa numea el plimbarea pe punte i 0citirea1
minii celor pe care ii intalnea in cale. ;ram contient de faptul c era in apropiere, dar miam
continuat munca, ing"eandu-mi complet gandurile. A continuat s m priveasc o
vreme. ;ra imposibil s nu-i simi prezena. %u tiu eact ce s-a intamplat in continuare, dar
timpul a disprut. ;ste foarte greu de descris ce s-a petrecut atunci, dar voi incerca. 2
simeam ca i cum m-a afla in dou locuri deodat. -n fel de amoreal imi bloca percepia
deplin a mediului eterior. A urmat apoi o imens strlucire i o stare de plutire. 2-am
trezit brusc altundeva. In minte mi-a rmas doar un gand indeprtat c aveam o legtur
vag cu un anumit corp care racaia rugina pe un vas. %u inelegeam ce se intampl, dar mam
decis s nu m mai intorc. '-am auzit apoi pe Cubbard vorbind cu eful meu, care lucra
pe puntea superioar. Am continuat s imi vd de treab. 2 simeam inc la mare distan
i contiina mea era aproape complet rupt de planul fizic. %u am revenit la normal decat
atunci cand Cubbard a plecat. 9ei am menionat incidentul catorva prieteni, nu l-am
descris niciodat complet. ;periena a fost absolut nucitoare.
'ui Cubbard ii plcea la nebunie s-i scoat pe oameni din trupul lor fizic,
generandu-le eperiene etracorporale, ori de cate ori putea face acest lucru. ;ra un fel de
pasiune personal i, din anumite puncte de vedere, considera c aceasta este cea mai mare
contribuie pe care i-o aduce la evoluia umanitii. ;ra renumit pentru faptul c a 0rupt
vlul1 realitii fizice. In cazul meu particular, cred c a eistat in plus un fel de comunicare
sau de transmisiune intre noi, pe care o voi eplica ceva mai tarziu. ,e pare c Cubbard nu
s-a limitat doar s-mi eploreze psi"icul, dar mi-a cercetat inclusiv potenialul rol in sc"ema
general a lucrurilor. Cu siguran, nu s-a simit ameninat de mine, cci altfel m-ar fi
alungat de pe vas in cel mai scurt timp. 9ei etrem de ciudat, eperiena nu a fost deloc
neplcut sau traumatizant. Pur i simplu, nu m-am putut impca cu ea decat muli ani mai
tarziu.
Capitolul %1
n interiorul vrte>ului
9up eperiena dispariiei timpului, celelalte intalniri pe care le-am avut cu
56
Cubbard au fost cat se poate de obinuite, in cea mai mare parte. Ideea era s m obinuiesc
cu el ca om, lucru care nu era deloc uor pentru foarte muli membri ai ec"ipa!ului. Intradevr,
nu era deloc simplu s ai de-a face cu campul su energetic. ;ra etrem de puternic
i imi depea cu mult puterea la vremea respectiv.
2i-am petrecut urmtorii zece ani studiind i aplicand scientologia, asupra mea,
dar i asupra altora. Am lucrat de asemenea pentru Cubbard, cruia i-am studiat istoria
personal i modelele de comportament, atat timp cat am putut. %u cred c eista cineva
apropiat de el care s-l considere o persoan obinuit. 2 interesa s ineleg ce energie il
anim, aa c i-am supraveg"eat cu atenie toate aciunile.
Pentru a nu lungi prea mult povestea, doresc s v spun doar c am trit tot felul de
eperiene minunate, inclusiv ceea ce Cubbard numea 0starea de claritate1. -rmau apoi
nivelele superioare ale scientologiei, numite +Operatin* #1etan.. 0#:(1, 0#:I1 i 0#:.1
erau cele trei nivele care puteau fi atinse de adepii avansai. Cuvantul t1etan era epresia
folosit de scientologi pentru a desemna spiritul. ;ra derivat de la t1eta, litera greceasc
considerat simbolul vieii sau al forei vieii. 9oresc s fac o meniune referitoare la aceste
nivele superioareH mi se pare un aspect important i absolut ironic.
9in cand in cand, mi!loacele mas-media i-au fcut un titlu de glorie din a dezvlui
aceste nivele superioare din scientologie. <iserica scientologic le consider date secrete i
sacre, care nu trebuie dezvluite publicului larg, i nici c"iar celorlali adepi, pan cand
acetia nu sunt pregtii s primeasc iniierea in ele. ;misiunea !i*1tline de pe postul de
televiziune A<C i ziarul Bos >n*eles #imes au dezvluit ins aceste informaii publicului
larg, i inc intr-o manier deloc amabil. ;i au interpretat aceste informaii intr-o manier
grosolan, pierzand din vedere esena lor i fcandu-le s par absurde i ridicole. #rice
scientolog v-ar putea spune c ele au fost prezentate in afara contetului lor real. Br s
insist asupra prerii mele reale despre aceste informaii, doresc s precizez c de data
aceasta scientologii au dreptate. Informaiile respective au fost prezentate in afara
contetului, fr nici o legtur cu credinele i practicile reale ale scientologilor.
:oate crile care critic scientologia prezint rapoarte i comentarii asupra acestor
nivele superioare. 0#:.1 este considerat unul din cele mai dificile nivele, presupunand
eliminarea anumitor implanturi care au fost inserate inclusiv fiinelor spirituale in
ansamblul lor. Acestea ii au originea intr-un implant primordial care le-a fost inserat
fiinelor spirituale acum circa patru cvadrilioane de ani. ;l const dintr-o serie de sunete
puternice, emise de un "eruvim cu trompeta lui, care se apropie i se indeprteazI/. %u se
cunosc alte informaii despre acest moment decat aceea c se refer la inceputul apariiei
timpului. Cei care cunosc <iblia tiu c "eruvimii pzeau poarta ctre Drdina ;denului. ,e
pare c Cubbard a descoperit drumul inapoi ctre aceast Drdin a Paradisului, pe care
Preston %ic"ols o consider linia primordial a timpului.
,e presupune c cei care au atins acest nivel al scientologiei nu mai ies din aceast
dimensiune. ;i simt c au lsat in urma lor tone de mizerii spirituale, contientizandu-i
plenar natura spiritual i poate c"iar linia primordial a timpului. 9up ce ating acest nivel,
tot ce mai pot face ei este s ii a!ute i pe alii s il eperimenteze.
;periena personal pe care am avut-o pe acest nivel m-a fcut s descopr c
principiul sincronicitii !oac aici un rol c"eie. Au inceput s mi se intample tot felul de
lucruri care se legau intre ele, intr-o manier pe care nimeni altcineva nu ar fi recunoscut-o.
,unt mult prea multe detalii pentru a le putea eplica pe toate, dar pot afirma c am trit
cateva iluminri ma!ore ca rezultat al eperienelor mele scientologice. Apogeul s-a produs
in anul ()*I, pe cand locuiam pe Cleveland ,treet, in Clear6ater, Blorida. Am atins atunci
I/ Aceast informaie este preluat din cartea @onductele n%undate ale cerului, de '. Kin.
un nivel spiritual pe care am descoperit c puteam obine orice doream. Pare eagerat, i am
descoperit eu insumi c eistau anumite limite dincolo de care nu puteam trece. #ricum,
puteam face foarte multe lucruri. Am ineles atunci c ceea ce ii impiedic pe oameni s fie
fericii este materialismul care invluie acest univers. %u m refer aici la filozofia
materialist, ci la insi materia fizic din care este construit universul in care trim. 9e
pild, nu ar fi plcut s poi terge prin puterea voinei un accident de main care s-a
petrecut de!aK 9ei in natur eist tot felul de miracole, tergerea unui accident de main
care s-a petrecut de!a nu este deloc uoar.
57
Intr-o zi din acel an m simeam ecepional de bine, ca i cum in universul meu
subiectiv nu mai eistau nici un fel de limitri. Am ptruns adanc in interiorul psi"icului
meu i am accesat acele ganduri care m ineau legat de acest univers fizic. In spatele lor
am descoperit o matrice de ganduri care aparin tuturor formelor de contiin. Am putea
spune c acest nivel etrem de profund al minii susine intreaga construcie a universului
fizic. 2i-am manifestat atunci voina, incercand s dizolv acest univers material. In final,
am renunat s m mai gandesc la decizia pe care am luat-o cu privire la marea sc"em a
cosmosului. Pentru mine, acest lucru devenise o realitate.
%umai cateva ore mai tarziu, m aflam in parcarea de pe strada mea, cand am
observat pe cer o eplozie electric de proporii. ;ra ca un foc de artificii, dar s-a produs
etrem de rapid i intr-o manier absolut bizar. Primul lucru care mi-a trecut prin cap a
fost c am vzut cu siguran ceva i c nu avea nici un rost s neg acest lucru. &eacia
tipic a oamenilor din cultura noastr este s nege lucrurile pe care nu le ineleg. Am privit
in !ur i am remarcat o anten uria in apropiere de cldirea D:;. 2-am intrebat dac intre
aceasta i fenomenul perceput anterior eista vreo legtur. Am fost proiectat atunci din nou
in afara timpului. Ceea ce se intampla era foarte ciudat.
'a scurt tip, am vzut o feti c"inezoaic pe care o cunoteam i i-am spus c am
vzut ceva ciudat pe cer. 2i-a confirmat ce am vzut spunandu-mi c in direcia respectiv
se petrec tot timpul lucruri ciudate. Am mai vorbit i cu ali prieteni, dar lucrurile s-au oprit
aici. 2i-ar lua ani de zile s-mi dau seama ce s-a intamplat de fapt.
9e atunci, viaa mea a inceput s se sc"imbe dramatic. Aveam I) de ani, varst pe
care astrologii o consider un moment de cumpn, dat fiind ciclul de I) de ani al planetei
,aturn. 2-am insurat, am lsat-o mai moale cu scientologia i m-am mutat in 'ong Island,
cu numai cateva sptmani inainte de apogeul Proiectului 2ontau3 de pe data de (I august
()*..
Caiva ani mai tarziu, m-am intors la Clear6ater ca s-mi vizitez caiva prieteni.
9up o partid de fotbal, am vzut antena uria pe care o remarcasem caiva ani inainte. Iam
artat-o prietenului meu Claude CensleG i i-am spus c acela a fost locul in care am
vzut cu caiva ani in urm eplozia uria. Ltia povestea, aa c l-am rugat s ne apropiem
ca s arunc o privire. Cand am a!uns in locul cu pricina, Claude mi-a spus c a vzut odat
acolo un #$%. %u tiam acest lucru.
Au mai trecut ani buni pan cand am putut rezolva misterul eploziei de pe cer i
al dispariiei timpului.
Capitolul %5
=ecretul lui 28cali(ur
9up ce m-am mutat la %e6 7or3, in anul ()*., am inceput o via nou. 9ei
Proiectul 2ontau3 era la apogeu, eu nu tiam nimic de el. Cutasem adevrul spiritual timp
de (I ani i consideram c a sosit timpul s imi asigur eistena fizic. ;ram tanr insurel
i impreun cu soia mea aveam planuri mari legate de intemeierea unei familii adevrate.
Acest lucru presupunea o slu!b, plata facturilor, etc. 9up numai o sptman petrecut in
%e6 7or3, am remarcat c sensibilitatea mea psi"ic devenise practic nul. Am atribuit
acest lucru materialismului care caracterizeaz atat de pregnant aceast zon. %u tiam
nimic de transmisiunile din 2ontau3, care blocau aceste capaciti la oricine locuia in
vecintatea 'ong Island.
Pe msur ce treceam de la o carier la alta, am inceput s aprofundez din nou
c"estiunile spirituale. # carte defimtoare, intitulat B. /on Cu00ard: Mesia sau ne0unD,
mi-a captat curiozitatea. Am vorbit intr-o alt carte de admiraia lui Cubbard fa de Aleister
Cro6leG, cel care s-a auto-intitulat <estia i care a fost considerat cel mai malefic om de pe
pmant. Cartea de care vorbesc era scris de un anume <en CorGdon cu anumite inteniiH
am intuit c tot ce spunea despre Cro6leG i Cubbard avea drept scop ascunderea
adevrului. In cazul meu s-a produs eact reacia invers. Am inceput s caut tot ce se putea
gsi despre Cro6leG, inclusiv @artea Be*ii, considerat o comunicare primit dintr-o surs
etraterestr.
&sfoind literatura scris de Cro6leG, am dat peste un vec"i manuscris al lui
Cubbard, pe care l-am identificat ca fiind lucrarea sa pierdut, 6xcali0ur. Aceast carte a
fost legendar in scientologie. ,e presupune c a fost scris pe la sfaritul anilor ./, cu mult
58
timp inainte de 9ianetic. ,e spunea despre ea c ar conine insei secretele vieii i ale
morii. ;ista o legend care spunea c primii oameni care au citit-o au murit, moment in
care Cubbard a scos-o din circulaie. #ri de cate ori a fost intrebat ulterior ce s-a intamplat
cu cartea, Cubbard a pretins c manuscrisul s-a pierdut sau i-a fost furat cu muli ani in
urm. %u eistau motive s se cread c ar fi minit.
In anul ()?) a inceput un proiect ma!or de cercetare a trecutului lui Cubbard in
scopul scrierii unei biografii laudative. Boarte multe informaii interesante au fost scoase
din ar"iva lui personal, dar i din alte ar"ive eistente in ,tatele -nite. ,pre surpriza
tuturor, a fost descoperit i cartea 6xcali0ur. ,e spunea despre Cubbard insui c ar fi
rmas surprins.
'egendele care incon!oar aceast carte sunt etrem de ciudate. ,e spune c
Cubbard ar fi afirmat la un moment dat c toat ideea a fost o glum i c lucrarea nu ar fi
eistat niciodat. ,e pare c in primele zile ale 9ianeticii ar fi cerut cateva sute de dolari
pentru un eemplar. %imeni nu tie dac a fost o simpl strategie de mar3eting sau dac a
oferit intr-adevr cartea la un pre astronomic. Alte relatri se refer la felul in care a scris
cartea. #ri de cate ori spunea c manuscrisul 0s-a pierdut sau a fost furat1, el meniona
epres 0manuscrisul1, i nu cartea in sine. # alt legend afirm c nu au fost tiprite decat
cateva eemplare din ea. Cert este c dac eaminm toate legendele esute in !urul acestei
lucrri, descoperim o imens perdea de fum in !urul ei.
Personal, tiam c lucrarea a eistat pentru c unul din amicii mei cu care !ucam
fotbal o vzuse i c"iar o citise. 2i-a spus c era o carte subire, cu coperta necartonat, i
c ma!oritatea informaiilor eistente in ea puteau fi gsite in literatura curent despre
scientologie. A adugat c lucrarea i-a fost luat de cineva care i-a returnat-o apoi lui
Cubbard i care a primit mai tarziu sarcina de a-i scrie biografia acestuia. ,e pare c
persoana respectiv a fost destul de suprat c prietenul meu a vzut cartea.
2anuscrisul pe care l-am gsit nu era intitulat 6xcali0ur, dar corespundea eact
descrierii fcute de prietenul meu. ;ra btut la maina de scris. Citindu-l, mi-am dat seama
c fie este c"iar un eemplar din 6xcali0ur, fie conine etrase din acesta.
9up descoperirea manuscrisului i dup rsfoirea lui, am simit un val de energie,
dar nu mi-am dat seama de acest lucru decat mai tarziu in ziua respectiv, cand m aflam in
parc. 'a momentul acela nici mcar nu citisem integral manuscrisul, ci doar il copiasem la
ero. Imi amintesc c eram foarte increztor c m aflu pe calea cea bun. Poate c
intrasem in rezonan cu imensa incredere in sine pe care o manifesta de regul CubbardH in
mod normal, nu stteam deloc bine la acest capitol. 9e data aceasta nu a mai aprut
fenomenul transcenderii timpului, dar a doua zi diminea m-am trezit in casa prietenului
meu i mi-au trebuit cateva minute bune s-mi dau seama unde m aflu. 2i s-a prut ciudat,
cci cunoteam bine casa, in care mai dormisem de cateva ori. ;ist totui o eplicaie
logic pentru ceea ce s-a intamplat.
Aa cum spuneam mai devreme, cartea coninea informaii legate de dianetic i
de scientologie, integrate ins intr-un format nou, mai interesant. 9e fapt, manuscrisul era
foarte vec"i. Li mai interesant mi s-a prut o lung serie de simboluri geometrice
concepute pentru a debloca mintea contient. %u le vzusem in viaa mea i, dei am
studiat aproape tot ce a scris Cubbard, nu ddusem niciodat peste ele. Cititorii care au citit
Piramidele din Montauk ii vor aminti de importana pe care o !oac simbolurile
geometrice. Acestea au fost folosite de diferite coli ale misterelor, inclusiv de cea
pitagoreic, pentru a invoca eperiene in spaiul cu patru dimensiuni. Ideea este c dac iei
un obiect bidimensional i il converteti intr-unul tridimensional, poi avea acces la cea de-a
patra dimensiune 4dac eti norocos8. 9in aceast categorie fac parte mandala-ele i
anumite opere de art ale &enaterii.
Iat ce scria in aceast direcie editorul crii 4care ar fi putut fi Cubbard insui85
0,imbolurile au fost folosite deseori pentru deblocarea minii contiente i pentru ieirea de
sub teribilul ei control asupra omului. 9ei folosirea lor nu este ceva nou, te"nicile de
evaluare care urmeaz conin un element de noutate in sensul c eplic inclusiv
corespondenele lor cu coninutul subcontientului1.
In continuare, el precizeaz c simbolurile nu reprezint obiecte in sine, ci un cod
care poate fi folosit pentru a descoperi realitatea. Aceste simboluri variaz foarte mult de la
59
un individ la altul. ;ist proceduri diferite de aplicare a lor, cea mai banal fiind simpla lor
contemplare vizual.
Poate c afluul de energie pe care l-am simit atunci avea o legtur cu studierea
acestor simboluri, pe care c"iar le-am desenat personal, pentru a avea eu insumi o copie.
;rau foarte multe simboluri i am dorit s economisesc banii de ero 4fiecare simbol fiind
desenat pe o pagin8. 'a vremea respectiv nici nu visam c voi scrie eu insumi cri i c
voi face atatea cercetri in aceste domenii.
# alt eplicaie a impactului pe care l-a avut cartea asupra contiinei mele este
legat c"iar de cuvantul 0;calibur1 i de circumstanele in care a intervenit el in viaa mea
personal. %u am apucat s v spun, dar una din navele pe care am lucrat timp de doi ani in
perioada cat am participat la grupul de scientologie se numea c"iar 6xcali0ur. Imi amintesc
i acum de ziua cand i-am spus unui coleg scientolog din oraul meu natal c voi lucra pe
un vas cu numele de 6xcali0ur.
2i-a zambit i mi-a spus5
- 'ucrurile se leag.
- 9e ceK l-am intrebat eu.
- Am auzit c &on a fost intr-o alt via &egele Art"ur.
,e tie c ;calibur era numele sbiei &egelui Art"ur. Aceasta era aluzia pe care o
fcea scientologul respectiv. Personal, nu l-am auzit niciodat pe Cubbard spunand c a fost
&egele Art"ur, dar nu m indoiesc c s-ar fi putut identifica uor cu o asemenea figur
ilustr a mitologiei. 'a urma urmei, avea o origine celtic i i-a numit fiul cel mic
0Art"ur1.
Calitatea suprem a lui Cubbard era capacitatea lui de a intra in rezonan cu
subcontientul, cptand acces la puterile asociate cu acesta. 9e acest lucru s-a folosit de
pild atunci cand s-a furiat in spatele meu i cand nu m-am mai putut mica. 9e fapt, s-a
!ucat cu forele subcontiente care la vremea respectiv erau invizibile pentru mine, avand
probabil o anumit intenie. ;ste greu de crezut c o fiin ca Cubbard, oricum l-ar crede
oamenii, bun sau ru, comunica eclusiv prin instrumentele obinuite ale vorbirii.
%ici c"iar cei mai teribili critici ai lui Cubbard nu contest faptul c acesta era
inzestrat cu puteri ecepionale. -na din c"eile acestei puteri ne este oferit de etimologia
cuvantului ;calibur i de legenda care insoete arma &egelui Art"ur.
0;cal1 este o inversare a cuvantului latin 0cal1, care inseamn calcar. Cuvantul
englez 0calG1 inseamn inveli eterior. Ce obiect credei c a fost acoperit in Antic"itate
cu un inveli eterior alctuit din calcarK 2area Piramid de la Dize". Insui cuvantul
0California1 deriv dintr-un cuvant spaniol care desemneaz o insul legendar. ;ste vorba
de o insul lemurian pe care se crede c eistau piramide. 2ai eist un cuvant arab,
0calif1, care desemna succesorul Profetului in religia islamic. 9in punct de vedere
etimologic, titlul de 0calif1 ec"ivaleaz cu cel de maestru al 2arii Piramide.
,ufiul 0bur1 provine de la verbul englezesc to 0urn 4a arde8, adic de la lumin.
'ucrurile devin i mai clare dac eaminm rdcina galez a cuvantului ;calibur, care
este 0Caliburnus1. Aceast epresie inseamn pur i simplu 0foc in interiorul piramidei1,
sau 0foc in timp1, dac punem un semn de egalitate intre 0Cali1 i Kali, zeia "indus a
timpului. Pentru informaii suplimentare referitoare la secretele 2arii Piramide, v
recomand lucrarea Piramidele din Montauk.
Potrivit legendelor despre &egele Art"ur, ;calibur era o sabie cu dublu ti
incastrat intr-o piatr cunoscut i sub numele de piatra filozofalI(. ;a nu a putut fi tras
afar din stanc decat de &egele Art"ur. ,abia era atribuit $anei din 'ac.
Piatra filozofal este un simbol alc"imic bine cunoscut. ;a reprezint piatra
ung"iular a 2arii Piramide care conine intreaga tiin a Atlantidei. Aceast piatr
ung"iular nu a fost gsit niciodat i reprezint unul din misterele nerezolvate ale istoriei.
Istoria ocult afirm c ea s-a dizolvat i nu a mai putut fi activat, transformandu-se intr-un
fel de 0umbrel1 cvadri-dimensional in !urul Centurii lui =an Allen. In ;vul 2ediu s-a
incercat intrarea in rezonan pe diferite ci cu aceast 0umbrel1, care apare inclusiv in
legende de genul celei a &egelui Art"ur. -neori este cunoscut sub numele de
0Cretinismul Draalului1. Povestea lui Art"ur este de fapt povestea lui :a"uti sau :ot",
considerat constructorul 2arii Piramide. Programul care permite accesarea cunoaterii lui
60
:a"uti este contiina c"ristic. Aceast cunoatere depete tot ce ne putem imagina i
poate transforma intreaga planet. 9ac oamenii vor deveni inelepi, ei se vor folosi de
aceast cunoatere pentru a reaccesa linia temporal primordial, i nu pentru a se rtci in
alte direcii greite 4mergand pe cile egoismului8.
2ai eist un aspect referitor la :a"uti pe care merit s-l menionm. Acesta era
cunoscut sub numele de Cermes la vec"ii greci i de 2ercur la romani. 2ama sa era 2aia,
cea mai frumoas dintre Pleiade 4adic din cele apte zeie din mitologia greac ce s-au
transformat in stele8. =om insista intr-un capitol ulterior din aceast carte asupra
semnificaiei mitice a Pleiadelor.
9ei &egele Art"ur a fost singurul capabil s trag sabia afar din stanc, aceasta
reprezint un instrument care poate fi folosit de orice om. ,ecretul ei este legat de lac. 9in
aceast perspectiv, ;calibur apare ca fiind codul secret al forei feminine i al manierei in
care poate fi folosit aceasta. 'egenda $anei din 'ac nu face decat s confirme acest lucru
4$ana ii avea slaul in apa lacului, adic in cel mai feminin dintre elemente8. Acesta este
darul lui :a"uti. 9e fapt, este un dar al zeiei.
:oate acestea eplic intr-o bun msur talentele lui '. &on Cubbard. 9ei puin
lume tie acest lucru, el i-a scris lucrrile intr-o stare de trans, fiind inspirat de o zei pe
care a numit-o 0Imprteasa1.
2ai eist un aspect interesant legat de sabia ;calibur. ,puneam mai devreme c
intrarea in Drdina ;denului era pzit de "eruvimi. <iblia menioneaz c acetia aveau o
I( ;ste interesant de remarcat faptul c partenerul de magie al lui Cubbard, Fac3 Parsons, este i autorul
unei cri intitulate Bi0ertatea este o sa0ie cu du0lu ti).
sabie arztoare care bloca intrarea. 9ac ;calibur reprezint secretul energiei feminine,
rezult c aceasta este calea revenirii la linia temporal primordial.
Capitolul &7
6eri$ile lips
In timp ce fceam cercetri pe marginea subiectului 6xcali0ur, stteam la un
prieten care avea in bibliotec lucrarea lui Aldous CuleG, Por&ile percep&iei. CuleG a fost
un persona! interesant, care a lucrat cu Cubbard i c"iar a fost supus de acesta unei regresii
in timp, prin anii J/. A primit o iniiere i foarte multe informaii direct de la Aleister
Cro6leG. ;l este cel care l-a invat pe :imot"G 'earG cum trebuie administrat ',9-ul
pentru eperimentele sale de la Carvard.
Por&ile percep&iei este o carte despre accesarea acelor regiuni ale minii
considerate de tiina convenional drept o imens necunoscut. Principalul instrument pe
care l-a folosit eperimental CuleG atunci cand a scris aceast carte a fost mescalina, o
substan derivat din cactusul pe,ote. ;l menioneaz i alte posibiliti, pe care le
recomand mai puin, precum postul negru i autoflagelarea. ,ingurul instrument rezonabil
recomandat de el este privarea senzorial prin plutirea intr-un container cu ap sratII. 2i
s-a prut interesant, dar din pcate nu am putut gsi un asemenea recipient. 2 simeam
c"iar frustrat.
Am continuat s studiez opera lui Aleister Cro6leG referitoare la proprietile de
rezonan ale cristalelor. In august ())/ am cumprat dou cristale mari din cuar. 2ai
tarziu, am aflat c luna august era considerat de vec"ii egipteni perioada transmisiunilor de
pe ,irius. Altfel spus, este perioada in care legtura ocult dintre ,irius i :erra se afl la
apogeu. %u tiu in ce msur m-au a!utat aceste cristale i transmisiunile de pe ,irius, dar la
scurt timp dup ce le-am cumprat i le-am aezat in cas am gsit ceea ce cutam5 un
container pentru plutire.
%u numai c l-am gsit c"iar in 'ong Island, dar proprietarul lui era insui
productorul celor mai moderne asemenea aparate disponibile la ora respectiv. 2i-a spus
inclusiv o poveste interesant i tragic, dar inainte de a v-o relata, doresc s descriu puin
acest recipient. Containerul este foarte uor de folosit i are un contur ca de balen. ,paiul
interior este suficient i eist dou intreruptoare pentru lumin i pentru muzic. Apa este
filtrat igienic i reprezint o soluie de sare amar, astfel incat corpul s stea suspendat in
ap i s fie etrem de relaat. %ici o alt poziie nu permite relaarea complet a
musculaturii ca senzaia de plutire. In interiorul containerului este intuneric, aa c mintea
incepe s prelucreze tot felul de informaii, pan cand a!unge s se relaeze la randul ei,
61
ptrunzand in straturile mai profunde ale contiinei. %u numai c eperiena mi s-a prut
etrem de amuzant, dar mi-a desc"is c"iar o serie de canale ale psi"icului. 2i-am dat
seama c dac toat lumea ar aplica aceast te"nic de plutire, stresul s-ar diminua teribil de
mult in aceast lume i productivitatea muncii ar crete la toate nivelele. Aici intervine
povestea cea tragic.
Productorul acestor containere este Peter ,"ep"erd. Acesta mi-a spus c pe
vremuri avea o fabric mare in <abGlon, in care obinuia s produc asemenea recipiente pe
o linie de asamblare rapid. Cu numai cateva sptmani inainte ca fabrica s ii fie distrus
de un incendiu, polia de asigurare i-a fost anulat in mod arbitrar. Pompierii au afirmat c
sursa incendiului a fost trsnetul. I-am spus c suna ca o conspiraie, dei la vremea
respectiv nu aflasem inc de faptul c trsnetul poate fi fabricat de om. Li-a pus el insui
tot felul de intrebri in legtur cu acest lucru i cu karma negativ care a condus la aceast
situaie. :ot ce a putut face a fost s dea in !udecat compania de asigurri. 9ei a avut
pierderi masive i a fost nevoit s reduc numrul de containere fabricate, nu a renunat
complet i continu s le produc pan astzi.
II Cunoscut i sub denumirea de samad1i"tank.
2otivul care ar !ustifica o posibil conspiraie impotriva fabricrii acestor
containere pentru plutire este faptul c ele permit ridicarea nivelului de contiin. Preston
mi-a eplicat odat c elicopterele negre care zboar pe deasupra intregii Americi conin o
serie de ec"ipamente sofisticate care pot fi comparate cu nite analizoare de spectru. ;le
scaneaz diferitele vibraii i atunci cand recunosc anumite structuri, emit frecvene precise
ctre locul respectiv. ,copul operaiei este acela de a monitoriza contiina oamenilor.
&emarcabil in legtur cu containerul pentru plutire mi s-a prut faptul c dac incerci s
convingi pe cineva s intre in el, parc ai incerca s-l convingi s ii scoat o msea. ,cuza
cel mai frecvent intalnit este claustrofobia. Containerele concepute de Peter nu predispun
deloc la claustrofobie, putand fi desc"ise intr-o singur clip de cel aflat in interiorul lor.
;vident, spaiul interior al contiinei este mult mai nelimitat decat cel eterior. , nu uitm
c unul din principalele tabuuri ale societii moderne rmane contiina.
,ingurul argument valid pe care il pot gsi impotriva folosirii acestor containere de
plutire este legat de desc"iderea interioar in faa unor eventuale atacuri psi"otronice. Am
eperimentat personal asemenea atacuri, dar eist mi!loace prin care te poi prote!a. 9e
altfel, dac nu riti, nu poi catiga.
;periena plutirii mi-a desc"is fantastic de mult contiina. # lun mai tarziu, de
Calo6een, am vzut primul #$% din viaa mea. 2-am trezit atunci dis-de-diminea, fr
nici un motiv aparent, i am privit pe fereastr. Am vzut atunci ceva care lumina ca o stea
cztoare, care s-a ridicat de la sol undeva in nordul insulei. 2-am gandit instantaneu c
stelele cztoare nu zboar in sus. 9up numai (J secunde, 0o a doua stea cztoare1 s-a
ridicat de la sol.
9ou zile mai tarziu, m-am intalnit cu ,"elleG 9umas, o prieten cu caliti
mediumice care lucreaz cu persoanele rpite sau care au contactat etrateretri. I-am
relatat eperiena mea i mi-a rspuns scurt5 0Au vrut s ii vezi1.
In sptmana urmtoare, am participat la o adunare a Asociaiei de Psi"otronic
din 'ong Island. 9e fapt, doream s-l intalnesc pe Preston %ic"ols, de ale crui invenii
auzisem foarte multe lucruri. In cele din urm, am rmas inclusiv la conferin i am auzit
vorbind tot felul de oameni. Cea mai interesant tem mi s-a prut cea referitoare la
;perimentul P"iladelp"ia din anul ()>., care ar fi creat o bre in continuum-ul spaiotemporal,
prin care #$%-urile au putut intra in mas in realitatea noastr.
9oi dintre cei care au vorbit atunci despre implicarea lor in ;perimentul
P"iladelp"ia au fost Al <iele3 i 9uncan Cameron. A urmat Preston %ic"ols, care a vorbit
despre Proiectul 2ontau3. Au fost cele mai ciudate, dar i cele mai interesante informaii pe
care le-am auzit vreodat. Am intrebat dac nu eist o carte care s relateze aceste
evenimente. In scurt timp, m-am trezit c aveam s scriu eu insumi aceast carte, impreun
cu Preston. Intorcandu-m acas in seara respectiv, prin minte mi-a trecut un gand5
0Acesta a fost motivul pentru care a trebuit s m mut in 'ong Island1. In timp, acest gand
s-a adeverit cu mult peste ateptrile mele.
%u m-am decis pe loc s scriu despre Proiectul 2ontau3. ;istau inc multe
62
aspecte care trebuiau lmurite i o mare inerie din partea mea. 9ou incidente ma!ore au
contribuit decisiv la "otrarea de a m implica.
Primul eveniment s-a petrecut intr-o zi, pe la orele +5// seara, cand m-am intins in
pat i am adormit. %u obinuiam s dorm la acea or, dar de data aceasta am aipit
instantaneu. Ce s-a petrecut in continuare ar fi putut fi o rpire astral, eact aa cum a
descris-o Preston in prima parte a crii. C"iar dac a fost un simplu vis, a fost cu siguran
unul etrem de neobinuit.
2-am trezit la bordul unei nave spaiale, unde se afla i Preston. 2eterea ceva la
un ec"ipament i mi-a spus5 0Am semntura ta1. ,e referea la frecvena electromagnetic
specific a fiinei mele, cunoscut sub numele de 0semntur electromagnetic1.
Am fost apoi escortat intr-o alt camer, cu pereii curbai, cci erau mrginii de
carcasa navei. Intr-un capt erau aezate nite recipiente din plastic. # femeie btran cu
aspect oriental sttea la o mas i m-a rugat s m aez pe scaunul din faa ei. 2i-a spus s
intru in stare de trans, adugand c voi face o transmisiune in limba !aponez. 2i s-a prut
absurd, cci nu cunosc aceast limb, dar a insistat foarte ferm. Avea o mare putere mental,
aa c am incercat s intru in stare de trans. Aproape instantaneu, am inceput s vd tot
felul de caractere !aponeze, inelegandu-le inclusiv semnificaia. 'e-am citit cu voce tare.
9up cateva minute de transmisiune lucid, m-am trezit disociat de intreaga operaiune, ca
i cum a fi fost separat de corp. 2-am concentrat asupra acelei pri a minii mele care
controleaz de regul crizele de epilepsie i atacurile cerebrale. Ceva nu era in regul. 2iam
dat seama c voi eperimenta un atac dac voi continua cu transmisiunea, aa c am
incetat s o mai fac, printr-un act de voin pur. Bemeia m-a privit, dar i-a dat seama c nu
va obine nimic de la mine dac va incerca s-mi contracareze voina.
2-am trezit apoi transportat intr-un fel de camer de ateptare. Atmosfera era
etrem de relaant. 2i-am concentrat gandurile i am redevenit pe deplin contient cine
sunt i unde m aflu. Ltiam c m pot trezi in camera mea, revenind la starea normal de
veg"e. Am decis s fac acest lucru i am desc"is oc"ii.
Ceasul arta c nu am dormit mai mult de o !umtate de or. 2-am intrebat ce s-a
intamplat, dar mi-am pstrat starea de relaare pe care am avut-o in timpul 0rpirii din vis1.
9in acest punct de vedere, eperiena a avut mai degrab un efect pozitiv.
Privind retrospectiv, mi s-a prut c am fost testat. Cineva a dorit s imi desc"id
centrii psi"ici, pentru a-i folosi probabil in scopuri personale. %u s-a potrivit ins cu intenia
mea. 2i-am dat seama c dac a fi continuat s transmit in starea de trans, mi-a fi putut
dezvolta foarte mult capacitile psi"ice. A fi devenit poate c"iar un medium faimos, dar a
fi rmas doar umbra celui care am fost inainte. Cine tie, a fi putut fi c"iar internat intr-un
spital de nebuniY
Am considerat important s menionez acest incident, pentru c el demonstreaz c
etrateretrii pot fi infruntai i c eperienele neplcute la care ii supun pe oameni nu pot
fi realizate decat cu acordul acestora. %imeni nu este absolut nea!utorat.
Cand i-am povestit lui Preston despre acest incident, a negat c ar fi fost implicat
in mod contient in el. Biind un portal pentru foarte multe energii psi"ice, nu este eclus ca
cineva s-l fi folosit pentru a m localiza. Imaginile care mi s-au prut un vis ar fi putut fi
reprezentri ale unor transferuri mentale sau ale unor sc"imburi de energie obiective. %u
cunosc eplicaia eact, dar tiu c nu m-am simit niciodat atat de relaat dup un vis
cum m-am simit atunci. ,ingura comparaie pe care o pot face este cu eperiena din
containerul de plutire.
-rmtoarea eperien ciudat pe care am avut-o s-a petrecut intr-o stare de vis
ceva mai convenional. 2-am trezit din vis, dar nu m-am regsit in universul fizic. Am fost
tras afar din corp, intr-un fel de matrice alctuit din tuburi i sfere. ;ra ca un fel de
diagram tridimensional a Cabalei. Am recunoscut aceast matrice, tiind c eist intre
spirit i minte. 2ai tarziu, Preston mi-a spus c simbolizeaz sistemul imunitar. 9ac
matricea nu funcioneaz corect, disfuncia se transmite mai devreme sau mai tarziu in
planul fizic, provocand o boal sau moartea. Prote!area matricei reprezint cel mai bun
mecanism de aprare.
Au aprut apoi doi ingeri-femei care au inceput s fac un fel de operaie
c"irurgical asupra liniilor i sferelor. 2i s-a spus c imi modificau A9%-ul i A&%-ul.
63
Ltiam c se refer la un fel de sc"imbare dimensional.
Abia dup aceast eperien am cptat incredere in mine, "otrandu-m s scriu
despre Proiectul 2ontau3. %u cred c femeile pe care le-am vzut in vis erau ingeri in
sensul convenional al cuvantului, ci fiine energetice care modificau funciile sistemului
meu. Intre ele i mine s-a stabilit o comunicare mental care mi-a permis s le vizualizez
sub forma unor ingeri.
9up aceste dou eperiene am inceput s vd tot felul de #$%-uri, dar numai la
mare distan. Practic, ori de cate ori doream acest lucru, puteam vedea noaptea #$%-uri pe
cer. In plus, le visam foarte frecvent. In mod surprinztor, nu mai eram atat de interesat de
acest subiect, cat de te"nologia de manipulare a timpului folosit la 2ontau3, care mi se
prea infinit mai fascinant. Prin comparaie cu ea, #$%-urile mi se preau de-a dreptul
plictisitoare. 2-am lsat totui atras intr-un scenariu legat de #$%-uri. -rmtoarea
aventur pe care o voi descrie se refer la organizaia care controleaz acest scenariu5
Iluminaii.
Capitolul &#
Ba(alon
Am inceput s-i studiez pe Iluminai in perioada de dup conferina referitoare la
2ontau3 i la ;perimentul P"iladelp"ia. '-am intrebat pe Preston cum a a!uns s fie
implicat in toat aceast poveste i mi-a rspuns c intr-o via anterioar el i 9uncam
Cameron au fost frai gemeni, numindu-se Preston i 2arcus Eilson. Au fost primii
productori de instrumente tiinifice din 2area <ritanie i au fondat o companie impreun
cu tatl lui Aleister Cro6leG, cunoscut sub numele de :"orne ;.2.I. 2ai tarziu, aceast
companie a scos caseta video cu filmul 6xperimentul P1iladelp1ia.
Am cutat orice referire la fraii Eilson in scrierile lui Aleister Cro6leG, dar nu am
reuit s gsesc nici una. :ot ce am putut gsi au fost nite aluzii la 9uncan Cameron i la o
ecursie pe care Cro6leG a fcut-o la 2ontau3 in anul ()(*. %u eist prea multe referiri la
aceste dou aspecte, dar am descoperit in sc"imb cele mai incredibile sincroniciti legate
de familiile Cameron i Cro6leG, despre care am vorbit pe larg in cartea O nou vizit la
Montauk. In cele din urm, am aflat c soia lui Fac3 Parsons, fosta partener de magie a lui
'. &on Cubbard, purta numele de Cameron. 2i s-a prut prea mult, aa c am cutat-o i
am gsit-o printr-un concurs incredibil de impre!urri, pe care l-am descris in aceeai carte.
,incronicitile dintre familiile Cameron i Cro6leG au fost sintetizate perfect de
Cameron. Aceasta mi-a povestit c numele ei real era Eilson, dar a fost adoptat de unc"iul
ei, Aleander Cameron, preluand inclusiv numele de familie al acestuia. 2i-a spus c
familia Eilson descindea din clanul Cameron. Cubbard insui era un Eilson. :atl su,
CarrG &oss Cubbard, s-a nscut in familia Eilson, dar a fost ulterior adoptat.
9oi ani mai tarziu, am descoperit despre familia Eilson ceva ce nici mcar
Cameron nu tia. Cercetand genealogia familiei soului ei, am aflat c atat familia Cameron
cat i familia Eilson aveau un strmo comun5 pe Cat"erine Parr. %umele Parr s-a
transformat in timp in Parsons.
Fac3 Parsons a fost un membru al #rdinului Iluminailor, cunoscut in cercurile
oculte i sub numele de #rdinul ,telei de Argint, cu referire la ,irius. :atl su a lucrat
pentru preedintele Eoodro6 Eilson, al crui renume legat de Primul &zboi 2ondial i de
fondarea 'igii %aiunilor este destul de negativ. ,imultan, a fost preedintele in timpul
mandatului cruia a fost infiinat &ezerva Bederal.
9ac vei citi lucrarea Bi0ertatea este o sa0ie cu dou ti)uri, a lui Fac3 Parsons,
vei descoperi c acesta era de prere c s-a a!uns la o distorsiune ma!or a contiinei
acestei lumi, motiv pentru care i-a asumat sarcina de a o invoca pe zeia <abalon, mama
intregii creaii. Adept al teoriei referitoare la ;calibur, despre care am vorbit mai sus, el ia
dat seama c adevrata putere a universului era inmagazinat in energia feminin. Parsons
a inceput o serie de eperimente magice pe care le-a numit #peraiunea <abalon. Pentru a o
duce la bun sfarit, ii lipsea ins un element important, i anume un familiar. -n familiar
este o creatur vie de care se folosete vr!itorul pentru a-i duce la bun sfarit vra!a sau
intenia. 9e regul, este folosit o pisic. Parsons nu avea o pisic, aa c s-a decis s il
foloseasc pe '. &on Cubbard, care ii servea i drept scrib. 9up ce au invocat-o timp de
trei zile pe zeia <abalon, la ua casei lor a aprut din senin Cameron. Corespunzand perfect
64
scenariului, aceasta a fost folosit ca ve"icul seual, fr s tie tot ce se petrecea.
'a prima vedere, pare greu de ineles ce legtur ar putea s eiste intre
#peraiunea <abalon i #$%-uri. 9ac inem cont c <abalon este mama intregii creaii, va
trebui s ne raportm la mecanica cuantic i la teoria "aosului de care a vorbit Preston in
prima parte a crii de fa. <abalon este cea care desc"ide poarta tuturor posibilitilor din
creaie, fr nici o discriminare. ;a ii intampin pe toi cu aceeai bunvoin, ceea ce
inseamn c tot ce a reprimat umanitatea in subcontientul ei a ieit la suprafa in urma
acestui eperiment. #$%-urile reprezint doar un eemplu din aceast categorie. 'ucrarea
lui Cubbard, 6xcali0ur, i-a propus acelai scop5 s desc"id porile subcontientului.
Acesta este secretul energiei feminine.
%u este deloc o coinciden c toi cei trei eroi principali in acest !oc proveneau
din aceeai familie Eilson. ,ecretul const in structura lor genetic. Inainte de a ne ocupa
de aceast perspectiv, v propun ins s vedem care este natura general a geneticii.
Creaia este un proces geometric. Acest lucru poate fi observat cu uurin in
c"imie i biologie. 9ac nu ar fi aa, matematica nu ar putea fi folosit in aceste tiine.
A9%-ul celulelor conine nu doar matricea complet a corpului uman, ci i intreaga
contiin i manifestare a universului in ansamblul su. In termeni psi"ologici, se poate
spune c A9%-ul conine potenialul tuturor ar"etipurilor i al tuturor combinaiilor
acestora. In termenii tiinei computerelor, A9%-ul este codificat la fel ca un program,
putand manifesta in ultim instan orice aspect al universului.
Atunci cand este realizat un ritual seual, acesta stimuleaz procesul creator la
nivel biologic, trezind astfel potenialul creator al A9%-ului. 9orina seual are la baz un
program biologic care permite combinarea unei matrice cu o alta, proces din care rezult
imensa panoram a evoluiei. Procesul este absolut fascinant.
In societatea uman, oamenii ii aleg singuri partenerii de se. &eproducerea in
cercuri restranse 4cum ar fi familia, sau doar anumite categorii de populaie8 este un
eemplu de reducere a calitii vieii printr-o folosire incorect a programelor codificate in
A9%. %azitii au incercat s ridice calitatea vieii prin programele lor de reproducere, dar
nu au reuit decat s o reduc, proces care a condus la conflict i distrugere. 9e secole,
oamenii i-au implinit destinul, imperec"indu-se cu partenerii pe care li i-a scos in cale
destinul. 9e regul, ei nu incearc s sc"imbe acest program, cci nu sunt contieni de
eistena lui.
2agia seual are la baz ideea c programarea din interiorul A9%-ului poate fi
modificat la voin sau prin proiecia unor forme-gand. Practica este cunoscut de mult
timp, secretul fiind pzit ins cu atenie i nefiind incredinat decat societilor secrete.
Acesta este nivelul pe care se intersecteaz cele dou tabuuri ma!ore ale societii noastre5
seul i luciditatea. In sine, aceste dou atribute nu sunt deloc uor de controlat intr-o
societate ca a noastr. 9ac incerci o combinare a celor dou tabuuri, urmrind s ridici
nivelul de luciditate prin folosirea unor practici seuale, calci pe un teren inc i mai minat.
In timp ce manipularea sau influenarea contient a A9%-ului personal i a A9%-ului
partenerului pare un act minor, magia seual arat cum poate fi realizat acest lucru la o
scar mult mai mare. Pe scurt, aceasta este maniera in care incearc societile secrete s
influeneze intregul program al evoluiei. Focul este cunoscut i practicat din cele mai vec"i
timpuri. %u este un !oc copilresc, de genul campaniilor fcute de democrai i republicani
pentru a aduna fonduri i voturi. ,ocietile secrete urmresc orientarea intregii umaniti
ctre diferite direcii, care s le serveasc interesele.
2ai eist un aspect, absolut fascinant, legat de programarea A9%-ului prin magie
seual. Biind el insui structurat pe simboluri geometrice, A9%-ul este desc"is inclusiv
ctre alte dimensiuni sau lumi. 9ac privim o tabl bidimensional de a" sau de table i ne
imaginm c putem crea un cub pe care s !ucm un !oc de a" sau de table tridimensional,
ne dm seama c la fel de bine ar putea eista i o lume cu patru dimensiuni.
Cameron mi-a confirmat aceast perspectiv in ultima conversaie pe care am
purtat-o cu ea, de ziua ei de natere, cu puin timp inainte de a muri. 9ei era foarte
bolnav, a citit Piramidele din Montauk, in care este descris aceast geometrie, dar mult
mai detaliat. 2i-a spus atunci c am surprins eact esena operaiunii <abalon. 'a vremea
respectiv, a avut o sumedenie de viziuni geometrice, pe care le-a eprimat mai tarziu in
65
arta ei. A adugat c lucrarea mea a tradus in cuvinte eact ce a eperimentat ea in planul
contiinei. -ltima noastr conversaie a fost una fericit. Cameron s-a stins din via la data
de I> iulie ())J.
&evenind la clanul Eilson, trebuie s fim de acord c A9%-ul acestei familii, sau
cel puin al unora dintre membrii si, avea o anumit predispoziie ctre bizar. In sine, acest
lucru nu este neaprat ceva ru, dac nu ar eista mutaiile radicale ce pot conduce ctre
direcii neateptate. Cand un prieten de-al meu pe care il c"eam Eilson a auzit aceast
poveste, mi-a spus c a beneficiat de o primire cu totul neateptat in ,coia, pe cand a
vizitat aceast ar. 9e cate ori spunea cum il c"eam, localnicii il priveau cu suspiciune, ca
i cum nu ar fi dorit s aib nimic de-a face cu el. Peste toate, este un om foarte sensibil.
%umele de 0Eilson1 i 0Cameron1 au aprut de-a lungul intregii mele cercetri
referitoare la cltoriile in timp i la proiectele secrete, fcand dovada unor sincroniciti
uluitoare. Insei principiile sincronicitii sunt descrise de un scriitor faimos, pe nume
&obert Anton Eilson. Acesta afirm c dac atingi orizonturile contiinei, vei intalni aici
principiul sincronicitii. ;l face legtura intre locul in care ne aflm in aceast eisten
tridimensional fi i posibila cale de ieire din ea printr-o realitate cu patru dimensiuni.
Barfuriile zburtoare sunt piese de a" dintr-un !oc cu patru dimensiuni. Aa se i
eplic de ce Preston a descoperit c spaiul se dilat atunci cand a intrat intr-una dintre ele.
,tructura lor are la baz o serie de configuraii geometrice i o contiin cu totul diferit de
cea care ne este specific nou, oamenilor de pe aceast planet.
In timpul operaiunii <abalon, dezmul seual a fost total. Parsons intreinea
relaii seuale cu Cameron pe altar, in timp ce Cubbard fcea incantaii i incerca s capteze
energia. Au fost folosite incantaii i simboluri geometrice, asemntoare cu cele descrise in
cartea lui Cubbard 4pe care am descoperit-o la bibliotec8. Cei doi au operat in mod
deliberat cu aceleai energii i te"nici pe care le-au utilizat Fo"n 9ee i ;d6ard KellG in
timpul domniei reginei ;lisabeta I 4al crei astrolog era 9ee8, i care le-au permis s intre in
contact cu marele necunoscut al subcontientului cosmic.
2uli oameni cred c operaiunea <abalon realizat in anul ()>+ a desc"is calea
#$%-urilor, care au devenit atat de numeroase dup acel an. Cameron insi mi-a confirmat
aceast ipotez, spunandu-mi c a vzut personal un #$% aproape imediat dup
eperimentul <abalon. A adugat c imaginea acestuia i-a trezit o stare de fericire
indescriptibil. In aceast perioad Cameron i fratele ei lucrau la 'aboratorul pentru
Propulsie prin FetH #$%-ul i-a aprut pe cand se plimba in perimetrul laboratorului. 9ei ia
avertizat fratele s nu povesteasc nimic in legtur cu acest incident, acesta nu a ascultato,
fiind supus unei ridiculizri atat de mari din partea colegilor incat nu a mai putut suporta
i i-a dat demisia. ,-a anga!at apoi la &alp" Parsons Corporation, un concern internaional
uria care construiete M printre altele M orae i ci ferate subterane.
9up ce operaiunea <abalon s-a inc"eiat, Cubbard a fondat 9ianetica i
scientologia, vorbind despre nite subiecte foarte puin cunoscute la vremea respectiv. 9e
pild, i-a descris pe etrateretrii din a Cincia Bor Invadatoare, care semnau cu nite
insecte. A vorbit de asemenea despre implanturi. A conceput un intreg sistem menit s
elibereze umanitatea de limitrile realitii tridimensionale. Cat despre succesul sau eecul
pe care l-a avut, acesta este un cu totul alt subiect.
Parsons i-a continuat munca magic, dar a suferit un aa-zis accident petrecut ca
urmare a unei eplozii, in anul ()JI. 9ei era ruda cea mai apropiat de el, soia sa,
Cameron, nu a fost c"emat s-i identifice cadavrul. 9e fapt, nu i s-a permis nici mcar s il
vad in ambulan sau la spital. &elatrile din mas-media sunt pline de informaii ciudate.
-nul din ziaritii care au scris despre accident a fost #mar Darrison, cruia i s-a propus mai
tarziu s fie biograful lui Cubbard. ;l a fost cel care a ascuns adevrul despre Parsons, aa
c era cel mai potrivit pentru a face acelai lucru i in ceea ce il privea pe Cubbard.
Cu cateva sptmani inainte de moartea lui Parsons, deasupra Capitoliului s-a
produs o adevrat invazie in mas de #$%-uri. 9e atunci, Parsons a fost asociat cu aceste
fenomene. Cand Cameron i-a fcut "oroscopul lui Fac3, apeland la unul din cei mai vestii
astrologi din 'os Angeles, ea nu i-a menionat numele. 9up o analiz detaliat, astrologul
a a!uns la concluzia c aceast persoan trebuie s fie eful CIA. , nu uitm ce spuneam
mai devreme5 Parsons a fost un membru al Iluminailor.
66
Intre altele, el a fost fondatorul 'aboratorului pentru Propulsia prin Fet. C"iar i
astzi, cei de la %A,A numesc acest laborator5 FP' 4Fac3 Parsons 'aboratorG8. ;ist o
intreag dezbatere in !urul lui, considerandu-se c nu a murit, ci continu s controleze
lucrurile dintr-o locaie secret. %u vom intra ins in ea, cci nu acesta este scopul crii de
fa. 9e altfel, dac este intr-adevr un lider al Iluminailor, nu conteaz prea mult dac este
viu sau mort, cci aceste persona!e nu triesc dup regulile obinuite ale eistenei umane.
;i influeneaz continuum-ul spaio-temporal prin ritualuri seuale, manipularea morii, a
impozitelor, a implanturilor, a rpirilor fcute de etrateretri, i altele.
Indiferent dac a fost sau nu un lider al Iluminailor, cert este c Fac3 Parsons a
avut ideea s o invoce pe zeia <abalon i s sc"imbe astfel lumea. Convingerea mea este
c a fost prins undeva la mi!loc i c sufletul su nu-i va gsi odi"na pan cand zeia nu va
fi adorat ca divinitate suprem.
Cameron a avertizat la randul ei asupra !udecilor de valoare la adresa soului su.
#dat, a afirmat cu inelepciune c istoria nu poate evalua un om de talia acestuia mai
devreme de cel puin o sut de ani de la moartea lui. Furiul mai are de ateptat.
#peraiunea <abalon i persona!ele atat de colorate care au declanat-o continu s
rman un punct de referin pentru muli cercettori in domeniul #$%. 'egendele esute in
!urul lor nu fac decat s creasc odat cu trecerea timpului.
Cameron mi-a mai spus ceva interesant in ultima conversaie pe care am avut-o.
Cand i-am spus c lucrez la cartea de fa, mi-a rspuns c simte o coneiune etrem de
puternic cu Pleiadele. ,e pare c eist o legtur intre acestea i energia feminin
cunoscut sub numele de <abalon.
Capitolul &%
'una
Ce putem spune despre Cameron, instrumentul feminin al #peraiunii <abalonK
'a vremea respectiv, ea a fost uimit c Parsons a ales-o pentru rolul de <abalon.
Au trecut muli ani pan cand s-a impcat cu ideea i i-a acceptat rolul. In particular, tia
c este atotputernica energie feminin supranumit <abalon, dar in public nu a recunoscut
niciodat acest lucru. 2isterul zeiei era ascuns in ea, cci ea a fost ve"iculul prin care s-a
produs magia i comunicarea interdimensional. &eporterii i amatorii de senzaional au
cutat-o de-a lungul anilor, dorind s afle secretele lui Fac3. Imi imaginez cat de amuzat,
dar i de frustrat, trebuie s fi fost in tot acest timp. 2i-a spus de multe ori c nimeni nu
prea s realizeze c aspectul manifestat de ea era cel mai important intre toate. %u era o
simpl laud de sine, ci pur i simplu inelegerea principiului feminin pe care il incarna.
2isterele Iluminailor plesc prin comparaie cu secretele zeiei, care nu inseamn
altceva decat energia creaiei. 9e altfel, organizaiile secrete care incearc s controleze
planeta prin implanturi i alte manipulri de acest fel nu pot atinge succesul decat in msura
in care fuzioneaz cu principiul feminin. $eia este cea care ne "rnete i ne d via
tuturor. Pan acum, forele care conduc pmantul au preferat s se polarizeze eclusiv in
!urul aspectelor rigide ale principiului patriar"al, punand sub semnul indoielii insi
continuitatea vieii pe planeta noastr. -na din primele teme ale literaturii science-fiction
moderne a fost lupta omului impotriva naturii. C"iar aceast epresie5 0omul impotriva
naturii1 este sinonim cu epresia5 0#mul 4brbatul8 impotriva femeii1. Ca s fiu mai bine
ineles, m refer la lupta omului impotriva aspectelor naturale manifestate de femei.
Aspectele profund naturale ale feminitii nu sunt cu adevrat celebrate decat de
strvec"ea tradiie a vr!itoarelor. Insui Fac3 Parsons a scris in operele sale. 0%oi suntem
vr!itori1. Atat el cat i Cameron fceau parte din aceast tradiie.
-n studiu obiectiv al vr!itoriei va scoate la iveal o legtur etrem de puternic
cu etrateretrii i cu navele spaiale. 'iteratura popular prezint de regul vr!itoarele ca
avand legturi cu tot felul de fantome, spirite i demoni. 'a urma urmei, ce sunt aceste
spirite decat nite creaturi ale subcontientuluiK ;trateretrii i #$%-urile fac parte din
aceeai categorie. 'a fel ca i spiritele, i ei se pot manifesta pozitiv sau negativ. Atunci
cand o vr!itoare ia capacul de pe cazanul care fierbe, tot ce eist in acesta iese la
suprafa. # vr!itoare autentic va imbria intotdeauna totalitatea creaiei, nu doar
anumite aspecte ale acesteia.
&itualurile din vec"ime aveau la baz ritmurile naturii. #rice femeie se afl prin
67
insi structura ei intr-o rezonan mai profund cu natura, cci ea este literalmente
responsabil de crearea rasei umane. Aceste ritmuri naturale sunt etrem de vizibile in
corpul feminin, sub forma ciclului menstrual.
'a origini, ,abatul cdea in momentul acestui ciclu lunar. In timp, el a fost
vulgarizat, fiind imprit in patru zile pe lun, pentru a colecta bani de la oamenii care au
uitat ce insemna ,abatul original. Intr-un an eist (. cicluri lunare. 9e aceea, acest numr
a devenit un punct de referin, reprezentand baza calendarului lunar, care ilustreaz cel mai
bine linia temporal a naturii. Ciudata superstiie care incon!oar acest numr in epoca
modern nu inseamn altceva decat o revolt impotriva naturii, un efort de a scoate energia
feminin in afara eistenei, prin manipulare.
Cand Parsons a declanat operaiunea <abalon, el nu s-a limitat doar s o invoce
pe zei, ci a incercat c"iar s provoace naterea unui Copil al 'unii. &eporterii i amatorii
de senzaional ieftin au insistat tot timpul asupra faptului c acest termen reprezint o
referin la Anticrist, dar aceast afirmaie nu este tocmai adevrat. ;l trebuie ineles ca un
Anticrist numai in msura in care reprezint opusul falsului cretinism. -n act de magie
seual nu d natere unui copil fizic, dar are menirea s conceap un alt fel de copil5 o
form-gand care s propage intenia magicianului. Parsons a obinut o dovad a implicrii
zeiei atunci cand la ua casei sale a aprut ca prin minune Cameron. Impreun cu ea, a
incercat s creeze un fenomen inc i mai miraculos. I-am putea spune in diferite feluri, dar
in esen a incercat s inverseze linia temporal fals, reorientand-o ctre cea primordial
4autentic8. Borele lunare nu puteau fi ignorate, aa c Parsons s-a gandit s creeze un
Copil al 'unii, pentru a dezlnui astfel puterea feminin. -n Copil al 'unii este de fapt o
idee.
Cuvintele lun i menstrua&ie deriv din aceeai rdcin. Cuvantul latinesc mens
inseamn simultan 0lun1 i 0minte1. In greaca vec"e, cuvantul men desemna luna, fiind
rdcina de la care au derivat instrumentul de msurare 4timpul8 i menstruaia. Menos
insemna simultan 0lun1 i 0putere1. Aceste cuvinte ii au la randul lor originea in cuvantul
ma, mama intregii creaii. Cuvantul egiptean pentru subcontient era amenta.
:oate aceste cuvinte sunt strans legate intre ele5 lun, minte, menstruaieI..
2enstruaia a fost conceput ca un instrument natural pentru a-i permite femeii s se
odi"neasc o dat pe lun, eliberandu-se astfel de tensiunile vieii. Acesta era ,abatul
original, care insemna 0odi"na inimii1 in limba!ul babilonian. # femeie in stare pur 4de o
feminitate absolut8 poate accesa alte lumi in perioada pre-menstrual i in cea a
menstruaiei propriu-zise. ;a poate avea viziuni, cci centrul ei psi"ic se desc"ide i
comunic in aceast perioad cu cosmosul. Aceasta a fost coneiunea cosmic ce a inspirat
oracolele din Drecia Antic i din alte ri. 9in pcate, la un moment dat au intervenit
preoii i au sec"estrat aceste 0femei inzestrate1, blocand astfel canalul de comunicare cu
celelalte lumi. 9ac femeilor li s-ar permite s-i redobandeasc puterea, canalele
subcontiente ale universului s-ar redesc"ide. In loc de rpiri i implanturi, am putea vedea
atunci #$%-urile zburand in structuri armonioase pe cerul planetei noastre.
'a nivel fiziologic, insi imaginea vaginului este modelat dup celebra structur
geometric numit vesica pisces. ,imbolul de mai !os, care seamn cu o minge oval de
fotbal 4american8, fiind situat la intersecia a dou cercuri, reprezint un simbol
bidimensional.
Punctul A
9ac in locul celor dou cercuri am avea dou sfere, am putea vizualiza mental o
reprezentare tridimensional a simbolului vesica pisces. 2ai eist un aspect interesant
legat de acest simbol geometric5 dac am privi cele dou sfere tridimensionale din
perspectiva punctului A, ele s-ar suprapune una peste alta, dand forma unui #$%.
%u este deloc vorba de o simpl coinciden. Avem de-a face cu o reprezentare
geometric a dou realiti interferand una cu cealalt. C"ristos a fost reprezentat prin acest
simbol al vesica pisces tocmai pentru c a fost o fiin interdimensional, care a incercat s
ne reorienteze ctre linia temporal primordial. Aceste structuri geometrice eplic
inclusiv de ce vaginul este considerat o poart ctre alte lumi de ctre practicanii magiei
seuale. In plus, el ne ofer o perspectiv structural asupra lucrurilor care s-au intamplat in
cadrul operaiunii <abalon. Codurile genetice specifice familiei Eilson nu puteau decat s
68
contribuie la succesul general al operaiunii.
Publicarea acestei cri coincide cu cea de-a J/-a aniversare a operaiunii <abalon,
i implicit a noii 0epoci a #$%-urilor1 care a urmat. 9ei mai sunt inc foarte multe lucruri
de eplicat, putem spune c ne-am apropiat cu un pas de inelegerea acestui fenomen
4inclusiv de Pleiade8.
Capitolul &&
Proiectul ?OA'A
9up prima sa vizit in Pleiade, Preston %ic"ols a sfarit prin a lucra la Proiectul
2ontau3. Ai putea crede c pleiadienii sunt un fel de piaz rea, dar nu este cazul. Preston
este un fel de receptor radio, care se poate acorda la orice frecven din cosmos. 9ac i-ai
vedea laboratorul radio, ai inelege ce vreau s spun. 9e altfel, el susine c a primit
inclusiv transmisiuni radio din trecut in acest laborator. Biind el insui un 0receptor radio
uman1, a putut fi atras intr-un proiect care a fcut foarte mult ru planetei.
'a 2ontau3 au fost implicate numeroase linii temporale. 9e fapt, realitatea este
alctuit dintr-un numr infinit de realiti poteniale, care corespund unei multitudini de
linii temporale. Implicarea pleiadienilor in realitatea noastr este foarte comple, aa c
am putea crede c ei au intrat in viaa lui Preston mai degrab pentru a-l a!uta s renune la
Proiectul 2ontau3, incercand s ridice contiina planetar ctre linia temporal
primordial.
I. %. :r. Analogia este mai evident in limba englez5 moon, mind, menstruation.
Apropierea mea de Preston corespunde acestui din urm deziderat. ,puneam intrun
capitol anterior c am eperimentat personal o dispariie a timpului in anul ()*I, la scurt
timp dup ce am luat decizia de a dizolva universul fizic. %u peste mult timp, m-am mutat
in 'ong Island. Ce-i drept, au mai trecut apte ani, dar in cele din urm l-am descoperit pe
Preston %ic"ols. Ceea ce se intampl in universul nostru nu poate fi ineles dac nu inem
cont de persoana acestuia.
2i-a luat mult timp ca s ineleg ce s-a intamplat atunci cand timpul a disprut
pentru mine. A fost c"iar o perioad in viaa mea cand am uitat de acest lucru. Abia dup ce
m-am intors in zona respectiv mi-am adus aminte in detaliu ce s-a intamplat atunci. '-am
intrebat pe Prston ce crede, dar nu avea nici o idee. 2i-a spus doar c intalnete frecvent
oameni care nu-i amintesc anumite perioade de timp din viaa lor. &spunsurile au venit
abia mai tarziu, cand renunasem s le mai caut.
-nul din aceste rspunsuri a venit dup o ceremonie la care am participat, alturi
de ,"aron Fac3son 4despre care am vorbit in Piramidele din Montauk), femeia-aman din
tribul 2ontau3. Inainte de intalnirea noastr, ,"aron a notat in scris cateva lucruri despre
mine pe care i le-a transmis 2arele ,pirit. 2i-a spus c am avut acces la o lume care le-a
rmas interzis lui Preston %ic"ols i 9uncan Cameron, dar c m-am blocat la intoarcerea
din ea. 2ai multe surse independente unele de altele mi-au spus acelai lucru, fr mcar s
le fi intrebat. Am ineles mai tarziu cu claritate c decizia mea de a dizolva mecanismele
atat de dureroase ale planului fizic a avut un impact imediat5 viaa mea s-a sc"imbat i am
a!uns s m mut in imediata apropiere a 2ontau3 Point, acest loc atat de special din %e6
7or3. 'a vremea cand am luat decizia, aveam mintea perfect lucid i inima pur. A fost
probabil cea mai sincer decizie pe care am luat-o vreodat. In consecin, a urmat un fel de
teleportare a mea, dar in ce locN
-rmtorul indiciu a venit de la prietena mea, 2aia, un medium care ine legtura
cu :a"uti i a crei activitate seamn foarte mult cu ceea ce fac eu. Aceasta mi-a povestit
de eistena unui proiect numit K#A'A, care se va derula in viitor, in anul ***J. K#A'A a
fost creat de &eeaua 'uminii Interioare in perioada pe care o trim noi, dar a fost proiectat
printr-un tunel al timpului in viitor. &eeaua 'uminii Interioare este o structur alctuit din
toi acei oameni de pe pmant care acioneaz in spiritul ordinii divine, in guvern i in alte
domenii de activitate, muli dintre ei primind indicaii directe de la ultrateretri. K#A'A
opereaz pe dou nivele principale. Primul se refer la sntate i ecologie, in beneficiul
liniei temporale actuale, iar al doilea const in conceperea unui 0virus codificat1 care
urmeaz s fie introdus in matricea creat de etrateretri i de 'iga 'umii -nice 4al crei
nume codificat este #E', de la One Eorld Bea*ue), cu scopul de a manipula reeaua
noastr temporal prin proiecte de tipul 2ontau3. 9ac acest proiect va reui, virusul va
69
dizolva matricea i va permite reinstaurarea domniei lui 2etatronI> in realitatea noastr.
&eeaua 'uminii Interioare a inclus printre randurile ei oameni ca &udolf ,teiner
sau %i3ola :esla. K#A'A este cel mai avansat centru de cercetare al acestei reele. Aici se
afl centrul de control 4cutia neagr8 al timpului real, situat lang Dolden, in statul
Colorado, la */ de metri sub pmant, intr-un comple de mici dimensiuni. K#A'A
acioneaz in sens opus Proiectului 2ontau3, meninand lucrurile sub control i avand pe
termen lung scopul de a-l dezactiva complet.
2ontau3, Atlantis i CGdonia 4locul de pe 2arte in care se afl faa i piramidele
ce pot fi vzute de pe pmant8 fac parte din Bisura KaliIJ, un alt nume pentru aceast linie
I> 2etatron este definit ca un prototip al elementelor de baz din care este alctuit materia 4subparticulele
acesteia8. ,e refer de asemenea la spirala luminoas integral a materiei, care se deosebete de spirala
parial 4care este in!umtit8. Cu alte cuvinte, energia metatronic corespunde energiei spectrului
luminos in integralitatea lui, adic luminii epansive care eman din cauza primar.
IJ Kali este numele zeiei "induse a timpului, despre care se spune c devoreaz totul. Ii corespunde lui
<abalon i este identificat cu 0fluul menstrual al timpului1. Culorile ei5 rou i negru, sunt purtate
frecvent de magicieni, dar i de sataniti.
temporal fals. In afar de Dolden, mai eist i alte noduri de ec"ilibrare, precum Insula
Patelui i &am-,et, un centru localizat sub Pentagon.
9ei ealonul superior al Proiectului 2ontau3 tie de eistena centrului K#A'A,
el nu poate face nimic impotriva acestuia. K#A'A este situat intr-o dimensiune care nu le
este accesibil acestor oameni i eist intr-o realitate viitoare a planetei, numit de :a"uti
0,teaua %oului Pmant1. In momentul 2arii :ranziii 4numit i ;fectul Celei de-a o ,uta
2aimu8, in noua realitate nu va fi transportat decat o mic parte din regiunea 2ontau3.
Povestea relatat de 2aia este mult mai complicat, fiind imposibil de relatat in
aceast carte, cci ar presupune foarte multe eplicaii suplimentare. 9ei nu rspunde la
toate intrebrile mele 4referitoare la absena timpului pe care am eperimentat-o8,
deocamdat reprezint cea mai bun teorie pe care am gsit-o.
In clipa in care am luat decizia s dizolv aspectul fizic negativ al eistenei, am
fost recrutat in proiectul K#A'A. %imeni nu m-a intrebat dac doresc acest lucru. Pac M i
timpul a disprutN 9e atunci, viaa mea s-a sc"imbat dramatic. :oate eperienele care au
urmat au avut drept scop pregtirea mea in vederea muncii alturi de Preston %ic"ols. %u
doresc s intru in detalii prea aprofundate, dar v voi oferi un singur eemplu5 soia mea.
2-am insurat cu o artist foarte apreciat 4catigtoare a unor premii de referin8, care a
dat pur i simplu via acestor poveti incredibile legate de 2ontau3 i de pleiadieni prin
ilustraiile ei incredibile. Acest lucru a a!utat considerabil la vanzarea crilor scrise de
Preston i de mine. %ici c"iar cei mai bine pltii autori de best-seller-uri nu i-ar permite
serviciile ei sau al artitilor din categoria ei. %u numai c soia mea imi face aceast
favoare, dar imi i permite s iau parte la procesul ei artistic. Acesta este doar un eemplu
din multe, care ilustreaz 0norocul c"ior1 sau sincronicitatea evenimentelor din viaa mea.
Coincidenele merg pan acolo incat ne-am nscut in acelai spital. Li a putea continua la
nesfarit cu aceste eemple.
#ricum ar fi, c"iar dac nu membrii K#A'A au fost cei care m-au atras in
proiectul lor, este limpede c cineva a fcut-o i c totul s-a dovedit pan la urm o
eperien benefic. 2i se pare absolut logic s eiste un contra-proiect care s se opun
Proiectului 2ontau3 i celorlalte proiecte spaio-temporale malefice care eist. 9ac nu ar
fi fost aa, am fi fost cu siguran distrui pan acum. In strvec"ile legende ale
aborigenilor australieni, ursul 3oala simbolizeaz imposibilitatea de a fi ucis, lucru ilustrat
de urmtorul mit.
,e spune c ursuleul 3oala a fost un orfan care a cutat un refugiu in tribul su,
dar a fost tot timpul negli!at de membrii acestuia. 9e pild, in timpul secetei, rezervele de
ap erau foarte srace i nimeni nu dorea s-i dea de but. C"iar i copiii il tratau cu rutate
i bietul 3oala incepuse s plang in somn.
Intr-o zi fierbinte de var, cand intregul trib se afla la vantoare, 3oala a furat
intreaga rezerv de ap i a plasat-o in nite vase pe care le-a ascuns in varful unui copac. A
furat c"iar i puina ap care mai curgea in paraul din apropiere. ,-a urcat apoi in copac i a
fcut un act de magie in urma cruia copacul a inceput s creasc pan cand a a!uns la cer.
70
Cand membrii tribului s-au intors acas, au rmas disperai vzand dispariia apei.
Au remarcat apoi copacul uria care apruse in mi!locul satului i l-au vzut in varful lui pe
3oala agat de ramuri, cu rezerva lor de ap. #ri de cate ori incercau s urce in copac ca si
recupereze apa, ursuleul ii atepta pan cand se apropiau, apoi vrsa puin ap peste
mainile lor, care deveneau astfel alunecoase, fcandu-i s cad. In cele din urm, doi dintre
cei mai van!oi membri ai tribului s-au decis s il pcleasc pe ursuleul 3oala, urcand in
serpentin pan la el. 9in cauza acestei ascensiuni erpuite, cand 3oala a incercat s verse
ap peste ei, i-a ratat, cci cei doi ii sc"imbau tot timpul poziia. In cele din urm, unul din
cei doi membri ai tribului a a!uns la 3oala, l-a infcat i l-a aruncat din copac. 9ei s-a izbit
de pmant i a luat inclusiv o mam de btaie de la restul tribului, el nu i-a rupt nici un os.
-rsuleul avea o vitalitate ieit din comun, pe care a reuit s i-o prezerve urcand in
copaci. A descoperit c nu mai are nevoie de ap dac mestec frunzele arborelui de
cauciuc. Cat despre oameni, pan in ziua de astzi acetia se tem de magia ursului 3oala.
Acest mit eplic de ce rezist atat de bine urii 3oala fr ap. 9e fapt, ei
reprezint nite animale opiate, care simbolizeaz o stare de contiin modificat, i se
car in copacii inali. Copacul care face legtura cu cerul descrie in mod evident arborele
vieii, menionat de toate tradiiile i despre care vom discuta i noi mai tarziu in aceast
carte. 'egenda arat c omul s-a impotrivit la un moment dat puterilor superioare ale vieii.
9ac eist intr-adevr un proiect care incearc s anuleze rezultatele activitii celor care
urmresc coborarea nivelului de contiin pe pmant, acesta nu ar putea primi un nume
mai inspirat decat 0K#A'A1, care simbolizeaz nemurirea i aspectele superioare ale
contiinei.
Aceast legend se potrivete de asemenea de minune cu cea relatat de Preston in
O nou vizit la Montauk, referitoare la contiina c"ristic. ;l a relatat aici o poveste
incredibil despre felul in care C"ristos a rsturnat planurile operatorilor malefici din
2ontau3. 9e aceea, pan cand vom obine mai multe informaii sau o eplicaie mai bun,
ne vom referi la toi cei care fac eforturi pentru intoarcerea acas a planetei cu a!utorul
pleiadienilor sub numele codificat de K#A'A. I-am menionat pe pleiadieni deoarece
constelaia lor a fost locul in care a inceput intregul proiect K#A'A.
!O#$: Pentru in%orma&ii suplimentare re%eritoare la aceste su0iecte )i la ;coala
Misterelor numit 5teaua lui Fsis, trimite&i G dolari (9: dolari dac sunte&i n a%ara 54>) pe
numele Ao1annine Hrove, PO ?ox 2IG, @restone, @O, J99I9. 7eri%ica&i ca 0anii s poat %i
ncasa&i la o 0anc din 54>.
Capitolul &)
Miturile Pleiadelor
Aici se inc"eie descrierea eperienei mele personale, care a condus la intalnirea
mea cu Preston %ic"ols. :otul a inceput cu muli ani in urm, ca o aventur in planul
contiinei inspirat de societile secrete ale Dermaniei, care ii trag rdcinile din
Antic"itate. :radiiile din care s-au inspirat aceste societi provin din perioada Atlantidei i
a constelaiei tutelare a acesteia5 Pleiadele, dei foarte puine informaii au fost fcute
publice in aceast privin.
Pleiadele sunt una din cele mai strlucitoare constelaii de pe cerul nopii. Cei care
au o vedere foarte bun pot vedea apte stele 4ceilali numai ase8. In realitate, constelaia
cuprinde peste IJ/ de stele, cu orbite foarte apropiate intre ele.
Practic, toate mitologiile pmantului menioneaz Pleiadele in tradiiile lor orale
sau scrise, considerand aceast constelaie sacr sau sursa intregii viei. In interiorul 2arii
Piramide eist apte incperi care comemoreaz aceste apte stele. Arabii i berberii le
considerau sediul nemuririi, in timp ce diacii din <orneo credeau c aici se afl centrul
universului. 'egendele sud-americanilor vorbesc i ele de Pleiade, in care locuiesc zeii care
au vizitat candva pmantul. 2aGaii se considerau ei inii 0copiii Pleiadelor1.
In capitolele care vor urma voi prezenta ma!oritatea informaiilor pe care le-am
gsit in legtur cu miturile Pleiadelor, triate i ilustrate astfel incat s poat fi uor de
ineles. Acolo unde va fi cazul, voi face o serie de comentarii suplimentare, pentru a
completa informaiile prezentate in aceast carte. 2 voi referi inainte de toate la tradiia
greac i la cea roman, cci literatura care ne-a rmas de la aceste dou civilizaii este de
departe cea mai abundent. =om incepe cu creaia universului, dup care vom identifica
71
linia ancestral care a condus la crearea Pleiadelor 4din perspectiva mitologiei8.
'a inceput nu a eistat decat un vid 4sau un "aos8, din care s-a nscut principiul
creator, cunoscut sub numele de 2ama-pmant sau Daia. In timp ce dormea, aceasta a
nscut un fiu, pe -ranus 4ec"ivalentul grecesc al lui ebraicului 2etatron8. Privind-o cu
dragoste, acesta a revrsat asupra ei o ploaie fertil, in urma creia s-a nscut natura
manifestat5 psrile, copacii, florile i animalele. Impreun, cei doi au avut numeroi copii,
intre care cei mai puternici au fost cei (I titani. Lase dintre acetia erau de se masculin i
ase de se feminin. -ranus avea o putere creatoare uluitoare. Intre altele, el a creat i
electronul. Astrologia afirm c -ranus patroneaz toate secretele electromagnetismului.
Creaia sa s-a dovedit ins mai puternic decat el insui, lucru ilustrat de revolta copiilor si
i de castrarea sa de ctre acetia. Aceast imagine corespunde cderii lui 'ucifer din
<iblie. ,atan este ec"ivalentul biblic al lui ,aturn, purttorul inelelor intre titani. =ec"ii
greci l-au numit pe ,aturn Cronos 4care corespunde in tradiia ebraic lui 2elc"isede38.
Acesta este numele timpului. Cronos i-a devorat propriii copii, pentru a nu avea parte de
soarta tatlui su. Aceast imagine simbolizeaz creaia timpului i faptul c acesta ii
devoreaz pe toi cei care indrznesc s triasc in acest univers. ,imbolul su era secera
primit de la mama sa, cu care i-a castrat tatl. ,aturn sau Cronos este prezentat adeseori i
sub forma 9oamnei cu ,ecera 4morii8.
,aturn avea un frate, pe #ceanus, care reprezint personificarea divin a
elementului ap. ;l incon!oar pmantul ca un imens ocean, in care este creat intreaga
via i unde totul trebuie s se intoarc mai devreme sau mai tarziu pentru a muri. Aceast
analogie simbolizeaz torus-ul 4vezi glosarul8 sau Centura lui =an Allen, unde se presupune
c eist inregistrrile akas1a-ice. #ceanus fertilizeaz pmantul prin apele sale.
,oia lui #ceanus se numea :"etis i era mama etern a izvoarelor. Impreun, cei
doi au procreat #ceanidele, o multitudine de nimfe care triau pe fundul mrii. -na dintre
cele mai importante nimfe a fost Climene, care s-a mritat cu titanul Iapetus, un frate al lui
Cronos. 9in uniunea lor s-a nscut Prometeu i fratele acestuia, Atlas. Cel din urm avea s
devin printele Pleiadelor.
Intre timp, Cronos continua s ii devoreze copiii, de team s nu fie detronat, aa
cum fusese tatl su, -ranus. ,oia sa, &"ea, una din femeile-titan, l-a pclit pe cand era
pe punctul de a-i manca cel mai mic dintre copii, pe $eus, inlocuindu-l cu o piatr. 9rept
urmare, $eus i-a intrecut tatl i a devenit cel mai puternic dintre zei.
9ei Cronos insui a modificat intr-o oarecare msur linia primordial a
timpului, domnia sa a fost mult mai apropiat de perioada original a creaiei decat domnia
lui $eus, care i-a succedat. Piatra pe care a ing"iit-o l-a condus pe Cronos la iluminare. In
mitologie, pietrele reprezint adeseori depozite ale cunoaterii sau o serie de aciuni. ;le
corespund programelor interioare ale cristalelor. C"iar i te"nologia cronometrelor
4ceasurilor8 are la baz folosirea cristalelor. 9up ce i-a pierdut puterea, dar a cunoscut
iluminarea prin intermediul pietrei ing"iite, Cronos s-a cit. In timp ce $eus devenea
cunoscut sub numele de Fupiter sau Ie"ova, Cronos a dezlnuit asupra pmantului o teroare
pe care umanitatea nu a mai eperimentat-o pan atunci. ;l a a!uns astfel in Italia, unde a
devenit cunoscut sub numele de ,aturn i le-a druit oamenilor agricultura. ,ub patrona!ul
su stau recoltele, moartea i ciclurile naturale ale vieii. 9ei a manifestat multe aspecte
teribile, a fost un prieten al umanitii, fiind de o corectitudine absolut. $eus a fost mult
mai instabil in relaiile sale cu oamenii, dovedind adeseori un comportament malefic.
9up detronarea lui Cronos, Atlas i tatl su, Iapetus, au pornit un rzboi
impotriva lui $eus. Cei doi fceau parte din prima generaie de zei i ii erau loiali lui
Cronos. 9up ce a obinut victoria impotriva lor, $eus l-a izgonit pe Iapetus in :artar i l-a
condamnat pe Atlas s poarte pe umerii si cerul. Atlas a devenit astfel personificarea
matricei geometrice care st la baza intregii creaii. Purtand pe umerii si cerul 4a crui
personificare era unc"iul su, -ranus8, el era cel responsabil de prezervarea liniei
primordiale a timpului. Aceast povar era cu adevrat uria, cci timpul fusese de!a
modificat. 9e aceea, imaginile simbolice care il prezint au inlocuit cerul de pe umerii si
cu pmantul. In cele din urm, Atlas a fost transformat in piatr cand Perseu i-a artat capul
2eduzei.
9ei nu era un om propriu-zis, Atlas avea trsturi umane. Impietrirea lui
72
simbolizeaz cderea complet a omului in starea tridimensional solid, adic in matricea
artificial a pmantului. Cealalt fa a monedei se referea la faptul c piatra a devenit un
simbol al corpului cristalin al cunoaterii eperimentate de Atlas. Aceast cunoatere
suprem a devenit centrul civilizaiei Atlantidei, care a aprut ca o revolt impotriva lui
$eus sau a lui Ie"ova. Atlanii au luat numele zeului grec Atlas.
Atlas a fost printele celor apte Pleiade, impreun cu Pleione, fiica bunicilor si
dinspre mam5 #ceanus i :etis. Cunoscute ca cele apte surori, Pleiadele au primit
urmtoarele nume5 2aia, ;lectra, :aigete, Asterope, 2erope, Alcione i Celaeno. Imediat
dup ce s-au nscut, Pleiadele au inceput s danseze pe cer, fiind foarte fericite. Cand i-au
dat seama c sunt singure, intregul univers s-a intristat i cerul s-a cutremurat. 9e aceea, au
fost c"emai peitori, dar nici unul nu a corespuns naturii libere i zburdalnice a Pleiadelor.
9ei s-au mritat, acestea nu au fost niciodat satisfcute de soii lor. Intre timp acetia au
disprut, dar Pleiadele continu s atepte, strlucind pe cerul nopii i dorind s fie fericite
din nou, la fel ca la inceputuri.
Biind nimfe, surorile pleiadiene erau considerate simboluri ale fertilitii crora le
place !ocul. &dcina cuvantului Pleiade inseamn simultan 0a se !uca1 i 0a naviga1. In
religia celtic, data de ( mai este numit srbtoarea <eltanului, aceasta fiind prima noapte
din an cand Pleiadele apar pe cerul nopii. ;ste o srbtoare a fertilitii, foarte popular in
zilele noastre sub numele de 2aG 9aG 4$iua de 2ai8. Pleiadele apun la sfaritul lui
noiembrie. Aceste date coincid intre altele cu sezonul de navigaie in 2area 2editeran.
Drecii au considerat aceast perioad i ca un sezon al fertilitii culturale. In aceste luni, ei
navigau, eplorau i fceau comer. 9ispariia Pleiadelor in noiembrie semnaleaz
inceperea anotimpului rece, care inc"eie sezonul de navigaie.
-nul din peitorii Pleiadelor a fost #rion, un vantor din randul giganilor, de o
mare frumusee. ;ist numeroase legende legate de acesta, dar toate prezint acelai
comportament necioplit i grosolan. 9ei foarte frumos ca infiare, Pleiadele au incercat
s-l evite, cci manierele lui necioplite ec"ivalau cu pcatul originar, sau altfel spus cu
devierea liniei primordiale a timpului. %umele de 0#rion1 este strans legat de cuvantul
0originar1. ,imbolurile sale erau ursul i porcul mistre, cci era sclavul impulsurilor sale
inferioare. Atunci cand este aplicat oamenilor, cuvantul 0porc1 simbolizeaz intotdeauna o
persoan necioplit, grosolan i nemanierat. #rion s-a nscut ca ran in <eoia, o
provincie rural din Drecia. 9e aici s-a nscut i cuvantul +0oer2K., care inseamn sclav
legat de glie sau ran.
Pleiadele s-au simit distruse de ceea ce i s-a intamplat tatlui lor, Atlas, atunci
cand $eus l-a condamnat s in pe umeri cerul. ,-au simit inc i mai nenorocite cand
Perseu, fiul lui $eus, l-a transformat in piatr, artandu-i capul 2eduzei. 2eduza era un
simbol al lui kundalini in ascensiune, care poate scoate uneori la iveal cele mai "idoase
adevruri. 9in cauza vanitii ei i a nerespectrii aspectelor superioare ale vieii, adevrul a
ieit la iveal, sub forma unui curent energetic etrem de puternic, care i-a fcut prul
mciuc pe cap 4este cunoscut imaginea 2eduzei cu prul valvoi8. ;a reprezint simbolul
adevrului necontrolat, prea puternic pentru a putea fi privit in fa. Atlas i intreaga
matrice-reea a pmantului au fost paralizai, fiind transformai intr-o linie temporal fals.
Perseu era un iniiat in misterele arpelui, obinand un oc"i clarvztor de la trei vr!itoare.
Acesta era un glob de cristal care ii permitea s vad adevrul. 0Per1 inseamn 0prin1 i
reprezint rdcina cuvantului 0percepie1. Cristalul nu ii permitea ins lui Perseu s vad
decat adevrul filtrat, adevrul gol-golu 4necontrolat i periculos8 fiind simbolizat de
2eduza. Perseu a fost considerat un erou i corespunde lui Vuetzalcoatl, din tradiia inca.
Cstoria lui cu Andromeda simbolizeaz apariia rasei roii.
Atlas s-a luptat cu Perseu pentru c acesta era fiul lui $eus. 'egenda afirm c
Perseu l-a transformat in piatr cu a!utorul capului 2eduzei M referin ocult la
I+ %. :r. %u putem stabili o similitudine cu cuvantul romanesc Zboier1.
inelepciunea pietrei 4cristalului8. Piatra simbolizeaz matricea-reea a pmantului,
artificial i blocat, dar i cristalizarea misterelor lui Atlas. Acest mit prezint oribilul
adevr al devierii timpului primordial.
Pleiadele au fost atat de afectate de ceea ce s-a intamplat cu tatl lor incat i-au
luat vieile, motiv pentru care au fost izgonite in ceruri de $eus, sub forma unor stele, cci
73
acesta le admira foarte mult frumuseea. ;le au rmas pan astzi pe cer, strlucind noaptea
i provocand umanitatea s le afle secretele.
Capitolul &+
=ecretele Pleiadelor
Cele apte surori au fost nite creaturi ale iubirii. Calitile lor de nimfe i
incapacitatea de a fi satisfcute simbolizeaz procesul necontenit al creaiei. Baptul c nici
un brbat nu a reuit s le satisfac arat c ondulaiile continue ale vaginului lor vor
continua s creeze prosperitate i abunden pe pmant. ;le continu s ii atepte pe cer
partenerii de cuplu, dorind s le imprteasc acestora secretele lor, ceea ce inseamn c
aceast cunoatere este pregtit i ateapt s fie revelat.
In epoca modern a aprut ideea c umanitatea are o origine pleiadian i c ar
trebui s se intoarc acas. 2uli oameni au o reacie emoional atunci cand aud de
Pleiade. :otul a cptat o turnur de-a dreptul poetic. :oate leciile i tradiiile mitice ne
arat c Pleiadele reprezint c"eia revenirii la linia temporal primordial.
9ei erau foarte suprate pe $eus din cauza pedepsei date de acesta tatlui lor,
Atlas, Pleiadele au acionat cu viclenie. Ltiind c $eus deine puterea in #limp, una dintre
ele s-a decis s ii foloseasc farmecele feminine i s il seduc pe acesta. ,copul ei nu era
acela de a-l rni pe $eus, ci de a concepe un copil printr-un act de iubire, care s devin un
purttor al adevrului in faa umanitii. Pleiada aleas a fost 2aia. In urma relaiei dintre
aceasta i $eus s-a nscut zeul Cermes, cunoscut i sub numele de 2ercur la romani.
Cermes tuteleaz toate afacerile oamenilor, fiind simultan zeul comerului, al
comunicaiilor, al "oilor i al ocultismului. 9ei viclean i rutcios, a fost un ambasador al
zeilor i a inventat alfabetul, muzica, astrologia, tiina msurrii i gimnastica.
;giptenii l-au numit pe Cermes :a"uti 4cuvantul grecesc corespondent este :"ot"8,
iar evreii ;no". :atl su este ec"ivalentul lui Ie"ova, iar numele mamei sale, 2aia,
seamn suspect de mult cu 2aria. 9e aceea, putem stabili o coresponden intre el i
C"ristos, care s-a incon!urat de "oi i c"iar a fost ucis pe o cruce intre doi tal"ari. Aceast
coresponden nu face decat s intreasc ideea c intre contiina c"ristic i linia
temporal primordial eist o legtur de cauzalitate. :ot de la Cermes provine i tradiia
"ermeneutic a colilor misterelor. Aa cum este prezentat in <iblie, viaa lui C"ristos
corespunde perfect tradiiei "ermeneutice. Conteaz mai puin cat de adevrat a fost
aceast poveste. ,impla relatare a vieii sale este suficient pentru a rspandi cunoaterea
care permite intoarcerea la :atl ceresc. Pleiadele nu sunt altceva decat un popas pe acest
drum. Altfel spus, tradiia "ermeneutic face parte integrant din contiina c"ristic.
Inainte de a discuta i alte aspecte ale Pleiadelor, a dori s fac o scurt descriere a
acestora, conform miturilor greceti. Cea mai bine cunoscut i mai influent pleiad este
2aia, despre care am discutat de!a. In ultima vreme, tot mai multe femei incep s-i spun
02aia1, dei ma!oritatea nu au nici o idee despre legtura care eist intre acest nume i
pleiade.
Pleiada Celaeno a fost sedus de Poseidon sau %eptun i a dat natere unui fiu, pe
care l-a numit 'Gcus. Potrivit unei tradiii, 'Gcus s-a dus in Asia 2ic i a rspandit
misterele 9emetrei i ale Persefonei, cunoscute i ca misterele eleusinice 4vezi Dlosarul8.
Alcione a fost o alt pleiad iubit cu pasiune de Poseidon, care i-a druit o mare
influen asupra mrilor. ;ste identificat adeseori cu vanturile. Calcionele sunt perioade de
pace numite dup numele ei. 9e regul, incep cu apte zile inainte de solstiiul de iarn i
dureaz dou sptmani.
2erope a fost singura pleiad care s-a mritat cu un muritor. %umele acestuia era
,isif. A fost condamnat s mearg in :artar i s ridice continuu o piatr uria pe un deal,
dei ori de cate ori a!ungea in varful dealului piatra se rostogolea la vale. 2erope s-a ruinat
de csnicia ei cu un muritor, aa c a refuzat s mai strluceasc pe cer. ;a este steaua cel
mai greu vizibil din constelaia Pleiadelor. 2itul arat inutilitatea investiiilor fcute in
iluziile efemere, prin comparaie cu adevrurile eterne. Identificarea cu aceste iluzii nu
conduce decat la pierderea strlucirii personale.
:aigete a fost urmrit de $eus, dar a fost salvat de ArtemisX9iana, zeia lunii i a
vantorii, care a transformat-o intr-o cprioar. In final, i-a cedat lui $eus i ca urmare a
acestei legturi a dat natere unui fiu pe care l-a numit 'acedemon, ai crui descendeni au
74
fondat cetatea ,partei. ;lena din :roia este una din descendentele acestei pleiade.
Asterope este singura pleiad despre care nu se tie nimic. &eprezint un mister.
%umele ei, Aster, inseamn stea. 9e aceea, se crede c ascunde misterul stelelor, care este
misterul suprem. In el intr diferitele aspecte ale subcontientului colectiv despre care am
discutat anterior in aceast carte.
Pleiada ;lectra a fost urmrit la randul ei de $eus, dar s-a ascuns de acesta in
spatele Paladiului de pe 2untele #limp. Paladiul era o statuie a tatlui Atenei 4sau a Atenei
insi, in funcie de legend8. 2anios, $eus a aruncat statuia din cer i a sedus-o cu fora pe
;lectra, care i-a nscut un fiu, pe 9ardanus, care a fost primul rege al :roiei. ,tatuia a fost
ulterior recuperat de troieni, care au fcut din ea protectoarea oraului. ,e spunea c atat
timp cat statuia rmanea in :roia, oraul nu va putea fi cucerit. ;trem de preuit de troieni,
Paladiul a fost pstrat in :emplul Atenei. Cel care a ptruns in templu prin viclenie
4folosind un pasa! subteran8 i a scos statuia din el a fost -lise. Abia atunci a putut fi cucerit
oraul.
:roia a fost intemeiat de 9ardanus ca o colonie pleiadian in care se predau
misterele eleusinice i in care era proslvit zeia. 2ai devreme sau mai tarziu, ea trebuia s
cad. ;lectra a fost atat de ataat de :roia, incat a preferat s se despart de celelalte
pleiade pentru a nu fi nevoit s asiste la distrugerea ei. Acesta este un alt mit care eplic
de ce este atat de greu vizibil una din Pleiadele de pe cer. ;l ne ofer de asemenea o
perspectiv diferit din care putem privi &zboiul :roian.
Capitolul &,
*roia @ un avanpost pleiadian
'egenda :roiei incepe cu rpirea ;lenei, care se refer la in realitate la lupta pentru
energia zeiei. %umele ;lenei 4Celena8 provinde de la Cel, zeia lumii subterane i fiica lui
'o3i. ;lena din :roia intruc"ipeaz perfect ar"etipul principiului feminin. %u era doar o
descendent a pleiadelor, ci i a lui Perseu i a Andromedei.
'a acea vreme, regele :roiei era Priam. Acesta avea un fiu pe nume Paris. Cand
era mic, a fost dus in muni i lsat s moar, cci clarvztoarea Cassandra a prezis c din
cauza lui, :roia va cdea. Paris a fost adoptat ins de o ursoaic. Aceasta l-a alptat,
simbolizand legtura lui Paris cu #rion. :anrul a crescut astfel departe de oc"ii troienilor,
care l-au considerat mort. A lucrat la o ferm de vaci i se spune c una din plcerile sale
erau luptele intre tauri. ;ra un brbat puternic, manierat i, mai presus de toate, drept.
Cuvantul Paris se trage de la rdcina par, care inseamn ec"idistant sau drept. C"iar zeii lau
remarcat pentru cinstea lui ireproabil, respectandu-l pentru aceast calitate.
Intregul panteon al zeilor a fost invitat la nunta mamei lui A"ile, :"etis, cu
ecepia lui ;ris 49iscordia8, care s-a rzbunat aruncand un mr de aur in mi!locul
invitailor. Pe acesta erau inscripionate cuvintele5 0Pentru cea mai frumoas1. $eiele
Atena, Cera i Afrodita au emis fiecare pretenii asupra mrului, aa c $eus l-a desemnat
pe Paris s "otrasc cine era cea mai frumoas dintre ele, datorit spiritului su de
dreptate.
Cuvantul mr (apple) deriv de la a%al, care inseamn 0a cdea1. 2rul
simbolizeaz cderea din linia temporal primordial, adic din Drdina ;denului de care
vorbete <iblia. Ironia a fcut ca descoperirea legii gravitaiei i a intregii fizici ne6toniene
s depind tot de cderea unui mr.
2rul discordiei i-a indeplinit rolul, cci Paris a fost copleit de puterea de
seducie a Afroditei i a ales-o pe ea drept cea mai frumoas zei. 9ecizia lui l-a costat
spri!inul Atenei 4inelepciunea8 i al Cerei 4contiina i respiraia8, care i-au a!utat pe greci
in rzboiul impotriva troienilor. Paris a sedus-o pe ;lena i a dus-o in ;gipt, in care i astzi
pot fi vzute monumente istorice inc"inate ei. Cltoria in ;gipt simbolizeaz sc"imbarea
de putere a zeiei Isis, care nu a mai prote!at :roia, ci Drecia. Intr-adevr, ;giptul a fost
sursa de putere ezoteric din care s-au inspirat grecii secole la rand.
C"iar inainte de plecarea ;lenei din :roia s-a petrecut un ritual ciudat. 2uli eroi
greci au luptat pentru mana ei, dar ea l-a ales pe 2enelaus din ,parta. Anterior, peitorii ei
au fcut un pact, de a-l spri!ini pe cel pe care il va alege. Acest legmant a fost pecetluit
prin sacrificarea unui cal. &itualul a constat in dezmembrarea calului i scldarea eroilor in
sangele acestuia.
75
Calul sacrificat i-a fost oferit ca ofrand lui 2arte, zeul roman al rzboiului. $eul
grec al rzboiului era Ares, prezentat de regul de greci ca fiind crud i brutal. In sc"imb,
romanii i troienii l-au venerat. Calul este important din dou motive. Pe de o parte,
imaginea sa a fost folosit pentru a distruge :roia, prin crearea faimosului cal troian. Pe de
alt parte, punctul central al Proiectul 2ontau3 a fost tot imaginea unui cal, mai eact a
unei statui aflat intr-un ora distrus, in anul +/.?. 9iferite persoane implicate in proiect au
afirmat c au fost trimise in viitor, unde au vzut statuia unui cal pe un piedestal, care
coninea o anumit te"nologie.
Corelaia este evident5 calul troian a presupus o anumit manipulare a timpului,
afirmaie susinut i de anumite fapteI?. #riginea etimologic a cuvantului cal (1orse) nu
este sigur. 9up prerea mea, nu eist nici un mister. &dcina 1or inseamn timp, lucru
ilustrat de cuvant orolo*ie (1orolo*,), care este tiina msurrii timpului. ;ste i rdcina
numelui zeului egiptean Corus, manifestat ca 2ontus, zeul rzboiului in form de taur. Am
discutat pe larg despre corespondena dintre 2ontus i 2ontau3 in Piramidele din
Montauk. &dcina 1or reprezint de asemenea o derivaie a cuvantul -1ore2J, care se
refer la zeia-mam <abalon, numit Kali de ctre "indui, sau :arfa <abilonului in <iblie.
Aceasta este foarte temut din cauza puterilor ei i a faptului c devoreaz creaia.
A dori s m intorc pentru cateva clipe la prietena mea 2aia 4cea care mi-a oferit
informaiile referitoare la proiectul K#A'A, i al crei nume pleiadian capt o alt
semnificaie in acest contet8, pentru a preciza ce mi-a scris in prima scrisoare pe care mi-a
adresat-o. 'a vremea respectiv, membrii colii misterelor din care face parte 2aia erau
angrenai intr-un proiect in Drecia i :urcia 4acolo unde se afl ruinele :roiei8, unde
incercau s 0desc"id vec"ile portaluri rombice1. Iat ce mi-a scris ea dup ce a citit cartea
Proiectul Montauk:
Am 0vzut1 i eu Calul de Aur. :C#:C imi spune c acest cal este un
0indicator al timpului1 plasat intr-o 0zon moart1 in care se intersecteaz mai
multe linii temporale. Imi mai spune c cei care au plasat aceste indicatoare in
zone moarte sunt 0capricornii1 4de a cror eisten tiu de mai bine de (J ani8.
;ste vorba de nite aparate energetice care conine campuri incredibil de puternice,
I? ;ist o carte scris de un portug"ez i intitulat @alul troian, al crei subiect este o cltorie in timp
fcut la Ierusalim. 9in pcate, nu dispunem de o traducere a lucrrii.
I* Prostituat 4in limba englez8.
ce le permit celor a cror for spiritual este pus in rezonan cu ,pirala 'uminii
Integrale sau cu 2etatron s 0ptrund1 in aceste indicatoare. :C#:C le asemn
cu nite piese de a", in sensul c ele conin codurile 0!ocului1 in continuum-ul
universal.
9in punct de vedere mitologic, nu putem decat s speculm ce s-a intamplat la
:roia. Cert este c orice s-ar fi intamplat, a fost distrus un imperiu mre, in care erau
predate misterele. In acest fel, linia temporal fals s-a accentuat.
Capitolul &-
*oate dru3urile duc la 9o3a
9up cderea :roiei, Pleiadele au intervenit din nou. ;lectra s-a retras pe cer, dar
pleiada 2aia a coborat din nou pe pmant, in peninsula italian, unde s-a mritat cu Baunus,
cunoscut i sub numele de Pan la vec"ii greci. Baptul c a ales un zeu incornorat este foarte
sugestiv. -nc"iul ei, ,aturn, care ieise din graiile grecilor, se instalase de!a in aceeai
regiune, a!utand la dezvoltarea civilizaiei prin intermediul agriculturii. 9e fapt, era vorba
de o adevrat conspiraie care urmrea reinstaurarea liniei primordiale a timpului. ,aturn
nu este numai zeul timpului. In astrologie, planeta cu acelai nume guverneaz semnul
Capricornului. Aa se eplic i referina 2aiei la 0capricorni1, pe care i-a numit cltori in
timp, din ultimul capitol. 9in punct de vedere mitologic, cltoria in timp este ilustrat de
capricorn, o creatur cu un 0corn in frunte1 4c"iar asta inseamn de altfel cuvantul
0capricorn18. =om eplica acest lucru mai in detaliu ceva mai tarziu.
Pe peninsula italian 2aia a devenit cunoscut sub numele de Bauna. Impreun cu
Baunus, ea a avut un fiu pe care l-a numit 'atinus, de unde s-a nscut cuvantul latin28.
'atinus a avut o fiic pe nume 'avinia, care a luat foc in timpul unui sacrificiu. In mod
curios, ea nu a simit nici o durere. 'atinus i-a intrebat tatl, pe Baunus, ce crede despre
76
acest miracol. Acesta i-a eplicat c 'avinia trebuie s atepte sosirea unui mare rzboinic,
cu care urmeaz s se mrite. Acesta s-a dovedit a fi ;nea, singurul rzboinic troian care a
scpat dup cderea :roiei.
;nea era fiul lui =enus i a fost crescut de nimfe. ;ra rud cu Priam i cu Paris, dar
nu a dorit s participe la rzboiul troian pan cand A"ile nu i-a furat vitele. ;nea a fost un
lupttor legendar, al crui cura! l-a condus in multe situaii imposibile, din care il salvau de
obicei zeii. In timpul carnagiului din :roia, ;nea s-a dus pe 2untele Ida, impreun cu tatl
su i cu caiva slu!itori credincioi. Printre acetia se numrau i amazoanele, care au luptat
alturi de troieni. 9up rzboi, ;nea a fcut o cltorie care a durat apte ani, oprindu-se in
Creta i in ;gipt, unde a fost iniiat in mistere. Cera era inc pornit impotriva troienilor,
aa c i-a trimis nite vanturi puternice, pentru a-i bloca drumul, dar pleiada Alcione i-a
venit in a!utor, imblanzind furtuna.
In cele din urm, ;nea a a!uns in acea regiune care a devenit mai tarziu imperiul
etrusc i in care erau cunoscute misterele egiptenilor. 2ai tarziu, a a!uns rege in 'atinum.
9escendenii si au fost &emus i &omulus, care au fondat &oma, menit s fie o alt
colonie pleiadian.
'egendele acestei perioade de timp vorbesc i de un alt 0zeu al timpului1, pe nume
Ianus. Acesta a a!uns in Italia cu o flot, a fondat Faniculum i a devenit rege in 'atinum. A
fost primul om care l-a intampinat cu bunvoin pe ,aturn dup izgonirea acestuia din cer.
Br nici o indoial, Ianus a fost cel mai mare zeu din panteonul roman, lucru absolut
remarcabil dac ne gandim c zeul suprem din #limp era considerat Fupiter 4ec"ivalentul
lui $eus8. ,e pare c iniiaii aveau nevoie de un nou zeu, Ianus, pentru a arta c problema
era legat de contiina corect a timpului. ;ste absolut remarcabil.
I) ;timologii nu sunt siguri de derivatele acestui cuvant. ;l este asociat cu latus, care inseamn lat 4pmant
intins8, cuvant apropiat i de ebraicul lotus, din care a derivat lot, care inseamn c"eie.
Ianus era prezentat ca un zeu cu dou fee, una care privea inainte i alta care
privea inapoi. Imaginea simbolizeaz darul primit de acesta de la ,aturn, al 0dublei
cunoateri1, care se refer la cunoaterea trecutului i a viitorului. Intre altele, Ianus era i
divinitatea tutelar a uilor, cci orice u are dou fee. ;ist i alte implicaii temporale.
Ianus era zeul inceputurilor, luna ianuarie ('anuar,) purtandu-i numele. Inceputul acestei
luni marc"eaz un moment de trecere in revist a trecutului i de proiecte pentru viitor,
ritual cunoscut ca momentul Anului %ou 4&evelionul8. ;ra de asemenea zeul celor patru
anotimpuri. Primul nume al lui Fo"n von %eumann, savantul mag"iar care a manipulat
timpul in cadrul Proiectului 2ontau3, a fost FanusN
&evolta roman impotriva zeilor greci a fost mult prea subtil pentru a fi
accidental sau pentru a ilustra doar alte inclinaii culturale. ;a este incontestabil legat de
zei i de timp. Civilizaia greac s-a conturat in !urul #racolului din 9elfi, cunoscut i sub
numele de Pitoneasa5 femeia-arpe. Apolo a cucerit templul i a uzurpat puterea pitonesei.
9espre #racolul lui Apolo se spunea c domnete asupra intregului pmant. 9up
alungarea femeii-arpe au aprut i primele semne ale decadenei imperiului grec. Drecii
erau recunoscui ca o civilizaie patriar"al, fiind vestii pentru practicile de sodomie,
reluate identic mai tarziu, in timpul eperimentului de la 2ontau3.
'upta pleiadian de a o repune pe zei in drepturi a fost reluat in &oma. A fost
creat astfel templul =irginelor =estale. ;istau apte asemenea vestale, numr identic cu cel
al pleiadelor. =esta era zeia cminului i a vetrei, simbolul ei fiind focul. Biecare ora
trebuia s ii aib propriile vestale, care s veg"eze asupra cminelor i asupra focului sacru
al libertii i iluminrii.
&ea ,ilvia a fost o asemenea vestal i o descendent a lui ;nea. :atl ei era
%umitor, regele Albei. Acesta a fost detronat de fratele su Amulius, care a silit-o pe &ea
,ilvia s devin vestal, pentru a se asigura c nu va avea urmai care s-i amenine
puterea. $eul 2arte, fostul aliat al troienilor, a sedus-o pe &ea ,ilvia, care a nscut doi
bastarzi gemeni5 pe &emus i &omulus. 9rept urmare, unc"iul ei Amulius a condamnat-o la
moarte i i-a aruncat corpul in :ibru. Cat despre cei doi gemeni, acetia au fost lsai s
pluteasc pe :ibru in !os, intr-un co de rc"it. ,oarta a fcut ca micuul co s a!ung la
rm, eact pe colinele pe care avea s fie construit &oma.
Cei doi copilai au fost alptai de o lupoaic, care simbolizeaz legtura dintre
77
animale i feminitate. 2ai tarziu, ei au fost adoptai de o familie de oameni i au aflat care
este motenirea lor regal. 9rept urmare, i-au detronat unc"iul i au restaurat domnia
tatlui lor. 2ai tarziu, au motenit tronul i au unificat intreaga peninsul italian. Au fondat
&oma pe cele apte coline, numr care corespunde de asemenea celor apte pleiade.
&emus i &omulus au populat mai multe coline i s-au certat pe tema numelui
noului ora5 &oma sau &emora, dup numele lor. Potrivit legendei, &omulus a construit un
zid de mici dimensiuni pentru a prote!a oraul, dar &emus l-a luat in ras, srind cu uurin
peste zid. &omulus a interpretat gestul su ca o lips de respect i i-a ucis fratele. -lterior,
el s-a cit./ i i-a inmormantat fratele cu cele mai mari onoruri.
Acest mit are o serie de implicaii etrem de profunde in civilizaia noastr actual.
;ist diferite legende legate de cei doi frai i de aventurile lor inainte de a fonda &oma.
-nele dintre ele pretind c"iar c &emus a supravieuit, dar acestea sunt foarte greu de gsit,
fiind probabil ocultate in mod deliberat. 'egenda lui &omulus a fost rescris de multe ori,
pentru a corespunde politicii vremii. 9ei eist o anumit coneiune intre istorie i mituri,
cea dintai a fost folosit adeseori ca un instrument psi"ologic de control al maselor.
%aterea magic a gemenilor, al cror tat a fost zeul 2arte, vorbete despre
colonizarea pmantului de ctre marieni, la care m-am referit in Piramidele din Montauk.
&olul !ucat de pleiade indic o alt influen. 9ar poate cel mai important aspect al mitului
este cel referitor la moartea lui &emus. &omulus a continuat s domneasc mult vreme,
./ Cuvantul englezesc remorse (cin&) provine de la numele lui &emus.
dei a comis o crim i tia c este vinovat. Cearta celor doi frai a avut drept obiect
graniele proprietii, ceea ce corespunde modului patriar"al de a privi lucrurile. &emus a
ineles inutilitatea granielor, simbolizand astfel viziunea feminin asupra realitii.
-ciderea lui &emus de ctre fratele su descrie astfel o eliminare a elementului feminin.
Baptul c &omulus a domnit atata vreme are de asemenea anumite implicaii. 2anuscrisele
care descriau supravieuirea lui &emus au fost ascunse, la fel ca i intreaga sa via
ulterioar. %umele lui a a!uns peste veacuri in America, sub forma legendelor despre
-nc"iul &emus, un negru btran i bun, care nu reprezenta o ameninare pentru nimeni.
%umele lui &emus a a!uns s fie folosit in poveti de adormit copiiiN 9e altfel, aceast
asociere a rasei negre cu energia feminin indic dispreul pe care il aveau puterile care
conduceau America la acea dat pentru ambele categorii, din care a rezultat acest stereotip
satiric.
;timologia cuvantului /emus este una din cele mai interesante pe care le-am
intalnit vreodat. Practic, toate cuvinte din limba englez care incep cu 0rem1 deriv din
acest mit. /emove, remiss i remnant (a elimina, indi%eren&Lne*li'en& i rm)i&eLruine)
sunt doar cateva din acestea. Cuvantul remit inseamn 0a trimite inapoi1, dar deriv din
remittere M a ierta pcatul. Cuvantul remed, inseamn 0a vindeca1. :oate aceste cuvinte
descriu un sentiment profund de pierdere, asociat cu moartea lui &emus.
&emus a ales ca nume pentru oraul su /emora. In limba!ul modern, acest nume
se refer la un pete care se ataeaz de rec"ini, ing"iindu-i prada printr-o desc"iztur
oval situat in cretetul capului. &mane foarte mult timp ataat de rec"inul-mam. Baptul
mi se pare uimitor, dac inem seama de ce se intampl cu un geamn atunci cand ii moare
fratele. ,piritul acestuia continu s bantuie pe pmant, mai ales dac moartea s-a produs la
natere sau in pantecul matern. ;l se ataeaz de regul de fratele care a supravieuit, la fel
ca un pete remora.
9ac inversm numele lui &emus, obinem cuvantul ,umer, numele unui imperiu
strvec"i, despre care $ac"aria ,itc"in afirm in cartea sa, > dousprezecea planet, c a
fost centrul istoric al contactelor etraterestre cu pmantul.
Am lsat ce era mai bun pentru final. Cu o singur zi inainte s fac ultima
corectur a acestui capitol mi-a czut in man o carte. 9e fapt, mi-a fost trimis de cineva,
fr s o fi cerut. Cartea se numea (ovezi istorice despre unicorni i era semnat de 'arrG
<rian &ad3a. Autorul afirm c in limba ebraic, cuvantul reem inseamn unicorn. 9ei nu
am apucat s citesc cartea, mi s-a spus din alte surse c unicornul a fost un animal real,
vanat pan la eterminare datorit puterilor afrodiziace ale cornului su.
,imultan, unicornul este simbolul ascuns al Capricornului. Cornul su spiralat o
simbolizeaz pe kundalini, dar i vorte-ul ascuns in Calul de Aur, de care am discutat ceva
78
mai devreme. Cornul este localizat c"iar in dreptul celui de-al treilea oc"i. Puterile sale
afrodiziace fac trimitere la magia seual. In plus, unicornul a fost folosit in multe mituri ca
simbol al contiinei c"ristice. ;l este considerat o creatur celest, dei adevrata sa natur
este una terestr, fiind o creatur a capricornului. -nicornul face trimitere la o alt lume.
Poate c rasa sa nici nu a fost distrus. Poate c cineva a ascuns aceste animale, ateptand
momentul potrivit pentru a le scoate din nou la lumin. #ricum ar fi, tiparul genetic al
unicornilor continu s eiste in contiina colectiv.
;ste evident din mitologia &omei Antice c cineva tia despre linia temporal
primordial. Contiina colectiv nu a uitat de aceasta. &oma a fost conceput ca un ora
ec"ilibrat, construit pe apte coline. Cand &omulus a instaurat civilizaia patriar"al,
pleiadienii sau micarea K#A'A, cum dorii s-i spunei, au fost nevoii s se retrag un
pas. A fost pavat astfel calea ctre apariia <isericii Catolice, care nu accept conceptul de
preoteas care s fac legtura intre om i 9umnezeu. Pleiadienii nu au renunat ins.
=irginele vestale continu s supravieuiasc i astzi. ,unt oameni reali, care au planuri la
fel de reale. Probabil, Pleiadele vor continua s strluceasc pe cer, pan cand vom inelege
mesa!ul lor.
Capitolul &1
Cone8iunea MontauA
Pentru a inelege eact misterele Pleiadelor, trebuie s eaminm un alt element
sacru5 taurul. -n prim element a aprut in legendele :roiei, in care se afirm c lui Paris ii
plceau luptele cu tauri. 9e fapt, aceasta a fost principala pasiune a vieii sale pan la
concursul de frumusee pe care a fost nevoit s-l arbitreze. 'a randul lui, ;nea s-a dus in
;gipt pentru iniiere, fcand ins o escal in Creta, ara minotaurului i a civilizaiei
minoice.
Candva, taurul era considerat un simbol sacru pleiadian. ;ist numeroase
artefacte antice, inclusiv monede i statui, care fac aceast asociere. Probabil, astrologii nu
sunt deloc uimii de acest lucru, cci atunci cand Pleiadele apar pentru prima dat pe cer, la
data de ( mai, soarele se afl in constelaia :aurului. 9atorit Precesiunii ;c"inociilor,
intre anii >///-I/// i.C". pmantul se afla sub influena :aurului, ceea ce eplic apariia
zeului-taur solar 2it"ras i a civilizaiei minoice a Dreciei. Aceasta a fost inclusiv perioada
in care a aprut legenda minotaurului. 'uptele cu tauri, atat de populare in rile latine, sunt
o motenire din aceast perioad de timp. <iserica Catolic, construit in !urul cultului lui
2it"ras, continu s-i numeasc i astzi edictele supreme 0bule papale.(1. :ot de aici s-a
nscut i cuvantul de argou 0ulls1itI2.
2asonii consider Pleiadele o constelaie sacr, motiv pentru care au aezat cele
apte stele deasupra scrii lor sacre. -nii sugereaz c insi originea francmasoneriei este
asociat cu constelaia :aurului. 0;c"erul1 lor amintete de 0crucea in :1 a egiptenilor, care
reprezint imaginea stilizat a unei fee de taur. Insi litera : 4:au8 provine de la taurus,
care inseamn taur.
Crucea in form de : este de fapt c"iar litera :. ;ra simbolul lui Cermes sau
2ercur, de unde deriv i numele de :a"uti sau :"ot". -na din semnificaiile literei 0:1
este aceea de androgin. 0:1-ul simbolizeaz capul taurului care trage in !os bara orizontal
a crucii, obinand astfel simbolul tradiional al crucii, adoptat de cretinism i de alte religii.
:aurul care trage in !os bara orizontal a crucii amintete i de divizarea strii androginale
in cele dou see. Aa a aprut fertilitatea, ceea ce eplic de ce taurul este un simbol al
virilitii. Intre altele, :au mai inseamn i spirit creativ.
Potrivit tradiiei egiptene, :aurus a fost fiul lui <abalon sau Isis 4sau pleiada
2aia8. Constelaia :aurului de pe cerul nopii era considerat marele ora al lui 9umnezeu,
mama revelaiilor i interpreta vocii divine.
;ist i o alt zei egiptean a crei etimologie este suspect de apropiat de cea a
lui :aurus. ;ste vorba de :aurt, zeia-mam primordial adorat de egipteni sub forma unei
femele de "ipopotam insrcinat sau a <estiei Apelor 4respectiv spaiului8. Aceasta era
cunoscut ca fiind 02ama &evoluiilor1, cci constelaia ei se rotete intr-o micare de
revoluie pe cer. Intruc"ipa ideea de timp, repetiie, ciclu, intoarcere i lumin in noapte.
Ilustraie
$eul 2ontu privete in sus la cei care ptrund pe domeniul lui, contempland
79
secretele sanctuarului interior care i-a fost consacrat in :eba antic. Planeta care il
patroneaz, 2arte, strlucete dincolo de poart, reflectandu-se in structurile geometrice
care simbolizeaz matricea evoluiei noastre.
.( %. :r. In limba englez5 papalNs 0ull. ?ull inseamn taur.
.I :etual, Zbaleg de taur1. ;presie folosit curent in argoul verbal, cu sensul de 0ProstiiN1
:oate acestea trimit in mod evident ctre cuvantul 0:arot1, care inseamn roat i
despre care se crede c este 0Cartea &evoluiilor ,ecrete ale ,telelor i ale Ciclurilor
:emporale Cosmice1. In mod incredibil, cuvantul 0:au1 face parte integrant din numele
2ontau31, care poate fi imprit astfel5 2on-:au-K. 02on1 este numele unui zeu. 0:au1 a
fost eplicat mai sus, iar sufiul 0K1 are o importan in sine. =om vedea in continuare care
este corespondena sa, folosind un citat din cartea lui Kennet" Drant, >leister @ro-le, )i
zeul ascuns:
0K1, ultima liter din cuvantul +ma*ick., este cea de-a unsprezecea liter
in mai multe alfabete principale, fiind atribuit zeului Fupiter, al crui ve"icul
4vulturul8 simbolizeaz puterea magic in ipostaza ei femininH reprezint
0simbolul acelei puteri gigantice a crei culoare este roul staco!iu i care are o
anumit afinitate cu Capricornul sau cu <abalon1. Aspectul important al
Capricornului 4apul8 este revelat de atribuirea lui 4in tradiia indian8 zeiei Kali,
al crei ve"icul este sangele.
0K1 reprezint de asemenea O1n, O1ou sau @oada, simbolizat de coad
sau de vagin, venerat in ;giptul antic ca surs a 2arii Puteri 2agice. 9e aceea,
atunci cand este scris cu 031, cuvantul ma*ick indic natura precis a curentului pe
care l-a intruc"ipat i l-a transmis :"erion 4Cro6leG8.
;ist mai multe definiii interesante ale cuvantului 02ontau31 care ar putea avea
la baz eplicaia de mai sus. -na dintre ele este urmtoarea5 0&evelarea zeiei prin
manifestarea ei ca iluzie temporal1.
Pentru cititorii care nu au citit cartea Piramidele din Montauk, doresc s precizez
c pe coperta acesteia era ilustrat un zeu cu capul de taur, numit 2ent"u sau 2ontu 4ilustrat
i pe pagina precedent8. Acesta era ec"ivalentul egiptean al zeului 2arte, aliatul troienilor
i al romanilor din perioada de inceput a &omei. Asocierea dintre 2ontu i 2ontau3 nu
este deloc intampltoare. Cel care mi-a atras pentru prima oar atenia asupra acestui fapt a
fost c"iar fiul nelegitim al lui Cro6leG, Amado Cro6leG. ;l mi-a spus c tatl su nu numai
c a fost la 2ontau3, dar i-a consacrat c"iar o parte insemnat din opera sa zeului 2ent"u.
'a scurt timp ce am descoperit corespondena care eist intre cuvintele 2ontu i
2ontau3, am intalnit o femeie medium care mi-a transmis nite informaii pleiadiene. %umi
mai amintesc acum ce mi-a spus, dar tiu c in noaptea respectiv am avut un vis foarte
viu. ,e fcea c m-am trezit intr-un pat frumos ornamentat, pe care se afla o carte gigantic,
legat in aur. Avea o grosime de circa I/ centimetri i era c"iar mai bogat impodobit decat
patul. Pe coperta de culoare indigo strlucea titlul, care era scris cu litere metalice5
+5ecretele Pleiadelor, de Aleister Cro6leG1. 9in pcate, m-am trezit inainte de a apuca s o
rsfoiesc.
-n prim indiciu despre aceast carte l-am descoperit atunci cand am aflat c
fondatoarea micrii teozofice, 2adame Celene <lavats3G, s-a nscut in ziua de (I august,
dat la care Proiectul 2ontau3 4()*.8 a creat o punte de legtur cu ;perimentul
P"iladelp"ia 4()>.8. 2i-am amintit de asemenea c Aleister Cro6leG era mandru c s-a
nscut in anul (*?J, anul in care <lavats3G a fondat ,ocietatea :eozofic.
Cro6leG avea lucruri foarte interesante de povestit despre 2adame <lavats3G. 'a
vremea ei, aceasta era foarte popular, fiind atacat dur in numeroase ziare. 'egenda spune
c a fost prins regizand miracole false pentru spectatorii creduli. Au eistat mai multe
rapoarte in aceast direcie, care pot fi gsite in orice biografie a ei. 9iscipolii ei !urau ins
c miracolele ei erau reale. Cro6leG a fcut propriile sale observaii in legtur cu acest
subiect. 9up prerea lui, 2adame <lavats3G a regizat cu bun intenie o serie de miracole
false, pentru a fi prins cu ocaua mic. %umai aa putea scpa ea de falii adepi i de
bgtorii de seam care o asaltau in permanen. Adevraii adepi cunoteau adevrul din
scrierile ei i nu se lsau pclii de acele s"o6-uri de parad. Intr-un fel, era o separare a
graului de neg"in. 9up epedierea celor interesai doar de senzaional putea incepe
80
adevrata predare a cunoaterii, iar smantana se ridica la suprafa. %u tiu dac aceste
comentarii ale lui Cro6leG sunt corecte sau nu. Cert este c opera ei merit s fie citit cu
orice pre.
(octrina secret scris de 2adame <lavats3G are (J// de pagini i reprezint o
lectur foarte interesant. %u o poi citi de la cap la coad fr s simi dorina de a te
clugri. Am remarcat i o alt proprietate ciudat a acestei cri. %u-i vine s o iei i s-i
continui lectura decat atunci cand te simi pregtit s asimilezi cu adevrat informaiile
cuprinse in ea. 9ac nu eti pregtit, pur i simplu nu te intereseaz. Cartea incearc s
eplice intreaga eisten a universului i maniera in care trebuie ineles acesta. %u am
apucat s citesc intreaga carte, aa c nu-i pot face o recenzie corect, dar nu pot s nu
recunosc c este de-a dreptul uimitoare. Am auzit c pan i criticii lui 2adame <lavats3G
nu se leag de opera sa, ci doar de viaa sa particular. -nii au acuzat-o de plagiat, lucru
absolut ridicol, cci cartea conine la tot pasul note de subsol in care sunt precizate sursele
de inspiraie.
(octrina secret dezvluie o serie de informaii etrem de interesante despre
Pleiade, in volumul II. Aflm astfel c ec"ivalentul sanscrit al lui 2arte, Oarttike,a,
provine de la Orittika, cuvantul sanscrit care desemneaz Pleiadele. :ot aici este prezentat
punctul de vedere al unui anume dr. KenealG, care afirm c 2arte a fost simbolul cel mai
secret i mai misterios dintre toate simbolurile religioase i astronomice. Iniierea suprem
in acest mister al tuturor misterelor nu poate fi fcut fr a!utorul celor ase pleiade
vizibile, la care se adaug cea de-a aptea, invizibil cu oc"iul liber.
%e vom ocupa mai indeaproape de acest mister in capitolul urmtor.
Capitolul &5
9evela/ia Pleiadelor
Cel mai important aspect al Pleiadelor aa cum apar acestea descrise in
informaiile mitologice i ezoterice este povestea pleiadei 2aia, care este mama lui Cermes
i a tradiiei "ermeneutice. 9eloc, intampltor, orice referire la Pleiade vorbete de Lapte
,urori, dei numrul stelelor din constelaie este mult mai mare. Autorii miturilor nu
accept ins un numr mai mare de apte pleiade, din care una s-a stins din cauza rzboiului
troian.
&eferina ezoteric la numrul 0apte1 include multe alte aspecte mitologice. ;nea
a fcut o cltorie de apte ani. &oma a fost cldit pe apte coline. 'a vec"ii ebraici,
numrul apte simboliza principiul creator. ;ist apte ceruri, apte c1akra-e, apte note
muzicale i apte culori ale curcubeului. C"iar i zilele sptmani sunt in numr de apte,
simbolizand cele apte zile ale creaiei primordiale. Cuvantul ?a0alon are apte litere, iar
operaiunea <abalon a avut la baz un simbol geometric cu apte coluri, cunoscut sub
numele de ,teaua lui <abalon. Pentru amuzamentul dumneavoastr, v pot spune c la ora
actual, cartelul petrolului numr apte companii atotputernice, cunoscute i sub
denumirea de 0Cele Lapte ,urori1.
,emnificaia acestui numr sacru este legat de cele apte principii ale creaiei.
Inainte de a ne referi la aceast semnificaie, trebuie s ne intoarcem puin la Drdina
;denului, despre care am afirmat ceva mai devreme in aceast carte c este pzit de
"eruvimi i de o sabie de foc. Iat cum sun eact citatul din Deneza .5I>5
0Li ;l l-a alungat pe om, i a aezat in partea de est a grdinii ;denului "eruvimi i
o sabie in flcri care ii sc"imba in permanen direcia, pzind astfel calea ctre copacul
vieii1.
0Copacul vieii1 se refer la linia temporal primordial, dar mai are i o alt
semnificaie5 aceea de Cabala mistic sau Cabala sacr, considerat o cale prin care pot fi
inelese paradourile universului. Intr-o carte ca cea de fa, nu ne putem opri decat foarte
pe scurt asupra acestui concept. Cititorilor interesai le recomand s citeasc literatura de
specialitate in domeniu. Cabala poate fi ineleas ca o matrice sau o interfa care eist
intre aspectele spirituale i cele mentale ale creaiei. ;ste considerat baza spiritual a
sistemului imunitar al corpului fizic.
Ceea ce ne intereseaz pe noi sunt cele zece aspecte fundamentale ale creaiei,
cunoscute ca cele zece sfere sau sefiroi. Acestea reprezint un tipar ce poate fi regsit in
intreaga natur. Primele trei sfere sunt separate de celelalte apte. ;le sunt considerate
81
supreme, cci sunt situate mai presus de planul obinuit de contiin pe care il cunoatem
noi. %umele ebraice ale acestor trei principii sunt5 Ket"er, C"o3ma" i <ina". Ket"er
4ec"ivalent cu misteriosul :ao din #rient8 reprezint sursa divin din care s-a nscut
intreaga creaie. C"o3ma" reprezint principiul pozitiv sau masculin 4-ranus sau
2etatron8, in timp ce <ina" reprezint principiul negativ sau feminin 4Daia sau 2aria8.
Altfel spus, ele simbolizeaz principiile ,an* i ,in ale creaiei. Aceste trei fore primordiale
au condus la apariia intregii creaii.
In mod evident, cifra sacr 0apte1 este legat de celelalte emanaii sau sefiroi,
care alctuiesc impreun intregul univers cunoscut. Acestea sunt cele apte puncte de
referin ale creaiei, care corespund celor apte c1akra-e. Cine studiaz cri despre Cabala
i despre c1akra-e poate ptrunde aspectele invizibile ale eistenei, constatand c aceste
0apte1 principii se repet pretutindeni. ;le sunt crmizile din care este construit universul.
Acesta este misterul cifrei 0apte1.
In mod evident, studiul celor apte principii este foarte comple. Cartea de fa nu
poate face decat o introducere la aceste mistere, familiarizandu-ne din nou cu unele din ele
pe care le cunoatem de!a. Celor care doresc s aprofundeze aceast cunoatere le recomand
(octrina secret a lui 2adame <lavats3G.
In mitologia arian, cele apte pleiade erau doicile lui 2arte, zeul rzboiului i
comandantul otilor cereti. :ermenul de 0oti cereti1 se refer deopotriv la Gog"inii din
cer i la inelepii de pe pmant. 9in aceast perspectiv, 2arte devine ec"ivalentul
Ar"ang"elului 2i"ail, lupttorul celest care a invins dragonul sau arpele.
Aceast viziune poate fi ineleas mai uor dac ne raportm la sistemul lui
kundalini, care st la baza construciei intregului univers. Acest sistem poate fi comparat pe
bun dreptate cu un soft6are de computer. Putem opta pentru a respecta sau nu acest
sistem, dar el eist i ii produce efectele. =iziunea 0cretin1 ne-a recomandat s evitm
arpele, dar C"ristos a spus tetual5 0Bii inelepi ca arpele i blanzi ca un porumbel1.
-ciderea arpelui de ctre Ar"ang"elul 2i"ail reprezint o metafor care descrie controlul
celor apte principii ale eistenei. 2i"ail sau 2arte apare astfel ca maestrul suprem al
Gog"inilor i al inelepilor. Aceast analogie a rzboiului celest ne conduce la marea
&evelaie.
Aspectul ascuns sau invizibil al celei de-a aptea pleiade se refer la cel de-al
aptelea sigiliu menionat in Cartea &evelaiei lui Ioan 4Apocalipsa8, care presupune
dizolvarea vieii aa cum o cunoatem noi. Invturile ezoterice referitoare la acest aspect
al 0pleiadei pierdute1 indic faptul c toate secretele oculte eist intr-un singur depozit,
care poate fi desc"is sau nu. Acesta este misterul celui de-al aptelea sigiliu. ;l poate fi
comparat i cu g"icitoarea ,finului care bloc"eaz accesul la 2area <ibliotec a
Inregistrrilor >kas1a-ice. Ieirea la iveal a informaiilor ascunse depinde numai de
revenirea noastr la linia primordial a timpului. 9up cum spunea Preston %ic"ols mai
devreme in aceast carte, dac un numr suficient de mare de oameni ar deveni contieni
de ceea ce se intampl, intreaga umanitate ar face tranziia ctre lumea Creatorului.
:arfa <abilonului de care vorbete Cartea &evelaiei face trimitere la sub!ugarea
lumii materiale de ctre sistemul lui kundalini. In :arotul lui Cro6leG, <abalon clrete pe
<estie, simbolizand astfel principiul care guverneaz universul nostru. %e place sau nu,
trim intr-un univers al diviziunii guvernat de instinctele animalice asupra crora domnete
<abalon. ;ste povestea ;vei i a arpelui. In plan fizic, acest principiu corespunde
impulsului seual, care face legtura planului material cu planul spiritual in interiorul
omului.
Aleister Cro6leG a predat Calea 2ainii ,tangi, care se refer la fuziunea cu 9u"ul
,fant prin intermediul seualitii. Calea 2ainii 9repte conduce la aceast fuziune prin
intermediul unor metode de o noblee absolut, redate in povetile romantice ale Draalului.
,unt vestite avertismentele ezoteritilor in privina pericolelor asociate cu Calea 2ainii
,tangi. 9rama celor care urmeaz Calea 2ainii 9repte este c ei cad adeseori prad unor
dorine asociate cu universul Cii 2ainii ,tangi, tocmai pentru c nu le controleaz i nu leau
eplorat suficient de mult pentru a le cunoate. 2uli adepi o apuc pe Calea 2ainii
,tangi din motive greite, intre care cele mai notabile sunt dorina de putere i de se.
Adevrul este c puini dintre ei reuesc s a!ung la captul acestei ci 4lucru valabil i
82
pentru cealalt cale8. %u intampltor vorbea <udd"a de calea de mi!loc. Intr-adevr, trebuie
s eiste un ec"ilibru.
Preston spunea mai devreme in aceast carte c singura posibilitate de a elimina
implanturile ce ne-au fost inoculate este desctuarea lui kundalini. #peraiunea <abalon
realizat de membrii familiei Eilson a insemnat practic o operaiune la scar mare
conceput pentru a elimina implantul suprem al universului. ,copul ei a fost de a desc"ide
calea in faa revelrii adevrului i de a atrage intreaga eisten pe aceast cale.
9epozitul de informaii despre care vorbeam mai devreme este absolut esenial. Cu
cat numrul informaiilor care vor iei la iveal va fi mai mare, penetrand contiina
colectiv, cu atat mai mult se vor sc"imba lucrurile. Puterile care au pus la cale Proiectul
2ontau3 au propria lor agend, dup cum a demonstrat Preston. ;le nu urmresc decat
pstrarea poziiei lor de putere i de control.
Investigaia personal pe care am fcut-o asupra acestor aspecte mi-a revelat un
tipar repetitiv foarte interesant. 9up ce am aflat povestea Proiectului 2ontau3 de la
Preston, am inceput s descopr tot felul de corespondene cu numrul +++. Printre acestea
se numr i intalnirile mele cu Cameron, Amado Cro6leG i diferite alte evenimente
descrise in crile din seria 2ontau3. +++ este codul lumii fizice, fiind perfect ilustrat de
structura atomului de carbon. -n atom de carbon conine + protoni, + neutroni i +
electroni. 9ac pornim de la premisa c intreaga via organic are la baz ciclul
carbonului, nu putem decat s tragem concluzia c numrul +++ este codul care guverneaz
viaa trupeasc.
In termeni ezoterici, cartea de fa face parte din procesul tranziiei ctre lumea lui
???, codul sistemului spiritual sau al coneiunii dintre viaa organic i cea a spiritului pur.
9incolo de lumea lui ??? se afl lumea lui *** M numrul sacru al contiinei c"ristice, care
reprezint infinitul. 9e data aceasta nu mai avem de-a face cu un univers obiectiv, care
poate fi analizat, cci cel care atinge contiina numrului *** este proiectat direct la nivelul
liniei primordiale a timpului, reprezentat de numrul ))), inversul lui +++.
Atunci cand am luat decizia personal de a dizolva condiionarea mecanic a
universului fizic, cutam lumea lui ))), dei la vremea respectiv nu tiam nimic despre ea.
;perienele fantastice care au urmat sunt consecina natural a principiului5 0Caut i vei
gsi1. Coneiunea eist i ii ateapt pe toi cei care doresc s o cunoasc.
Capitolul )7
Constela/ia 'ira i dincolo de ea
2ai eist un aspect al Pleiadelor care merit s fie comentat inainte de a inc"eia
aceast carte.
In lucrarea M)tile lui (umnezeu: mitolo*ia creatoare, Fosep" Campbell prezint
un artefact interesant din anii de inceput ai cretinismului. ;ste vorba de un sigiliu cilindric
pe care scrie Orp1eos ?akkikos i pe care este ilustrat un om crucificat deasupra cruia se
afl o lun in cretere. Pe cer sunt prezentate apte stele, pe care Campbell le identific cu
Pleiadele. Adaug apoi c Pleiadele erau cunoscute in Antic"itate sub numele de 'ira lui
#rfeu.
Inscripia Orp1eos ?akkikos poate fi tradus literal prin5 0#m Adevrat,
9umnezeu Adevrat1. #rfeu a fost prototipul c"ristic care i-a precedat lui C"ristos in
mitologia greac. A fost fiul lui ;agru, regele :raciei, i al muzei Caliope. Apolo il
simpatiza pe #rfeu i l-a binecuvantat cu multe talente. Intre altele, i-a druit o lir cu apte
coarde.
,e spune c atunci cand #rfeu canta la lira sa, raurile incetau s mai curg, copacii
s mai foneasc, i c"iar i pietrele il urmau. Avea de asemenea puterea s imblanzeasc
cele mai slbatice fiare ale pdurii. =ocea sa era atat de bland i de plcut incat putea
adormi cu ea c"iar i valurile sau dragonii. ,e mai spune despre el c a predat misterele
eleusinice dup ce a fost iniiat el insui in misterele lui #siris.
9up ce a participat la cutarea 'anii de Aur alturi de argonaui, #rfeu s-a insurat
cu o nimf, care a fost mucat de un arpe i a murit. Copleit de durere, el i-a cerut lui
$eus permisiunea s o caute i s o readuc pe pmant din lumea adancurilor. Bolosindu-i
lira, a calmat animalele slbatice i furiile din Cades, dar a fost avertizat s nu-i priveasc
iubita pan cand nu va a!unge pe tramul celor vii. Cu puin inainte s prseasc lumea
83
adancurilor, el nu a mai rezistat i a privit in urm, pentru a se asigura c soia sa il
urmeaz. Aceasta a disprut ins c"iar sub oc"ii lui i nu s-a mai intors niciodat. C"iar i
dup ce a revenit in lumea celor vii, #rfeu i-a rmas credincios soiei sale i a respins
iubirea altor femei, care au sfarit prin a complota i a-i sfarteca trupul in buci.
Acest mit corespunde mitului lui #siris, care a fost la randul lui dezmembrat. ;l
indic faptul c iubirea lui #rfeu a transcens iubirea pmanteasc, motiv pentru care a fost
respins de creaturile terestre. Cea mai important parte a mitului se refer ins la lira sa cu
apte coarde, care ilustreaz puterea celor apte principii ale creaiei. ;l putea controla
literalmente materia i fiarele slbatice.
9in aceast perspectiv, putem considera c Pleiadele guverneaz regatul
contiinei in care eist tiparele creaiei. 9ac dorim s aflm care sunt principiile care
stau la baza creaiei terestre, suntem sftuii s vizitm Pleiadele. #amenii de tiin au
descoperit la nivelul constelaiei Pleiadelor o form de energie etrem de inalt, pe care au
numit-o Centura de Botoni. ,oarele nostru se rotete in !urul Pleiadelor la fiecare
aproimativ I>./// de aniH de aceea, ne putem intreba pe bun dreptate in ce fel ne
influeneaz aceast centur de fotoni civilizaia sau entitile care pretind c recepteaz
energie din aceast regiune. Cert este c aceast zon a galaiei noastre este inundat de
lumin. In termeni pragmatici, putem spune c pleiadienii opereaz cu liniile "olografice.
Acesta a fost principiul de care s-a folosit %i3ola :esla atunci cand i-a vizualizat proiectele
mai intai la nivel mental, inainte de a le transpune in practic. In acest fel, el nu a comis
niciodat greeli.
:oate aceste informaii, alturi de aspectele mitologice relatate in aceast carte,
indic faptul c eperiena din Pleiade a lui Preston %ic"ols nu a fost un simplu vis. 9ar
adevrul nu poate fi revelat decat in timp i cu a!utorul eperienelor personale.
9ei mult lume se refer la Pleiade ca la o camer de developare, nimeni nu
precizeaz cine este ar"itectul. Aceasta este o alt poveste, dar un prim indiciu ni-l ofer
c"iar lira lui #rfeu. 9up ce acesta a fost sfartecat in buci i a murit, $eus a rspuns
cererii lui Apolo i a muzelor aezandu-i lira pe cer, in amintirea lui i a operei sale. Aceast
constelaie este cunoscut astzi sub numele de 'ira.
Ar"etipul 'irei este comentat intr-o carte intitulat Prisma Birei. Potrivit
legendelor, toi umanoizii care s-au instalat in Pleiade, pe ,irius i pe #rion, au provenit din
constelaia 'ira. ,e crede c aceasta are forma unei lire, cci dup cderea din linia
temporal primordial contiina s-a fragmentat din lumin pur in apte raze de lumin in
culorile curcubeului. 'ira este considerat a fi matricea din care s-a nscut candva lumina.
A!ungem astfel la un alt subiect interesant, care merit s fie studiat intr-o lucrare de sine
stttoare5 studiul luminii.
!O#$: @elor care doresc s studieze implica&iile ar1etipale ale constela&iei Bira
le recomand cartea +Prisma Birei., de B,ssa /o,al )i Oeit1 Priest.
2pilo$
Aceast carte a inceput cu descrierea eperienelor personale ale lui Preston
%ic"ols. ,copul dezvluirii acestor informaii nu a fost doar acela de a relata o poveste
interesant, ci de a contribui la mai buna inelegere a #$%-urilor i a fenomenelor asociate
cu acestea. In ceea ce privete partea a doua a crii, in care am relatat eperienele mele
personale, scopul acesteia a fost de a demonstra eistena unor fore invizibile ale
contiinei care opereaz in sensul iluminrii umanitii, care ne-au permis inclusiv nou s
scriem aceast carte.
:oate lucrrile pe care le-am scris impreun cu Preston %ic"ols sunt criticate de
unii ca fiind eclectice, i cu siguran cartea de fa nu va face ecepie. 9ei fac tot ce imi
st in puteri pentru a comunica cat mai clar ce am de spus, eist totui o eplicaie pentru
care piesele puzzle-ului nu creeaz intotdeauna o imagine perfect unitar. ,ubiectele despre
care scriem noi transcend universul tridimensional. Aceste fenomene nu fac parte din lumea
noastr i informaiile legate de ele nu pot fi inelese la fel de uor ca i un manual de
intreinere a unei motociclete. 9esigur, orice om i-ar dori s primeasc aceste informaii pe
tav, dar acest lucru nu este intotdeauna posibil.
%u mi-am propus s scriu acest epilog cu scopul de a-i reduce la tcere pe critici,
ci de a scoate la lumin un aspect important. ;voluia spiritual nu este un proces uor. %u
84
poi atinge desvarirea numai citind o carte sau alta. 9ei crile te pot inspira, ideile lor
trebuie transpuse in practic. Calea fiecrui individ este separat de a celorlali. Cartea de
fa conine numeroase indicii pentru cei care doresc s-i gseasc aceast cale. 2ai
departe, tot ce avei de fcut este s v consultai propria intuiie, urmand c"emarea
contiinei dumneavoastr. 9ac nu auzii nici o voce interioar, inseamn c nu a sosit inc
timpul dumneavoastr. 9e aceea, a dori s inc"ei aceast carte citand ultimele cuvintele
atribuite lui <udd"a 4inainte ca acesta s moar85
09escompunerea este inerent tuturor lucrurilor complee. Bacei toate eforturile
pentru a v elibera1.
Ane8a A
Bar0urii .(urtoare antice
"e Preston B. Nichols
#$%-ul pe care l-am descris in prima parte a acestei cri este una din cele mai
avansate forme de farfurii zburtoare. ,istemul su de operare corespunde navelor sferice i
unora din farfuriile zburtoare in form de disc. ;l permite crearea unei realiti virtuale
desvarite. ;ist i alte tipuri de farfurii zburtoare, despre care vom discuta in
continuare. 9ei le-am numit 0farfurii zburtoare antice1, ele depesc cu mult c"iar i cele
mai avansate te"nologii ale oamenilor.
-rmtorul nivel de te"nologie dup cel mai avansat 4care corespunde discurilor i
sferelor8 se refer la navele in form de pan. ;ist o serie de similariti intre acestea i
navele cele mai avansate, in sensul c sunt inzestrate cu fotolii de comand. ;ist dou
pan la ase asemenea fotolii de comand in interiorul lor, in funcie de compleitatea
navei. -na din diferene ma!ore care apar la aceste nave se refer la pupitrele de comand,
care conin diferite butoane i ecrane video. Convingerea mea este c eist un buton de
pornire a intregului sistem. In rest, funciile de navigaie sunt preluate prin mi!loace
neurologice de la operatorii care conduc navele 4la fel ca i in cazul primei categorii8.
In locul computerului de cristal, navele in form de pan conin un computer mai
convenional, care dispune de o te"nologie pe baz de cipuri, multe mai avansat ins decat
a noastr. Acest computer face legtura cu o serie de ec"ipamente construite din materiale
asemntoare celor de pe pmant, cum ar fi argintul, aurul, platina, fierul, cuprul i
aluminiul. ;ist ins i alia!e imposibil de gsit pe pmant.
%avele in form de pan sunt inzestrate cu o te"nologie mai apropiat de ceea ce
putem noi inelege decat cele foarte avansate. ;le opereaz ins pe baza acelorai principii
ale electro-gravitaiei i ale manipulrii realitii pentru a se propulsa. Puterea lor este
generat de un fel de bulgre radioactiv situat in centrul unui cristal. Acest bulgre a fost
identificat ca fiind elementul cu numrul ((J in :abelul lui 2endeleev. Am auzit
numeroase rapoarte care afirm c navele in form de pan dispun de reactoare nucleare pe
baz de fuziune sau de fisiune. 9epinde de cei care susin aceste rapoarte. Personal, nu am
vzut niciodat un asemenea reactor, aa c nu pot preciza natura sa eact.
Convingerea mea este c pe aceste nave eist arme i sisteme de comunicaie
separate intre ele. %avele cele mai avansate conin sisteme integrate in celelalte funcii
controlate de operatori.
%avele in form de trabuc sunt alimentate de acelai element cu numrul ((J i
folosesc o te"nologie similar cu a noastr, cu diferena c civilizaia respectiv este mai
avansat decat noi cu circa J/-(// de ani. ;ist un singur scaun pentru pilot i un panou
uria de comand. ,istemele lor sunt mai greoaie i mai diversificate, ma!oritatea
comenzilor fiind efectuate prin intermediul panoului de control, i nu pe cale neurologic.
Aceste nave folosesc sisteme antigravitaionale i generatoare.
Interesant este faptul c toate farfuriile zburtoare folosesc aceeai frecven
pentru a-i genera t-ister-ii i spinner-ii de care au nevoie 4vezi capitolul + pentru
eplicarea acestor termeni8. #ri de cate ori am fcut analiza semnturii electromagnetice,
nu am auzit decat o singur semntur electromagnetic provenit de la #$%-uri. ;ste
vorba de frecvena de >.J 2Cz, care pare comun tuturor navelor. #rice radioamator care
tie ce s asculte in benzile de frecven poate recunoate aceast semntur, tiind cand un
#$% se afl in apropiere.
Ane8a B
85
Acceleratorul de particule
"e Preston B. Nichols
!O#$: Fn%orma&iile din aceast anex au aprut n cartea +Piramidele din
Montauk..
In toamna anului ()). am descoperit un accelerator de particule ca urmare a unei
filmri video pe care am fcut-o zburand pe deasupra Camp Cero. Cercul de mari
dimensiuni observat pe pelicul a fost identificat de prietenul meu 9annG, un fizician
nuclear, drept un accelerator de particule. In timp ce ii artam filmul, a devenit agitat i m-a
rugat s opresc cadrul. A scos apoi diagrama unui accelerator de particule i a suprapus-o
peste ecran, identificand diferitele elemente ale acestuia.
- Iat, acesta este generatorul de unde. Aceasta este secia de intreinere. Aceasta
este secia criogenic 4cea care genereaz temperaturi foarte sczute, care influeneaz
proprietile materiei8. Acesta este punctul de in!ecie a particulelor.
Pe scurt, diagrama acceleratorului se suprapunea eact peste imaginea de pe ecran.
Aceast descoperire arunc o lumin nou asupra Proiectului 2ontau3. Am
inceput s fac cercetri i s studiez acceleratoarele de particule. Am aflat astfel c un
accelerator foarte mare este folosit pentru a alimenta altele mai mici. Inclin s cred c
acceleratorul mai mare este localizat la <roo3"aven %ational 'abs. 9in cauza
interferenelor energetice care se produc intre acceleratoare, cele mai mici trebuie situate la
o anumit distan fa de cel principal. 'ocaiile ideale pentru aceste acceleratoare mai
mici sunt oraul 2ontau3 i captul dinspre est al 'ong Island.
In continuare, v voi eplica cum funcioneaz un asemenea accelerator de
particule. 9ac nu avei inclinaii te"nice, putei sri peste restul capitolului.
Procesul incepe prin in!ectarea de protoni in acceleratorul principal. -n proton este
o particul incrcat pozitiv din interiorul nucleului unui atom. ;l este antiteza unui
electron. Protonii folosii in accelerator sunt obinui prin eliminarea electronilor din atomii
de "idrogen. Procesul incepe prin separarea "idrogenului uor de cel greu. ,e obine astfel
"idrogen uor, in care nucleul atomilor este golit de neutroni. In continuare, eliminarea
electronilor din atom devine foarte uoar, obinandu-se astfel atomi de "idrogen cu o
sarcin pozitiv, adic protoni. -n flu de protoni este in!ectat in acceleratorul principal, iar
protonii capt o micare din ce in ce mai accelerat. ;i se dilat i ocup un spaiu din ce
in ce mai mare, pan cand devin practic virtuali.
In punctul de ieire din acceleratorul principal, protonii cltoresc de!a cu /,J c (c
este viteza luminii, deci /,J c reprezint !umtate din viteza luminii8. 9in punctul de ieire,
protonii sunt trimii printr-un tunel magnetic i in!ectai in acceleratorul situat in baza
militar de la 2ontau3. Aici, viteza lor este i mai mult accelerat, a!ungand la nivelul
vitezei luminii.
'a acest nivel se poate opera cu formula lui ;instein, potrivit creia energia este
egal cu masa ori viteza luminii 4; O mcI8. # particul care cltorete cu viteza luminii
dispune aadar de o anumit energie, conform formulei de mai sus, care poate fi scris i ca
; O mvI, unde v reprezint viteza. =iteza maim posibil este viteza luminii, astfel incat
energia maim este obinut atunci cand v este egal cu c.
,copul oricrui accelerator de particule este creterea continu a vitezei unei
uniti de energie electromagnetic 4in cazul de fa, a unui proton, care acioneaz ca o
particul8. Cand sunt aduse la viteza luminii, particulele eman o mare cantitate de energie,
cci ies din lumea real i intr intr-o lume complet virtual, ce poate fi definit inclusiv ca
energie mental.
In timp ce studiam acceleratorul de particule de la 2ontau3, impreun cu 9an, in
mintea mea s-au aprins tot felul de beculee de alarm. In cele din urm, am reuit s-mi
eplic o problem cu care m-am confruntat ani de zile. #ri de cate ori i-am rugat pe
mediumii cu puteri psi"ice s-mi spun ce putere instalat eist la 2ontau3, acetia mi-au
dat un rspuns astronomic5 un milion de mega6ai de energie. &spunsul mi s-a prut
intotdeauna absurd, cci pentru a alimenta un amplificator cu un milion de mega6ai ai
nevoie de dou milioane de mega6ai putere instalat, lucru imposibil in 'ong Island.
I-am povestit toate aceste lucruri lui 9an, care a inceput s-mi eplice ce se
intampl cu acceleratoarele in care particulele sunt aduse la viteza luminii. Cand l-am
86
intrebat cat energie pot produce aceste acceleratoare, 9an a luat un grafic cu date, in care
era trecut inclusiv energia produs in raport cu diametrul circular al acceleratorului.
2surasem de!a cercul de la baza aerian 2ontau3 i am aflat c diametrul acestuia era de
I(/ metri. Aceast cifr figura cu precizie pe graficul lui 9an. , fi fost o simpl
coincidenK
Am estimat i celelalte variabile necesare, inclusiv diametrul fluului de protoni i
energia cu care era alimentat acceleratorul. 9an a fcut apoi nite calcule i a a!uns la
concluzia c acceleratorul producea o energie ec"ivalent cu cea a unei bombe nucleare de
o sut de megatone. A luat apoi un alt grafic i l-a consultat ca s vad ce putere instalat
ec"ivaleaz cu cea a unei bombe de o sut de megatone. Cifra obinut a fost de un milion
de mega6aiY
9up intalnirea cu 9an, am continuat s studiez problema acceleratoarelor de
particule. Am aflat astfel din mai multe rapoarte c acestea au nevoie de amplificatoare
foarte mari, intrucat opereaz la >.J de 2Cz. Aceste amplificatoare de mari dimensiuni
sunt numite 3listroni i inlocuiesc amplitronii uriai folosii candva in ansamblul subteran.
9ecizia a avut in mod evident o motivaie te"nic, intrucat doi sau trei 3listroni pot inlocui
I> de amplitroni. In plus, sunt mai uor de alimentat i acioneaz la fel ca un magnetron,
cu ecepia faptului c sunt liniari 4un magnetron este o surs de emitere a unui semnal de
tip micround, similar unui cuptor cu microunde. ;ste alctuit dintr-un tub cu o orbit
pentru electroni, care produce o mare cantitate de energie &B8. Klistronii sunt tuburi cu o
lungime de aproimativ .. de metri i un diametru de + metri, nefiind in esen altceva
decat amplificatoare de mare putere pentru microundele care alimenteaz fluul
acceleratorului de particule.
-n amplificator al fluului de particule 4care este sinonim cu un accelerator de
particule8 folosete particule nucleare precum neutronii i protonii, spre deosebire de
magnetron sau amplitron, care folosete electronii. Protonii i neutronii sunt direcionai
ctre o anumit orbit pentru a produce astfel o rezonan in cavitile acceleratorului. #
cavitate este un spaiu de rezonan limitat de o suprafa reflectant de energie &B, cum ar
fi un scut sau o suprafa metalic. &ezonana se produce din cauza vitezei, in cazul de fa
egal cu viteza luminii.
Aceti neutroniXprotoni sunt special focalizai pe orbit astfel incat s acioneze ca
nite focare energetice in interiorul unui magnetron sau amplitron 4care au electroni pe
orbit8. In timp ce particulele din acceleratorul principal sunt trimise in acceleratorul din
2ontau3, apropiindu-se astfel de viteza luminii, particulele din cavitate se unesc in pac"ete
de energie. Cavitatea intr astfel in rezonan cu energia acestor particule. 9ac fluul de
electroni este accelerat inc i mai mult, el transfer cavitilor o energie care poate fi
ulterior eternalizat.
Acceleratorul de particule are de!a o orbit. Important este ca particulele s fie
grupate astfel incat s aib o vitez relativ uniform. In cazul in care se realizeaz acest
lucru, energia poate fi scoas din accelerator cu a!utorul unui grup de caviti, la fel ca in
cazul unui magnetron.
In cazul acceleratorului de la 2ontau3 4cel cu diametrul de ((/ metri8, dou seturi
de caviti sunt poziionate in ung"iuri drepte in !urul unui cerc. Bolosind un transmitor de
circa ./ de mega6ai, unul din cele dou grupuri de caviti este direcionat de-a lungul
unei ae pe care o vom numi aa P. 'a fel ca in cazul unui amplitron obinuit, energia de
alimentare grupeaz fluul de electroni de-a lungul setului de caviti. ;ste vorba de aanumita
structur ondulatorie lent 4undele lente sunt cele care cltoresc la viteze inferioare
vitezei luminii8. In cazul amplificatorului de particule nu mai avem de-a face cu unde lente,
ci cu o structur ondulatorie inzestrat cu viteza luminii. Cavitile interioare grupeaz in
acest caz fluul de particule la o vitez de aproimativ /,) c.
Pe msur ce particulele sunt accelerate i mai mult, atingand viteza luminii, ele ii
elibereaz intreaga energie de care dispun. ;nergia astfel eliberat este colectat in
cavitile de pe aa 7, situat la )/o de aa P, dup care energia este direcionat aa cum se
dorete.
Pentru a etrage energia din amplificatorul de particule, normal ar fi ca ea s fie
trimis inapoi la turnul radar prin firele de inalt tensiune. Acest lucru este ins imposibil la
87
o putere de un milion de mega6ai, cci firele s-ar arde. 9e aceea, in loc ca energia s fie
trimis prin cabluri 4sub form de energie electric8, constructorii au transformat
amplificatorul de particule intr-o anten. Cercul din !urul amplificatorului cu o putere de un
milion de mega6ai nu este altceva decat o anten ; cuplat cu antena 9elta :. Cu
siguran, puterea amplificatorului este suficient de mare pentru a modifica timpul i
spaiul.
Cavitatea de ieire a energiei a fost construit astfel incat s treac printr-un fel de
rectificator, al crui scop nu-mi este inc foarte clar deocamdat. # parte din aceast
energie este folosit pentru a alimenta antena 9elta :, al crei varf este situat c"iar sub
centrul zonei. <aza antenei este situat mult mai !os, sub acceleratorul de particule. Pentru a
alimenta cu energie bobinele P i 7 ale antenei 9elta :, constructorii au amplasat
acceleratorul de particule c"iar deasupra solului. Au orientat apoi bobina $ ctre
acceleratorul din oraul 2ontau3. Am bnuiala c i energia acestuia este accelerat pan la
viteza luminii. %efiind modulat, aceasta genereaz un semnal sonor care poate fi folosit ca
semnal de corelare pentru modificarea liniei timpului 4vezi capitolul (I din Proiectul
Montauk).
2odificarea liniei timpului nu este singura destinaie a acceleratorului de particule.
'a ora actual el este folosit i ca arm. ,e tie c #$%-urile sunt sensibile pe o band de
frecven de >.J pe I/ 2Cz. -nul din seturile de caviti poate fi reglat astfel incat s fie
obinut o frecven de >.J 2Cz. Bluul de particule poate fi folosit astfel ca arm, prin
intermediul unui dispozitiv de focalizare magnetic inzestrat cu oglinzi reflectorizante. ,e
genereaz astfel dou fluuri elicoidale intreptrunse, care au aceeai funcie ca i caduceul.
Prin controlarea fazelor ondulatorii, fluurile pot fi trimise pan la o anumit distan, dup
care pot produce interferene distructive, generand un fel de guri negre in miniatur.
,ecretul strpungerii scutului de protecie al #$%-urilor este modulaia, lucru cunoscut inc
din perioada radarului ,age, cand s-a inceput doborarea #$%-urilor.
Closar
Ciclu @ unitate de activitate in cadrul unei unde care se repet continuu. Inainte de
a se repeta, un ciclu va avea o micare ascendent i descendent. 9ac ne imaginm nite
valuri oceanice de intensitate egal 4uniforme8, seria de valuri va fi numit 0und1. In acest
caz, un val oceanic pe care clrete un surfer poate fi numit un 0ciclu1.
"elta * @ prescurtare pentru 09elta :imp1. In tiin, litera delta este folosit
pentru a indica sc"imbarea. 9e aceea, 09elta :1 indic o sc"imbare in timp.
Anten "elta * @ anten de forma unui octaedru conceput pentru a curba timpul.
Arat ca dou piramide cu bazele lipite. Prin definiie, poate facilita trecerea dintr-o zon
temporal in alta. In !urul muc"iilor piramidei sunt plasate dou bobine verticale, la un
ung"i de )/[. # a treia bobin incon!oar baza piramidei. ,c"imbarea zonelor temporale
poate fi obinut prin conectarea antenei 9elta : la o surs electric de tip puls, aa cum se
arat in capitolul (I din Proiectul Montauk. C"iar dac antena nu este conectat la o surs
de electricitate, ea are un efect interdimensional subtil asupra naturii timpului.
=ticl electro3a$netic @ acest concept se refer la 0efectul de sticl1 care apare
atunci cand un spaiu specific este incon!urat de un camp electromagnetic. ,e consider c
respectivul spaiu se afl in interiorul 0sticlei1 electromagnetice. #amenii sau obiectele care
eist in acel spaiu se afl i ei in interiorul 0sticlei electromagnetice1.
4nd electro3a$netic @ in !urul oricrei sarcini electrice care oscileaz se
creeaz un camp de natur simultan electric i magnetic. ;l va oscila la randul lui,
generand astfel o und care se va propaga in spaiu. Aceast und este numit und
electromagnetic.
Misterele eleusinice @ coal a misterelor din Drecia ale crei rdcini se trag din
cultul egiptean al lui Isis. 2aetrii ei predau aspectul nocturn al energiei feminine. ,e spune
c cea care a creat coala a fost Isis insi.
2lohi3 @ dicionarul EebsterRs definete acest cuvant prin 09umnezeu1, dar mai
corect ar fi definiia de 0prim nscut din 9umnezeu1, adic de inger. Prefiul 0;l1
inseamn 9umnezeu, iar ;lo"im-ii sunt considerai Ingerii Czui sau &asa <tranilor, din
care ar fi aprut ulterior rasa oamenilor.
28trateretri @ in sensul cel mai larg al cuvantului, etrateretrii se refer la tot ce
88
nu aparine planetei :erra. 'a ora actual, termenul este folosit frecvent in #$%-ologie cu
referire la fiinele venite din spaiu care se folosesc de umanitate in scopuri genetice sau in
alte scopuri mai mult sau mai puin malefice pentru a-i favoriza propria evoluie.
)&+ M<. @ urmtoarea descriere a %recven&ei de 3IG MCz i"a %ost o%erit lui
Preston !ic1ols de contactele sale pleiadiene. >m inclus"o aici numai pentru cititorii cu
nclina&ii te1nice. Westura continuum-ului spaio-temporal care oscileaz in !urul frecvenei
de >.J 2Cz are la baz spinner-ul realitii noastre. %umrul este legat de diametrul gurii
negre din centrul galaiei noastre, care are o rezonan ciclotronic 4referire la particulele
care se rotesc pe o orbit circular8. :oate energiile sunt atrase in aceast gaur neagr cu
viteza luminii, generand o ecuaie diferenial de gradul trei 4prin care sunt eprimate
spaiul i timpul8, cu limite angulare in partea trigonometric a diferenialului5 limitele
angulare rezolv ecuaia dac introduci in ecuaie frecvena de >.J 2Cz care se rotete prin
\. &ata frecvenei raportate la impulsul angular este \XI.
Brecven/ @ numr de unde sau de cicli pe secund.
<ert. @ 4abreviat prin Cz8. -n ciclu al unei unde. #rice und este alctuit din
nenumrai cicli, adic repetiii ale unui ciclu. 9intr-o perspectiv mai mecanic, un "ertz
este o fluctuaie complet a unei unde de la plus 4punctul cel mai inalt8 la minus 4punctul
cel mai de !os8. Cinci "ertz inseamn cinci cicli pe secund.
Metatron @ 2etatron este definit ca fiind prototipul elementelor de baz sau
subparticulelor materiei. ,e refer de asemenea la spirala luminoas integral a materiei,
spre deosebire de spirala in!umtit. Altfel spus, energia metatronic provine de la lumina
alb 4cu spectrul integral8 nscut din sursa primordial.
M<. @ un mega"ertz, ec"ivalent cu (.///./// Cz.
Bie/ii din MontauA @ referire la nite biei adolesceni, ma!oritatea arieni cu
prul blond i oc"ii albatri, rpii in vederea eperimentelor de control al minii efectuate
la baza militar dezafectat de la Camp Cero, din regiunea 2ontau3, statul %e6 7or3.
<ieii au fost programai in funcie de diferite agende, una dintre acestea fiind aceea de a
institui o dictatur de tip lege marial intr-un eventual scenariu de "aos social.
=caunul din MontauA @ aparat foarte comple, construit dup principii ezoterice,
in vederea obinerii unui control asupra minii oamenilor. ;ra parial alctuit dintr-un fotoliu
cu trei seturi de bobine, in interiorul unei piramide. <obinele aveau senzori menii s
culeag gandurile omului care sttea pe scaun. Acestea erau apoi decodificate de un
computer i amplificate printr-un transmitor care le trimitea in spaiu, unde erau receptate
de diferite persoane neavizate. Pentru informaii suplimentare referitoare la aceast
te"nologie i a manierei in care este folosit ea pentru manipularea timpului, v
recomandm lucrarea Proiectul Montauk: experimente n timp.
M9! @ de la 2agnetic &esonance Imaging 4obinerea unor imagini prin rezonan
magnetic8. Procedeu de scanare a unor imagini din interiorul corpului uman, folosind
principiile electromagnetice. Aparatele de acest fel sunt folosite frecvent de medici, oferind
mult mai multe detalii decat aparatele cu raze P de altdat.
Oscilator @ aparat care creeaz i menine oscilaii. A oscila inseamn a genera o
micare inainte i inapoi. In electronic, o oscilaie se refer la o variaie regulat intre o
valoare maim i una minim, cum ar fi curentul electric sau volta!ul.
Ba. @ intervalul de timp care se scurge intre petrecerea unui anumit eveniment i
inceperea unui alt eveniment.
28peri3entul Philadelphia @ eperiment secret realizat in anul ()>. la Lantierul
%aval din P"iladelp"ia, prin care nava 455 6ldrid*e a fost incon!urat de nite bobine
pentru a prea invizibil pe radar. Potrivit martorilor, nava a disprut complet, fiind
teleportat pe coasta =irginiei.
"etaa3ent Psi @ arm secret a serviciilor secrete din ,-A, alctuit din indivizi
cu puteri paranormale, special antrenai in aproape toate tipurile de activiti psi"ice
imaginabile. Printre activitile lor se numr 4intre multe altele85 vederea la distan,
controlul oamenilor prin intermediul viselor, focalizarea asupra unei persoane cu scopul de
a-i face ru i folosirea telepatiei pentru a afla aciunile uni inamic.
Psiho-activ @ calitate care aparine unei activiti sau funcii care influeneaz
mintea ori psi"icul oamenilor. In cartea de fa, principalul sens dat acestei epresii se
89
refer la funciile electromagnetice sau la ec"ipamentul electronic cu a!utorul cruia poate fi
influenat gandirea i comportamentul uman.
Psihotronic @ tiin i disciplin care studiaz modul de funcionare a vieii.
Include studierea interaciunii te"nologiei cu mintea, spiritul i corpul omului. &eprezint o
sintez a tiinei, matematicii, filozofiei, metafizicii i studiilor ezoterice. ,e ocup inclusiv
de alte realiti i de felul in care interacionm noi cu celelalte dimensiuni ale eistenei.
Modula/ii puls @ transmisia unor serii de impulsuri scurte separate de intervale
relativ lungi de timp in care nu este transmis nici un semnal.
9B @ de la &adio BreUuencG 4frecven radio8. Brecvenele de peste I/./// Cz sunt
numite frecvene radio, intrucat sunt utile in transmisiunile radiofonice.
4nd radio @ und electromagnetic ce transport informaii inteligente 4imagini,
sunete, etc.8.
9elativist @ funciile relativiste se refer la acele activiti care nu fac parte din
cadrul nostru de referin normal. Bac de asemenea referire la felul in care pot fi asociate
activitile din alte cadre de referin cu cele din cadrul nostru de referin. &elativitatea
include conceptul totalitii fr limite, deci i celelalte dimensiuni sau universuri.
Band lateral @ acea component a undelor radio care poart propriu-zis
informaiile inteligente.
=oloton @ camp electromagnetic coninut in sine. %u se rspandete intr-o manier
liniar, ci a!unge pan la o anumit limit, unde se oprete.
Continuu3 spa/io-te3poral @ orice om care studiaz fizica superioar ii d
seama c spaiul i timpul sunt inetricabil legate intre ele. 9e aceea, este greit s ne
referim eclusiv la spaiu sau la timp, ca la nite concepte individuale 4tocmai pentru c nu
eist in sine8. Ar fi ca i cum am spune c gura noastr a mancat cina.
*orus @ form de gogoa. Bizicienii i ezoteritii afirm deopotriv c universul
are aceast form.
*ransceptor @ instrument care servete deopotriv ca receptor i transmitor.
*rans3i/tor @ aparat sau unitate care trimite un semnal sau un mesa!.
4ltraterestru @ fiin aparinand unei ordini superioare care poate funciona in
cadrul spiralei metatronice 4a luminii integrale8. Aceste fiine nu vampirizeaz i nu
influeneaz negativ fiinele umane, ci acioneaz in virtutea unui plan divin.
4nd @ o stare de micare care se ridic i coboar periodic este numit und.
Poate fi transmis dintr-o zon in alta fr s necesite transportul materiei. # und este
alctuit dintr-un mare numr de cicli i poate transporta imagini, sunete sau alte semnale.
90