Sunteți pe pagina 1din 45

Marketing Turistic

Plan de Marketing pentru agentia de turism


History Tour







Bucuresti, 2014

1

CUPRINS
I. Expunerea introductiva2
1.1.Misiunea
1.2.Scop
1.3.Obiective generale
1.4.Strategia
1.5.Recomandri
II. Analiza mediului de marketing..5
2.1. Analiza extern de marketing
2.1.1. Analiza PEST
2.1.2. Concurena
2.1.3. Analiza pieei
2.1.3.1. Turismul i economia n ara noastr
2.1.3.2. Turismul i economia n judeul Arges
2.1.3.3. Turismul balneo-climateric
2.1.3.4. Turismul montan
2.1.3.5. Turismul cultural-istoric
2.2. Analiza intern de marketing
2.2.1. Prezentarea ageniei de turism History Tour
2.2.2. Prezentarea destinaiei Meleaguri Argesene : Traditie si Istorie
III. Analiza SWOT23
3.1. Analiza SWOT a ageniei de turism History Tour
3.2. Analiza SWOT a produsului turistic Meleaguri Argesene : Traditie si Istorie
IV. Evaluri i ipoteze27
V. Obiective de marketing....29
VI. Strategii de marketing..30
6.1. Strategii de pia
6.2. Strategiile corespunztoare elementelor mixului de marketing
6.3. Strategii de personal
VII. Bugetul de marketing.35
VIII. Programul de marketing.37
IX. Revizia i controlul.39
Bibilografie..45

2

1.EXPUNEREA INTRODUCTIV
Judetul Arges este unul din spatiile voievodale mirifice in care cadrul natural se impleteste
armonios cu vestigiile trecutului glorios si cu traditiile culturale ale neamului romanesc .
Acesta a fost si va ramane unul dintre cele mai importante leagane ale istoriei neamului
romanesc, al culturii si spiritualitatii sale, un judet in care istoria si inteligenta au dat de-a lungul
veacurilor personalitati de seama ale Romaniei.Un bun venit in Argesul milenar, unde s-a
zamislit cea mai frumoasa legenda a constructiei fara de moarte cea a Mesterului Manole,
unde s-a format poporul roman si s-a intemeiat statul feudal Tara Romaneasca, unde s-a
redactat primul document in limba romana, unde si-au avut resedinta cei mai vestiti domnitori
valahi si de unde au pornit oameni de seama ai istoriei si culturii neamului romanesc. Argesul
de astazi continua traditia inaintasilor sai, dezvoltand atat economia, agricultura, turismul si
serviciile pentru populatie, dar si viata spirituala, mentinandu-se ca o zona distincta in cadrul
Romaniei, fiind o punte de legatura intre trecut, prezent si viitor, intre Romania si Europa.
1.1. Misiunea
Agenia de turism History Tour doreste sa scoata in evidenta locurile care au jucat un rol
important in istorie, cu dorinta de a scoate un nou produs pe piata, sub denumirea Meleaguri
Argesene : Traditie si Istorie .Deci,prin urmare, misiunea noastr este satisfacerea complet a
nevoilor consumatorilor, prin oferirea unor servicii de calitate superioar ce nglobeaz att
respectarea celor mai nalte standarde, ct i utilizarea celor mai noi tehnologii.
1.2. Scop
Agenia are drept scop transpunerea n termeni de marketing a obiectivelor financiare ale
ntreprinderii. De aceea trebuie s se fac o delimitare foarte clar ntre elementele de natur
cantitativ i cele de natur calitativ vizate.
Astfel, n ceea ce privete elementele cantitative se numr:
Creterea cotei de pia de la 10% la 25% ;
Obinerea unei rate a profitului de cel puin 30% .
Referitor la elementele calitative, agenia i-a propus urmtoarele:
Promovarea pe plan extern a tradiiilor i obiceiurilor locale;
Promovarea pe plan extern a staiunilor balneo-climaterice;
Promovarea pe plan extern a turismului montan;
Atragerea segmentelor de consumatori de pe piaa european;
Acordarea de servicii de calitate superioar.


3

1.3. Obiective generale
Traditionala ospitalitate romaneasca alaturi de frumusetea plaiurilor argesene si de
atractivitatea potentialului economic al judetului, constituie argumente de necontestat in
favoarea inscrierii judetului Arges pe harta prioritatilor, inclusiv a celor de natura investitionala
in turism, pentru viitorii nostri parteneri interni si externi.
Oricine viziteaza judetul Arges poate remarca faptul ca, avem de-a face cu imagini care
reflecta o frumusete deosebita a reliefului, cu un potential touristic de dezvoltare extraordinar,
dar si o bogata mostenire culturala si religioasa. Avand la baza aceste arugumente solide ,
agvntia isi propune urmatoarele obiective :
Valorificarea la maxim a potenialului resurselor turistice;
Oferirea unor pachete de servicii care s conduc la creterea duratei sejurului, dar i a
numrului de obiective turistice vizitate;
mbuntirea mediului ambiant;
Crearea unor parteneriate cu autoritile publice (judeene sau locale).

1.4. Strategia
Avand deja o idee a potenialului deja existent, turismul trebuie s fie considerat o
prioritate pentru judeul Arges. Pentru susinerea acestei idei am identificat urmtoarele
prioriti, constituind astfel strategia ageniei:
repoziionarea ofertei turistice a judeului Arges pe elementele pitoreti ale zonei;
modernizarea si dezvoltarea infrastructurii de turism ;
imbunatatirea imaginii judetului ca destinatie turistica pe piata internationala de profil ;
dezvoltarea pregatirii personalului din domeniul serviciilor, pentru asigurarea fortei
calificate de munca in sectorul turism, hoteluri si restaurant .

1.5. Recomandri
turismul reprezint o pia sigur a forei de munc i de redistribuire a celei
disponibilizate din alte sectoare economice restructurate;
dezvoltarea durabil a turismului contribuie la creterea economic i social i la
atenuarea dezechilibrelor de dezvoltare, ameliornd condiiile de via i sporind veniturile
populaiei n special n zonele rurale;
turismul constituie un mijloc de protejare, conservare i valorificare ale potenialului
cultural, istoric, folcloric i arhitectural al judeului;
4

turismul este un sector economic cu perspective de dezvoltare pe termen lung, resursele
turistice fiind practic inepuizabile;
turismul acioneaz ca un element dinamizant al ntregului sistem economic, genernd o
cerere specific de bunuri i servicii la nivelul celorlalte sectoare ale economiei;
valorificarea optim a resurselor, promovarea i marketingul eficiente ale produselor
turistice pe piaa extern, poate constitui o surs semnificativ de sporire a ncasrilor valutare
la nivelul judeului;
turismul poate avea i vocaie ecologic prin exploatarea durabil a valorilor fundamentale
ale existenei umane (ap, aer, flor, faun, ecosisteme, etc.);
turismul poate fi un mijloc activ de educare i ridicare a nivelului de instruire i civilizaie a
oamenilor, avnd un rol deosebit n utilizarea timpului liber al populaiei.

2. ANALIZA MEDIULUI DE MARKETING

n cadrul oricrei firme, responsabilitatea analizei mediului exterior i a identificrii
schimbrilor de mediu revine n primul rnd oamenilor de marketing. Pe de o parte, ei dispun
de instrumentele necesare monitorizrii mediului, iar pe de alt parte, prin nsi natura muncii
lor i petrec o mare parte a timpului alturi de clieni i de concuren.
Studiul mediului extern le ofer posibilitatea adaptrii strategiei de marketing n scopul
evitrii ameninrilor i a fructificrii oportunitilor ce rezult din schimbrile de mediu.
O etap deosebit de important a procesului planificrii de marketing este desfurarea
auditului intern i extern. Pe baza sa este realizat apoi analiza de tip SWOT. Evaluarea
temeinic i corect a situaiei ntreprinderii i a mediului n care ea acioneaz, cu ajutorul
auditului i analizei SWOT, este indispensabil pentru fundamentarea corespunztoare a
planului de marketing.




5

2.1. Analiza extern de marketing
2.1.1. Analiza PEST
Mediul Politic:
Mediul politic al Frantei are o foarte mare importan n activitatea ageniei de turism
History Tour din judeul Arges. O analiz cuprinztoare a cadrului politic i strategic n
domeniul turismului trebuie neaprat s cuprind cel puin trei niveluri: european, naional i
regional.
La nivel european nu se poate vobi practic de un cadru politic sau strategic n domeniul
turismului, Tratatul Comunitilor Europene nepermind aplicarea unei politici specifice n
acest sector. Totui, articolul 3 al Tratatului, introdus odat cu Tratatul de la Maastricht,
autorizeaz Comisia s ofere linii directoare pentru dezvoltarea turismului, n cadrul altor
politici. n acest mod, revederile referitoare la libera circulaie a persoanelor, a bunurilor i a
serviciilor, precum i la micile ntreprinderi i la politica regional, se aplic n aceeai msur i
turismului.
Cu toate acestea, importana economic a turismului a determinat instituiile europene s
se concentreze asupra acestui sector n ciuda absenei unei baze legale. Deinnd 53% din pia,
Uniunea este cea mai mare regiune turistic din lume. Aceast industrie reprezint 5,5% din
PIB-ul Uniunii i ofer 6% din totalul locurilor de munc.
Parlamentul European a aprobat la sfritul lunii noimebire 2007, la Bruxelles, o serie de
msuri pentru o nou politic European n domeniul turismului. Aceste msuri urmeaz s ia
n calcul i armonizarea standardelor de calitate a serviciilor hoteliere, protecia
consumatorilor, accesul persoanelor cu handicap la destinaiile turistice sau o atenie sporit
programelor turistice speciale pentru pensionari.
Dintre marile state europene, Frana este cel mai vechi stat constituit n jurul unui
domeniu regal, iniial organizat n jurul regiunii le-de-France a crei capital este Parisul. Frana
este membr a Consiliului Europei, membr fondatoare a Uniunii Europene, a zonei Euro i a
Spaiului Schengen. Este de asemenea unul din membrii fondatori ai Organizaiei Naiunilor
Unite i unul din cei cinci membri permaneni ai Consiliului de securitate ONU. Republica
Francez este un stat unitar fiind o democraie organizat ca o republic semi-prezidenial.
Puterea executiv este reprezentat de Preedinte, ales prin sufragiu universal pe o durat
de 5 ani (pn n 2002 durata mandatului era de 7 ani) i de guvern, condus de un Prim
Ministru numit de ctre preedinte .
6

La nivelul Romniei se poate vorbi de o politic pe termen scurt n domeniul turismului -
Programul de Guvernare 2004-2008, de o politic pe termen mediu Planul Naional de
Dezvoltare 2007-2013, i de o strategie pe termen lung Master Planul pentru turismul
naional al Romniei 2007 2026.
La nivelul judetul Arges putem vorbi despre un Master plan pentru dezvoltarea turistica
a zonei montane a judetului Arges un document care evidentiaza si promoveaza turismul
argesean si potentialul turistic al regiunii noastre, modernizarea si dezvoltarea infrastructurii de
turism fiind o prioritate a Consiliului Judetean Arges turismul este o ramura importanta in
contextul dezvoltarii judetului.
Mediul Economic:
Este alctuit din ansamblul elementelor ce compun viaa economic a spaiului n care
acioneaz firma. Agenia i-a propus s lanseze produsul pe piaa Frantei, deoarece aceasta
are una din cele mai mari economii, locul 6 mondial. n 2005 raportul OCDE asupra rilor G7
clasa Frana pe primul loc n ceea ce privete productivitatea (msurat ca PIB per or lucrat).
n ciuda acestor cifre, PIB-ul per locuitor n Frana este semnificativ mai mic dect cele din
alte state din OECD, fiind comparabil cu cel al rilor dezvoltate din UE, situat la aporximativ
30% din cel al Statelor Unite. Motivul este faptul c procentajul populaiei franceze n activitate
este mai mic dect cel din alte ri, astfel nct PIB-ul pe cap de locuitor este mai mic, n ciuda
productivitii ridicate.
Mediul Socio-Cultural:
Cultura francez este bogat, diversificat i veche, i reflect culturile sale regionale i
influena numeroaselor valuri de imigraie de-a lungul timpului. Parisul, capitala sa, numit
i Oraul Luminilor (n francez la Ville lumire), a fost de-a lungul timpului un important centru
cultural, gzduind artiti de diverse origini, fiind actualmente oraul care adun cel mai mare
numr de situri cu un caracter cultural din lume (muzee, palate, cldiri i altele). n plus, aceste
situri sunt consacrate unei mari varieti de teme.
Locul de natere al cartezianismului i al Secolului Luminilor, cultura francez a lsat
motenire lumii limba diplomailor, o anumit concepie universal asupra omului (uneori
considerat franco-centrist), numeroase realizri tehnice i medicale i o art de a tri
ancestral. Locul de natere al cinematografieii un susintor fervent al excepiei culturale,
Frana a dezvoltat o industrie cinematografic de calitate, una dintre puinele industrii
cinematografice europene ce pot rezista mainii hollywoodiene.

7

Cultura francez este unul dintre principalele liante ale Organizaiei Internaionale a
Francofoniei care reunete diversele ri care au afiniti culturale i care au fost puternic
influenate, de-a lungul timpului, de cultura francez.
Cultura francez este reprezentat de: Pierre Bonnard , Jean Auguste Dominique Ingres ,
Flix Louis Leullier , Yves Klein , Pierre Chareau , Eugne Viollet-le-Duc , Charles Garnier , Andr
Lecomte du Noy , Guillaume de Marchaut , Pierre de Ronsard , si multi altii.
Mediul tehnologic:
Cuprinde efectele schimbrilor tehnologice din domenii precum telecomunicaii i
tehnologia informaiilor cu un impact semnificativ asupra activitii ageniei. Impactul
Internetului i comerului electronic reprezint cel mai recent val de schimbare provenit din
progresul tehnologic n acest domeniu.
Realizand astfel o comparative intre cele doua tari putem observa faptul ca in Franta
numarul de utilizatori de internet ca procentaj din populaie a crescut din anul 1990 pana in
anul 2009 cu 71.3%, in timp ce in Romania a crescut cu doar 36.2%, rezultand astfel ca gradul
de utilizare al internetului in Franta este aproape dublu fata de Romania.
2.1.2. Concurena
Concurena reprezint un fenomen deosebit de important pentru viaa economic, dar i
pentru viaa social, pentru c ea constituie principalul factor care motiveaz, att afacerile, ct
i existena oamenilor.
n general, concurena se desfoar ntre ntreprinderi n calitatea lor de ofertani (vnztori) ,
fiecare concurent ncercnd s satisfac ct mai bine nevoile clienilor, mai bine dect pot s le
satisfac ntreprinderile concurente. Pentru aceasta, evident, ntreprinderea va utiliza
mijloacele necesare de concentrare a aciunilor sale n raport cu nevoile exprimate de
cumprtori.
In functie de gradul de substituire a produsului in consum, distingem cele patru niveluri ale
concurentei :
1) Concurenta intre marci - Din perspecti concurentei intre marci, campul concurential al unei
firme este format din celelalte firme care ofera unei anumite categorii de consumatori produse
sau servicii de aproximativ aceeasi calitate si la preturi foarte apropiate
2) Concurenta intre produse - Pe baza acestui concept, firma include intre concurentii ei toate
intreprinderile care ofera aceeasi categorie de produse.
8

3) Concurenta intre categorii de produse - Intr-o astfel de abordare a concurentei, firma
considera ca se afla intr-o competitie cu toti ofertantii de produse care satisfac aceeasi nevoie.
4) Concurenta difuza - Pe baza conceptului de concurenta difuza, intreprinderea se vede
concurata de toate firmele care lupta pentru banii clientilor.
Dintre concurenii poteniali fac parte o serie de hoteluri din Pitesti : Hotel Carmen City Center ,
Hotel Cara , Hotel Arges , Hotel Muntenia , Hotel Carmen Bascov , Hotelul Victoria , Hotel
Magic Trivale . De asemenea se pot pune ca , poteniali concureni si cele doua hoteluri din
orasul Curtea de arges : Hotelul Posada si Hotel Catering Camino si de o mare insemnatate sunt
hotelurile si pensiunile din apropierea asezarilor muntoase , printre care amintim : Hotel
Vidraru , Hotelul Plutitor Vidraru , Cabana Cumpana, Cabana Balea Lac , iar pe timpul iernii :
Hotelul de Gheata.

2.1.3 Analiza pieei
2.1.3.1 Turismul i economia n ara noastr
n ultimii ani, Romnia a devenit o destinaie preferat pentru muli europeni (mai mult
de 60% dintre turitii strini provin din rile membreUE), rivaliznd i fiind la concuren cu ri
precum Bulgaria, Grecia, Italia sau Spania. Staiuni precum Mangalia, Saturn, Venus, Neptun, Oli
mp i Mamaia (numite uneori i Riviera Romn) sunt printre principale atracii turistice pe
timp de var.
n timpul iernii, staiunile de schi de peValea Prahovei i din Poiana Braov sunt
destinaiile preferate ale turitilor strini. Pentru atmosfera lor medieval i pentru castelele
aflate acolo, numeroase orae transilvnene precum Sibiu, Braov, Sighioara, Cluj-
Napoca sau Trgu Mure au devenit nite importante puncte de atracie pentru turiti.
De curnd s-a dezvoltat i turismul rural ce se concentreaz asupra
promovrii folclorului i tradiiilor. Principalele puncte de atracie le reprezint Castelul
Bran, mnstirile pictate din nordul Moldovei, bisericile de lemn din Transilvania ori Cimitirul
Vesel din Spna.
Alte atracii turistice importante din Romnia sunt cele naturale precum Delta
Dunrii, Porile de Fier, Petera Scrioara i nc alte cteva peteri din Munii Apuseni.
Planul Naional de Dezvoltare 2014-2020 analizeaz turismul naional, ns l privete n
contextul creterii competitivitii de ansamblu a economiei pe termen mediu. Prin acest
obiective general este atins i obiectivul de cretere a competitivitii turismului romnesc i
9

mbuntirea imaginii Romniei prin promovarea potenialului turistic.La nivel regional a fost
elaborat Strategia de Dezvoltare Regional 2014-2020, care are un capitol distinct, Capitolul
VIII, dedicat turismului.
Aa cum este de ateptat, legislaia n domeniul turismului este foarte vast. Exceptnd
legislaia privind cadrul general de funcionare a autoritilor publice locale, a societilor
comerciale i a organizaiilor neguvernamentale, credem c merit atenie urmtoarele acte
normative:
- Legea nr. 5/2000 din 6.03.2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naional
Seciunea a III-a - zone protejate;
- Ordonana nr. 58/1998 din 21.08.1998 privind organizarea i desfurarea activitii de turism
n Romnia(ultima modificare fiind Ordonana de Urgen nr.25 din 24 martie 2010);
- Hotrrea Guvernului nr. 867/2006 din 28/06/2006 pentru aprobarea normelor i criteriilor de
atestare a staiunilor turistice;
- Ordinul Ministrului Culturii i Cultelor nr. 2.314/ 2004 din 8/07/2004 privind aprobarea Listei
monumentelor istorice, actualizat, i a Listei monumentelor istorice disprute.
2.1.3.2 Turismul si economia n judeul Arges
n legea nr. 5/2000 din 6.03.2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului
naional : - zone protejate n judeul Arges:
Parcuri Nationale : Parcul National Piatra Craiului
Rezervatii si monumente ale naturii : Microrelief carstic Cetateni, Granitul de la
Albesti , Locul fosilifer Suslanesti , Calcarul numulitic Albesti , Poiana cu Narcise Negarasi ,
Zona carstica Dambovicioara , Moldoveanu-Capra , Pestera Piscul Negru , Pestera
Dobrestilor , Pestera Dambovicioara , Avenul din Grind , Lacul Iezer , Lacul Valea Rea ,
Rezervatia Valsan
Arii protejate de interes national declarate prin HG 2151/2004 :
Rezervatii naturale : Lacul Bascov , Lacul lui Barca , Golul Alpin Valea ReaZarna ,
Zona carstica Magura-Nucsoara .
Judeul Arges are o concentrare foarte marea patrimoniului construit cu valoare cultural
de interes naional n urmtoarele localiti :
Municipii : Piteti reedin de jude , Cmpulung ,Curtea de Arge
Orae : Costeti , Mioveni , tefneti* , Topoloveni
Comune: Albetii de Arge, Albetii de Muscel, Albota, Aninoasa, Arefu, Brla, Bascov,
10

Bbana, Baiculet, Blileti, Belei-Negreti, Berevoeti, Bogai, Boteni, Boeti, Bradu,
Brdule, Bughea de Jos, Bughea de Sus, Buzoeti, Cldraru, Clineti, Cteasca, Cepari,
Ceteni, Cicneti, Ciofrngeni, Ciomgeti, Cocu, Corbeni, Corbi, Coeti, Cotmeana, Cuca,
Davideti, Dmbovicioara, Drmneti, Dobreti, Domneti, Dragoslavele, Drganu, Godeni,
Hrseti, Hrtieti, Izvoru, Leordeni, Lereti, Lunca Corbului, Mlureni, Mrcineni, Meriani,
Miceti, Miheti, Mioarele, Miroi, Morreti, Mooaia, Mozceni, Muteti, Negrai,
Nucoara, Oarja, Pietroani, Poiana Lacului, Poienarii de Arge, Poienarii de Muscel, Popeti,
Priboieni, Rteti, Rca, Recea, Rociu, Rucr, Sltrucu, Spata, chitu Goleti, Slobozia,
Stlpeni, Stoeneti, Stolnici , Suseni, tefan cel Mare, uici, Teiu, Tigveni, ieti, Uda,
Ungheni, Valea Danului, Valea Iaului, Valea Mare-Prav , Vedea , Vldeti , Vultureti.
Ordonana nr. 58/1998 din 21.08.1998 privind organizarea i desfurarea activitii de
turism n Romnia este cadrul general de reglementare a activitilor de turism, care
reglementeaz patrimoniul turistic, cadrul instituional i organizarea activitii de turism.
Prin Hotrrea Guvernului nr. 867/2006 din 28/06/2006 pentru aprobarea normelor i
criteriilor de atestare a staiunilor turistice au fost atestate ca staiuni turistice de interes
naional : Statiunea balneo-climaterica Campulung ; Statiunea balneoclimaterica Bughea de Sus;
Statiunea balneoclimaterica Badesti ; Statiunea balneoclimaterica Bradetu .
De asemenea, potrivit Listei monumentelor istorice, anex la Ordinul Ministrului Culturii i
Cultelor nr. 2.314/ 2004 din 8/07/2004 privind aprobarea Listei monumentelor istorice ; judeul
Arges are urmatoarele monumente istorice : Cetatea Oratia ,Cetatea Poenari , Castrul roman
Jidava ,Cula Druganescu , Cula Racovita din MiovenI, Judecatoria Campulung Muscel, Casa de
cultura Tudor Musatescu din Campulung Muscel, Conacul familiei Perticari - Davila, Conacul
familiei Balaceanu - Stolnici.
Judetul Arges dispune de o economie bine dezvoltata si diversificata, rezultat al eforturilor
depuse de autoritatile locale pentru modernizare si performanta, inclusiv pentru asigurarea
unui climat de afaceri atractiv. A fost astfel atras un flux substantial de investitii, atat din
sectorul privat intern, cat si din cel extern, care a vizat deopotriva industria, agricultura si
serviciile.
La nivel national, judetul Arges ocupa locul patru, din punctul de vedere al cresterii
economice. In industrie, activitatea economica se desfasoara in 22.602 societati comerciale
active pe forme de proprietate, dintre care:
- 12.526 societati comerciale active
- 3.629 asociatii familial
- 6.447 persoane independente
11

Exporturile de produse industriale au depasit in anul 2012 nivelul de 3,9 mld Euro.
Structura exporturilor: masini, aparate si echipamente electrice, mijloace de transport rutier,
materiale si articole textile.
Suprafata agricola, care insumeaza 344.765 ha, este exploatata dupa cum urmeaza:
- 339.609 ha, in exploatari agricole private (individuale si asociative);
- 5.156 ha, in sectorul de stat.
Principalele culturi: cereale, plante industriale, fructe. In anul 2012 productia agricola
vegetala a fost de cca. 916.285 tone, productia totala de fructe de 116.127 si productia agricola
animala de 46.792 tone-viu.
Sectorul zootehnic asigura in prezent necesarul de consum al populatiei judetului Arges.
2.1.3.3 Turismul balneo-climateric
Statiunea balneo-climaterica Campulung este situata la poalele muntilor Fagaras la numai
20-25 km de inaltimile muntilor in zona dealurilor inalte, in mijlocul unei zone forestiere ce-i
intregesc frumusetea peisajului . Numeroase drumuri te duc spre locuri pitoresti, spre Magura,
spre dealul Cretisoara si Matau sau pe muntele Stramtu .
Linistea padurilor ca si miresmele plantelor si intreaga frumusete a naturii inconjuratoare
au asupra organismului o covarsitoare influenta binefacatoare . Calitatile climatice si balneare
ale statiunii ofera largi posibilitati de tratament, cum ar fi : climato-terapia, cura cu ape
minerale si tratamentul fizio-terapic. La 3 km de Campulung se afla statiunea balneo-climaterica
Bughea de Sus, asezata pe vaile Bughea, Bughita, Magura, Valea Tolii si Valea Rece si pe
dealurile Gruiului . Existenta padurilor de tot felul, lipsa curentilor si a umiditatii excesive, fac
din Bughea de Sus un minunat loc de recreere .
Statiunea balneoclimaterica Bughea de Sus situata la 590 m altitudine, la poalele de sud-
est ale muntilor Iezer, la 5 km de Campulung; are activitate sezoniera; factorii naturali de cura
sunt apele minerale sulfuroase, clorurate, unele iodurate, sodice, hipotone; complexul balnear
Magura este baza de tratament pentru afectiunile gastrice, biliare, respiratorii, forme de
tuberculoza neevolutiva si emfizem pulmonar, afectiuni reumatice (reumatismul Soklski
Boullard, artrita infectioasa secundara, poliartrita cronica evolutiva si spondilita, artroza,
reumatismul extraarticular), afectiuni ginecologice (infectii genital cronice, sterilitate,
amenoree) etc.; dispune de 80 de locuri de cazare, precum si de restaurant, terasa si bar de zi.

12

Statiunea balneoclimaterica Badesti situata pe raza comunei Barla, la cca. 60 km sud de
Pitesti; dispune de aparatura de tratament moderna, instalatii pentru electroterapie, bai calde
cu apa minerala etc., indicate pentru tratarea afectiunilor reumatismale, a celor neurologice
periferice, a afectiunilor aparatului locomotor.
FACTORI NATURALI DE CURA: ape minerale sulfuroase, clorurate, sodice, hipotone i ape
minerale sulfuroase, oligominerale; bioclimat de cruare.
INDICAII TERAPEUTICE: afeciuni reumatismale degenerative (spondiloza cervical, dorsal i
lombar, artroze, poliartroze); afeciuni reumatismale abarticulare (tendinoze, tendomioze,
tendoperiostoze); afeciuni posttraumatic (redori articulare posttraumatic, stri dup entorse,
luxaii i fracturi); afeciuni neurologice periferice (pareze, sechele dup polineuropatii).

INSTALAII DE TRATAMENT: - instalaii pentru bi calde cu ap mineral la cad;
- bazine cu ap mineral termal cu posibiliti de chinetoterapie;
- instalaii pentru electroterapie.
Statiunea balneoclimaterica Bradetu: situata la 624 m altitudine, pe cursul superior al
raului Valsan, in depresiunea Bradetu, la aproximativ 28 km de Curtea de Arges; factorii naturali
de cura sunt apele minerale sulfuroase, clorurate, sodice, hipotone; inca din 1888 a fost
descoperit primul izvor, cunoscut sub numele de Puturosul; astazi exista sapte izvoare; efectul
benefic al acestor ape minerale in tratamentul afectiunilor renale, hepatice, gastrice,
metabolice, reumatice este bine cunoscut si utilizat in cadrul tratamentelor de recuperare
fizioterapeutica care se efectueaza in spitalul Bradet.
2.1.3.4 Turismul montan
Caldarea Glaciara Balea care adaposteste emblematicul Lac (4,6 ha, altitudine 2034 m) cu
cea mai frumoasa cabana semilacustra, este pe departe cel mai important centru al sporturilor
de altitudine din carpatii romaniei. Situat in inima masivului Fagaras el insusi cel mai grandios
complex montan al carpatilor nostri zona Balea Lac, parte a rezervatiei naturale omonime
(180 ha suprafata) prezinta un relief glaciar tipic cu morene, terase, vale in forma U dominat
de creste adanc crenelate din care se inalta dinspre nord-est spre sud-vest varfurile Vaiuga
2443 m, despartit de Iezerul Caprei 2417 m de Saua Caprei 2315 m si Paltinul 2398 m. De aici
coboara muchia Balii spre nord pana dincolo de Cascada in Varful Mierea la 1500 m.
Cetatea de la Poienari se afl la patru kilometri de barajul Vidraru, cocoat pe un vrf de
munte, la o altitudine de 860 de metri. Aici este locul n care, potrivit legendei, Vlad epe s-a
retras din calea turcilor. Accesul pn la zidurile ei groase este i azi un chin, pentru c nu se
las cucerit dect de cei care se ncumet s urce cele 1.480 de trepte zidite n coama dealului.
13

Poate i aceast provocare atrage mii de turiti anual, care, odat ajuni n vrf, au parte
de o privelite incredibil. Ruinele cetii las s se ntrevad un peisaj unic prin slbticia i
splendoarea sa. Acest lucru a fcut ca administraia judeean s-i ndrepte mai mult atenia
asupra acestui obiectiv turistic. Consiliul Judeean Arge dorete s instaleze un teleferic pentru
cei care vor s evite urcatul celor 1.480 de trepte, iar sus, la cetate, s amenajeze o teras i un
monitor pe care s se vizioneze filme cu Vlad epe.
Lacul de acumulare Vidraru a luat fiinta in luna martie 1966 si este amplasat pe raul Arges
pe un sector de 28 km lungime. Situat intre muntii Fruntii si Ghitu, lacul aduna apele raurilor
Capra, Buda si ale catorva afluenti directi (Raul Doamnei, Cernatul si Valsanul, Topologul, Valea
lui Stan si Limpedea), cu un debit total de cca 5,5 m /s.
Suprafata totala a lacului este de 393 ha, lungimea de 10,3 km, iar latimea maxima de 2,2
km in zona Valea Lupului Calugarita. Adancimea maxima a apei este de 155 m langa barajul
inalt de 166 m, iar volumul apei este de 465 milioane m. Nivelul normal de retentie este de
830,00 metri deasupra marii (mdM).
Constructia barajului a durat cinci ani si jumatate. S-au forat 42 km de galerii subterane, s-
au excavat 1.768.000 m de roca, din care aproximativ 1 milion m in subteran, s-au turnat
930.000 m de beton, din care 400.000 m in subteran si s-au montat 6.300 tone de
echipamente electromecaniceBarajul Vidraru a fost, la momentul inaugurarii, al cincilea in
Europa si al noualea in lume intre constructiile similare.
Este un baraj din beton cu dubla curbura realizat din 22 de ploturi verticale, avand
inaltimea de 166,60 metri si o lungime la coronament de 307 metri, fiind traversat de noua
galerii orizontale interioare. Constructia se sprijina pe versantii muntilor Pleasa si Vidraru, iar
turbinele si generatoarele electrice ale hidrocentralei asigura o productie de energie, intr-un an
hidrologic mediu, de 400 GWh/an
2.1.3.5.Turismul cultural-istoric
A) Muzee, case memoriale, monumente istorice, turism cultural
Itinerariul turistic cuprinde si elemente de arta si cultura cum ar fi:
- Muzeul Militar si mousoleul de la Mateias,
- Muzeul de arta
- Muzeul Viticulturii si Pomiculturii de la Golesti,
- Casa memoriala a poetului George Toparceanu de la Namaiesti,
- Casa memoriala a romancierului Liviu Rebreanu de la Valea Mare.
Campulung Muscel vine in sprijinul iubitorilor de arta cu trei muzee:
- Muzeul orenesc
14

- Muzeul de etnografie i arta populara si
- Muzeul de istorie i arta plastica

La Pitesti Galeria de Arta Naiva
-Muzeul Judeean Arge si
-Teatrul Alexandru Davila, acestea vin sa intregeasca aportul in materie de arta si cultura .

Mousoleul Mateias
Ridicat din initiativa filialei locale a societatii Cultul eroilor cu participarea materiala a
localnicilor, mausoleul de la Mateias a fost construit de antrepriza italianului De Nicolo intre
1928-1935 dupa planurile arhitectilor D.I.Berechet si State Balosin. Interiorul, pictat initial de
Olga Greceanu avnd ca tema eroismul Armatei romane si colaborarea cu Aliatii, s-a deteriorat
din cauza conditiilor climatice si a fost nlocuit in anii 1980-1984 cu mozaicuri tip Murano.
Tot ntre 1980-1984 s-au construit camerele muzeale, esplanada, terasa de parada de la
baza scarilor, precum si executarea basoreliefului. n cele doua mari sali construite la baza
monumentului vizitatorii pot cunoaste contributia Romniei n prima conflagratie mondiala si
importanta luptelor din zona n toamna lui 1916 (n prima ncapere) si pot intra n atmosfera
momentului prin intermediul dioramei (din cea de-a doua ncapere) . Un basorelief de mari
dimensiuni opera a sculptorului cmpulungean Radu Adrian prezinta o scena de lupta ncadrata
de doua texte ce redau mesajul luptatorilor de la Mateias si raspunsul generatiei actuale.
Muzeul Viticulturii i Pomiculturii, Goleti - Arge este al treilea muzeu ca reprezentare
i importan naional i ntiul dedicat ocupaiilor poporului romn. Raiunea organizrii
acestui muzeu la Goleti deriv din importana viticulturii i pomiculturii pe teritoriul judeului
Arge. Fructele i strugurii au fost folosii ca hran din cele mai vechi timpuri. Arheologii, care
au nceput n ultimul timp s se preocupe de nceputurile cultivrii viei de vie i pomilor
fructiferi, consider c, pe baza rezultatelor reieite din spturi, locuitorii comunitilor
neolitice au cultivat pomii fructiferi i vi de vie pe lng casele lor.
n aezarea neolitic de la Radovanu s-au gsit dovezi despre folosirea fructelor de nuc,
alun, corn, mce i prun sau corcodu. Alunele carbonizate, descoperite n staiunea neolitic
de la Pietrele, judeul Giurgiu, dovedesc folosirea fructelor pe o arie mai larg. Locuitorii
comunitilor neolitice de tip Cucuteni au fost printre primii cultivatori ai viei de vie.
Casa memoriala a poetului George Toparceanu de la Namaiesti : In prezent adaposteste
o expozitie memoriala, cuprinznd exponate legate de viata si activitatea poetului (o parte a
bibliotecii personale, scrisori adresate familiei si prietenilor, manuscrise, fotografii, arme de
vanatoare, bastoane).Poetul nu s-a nascut aici, ci in Bucuresti. La Namaiesti a stat mama
poetului, care a si infiintat un atelier de tesut covoare in incinta manastirii de maici. In casa
15

memoriala se pare ca a trait si sotia poetului, impreuna cu fiul lor. Fiind foarte vizitata, s-au
alocat fonduri si acum este intr-o oarecare restaurare.
Casa memoriala a romancierului Liviu Rebreanu de la Valea Mare , situata in localitatea
Valea Mare, a apartinut romancierului Liviu Rebreanu, intre 1930 si 1944, cand a incetat din
viata, iar expozitia cuprinde obiecte si piese de mobilier, cartile si biblioteca autorului, reviste,
fotografii si manuscrise etc.
La Valea Mare, Rebreanu a scris, in buna parte, alternativ cu locuinta din Bucuresti,
romanele "Rascoala" (1932), "Jar" (1934), "Gorila" (1938) si "Amandoi" (1940), apartine de
Muzeul Judetean Arges.
Muzeul Judeean Arge : este instituia muzeal argeean proeminent care
tezaurizeaz colecii de obiecte remarcabile spre ilustrarea civilizaiei argeene i
romneti. nceputurile activitii muzeale la Piteti dateaz din anul 1928.Din anul 1977
Muzeul Judeean Arge este prima instituie muzeal romneasc i Sud-Est european ale
crei obiective i resurse sunt dedicate rspndirii informaiilor necesare conservrii mediului.

B) Situri arheologice, vestigii istorice daco-romane, cetati medievale, turism istoric
Interesul turistic dat de multele descoperiri arheologice de pe meleagurile argesene, a
crescut odata cu deschiderea a noi situri arheologice pe raza municipiului Pitesti ce au dus la
descoperiri uluitoare si anume ca acest punct geografic a fost cel mai dezvoltat areal european,
urmele de viata umana si materiala corespunzand perioadei ce tine de paleoliticul inferior,
adica cel putin 120.000 de ani in urma.
De atunci aceste teritorii au fost locuite continuu gasindu-se dovezi ce se suprapun odata
cu trecerea timpului. Urme materiale datand de cca 8000 de ani au fost reperate si la
Campulung Muscel (obiecte de piatra si os, topoare, ciocane). Urmand cronologia istoriei, la
Cetateni au iesit la iveala dovezi ce atesta existenta unui centru economic dac, datat acum
2300 de ani, cat si urmele cetatii lui Burebista. Urme similare s-au descoperit si la Apa Sarata si
Bughea de Sus. Ulterior, peste cetatile si centrele dacice, romanii si-au ridicat propriile
garnizoane militare in castrele de la Albesti (fosta fortificatie daca) si Jidava, unde arheologii au
gasit monede, arme si ceramica romana pictata cu motive dacice.

In randul obiectivelor de interes putem sa trecem Cetatea Negru Voda de la Cetateni,
Curtea Domneasca de la Curtea de Arges (in fapt ruinele primei resedinte a domnitorilor Tarii
Romanesti) si controversata Cetate Poienari a carei constructie e atribuita domnitorilor Vlad
Tepes sau Negru Voda, existand insa verigi clare descoperite de curand de echipa
cercetatorului american A. Simonsen (el cautand de fapt dovezi despre Dracula), ca cetatea a
16

fost ridicata pe urmele unui castru roman, ce la randul sau s-a ridicat pe ruinele unei cetati
fortificate geto dace, apartinand, conform experimentelor facute cu C14, perioadei de domnie
a regelui dac Dromihetes.
C) Edificii religioase, biserici, manastiri, schituri si catedrale, turism religios
Turismul destinat edifiiciilor de cult, biserici, schituri si manastiri, in afara vizitelor zilnice
facute de enoriasi, starneste un mare interes in randul celor ce admira realizarile arhitectonice
de exceptie, unele vechi de secole. Versurile "pe Arges in jos, pe un mal frumos" se refera la
ridicarea ctitoriei lui Neagoe Basarab, bijuteria arhitectonica Manastirea Curtea de Arges
construita conform legendei de marele mester Manole. In zilele noastre Manastirea Curtea de
Arges a devenit ea insasi legenda fiind o destinatie turistica certa, vizitata anual de zeci de mii
de turisti. Cu o vechime considerabila si cu o incarcatura istorica deosebita, la Campulung
Muscel se gaseste Manastirea Negru Voda zidita in secolele 13-14 de Basarabi. Alte manastiri
pe care vi le recomandam se afla la:
- Manastirea Cotmeana de la Cotmeana.
-Manastirea Aninoasa de la Aninoasa.
-Manastirea Tutana de la Tutana.
-Mnstirea Valea de la Valea Manastirii.
-Manastirea Ciocanul de la Bughea de Jos.
-Mnstirea Vieroi de la Vieroi ( 7 km de Fgetu).
-Schitul Trivale din Piteti (1699).
Manastirea Curtea de Arges : Situata la capatul unui bulevard cu tei batrani de sute de
ani, Manastirea Curtea de Arges este cel mai important loc de pelerinaj si rugaciune din judetul
Arges, avand hramul Adormirea Maicii Domnului. Ctitorita in vremea domnitorului Neagoe
Basarab, intre 1512 - 1517, manastirea este parte a celei mai celebre legende romanesti:
Legenda Mesterului Manole. Cunoscuta si drept Biserica Episcopala, deoarece a fost scaun
episcopal intre anii 1739 si 1748, lacasul de cult are o lungime de 18 metri, o latime de 10 metri
si inaltimea de 25 de metri.
Tot in interiorul Manastirii de afla moastele Sfintei Filofteea, parti din moastele Sfintilor
Serghie, Vach si a Mucenitei Tatiana si Evanghelia Invierii din Sambata Mare, scrisa cu litere de
aur de Regina Elisabeta. De asemenea aici odihnesc ramasitele pamantesti ale Regilor
Ferdinand si Carol I, precum si ale reginelor Elisabeta si Maria.
Legenda cunoscutei Manastiri spune ca Neagoe Basarab (zis si Basarab I) l-a angajat pe
mesterul Manole sa o construiasca. Insa tot ceea ce cladea n timpul zilei, noaptea se darama.
Intr-o noapte, mesterul visa un inger ce ii spuse ca trebuie sa isi sacrifice sotia, Ana, pe care ar
urma sa o cladeasca in zidurile Manastirii. A doua zi cand Ana a venit la Manole sa ii aduca
mancare, a zidit-o, si astfel, Manastirea a putut s fie construita.
17

O alta legenda se refera la moastele Sfintei Filofteea, o fetita de 12 ani, care sunt depuse
in paraclisul Manastirii. Se spune ca, fetita mergea cu mancare la muncitorii angajati de tatal
sau. Intr-o zi, insa, ea a daruit mancarea cersetorilor intalniti pe drum. Atunci, tatal a ucis-o cu o
lovitura de topor. Corpul fetitei nu a putut fi ridicat de jos decat in momentul in care a fost
pomenit numele Manastirii Curtea de Arges. Din acest motiv, preotii au hotarat sa duca
moastele la aceasta manastire.
Manastirea Negru Voda - Asezata la marginea orasului Campulung Muscel, pe strada
Negru Voda nr 64, pe drumul european ce leaga Brasovul de Pitesti , manastirea este un
important centru monastic, istoric si cultural al vechii Curti Domnesti a Basarabilor. Dupa
traditie, manastirea Negru Voda a fost ctitorita in anul 1215 de Radu Negru Voievod, fiind apoi
rezidita de Basarab I si fiul sau, Nicolae Alexandru Basarab. Dupa zidirile din veacul al XIV-lea si
modificarile suferite in secolul urmator.
Biserica Negru Voda s-a surpat in 1628, din cauza unui cutremur puternic. Matei Basarab o
reconstruieste in 1635 pe aceeasi temelie si cu pietrele ctitoriei initiale si astfel va ramane pana
in 1827, cand arhiereul Filaret Beldiman, cu ajutorul domnitorului Grigorie Ghica, o reface
pentru a treia oara si o tarnoseste in 1832. Biserica manastirii Negru Voda este necropola
domneasca si pastreaza documentul epigrafic cel mai insemnat din tara, cea mai veche lespede
de mormant voievodal, scrisa in limba slavona, apartinand lui Nicolae Alexandru Basarab.
De asemenea, adaposteste o frumoasa pictura realizata de Gheorghe Tatarascu.
Manastirea Negru Voda a fost desfiintata in 1959 de catre comunisti si reinfiintata in 1989 prin
purtarea de grija a Prea Sfintitului Calinic Episcop de Arges si Muscel. Manastirea are sapte
monahi si staret pe Parintele Serafim Caiea. Si celelalte edificii reprezentate de biserici si
catedrale ocupa un loc pe agenda turistica a judetului Arges. Asemenea obiective religioase se
intalnesc pe toate meleagurile argesene in special in ariile cu incarcatura istorica:
-Biserica Domneasca Sfantul Nicolae de la Curtea de Arges.
-Biserica Baratia de la Campulung Muscel.
-Biserica Olari de la Curtea de Arges.
-Biserica San Nicoara cunoscuta si ca Biserica Sf.Nicolae cel Mic.
-Biserica rupestra de la Jgheburi(sec XIII)
-Biserica Olari de la Curtea de Arges.
-Biserica Subesti .





18

2.2. Analiza intern de marketing
2.2.1. Prezentare ageniei de turism (History Tour)

Scopul societii este comercilaizarea de produse, promovarea i punerea n aplicare a
iniiativelor de interes general n domeniul turismului. . Durata societii este nelimitat, cu
ncepere de la data nregistrrii la Camera de Comer.
Societatea poate nfiina, avea sucursale, filiale, reprezentane situate i n alte localiti
din ar sau strintate respectnd prevederile legale.
Agenia de turism trebuie sa indeplineasca mai multe attribute :
- Agentul economic trebuie s aib prevzute n obiectul de activitate servicii turistice
- Agentul economic trebuie s fie nregistrat la oficiul registrul comerului
- Starea i aspectul cldirii n care funcioneaz agenia fie bun i salubr
- Amplasarea ageniei n cldire s fie la demisol, parter, mezanin, sau la etajul 1, uor accesibil
- Suprafaa comercial a ageniei s fie peste 10 mp
- Suprafaa comercial s fie folosit n exclusivitate pentru turism
- S existe grup sanitar propriu sau cu acces facil la grup sanitar din cldire
- Persoana care conduce activitatea ageniei de turism trebuie s fie posesoare a brevetului de
turism
- Asigurarea cu personal calificat ca agent de turism i cu ghizi, posesori ai atestatului de ghid de
turism, corespunztor serviciilor turistice comercializate
- S aib poli de asigurare pentru riscul de insolvabilitate sau faliment al ageniei
- S utilizeze autocare omologate i clasificate
- S utilizeze servicii de cazare i mas numai n structuri de primire turistice clasificate.
- Firm cu datele de identificare ale persoanei fizice autorizate sau persoanei juridice,
inscripionnd numele, denumirea comercial, obiectul de activitate sau alte texte specifice
identificrii
- Mobilier adecvat activitii desfurate
- Mijloace de telecomunicaii:
- Telefon i fax
- Placheta cu numrul de telefon al (ANT) precum i al Autoritii Naionale pentru Protecia
Consumatorilor, conform anexei nr. 5 la norme le metodologice, amplasat n spaiul
commercial.

Istoricul activitii
Agenia de turism History Tour isi desfasuara activitatea de la inceputul anului 2012.
Aceasta are obligatia de a se ocupa de excursiile n ar i strintate, pachetele turistice,
sejururi, ticketing, ncheiere de asigurri de via cu societetea EuroAsig.
19

De cand s-a nfiinat este membr a Ageniei Naionale a Ageniilor de Turism cu sediul n
Bucureti (A.N.A.T) . Costurile acestei agentii sunt : nfiinarea societii (maximum 400 ),
achiziionarea echipamentelor de birou (computere, soft, imprimant, copiator, scanner: 2000
6000), cheltuieli legate de cumprarea sediului 30000 euro, alte cheltuieli iniiale 2500
euro(stabilire contacte cu partenerii, angajare personal, consumabile, cheltuieli cu promovarea
etc).
Agenia de turism History Tour are contracte ncheiete cu mai multe agenii, n funcie
de destinaii dintre cele mai importante amintim :
Grecia : Eximtur ; Christian Tour
Frana : Europa Travel
Spania : Perfect Tour
Italia : Travel world
Agenia de turism History Tour le asigura clientilor un sejur in siguranta la destinatia
aleasa , plin de oferte speciale , o calatorie confortabila si servicii de inalta calitate .
2.2.2. Prezentare destinaie Meleaguri Argesene : Traditie si Istorie
Produsul turistic ,, Meleaguri Argesene : Traditie si Istorie este un produs complex pe
care agenia de turism pune un mare accent deoarce promoveaz o mare varietate de puncte
turistice. Acest produs turistic se axeaz pe destinaiile turistice balneo-climaterice si mai ales
pe turismul montan.
A) Destinaiile turistice balneo-climaterice :
Staiunea balneoclimateric Bughea de Sus - Este situat la 590 m altitudine, la poalele
de sud-est ale munilor Iezer i are activitate sezonier. Factori balneari: ape minerale
sulfuroase, clorurate, unele iodurate, sodice, hipotone.
Complexul balnear Mgura, situat la 5 km de Cmpulung, n localitatea Bughea de Sus,
dispune de 80 de locuri de cazare, precum i de restaurant, teras, bar de zi. Acest complex este
baza de tratament pentru urmtoarele afeciuni: gastrice, biliare, respiratorii, forme de
tuberculoz neevolutiv i emfizem pulmonar, afeciuni reumatice (reumatismul Soklski
Boullard, artrita infecioas secundar, poliartrita cronic evolutiv i spondilita, artroza,
reumatismul extraarticular), afeciuni ginecologice (infecii genital cornice, sterilitate,
amenoree).
Staiunea balneo-climateric Brdet - Staiunea balneo-climateric Brdet este
situat la 624 m altitudine, pe cursul superior al rului Vlsan, n depresiunea Brdetu, la o
distanta de 28 km de Curtea de Arges si la 59 de km de Pitesti. Spital de Recuperare Balneo-
20

Fizio-Terapeutica cu o capacitate de 200 paturi construit in anul 1975. Factori balneari: ape
minerale sulfuroase, clorurate, sodice, hipotone.
nca din 1888 a fost descoperit primul izvor de ape minerale, cunoscut sub numele de
Puturosul (astzi sunt cunoscute apte izvoare). Efectul benefic al acestor ape minerale n
tratamentul afeciunilor renale, hepatice, gastrice, metabolice, reumatice este bine cunoscut i
utilizat n cadrul tratamentelor de recuperare fizioterapeutic care se efectueaz n spitalul
Brdet.
Staiunea balneoclimateric Bdeti - Situat la circa 60 km sud de Piteti, pe raza comunei
Brla, staiunea balneoclimateric Bdeti dispune de aparatur de tratament modern,
instalaii pentru electroterapie, bi calde cu ap mineral etc., indicate pentru tratarea
afeciunilor reumatismale, a celor neurologice periferice, a afeciunilor aparatului locomotor .
Statiunea dispune de 65 de locuri de cazare in 15 camere, de 2 si de 4 paturi, de cantina, o
sala de mese, doua bazine cu apa termala, acoperite, trei sali de tratament, impachetari cu
parafina si fizioterapie, parcare pazita, aparate fitness.
Tipuri de afectiuni tratate: reumatisme cronice degenerative, reumatisme articulare,
poliartrite, poliomielita, rahitism, sterilitati primare si secundare, pareze, plegii dupa accidente
vasculare.
B) Destinaiile turistice montane :
Complexul Turistic Capra este cea mai moderna si complet utilata locatie din zona
Masivului Fagaras, situat la altitudinea de 1585 m, intr-o zona deosebit de frumoasa, cu peisaje
mirifice ce farmeca privirea. Complexul Turistic Capra dispune de cazare in 27 camere duble,
dotate cu grup sanitar propriu, cabina de dus, televizor conectat la un sistem de televiziune prin
cablu, centrala termica automata proprie.
Dotari si servicii:restaurant cu o capacitate de 80 de locuri pentru organizarea de
evenimente festive, bar, salon de conferinte, parcare, acceptare animale de companie, foisor,
sala de mese, teren de sport.
Activitati: vizitare obiective turistice invecinate (Barajul Vidraru, Balea Lac, Cetatea
Poienari etc.), drumetii pe traseele montane (pe muntele Ghitu, pornind din Capataneni) si
sporturi de iarna (alpinism, ski fond sau sanius).
Cabana Valea cu Pesti situata pe malul Lacului Vidraru, pe Transfagarasan la km 70 (la
39km de Curtea de Arges), a fost construita in anul 1969 in timpul dictaturii comuniste.
Cabana Valea cu Pesti dispune de 45 locuri de cazare structurate in : 4 camere duble, 1 camera
cu pat matrimonial si apartamentul 101 (la etajul I) clasificate la 2 stele cu TV si grup sanitar
21

propriu. ; 7 camere triple si 1 apartament (la etajul II) clasificate la 2 stele cu TV si grup sanitar
propriu ; 4 camere duble (la etajul 3) clasificate la 1 stea (cu minigrup sanitar propriu)
Restaurantul cabanei, are o capacitate de 80 locuri si ofera o minunata priveliste asupra Lacului
Vidraru si asupra Muntilor Fagaras.

Hotel Plutitor Vidraru - Amplasat pe Lacul Vidraru, cu intrare spre lac din zona Casa
Argeseana (accesul se face pe scarile ce coboara spre lac), hotelul ofera cazare in conditii
deosebite si plimbari de neuitat. Numar de locuri de cazare: 18 , numar de
cameredisponibile: 9. Datorita locatiei, turistii pot admira bazinul superior.

Cabana Balea Lac se afla la 77 km de Sibiu, 68 km de orasul Fagaras si 85 km de orasul
Curtea de Arges, si este punctul ideal pentru turistii care intentioneaza sa ajunga pe Varful
Negoiu (2535) sau pe Vf. Moldoveanu (2544 m.) Cabana asigura comfort de trei stele, oferind
turistilor servicii complete, buna-dispozitie si o ambianta de neuitat.
La parterul noii constructii functioneaza receptia, grupul alimentar, bucataria etc.
Nivelul 1 si 2 sunt rezervate camerelor care dispun de grupuri sanitare proprii, mobilier din
lemn de rasinoase si paltin si au perspective superbe asupra peisajelor inconjuratoare.
Locuri: pentru 68 de persoane
Cabana I - 34 locuri: 5 camere duble; 4 camere triple ; 1 camera cu 6 paturi ; 3 garsoniere
Cabana II - 34 locuri: 13 camere duble ; 2 garsoniere (4 locuri).
Toate camerele sunt echipate conform standardelor internaionale, sunt dotate cu frigider,
televizor, telefon. Mobilierul confecionat din lemn natur in stil rustic subtil modernizat, lenjeria
de calitate superioar, toaletele mobilate cu lavou, du, WC, sunt funcionale cu ap cald
(permanent), usctor de pr i aspirator de aer.








22

3. ANALIZA SWOT
Analiza SWOT va utiliza urmtoarea metod: fiecare punct tare, punct slab, oportunitate i
ameninare are un grad de importan astfel nct suma importanei punctelor este egal cu 1.
Pentru fiecare poziie din analiz se face un produs ntre not i gradul de importan,
produse care apoi se nsumeaz.
3.1. Analiza SWOT a ageniei de turism ,, History Tour
Nr. Crt. PUNCTE TARI Nota Grad de importan Produse
1
nc de la nfiinare este
membr a Ageniei Naionale a
Ageniilor de Turism cu sediul n
Bucureti (A.N.A.T) ;
10 0,05 0,5
2 Stabilitate financiar 8 0,1 0,8
3
Preocupri deosebite pentru
inovaie i creare de produse
turistice competitive;
9 0,05 0,45
4
Personal calificat i cu
experien n domeniu;
9 0,05 0,45
5
Parteneriate foarte avantajoase
n Romnia i n Europa ;
10 0,1 1
6
Individualizarea pachetului
turistic;
9 0,1 0,9
7
Ofert divers n Romnia i
Europa;
8 0,15 1,2
8
Preocupri deosebite n
domeniul calitii i al proteciei
mediului nconjurtor.
9 0,15 1,35
9
Capacitatea serviciilor turistice
n ansamblu
9 0,15 1,35
TOTAL - - 1 8




23

Nr. Crt. PUNCTE SLABE Nota Grad de importan Produse
1
Lipsa unei mrci puternice pentru
produsele turistice ;
8 0,15 1,2
2 Agenie de turism relativ tnr ; 6 0,05 0,3
3
Parteneri doar n cteva ri din
Europa ;
7 0,15 1,05
4
Inexistena parteneriatelor public-
private i a implicrii statului n
sprijinirea dezvoltrii.
8 0,25 2
5 Accesibilitate redusa 6 0,25 1,5
6 Sistemul legislativ din Romania 8 0,15 1,2
TOTAL - - 1 7,25

Nr. Crt. OPORTUNITI Nota Grad de importan Produse
1
Dei nou n lunga list a ageniilor de
turism, s-a impus rapid prin diversitatea i
complexitatea ofertelor, prin deschiderea
constant ctre nou, prin amabilitatea i
competena personalului ;
10 0,2 2
2
Grad mare de diversificare a produselor
turistice oferite ;
9 0,15 1,35
3
Societatea poate nfiina, avea sucursale,
filiale, reprezentane situate i n alte
localiti din ar sau strintate respectnd
prevederile legale ;
8 0,1 0,8
4
Promovarea la nivel internaional a
Romniei prin intermediul brandului de
ar ;
7 0,1 0,7
5
Accesabilitatea fondurilor din FEDER
pentru dezvoltarea turismului;
9 0,2 1,8
6
Interes internaional sporit n turism
pentru rile mai puin cunoscute ;
9 0,15 1,35
7
Potenialul amplu al pieei i al
segmentelor int;
9 0,1 0,9
TOTAL - - 1 8,9

24


3.2. Analiza SWOT a produsului turistic ,, Meleaguri Argesene : Traditie si Istorie
Nr. Crt. PUNCTE TARI Nota Grad de importan Produse
1
Bogaia resurselor i diversitatea
formelor de relief ;
10 0,2 2
2 Servicii de calitate atestat ; 9 0,2 1,8
3 Preturi si tarife scazute i medii ; 9 0,15 1,35
4
Dezvoltarea turismului balneo-
climateric.
8 0,1 0,8
5
Strategia de planificare a
produsului turistic
9 0,15 1,35
6 Personal calificat i cu experien 9 0,2 1,8
TOTAL - - 1 9,1

Nr. Crt. PUNCTE SLABE Nota Grad de importan Produse
1
Lipsa culturii manageriale a patronilor de
hoteluri ;
8 0,2 1,6
2
Degradarea patrimoniului cultural; 9 0,2 1,8
3
Scaderea fortei de munca ocupate in
turism;
6 0,15 0,9
4
Slaba calitate a infrastructurii de acces ; 8 0,25 2
5
Oferta puin diversificat a structurilor
de cazare n unele staiuni .
7 0,2 1,4
TOTAL - - 1 7,7
Nr. Crt. AMENINRI Nota Grad de importan Produse
1 Concurena mare pe piaa turistic; 8 0,2 1,6
2
Instabilitate politico-economic a
mediului de afaceri romnesc;
7 0,15 1,05
3 Lipsa marketingului regional de turism ; 10 0,2 2
4
Slaba dezvoltare a infrastructurii
feroviare i inexistena celei aeriene n
judeul Vlcea;
9 0,25 2,25
5 Neglijarea patrimoniului cultural. 8 0,2 1,6
TOTAL - - 1 8,5
25


Nr. Crt. AMENINRI Nota Grad de importan Produse
1
Concurenta puternica pe piata
europeana a turismului montan
manifestata de tari ca: Austria, Franta,
Italia, Germania, si chiar o concurenta
zonala din partea unor tari ca: Croatia,
Bulgaria, concurenta ce se va amplifica
o data cu integrarea noastra in
Uniunea Europeana si care ne va pune
mari probleme daca nu se realizeaza
investitii importante in modernizarea
structurilor turistice pentru a raspunde
exigentelor europene;
9 0,2 1,8
2
Concurenta altor regiuni care si-au
conturat deja strategii turistice si
atrag turisti ;
9 0,2 1,8
3
Slaba implicare a autoritatilor locale
in dezvoltarea turismului datorita
lipsei de experienta si a centralizarii
sistemului;
8 0,25 2
4
Reticentele strainilor ce vin cauzate
de lipsa unor facilitati obisnuite in
alte statiuni din lume ;
7 0,2 1,4
5
Lipsa de adaptabilitate a personalului
din hoteluri si la noile exigente ale
turistilor provenind din slaba informare
despre ceea ce este nou in domeniu pe
plan european si mondial.
7 0,15 1,05
TOTAL - - 1 8,05

Nr. Crt. OPORTUNITI Nota Grad de importan Produse
1
Cel mai bun raport calitate-pre pentru acest
produs turistic;
9 0,2 1,8
2
O crestere relativa a interesului pentru
Romania in ultimii ani pe toate planurile mai
ales politic si economic din partea tarilor
europene ceea ce ar putea atrage investitii
majore in dotarea turismului;
9 0,2 1,8
3
O anume saturatie a pietei turismului montan
in ceea ce priveste destinatiile traditionale din
Europa;
9 0,25 2,25
4 Perspectivele Romniei n Uniunea European 8 0,15 1,2
5
Dezvoltarea de programe de promovare a
Romniei
10 0,2 2
TOTAL - - 1 9,05
26

4. EVALURI I IPOTEZE

Turiti francezi sosii n Romnia prin intermediul agentiei History Tour :
Anul Sosiri turiti
2011 358
2012 1120
2013 2047

Previziunea evoluiei turitilor n perioada 2014-2016 se va realiza prin intermediul
metodei celor mai mici ptrate bazat pe modelul liniar. Modelul are ca suport urmtoarea
relaie: y
i
=a+b*x
i
, unde:
y
i
- reprezint numrul de turiti previzionat n perioada i;
x
i
-

reprezint perioada de referin i;
a,b - sunt parametrii modelului;
n numrul de ani ai perioadei luate n calcul.
Pentru realizarea previziunii numrului de turiti vor trebui previzionai mai nti parametrii
modelului
Pentru determinarea parametrilor modelului se va construi urmtorul model:
Perioada Numr turiti x
i
x
i
* y
i
x
i
2

1 358 0 0 0
2 1120 1 1120 1
3 2047 2 4094 4
Total 3525 3 5214 5

Pe baza tabelului prezentat anterior putem calcula valoarea parametrului b:
b= (5214-3*3525/3)/(5-9/3)= 844,5
Prin nlocuirea, n oricare dintre perioade, n formul, se va obine valoarea parametrului a:
27

a= yi-b*x
i
=> a=2047-844,5*3= - 486.5
Pe baza calculelor efectuate, se poate previziona numrul de turiti ai ageniei de turism
pentru : 2014: y
5
=-486.5+844.5*4= 2891.5 turiti
2015: y
6
=-486.5+844.5*5=3736 turiti
2016: y
7
=-486.5+844.5*6=4580.5 turiti
Tendina care rezult n urma previziunii este una favorabil att pentru agenia de turism
History Tour ct i pentru turismul romnesc n general i, n mod special, pentru cel agesean,
deoarece se constat c numrul de turiti francezi sosii n Romnia este n cretere.















28

5. OBIECTIVE DE MARKETING
Obiectivul general de marketing este ptrunderea pe piaa francez cu produsul turistic
Meleaguri Argesene : Traditie si Istorie . Acest produs turistic se adreseaz turitilor cu vrste
cuprinse ntre 30 i 60 de ani.
Pornind de la premise ca judetul Arges este unul din spatiile voievodale mirifice in care
cadrul natural se impleteste armonios cu vestigiile trecutului glorios si cu traditiile culturale ale
neamului romanesc, agentia noastra de turism isi propune urmatoarele obiective :
Valorificarea la maxim a potenialului resurselor turistice;
mbuntirea mediului ambiant;
Oferirea unor pachete de servicii care s conduc la creterea duratei sejurului, dar i a
numrului de obiective turistice vizitate;
Crearea unor parteneriate cu autoritile publice(judeene sau locale);
Promovarea pe piaa Frantei a tradiiilor i obiceiurilor locale;
Promovarea pe piaa Frantei a staiunilor balneo-climaterice locale;
Promovarea pe piaa Frantei a turismului montan local;
Creterea cotei de pia de la 10% la 25% ;
Obinerea unei rate a profitului de cel puin 30% .

Obiective cantitative :
- Atragerea unui numr de minim 1000 turiti n primul an;
- Recuperarea n primul an a 20% din cheltuielile efectuate pentru dezvoltarea i lansarea
produsului pe pia;
- Obinerea unei eficiene nete a investiiilor de 8 % n urmtorii 5 ani.
Obiective calitative :
- Stabilirea unor relaii de parteneriat cu mass-media franceza;
- Pregtirea pieei franceze pentru primirea noului produs;
- Creterea gradului de informare despre serviciile firmei i dezvoltarea brandului propriu;
- Fidelizarea clienilor francezi;
- Creterea brandului zonei judeului Arges prin calitatea serviciilor oferite.





29

6. STRATEGII DE MARKETING
Agenia History Tour consider c formularea strategiilor de marketing st la baza
reuitei lansrii unui produs pe o anumit pia deoarece prezint cile de urmat pentru ca
punctele tari s fie valorificate i punctele slabe s fie diminuate astfel nct obiectivele de
marketing s fie ndeplinite.
Politica firmei este aceea de a permanentiza legturile cu clienii si astfel nct acestea
s devin legturi permanente cu nite clieni fideli. Acesta este cuvntul cheie al reuitei
ntregii afceri, mulumirea unui client astfel nct el s revin la aceeai agenie i cu un nou
client.
Prin urmare, strategiile de marketing folosite de ctre agenie sunt: strategia de pia,
strategiile corespunztoare mixului de marketing (produs, pre, distribuie i promovare) i
strategia de personal.
6.1. Strategia de pia:
Strategia de pia reprezint o component foarte important a strategiei generale de
dezvoltare a ntreprinderii. Prin aceasta se stabilete poziia pe care ntreprinderea trebuie s
i-o asigure n interiorul mediului pentru a-i realiza finalitatea n condiiile unei eficiene
corespunztoare.
Piaa este analizat prin intermediul elementelor ei, i anume: mrimea, tendinele de
cretere, structura, capacitatea, metodele de marketing, accesul etc.
n funcie de poziia ageniei fa de structurile pieei, agenia va adopta strategia
concentrat, deoarece aceasta i concentreaz atenia asupra unui segment de pia (cel
german), cruia i cunoate foarte bine necesitile.
n funcie de poziia ageniei fa de schimbrile pieei, agenia alege ca alternativ
strategia adaptiv, fiind necesar anticiparea schimbrilor pieei.
n funcie de exigenele pieei, opiunea strategic a ageniei ia forma strategiei exigenei
ridicate, ceea ce presupune acordarea unei atenii deosebite calitii produselor i serviciilor
destinate satisfacerii consumatorilor.
n funcie de nivelul competiiei, agenia va adopta o strategie defensiv, urmnd ca dup
atingerea cotei de pia vizate s se urmreasc creterea acesteia i obinerea poziiei de lider.


30

6.2. Strategiile corespunztoare elementelor mixului de marketing:
Mixul este acea combinaie produs-pre-distribuie-promovare potrivit pentru pieele
int selectate. Aceast faz este foarte complex i presupune formularea strategiei de produs,
strategiei de pret, strategiei de distribuie i a strategiei de promovare:
- strategia de produs se bazeaz pe elementul n jurul cruia se dezvolt ntregul mix - produsul
i se refer la aspecte de genul: nouti n linia de produse, tendine de dezvoltare sau
restrngere a gamei de produse, calitate, gradul de inovaie promovat de ntreprindere i, nu n
ultimul rnd, serviciile i asistena tehnic post-vnzare;
- strategia de pre - prin care se iau decizii referitoare la lista de preuri practicate, discounturi
la aceste preuri, rabaturi, nelegeri speciale, faciliti i condiii de creditare oferite, raportul
pre/calitate;
- strategia de distribuie stabilete canalele de distribuie cele mai eficiente, care duc produsul
ct mai aprope de pieele inta, adic de categoriile de consumatori vizate, politica n raport cu
ceilali membrii ai canalului de distribuie, ce funcii ale distribuiei pot fi atribuite partenerilor;
- strategia de promovare urmrete crearea unei imagini ct mai favorabile a produsului pe
piaa int, ncercnd s influeneze decizia de cumprare a consumatorilor printr-o combinaie
potrivit a forelor de vnzare, reclamei, vnzrilor promoionale.

Strategia de produs:
Strategia de produs trebuie s fie subordonat strategiei de pia a ntreprinderii, fiind
fundamentat pe obiectivele globale ale ntreprinderii, n strns legtur cu strategiile de pre,
distribuie i promovare.
Introducerea produselor noi implic o mare doz de risc pentru ntreprindere i este un
proces mult mai dificil i costisitor dect administrarea produselor existente.
Un produs nou este un produs care prin caracteristicile sale se deosebete de produsele aflate
pe pia.
n context internaional, strategiile de produs presupun asumarea unor riscuri sporite
ceea ce solicit i informaii suplimentare , n special n ceea ce privete elementele externe
necontrolabile (mediul de pia, concurena, instituiile i sistemul legal).
Decizia ageniei de a ptrunde pe piaa Frantei impune n prealabil o analiz atent a
gamei de produse ce le deine , a resurselor de care dispune i a culturilor (pieelor-int).
Astfel, Agentia History Tour va opta pentru o strategie de adaptare. Adaptrile ce se pot pot
31

aduce produsului pentru lansarea lui pe piaa franceza pot fi adaptri obligatorii, cerute de
legislaia i reglementrile legate de circulaia turistic ntre cele dou ri (Franta ca ar
emitoare i Romnia ca ar receptoare). De asemenea, mai pot fi aduse adaptri
indispensabile solicitate de ateptrile i de exigenele consumatorilor francezi.
Mai trziu, pe msur ce produsul va ajunge n faza de cretere, agenia va putea adopta o
strategie a diferenierii calitative, n ideea realizrii unei imagini puternice de marc a
produsului i a maximizrii cotei de pia. Iar n faza de maturitate, agenia se va gndi la o
strategie de nnoire a produsului, cutnd s mobilizeze ntregul su potenial uman, material i
financiar n vederea meninerii cotei de pia i a maximizrii profitului n ceea ce privete
produsul respectiv.
Inainte de a putea vorbi despre adaptarea produsului la piaa franceza, trebuie avut n
vedere promovarea imaginii judeului Arges ca destinaie, i mai ales a Romniei, ca spaiu de
comercializare a pordusului turistic ce urmeaz a fi lansat.
Strategia de pre: este un instrument deosebit de folositor pentru ndeplinirea tuturor
obiectivelor de marketing. Alegerea unei strategii de pret se face si n functie de etapa din ciclul
de viata n care se gaseste produsul astfel c n cazul ageniei de fa strategia va avea n vedere
faptul c se va lansa un produs nou.
Preul fiind doar un element al marketingului mix, elaborarea unei strategii eficiente de
pre trebuie s coreleze preul cu celelalte trei elemente ale mixului. Preul unui produs sau
serviciu se bazeaz pe calitile i trsturile acestuia - cu ct acestea sunt mai bune, cu att
pretul stabilit ar trebui s fie mai mare. Totui, produsul turistic ce urmeaz a fi lansat, dei este
unul de calitate, nu va avea un pre foarte ridicat deoarece se ncearc urmrirea unei strategii
de penetrare a pieei, care presupune consta n cucerirea rapida a unei parti de piata prin
practicarea unui pret scazut.
Preul final al unui produs poate conine i elemente suplimentare, de cretere a
preului de baz, generate de oferirea unor garanii suplimentare sau a unor opiuni i servicii
prefereniale.
Astfel, agentia noastra a decis s adopte strategia preului de pia, menit s valorifice
existena unor resurse de difereniere ale judetului Arges, precum i a unor categorii de
consumatori care sunt dispui s plteasc preuri mai mari pentru un produs de care sunt
interesai n mod deosebit.
32


Strategia de distribuie:
Agenia va distribui produsul turistic Meleaguri Argesene : Traditie si Istorie prin
intermediul distribuiei directe, folosind filialele din Franta. De asemenea, agenia va alege o
distribuie exclusiv, aceast strategie permindu-i s pstreze controlul asupra distribuirii
produsului, urmrind o bun imagine a acestuia i avnd o flexibilitate mrit.
Astfel, prin alegerea acestei strategii, agenia urmrete s obin o imagine de
prestigiu, un control ridicat asupra canalului, o stabilitate a preului i profituri mari.
Astfel, agenia putea s-i promoveze produsul turistic prin intermediul unor
touroperatori locali din Franta, care ar fi trebuit s preia rspunderea att referitor la distribuie
ct i la cheltuielile promoionale aferente, totul n schimbul unui comision, sau s opteze
pentru sistemul propriu de distribuie.

ncasrile, cheltuielile i costurile ageniei n cele dou situaii se prezentau astfel:
Elemente de
calcul

Variant
distribuie
ncasri/zi/turist
(euro)
Costuri/zi/turist
(euro)
Cheltuieli de
distribuie
(euro)
Cheltuieli de
promovare
(euro)
Sejur mediu
(zile)
Touroperator 29 17 273 000 146 000 10
Sistem
propriu
56 24 880 000 571 000 10
Alegerea ageniei s-a bazat pe un calcul efectuat pentru 10 000 de turiti:
Touroperatori: Profit = (ncasri/zi/turist - Costuri/zi/turist)*Sejur mediu*Numrul de turiti -
Cheltuieli de distribuie - Cheltuieli de promovare =781 000 euro
Sistem propriu = 1 749 000 euro
Avnd n vedere rezultatele opinute din cercetarea conjunctural realizat, agenia de
turism a optat pentru distribuia prin sistemul propriu de distribuie.
Strategia de promovare:
O importan mai mare n anticiparea produsului turistic o are modul de promovare pe
pia. Pentru aceasta trebuie prezentate foarte bine elementele de atracie ale produsului,
33

comparativ cu alte produse oferite pe piaa intern i internaional i posibilitile lor de
valorificare.
Avnd n vedere faptul c produsul turistic se afl n faza de lansare, se va cuta
informarea clientelei poteniale n legtur cu apariia i prezena pe pia a noului produs
turistic i atragerea acesteia n procesul de cumprare. n acest scop, se va utiliza ca metod de
promovare publicitatea de informare pe plan internaional (la nivelul pieei franceze), cu
aciune ntrziat, urmrindu-se obinerea de efecte ce se vor realiza n timp.
n ceea ce privete publicitatea, aceasta se va realiza prin intermediul reclamelor tiprite n
reviste de specialitate i a celor difuzate la televizor, prin intermediul cataloagelor, brourilor i
pliantelor, Internetului.
Pentru cei care se bucur de facilitile Internetului agentia a deschis o pagin de Web n
care se pot accesa toate informaiile momentului. n afar de preuri, condiii i trasee pe
pagina oficial se pot gsi informaii despre zonele propuse, fotografii, tradiii ale locurilor i
multe alte lucruri pe care muli le gsesc interesante.

6.3. Strategia de personal:
Personalul implicat n lansarea i comercializarea acestui produs turistic este constituit din:
agentul de turism care se ocup de serviciile de cazare, mas i transport; ghidul ce va nsoi
grupul pe toat perioada sejurului, personalul din departamentul de marketing.
Pornind de la tipurile de strategii din domeniul resurselor umane prezentate, dar avnd n
vedere elementul integrator fata de strategia organizationala, agenia va opta pentru o
strategie orientat catre setul de valori relevante pentru organizatie. Etapele carierei parcurse
de angajati in cadrul organizatiei permit o clasificare a strategiilor de personal, dupa cum
urmeaza: strategii de socializare; strategii de specializare; strategii de dezvoltare; strategia de
valorizare. Personalul va beneficia de traininguri pentru dezvoltarea profesional n domeniu i
va participa la conferine i simpozioane din domeniu.




34

7. BUGETUL DE MARKETING
Bugetul de marketing se fundamenteaz pe baza planului de marketing pe care unitatea
i bazeaz activitatea. De aceea, stabilirea obiectivelor i a strategiei se face innd cont de
resursele financiare existente la nivelul agentului economic.
Mai mult, exist o serie de metode care l pot ajuta pe marketer s fundamenteze
bugetul de marketing:
Metoda procentului din vnzri
Metoda sumei disponibile
Metoda obiectivelor
n ceea ce privete activitatea ageniei de turism History Tour , aceasta i-a stabilit
bugetul necesar lansrii n Franta a produsului turistic Meleaguri Argesene : Traditie si Istorie
avnd n vedere analiza cheltuielilor necesare diferitelor operaiuni de lansare, dar mai ales
innd cont de obiectivele pe care aceasta i le-a stabilit n momentul n care a luat decizia
lansrii acestui produs turistic. Aceste cheltuieli pot fii sintetizate dup cum urmeaz:
Cheltuielile de baz pentru lansarea produsului:
Cheltuieli cu cercetrile de pia efectuate pentru dezvoltarea conceptului de produs
(chestionare, sondaje);
Cheltuieli cu materialele folosite pentru elaborarea chestionarelor;
Cheltuieli cu personalul angajat n efectuarea cercetrilor de pia;
Cheltuieli cu spaiile folosite n cercetrile de pia i alte cheltuieli aferente (energie,
ap etc.)
Cheltuieli cu remuneraiile personalului angajat n procesele de cercetare-dezvoltare,
producie.
Cheltuieli accesorii lansrii produsului turistic:
Cheltuieli cu instruirea forelor de vnzare;
Cheltuieli cu instruirea personalului angajat n departamentul de marketing i resurse
umane;
Cheltuieli cu identificarea contactelor cu intermediarii (agenii de turism, hoteluri,
pensiuni turistice etc);
Cheltuieli cu studiile efectuate pentru a stabili zona Germaniei pentru lansarea noului
produs (remuneraia personalului angajat n astfel de cercetri i mijloacele materiale
folosite);
Cheltuieli cu introducerea pe pia a noului produs turistic;
Cheltuieli cu materialele publicitare necesare lansrii (tehnicile folosite n aciunile
publicitare din pres, radio, televiziune, publicitatea prin tiprituri, pe Internet etc);
35

Cheltuieli cu tehnici de protecie a mediului nconjurtor;
Cheltuieli cu asigurarea calitii noului produs.
Pornind de la aceste elemente luate n considerare de ctre agenie ( plus faptul c
cercetarea de pia s-a adresat unui eantion de 1500 de repondeni ) , bugetul promoional
propus pentru lansarea acestui produs este structurat astfel:
Cheltuieli de baz pentru lansarea produsului turistic
Meleaguri Argesene : Traditie si Istorie
Valoare ()
Cheltuieli cu cercetrile de pia efectuate pentru dezvoltarea
conceptului de produs (chestionare, sondaje)
39 000
Cheltuieli cu materialele folosite pentru elaborarea chestionarelor 2 700
Cheltuieli cu personalul angajat n efectuarea cercetrilor de pia 3 650
Cheltuieli cu spaiile folosite n cercetrile de pia i alte cheltuieli
aferente (energie, ap etc.)
4 100
Cheltuieli cu remuneraiile personalului angajat n procesele de cercetare-
dezvoltare, producie
5 400
Cheltuieli accesorii lansrii produsului touristic
Meleaguri Argesene : Traditie si Istorie
Valoare ()
Cheltuieli cu instruirea forelor de vnzare 12 500
Cheltuieli cu instruirea personalului angajat n departamentul de marketing
i resurse umane
6 800
Cheltuieli cu identificarea contactelor cu intermediarii (agenii de turism,
hoteluri, pensiuni turistice etc)
4 650
Cheltuieli cu studiile efectuate pentru a stabili zona Frantei pentru
lansarea noului produs (remuneraia personalului angajat n astfel de
cercetri i mijloacele materiale folosite)
9 300
Cheltuieli cu introducerea pe pia a noului produs turistic
16 400
Cheltuieli cu materialele publicitare necesare lansrii (tehnicile
folosite n aciunile publicitare din pres, radio, televiziune,
publicitatea prin tiprituri, pe Internet etc)
471 000
Cheltuieli cu tehnici de protecie a mediului nconjurtor 9 700
Cheltuieli cu asigurarea calitii noului produs 14 800
Total 600 000


36

8. PROGRAMUL DE MARKETING
Variat si spectaculos este relieful romanesc, dar in putine regiuni poate fi surprinsa
integral maretia unui apus de soare ori savoarea frunzelor umezite de roua muntelui.
Intr-un singur loc poate calatorul percepe mireasma plina de istorie a ulitelor din Golesti si se
poate racori in adierea inghetata a Transfagarasanului. Acest loc, acest amfiteatru natural, este
Mica Romanie sau, conform hartii administrative, Judetul ARGES.
Dezvoltarea potenialului turistic al judeului Arges pe termen mediu i lung este
garantat de promovarea unor proiecte privind reabilitarea i echiparea edilitar a zonelor
turistice, stimularea de iniiative private n turism, mbuntirea structurii informaionale
privind oportunitile turistice, contientizarea populaiei asupra avantajelor i implicaiilor
agroturismului, protecia mediului, consultana pentru diversificarea turismului de afaceri,
asistena individual pentru turismul de vntoare i pescuit.
Principalul indicator pe care l-am avut n vedere la stabilirea serviciilor pe care am decis
s le oferim a fost clientul. Studiile de pia pe care le-am avut la dispoziie au artat c printre
lucrurile pe care publicul le ateapt de la o agenie de turism sunt i preurile ct mai mici. De
aceea noi oferim clienilor notri posibilitatea de a negocia preurile pentru serviciile oferite.
Fiecare client este deosebit i de aceea agetia noastr a ineles c la cerine diferite
trebuie oferite alternative diferite. Un client fericit aduce profit pe cnd unul nesatisfcut nu
face dect s aduc pierderi, de aceea specialitii notri trateaz fiecare client n mod diferit
pentru c oamenii sunt diferii.

Activitile programului de
marketing
Perioada de
desfurare
Departament
responsabil
Persoana
responsabil
Buget
(euro)
A Conceperea materialelor
promoionale adecvate (cataloage,
pliante)
Ianuarie
2014/2015
Departamentul
de marketing
Asistentul pe
promovare
700
B Publicarea unor articole i materiale
promoionale n reviste de
specialitate (culturale, de turism etc)
- legtur cu editurile
Februarie, Mai,
Decembrie 2014
si Martie, Iunie,
Noiembrie 2015
Departamentul
de marketing
Asistentul pe
promovare
900
C
Efectuarea unor vizite de lucru a
unor renumii ziariti de la
publicaiile de specialitate
Februarie,
Septembrie
2014/2015
Departamentul
de marketing
Directorul de
marketing
1300
37

D
Promovarea prin intermediul biroului
de promovare a turismului romnesc
de la Paris
Martie, Mai,
Octombrie,
Decembrie
2014/2015
Departamentul
de marketing
Directorul de
marketing
500
E Participarea la trguri de turism pe
teritoriul Olandei i trguri
internationale unde vor fi prezenti
reprezentantii tour-operatorilor
francezi
Octombrie
2014/2015
Departamentul
de marketing
Asistentul pe
promovare
6700
F Dezvoltarea unui website care s
prezinte oferta turistic i s devin
un mod de comunicare cu partenerii
i cu clienii
2014,2015 Firma de IT
Externalizarea
serviciilor
1200
Total - - - 11 300






Diagrama GANTT
Nr Activit. Anul 2014 Anul 2015

Lunile
anului I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
1 A
2 B

3 C
4 D
5
E

6 F




38

9. REVIZIA I CONTROLUL
n acest capitol, agenia va avea n vedere evaluarea cantitativ i calitativ a cererii
turistice prin intermediul unor previziuni. Acestea i vor permite ageniei s aprecieze
atractivitatea pieei franceze, s-i fixeze obective de marketing realiste i s aloce mijloacele
necesare pentru atingerea acestora.
Pe parcursul desfurrii activitilor nscrise n programul de marketing se va verifica
ndeplinirea fiecrei sarcini prin sistemul de evaluare i control. Adic se va efectua:
- controlul preoperaional (n care se verific concordana ntre obiectivele de marketing
stabilite i misiunea firmei, se efectueaz asupra activitii de planificare de marketing);
- controlul operaional (n care se verifica gradul de realizare a nivelurilor intermediare a
obiectivelor propuse i respectarea termenelor alocate fiecrei activiti din program);
- controlul postoperaional (se verific realizarea obiectivelor de marketing la finalul activitii,
adic dup 2 ani de la lansare).
n cazul n care se vor descoperi eventuale neconcordane cu planul, se va face tot posibilul
pentru depirea momentelor critice i revenirea la plan, urmnd ca penalizrile s fie aplicate
mai trziu n funcie de gravitatea erorii i de consecinele asupra ntregii activiti.
n etapa de control a planului de marketing este necesar supravegherea reaciilor pieei
fa de noul produs. Este necesar s se analizeze eficacitatea acestuia i gradul de satisfacere a
nevoilor crora le este destinat. Trebuie analizat comportamentul consumatorului i este
nevoie s se obin informaii legate de determinarea nivelului de acceptare a noului produs de
ctre pia, de cuantificarea succesului acestuia n rndul consumatorilor.
Cei care trebuie s se ocupe de controlul i evaluarea programului de marketing sunt
angajaii din cadrul departamentului de marketing, care au nevoie de informaiile prezentate
mai sus pentru a putea ntreprinde ajustri tactice necesare.
Pentru a vedea dac programul de marketing a obinut rezultatele dorite, se pot folosi
criterii de evaluare precum: analiza vnzrilor, analiza raportului costuri beneficii, analiza
efectelor datorate aciunilor promoionale.
n cazul n care totalitatea cheltuielilor efectuate de ctre agenie pentru lansarea
produsului turistic se justific, atunci se preconizeaz c produsul va avea un mare succes n
rndul consumatorilor, iar agenia va obine profit.

39

Controlul cantitativ este evideniat prin calculul cotei de pia i a ratei rentabilitii:
Cota de pia a ageniei de turism este, la nivelul Romniei de :
0181 , 0
5 , 2
3 , 45

lei miliarde
lei milioane
CA
CA
Cp
total

% 17 , 166 100 *
0068 , 0
0068 , 0 0181 , 0
100 *
0
0 1


Cp
Cp Cp
Cp

Se observ o cretere a cotei de pia a ageniei cu 166,17% n anul 2012 fa de 2011,
ceea ce nseamn creterea poziiei ageniei pe pia.
Rata rentabilitii ageniei de turism este: 1
% 71 , 111 100 *
35900
89 , 40103
100 *
permanent Capital
net Beneficiul

Variaia rentabilitii este:
% 71 , 11 100 *
100
100 71 , 111
100 *
0
0 1

RR
RR RR

Se observ faptul c rentabilitatea a crescut cu 11,71%, ceea ce nseamn o eficientizare a
activitii ageniei de turism.
Controlul calitativ se va realiza prin intermediul unui interviu n profunzime, considerentele
care stau la baza realizrii acestuia fiind enunate mai jos:
Produsele oferite pe pia de ageniile de turism au devenit att de asemntoare nct
orice noutate tinde s fie repede copiat de concuren. Acest lucru face ca imaginea ageniei
s devin din ce n ce mai important n rndul potenialilor clieni, motiv pentru care agenia
pune un mare accent pe modul n care aceasta este perceput. Mai mult, nainte de lansarea
unui nou produs, unitatea face o cercetare de marketing pentru a putea identifica trsturile
publicului int i totodat pentru a stabili n ce msur pachetul rspunde cererii existente la
nivelul pieei pentru staiunile de profilul celor incluse n produsul turistic promovat.





40

Interviu n profunzime
Bun dimineaa/ziua/seara, m numesc ... i n prezent fac un studiu referitor la imaginea
turitilor despre staiunile turistice din judeul Arges. As dori sa va retin putin din timpul
dumneavoastra si sa va rog sa imi rspundei la cateva ntrebri!
1. Ce staiuni turistice cunoatei n judeul Arges?
2. Ai fost pn acum ntr-o staiune din judeul Arges ca turist?
Da
Nu (stop interviu!)
3. n ce staiune ai fost?
4. Care sunt motivele pentru care ai ales aceste staiuni?
5. Care sunt staiunile din judeul Arges preferate de dumneavoastr? Dac se poate,
a dori s le enumerai n ordinea preferinelor pe primele trei.
6. Care sunt principalele avantaje pe care le percepei dvs. ca turist n judeul Arges?
7. Dar principalele dezavantaje?
8. Care este opinia dvs. n legtur cu serviciile turistice oferite n Arges?
Foarte nefavorabil 1 2 3 4 5 6 7 Foarte favorabil
9. Care este opinia dvs. n legtur cu serviciile balneare oferite n Vlcea?
Foarte nefavorabil 1 2 3 4 5 6 7 Foarte favorabil
10. Care este prerea dvs. despre angajaii din unitile turistice existente la nivelul
judeului Vlcea?
Foarte nefavorabil 1 2 3 4 5 6 7 Foarte favorabil
11. Ce prere avei despre urmtoarele afirmaii n legtur cu destinaiile turistice din
judeul Arges a?
Afirmaia Acord
total
Acord Indiferent Dezacord Dezacord
total
Turitii din aceste staiuni se
bucur de un comfort ridicat

Curenia din staiuni las de
dorit

Personalul angajat este competent
Diversitatea serviciilor oferite
este sczut

Raport tarife-calitatea serviciilor
este bun

12. mi putei spune, v rog, n ce categorie de vrst v ncadrai?
Sub 15 ani
41

15-24 ani
25-34 ani
35-44 ani
45-54 ani
55-64 ani
65 i peste 65 ani
13. Care a fost venitul dvs. net, n lei, n ultima lun?
Sub 1000 lei
1000-2500 lei
2501-4000 lei
Peste 4000 lei
14. Care a fost ultima coal absolvit de dvs?
Fr coal
coal primar
coal gimnazial
Prima treapt de liceu/10 clase/liceu neterminat
coal profesional/de ucenici
Liceu absolvit
coal postliceal/tehnic de maitri
Studii superioare
15. Sexul respondentului/respondentei:
Masculin
Feminin
V mulumesc!

Concluzii pentru chestionar:
n urma realizrii controlului calitativ prin intermediul interviului de profunzime, efectuat
pe un eantion de 1000 de respondeni, se pot formula urmtoarele concluzii:
1. Printre cele mai cunoscute staiuni/locuri turistice din judeul Arges se numr: Cabana
Capra, Cumpana, Bradetu,Cetatea Poienari, Badesti, Campulung.
2. Din ntrebarea a doua rezult c 85,6% din respondeni au mai fost pn acum ntr-o
staiune din judeul Arges, n timp ce 14,4% nu au avut ocazia de a vizita una dintre staiunile
promovate n calitate de turiti.
42

3. Din rspunsurile primite la ntrebarea ,,n ce staiune ai fost? a rezultat faptul c primul loc
n preferinele respondenilor s-a situat staiunea Cabana Capra, frecventat de 48,13% (412)
dintre acetia, fiind urmat la o diferen de aproximativ 12 procente de staiunea Bradet
(36,79%). Pe ultimele locuri se situeaz Campulung si Badesti cu 11,68%, respectiv 3,38%.
4. Printre principalele motive pentru care au fost alese ca destinaii staiunile mai sus
menionate se numr urmtoarele: amplasamentul staiunilor pentru 29,2% dintre cei
intervievai, confortul ridicat al staiunilor pentru 42,64% dintre acetia, competena ridicat a
personalului pentru 65,44%, beneficii terapeutice pentru 81,65% dintre respondeni.
5. n ordinea preferinelor respondenilor, staiunile din judeul Arges au fost:
1. Cabana Capra
2. Cumpana
3. Bradetu
6. Principalele avantaje percepute de turiti n staiunile argesene sunt: dezvoltarea turismului
balneo-climateric, raportul calitate-pre, intensitatea traficului turistic redus n comparaie cu
alte zone turistice, diversitatea formelor de relief.
7. Cele mai des menionate dezavantaje sunt: slaba calitate a infrastructurii de acces i oferta
puin diversificat a structurilor de cazare n unele staiuni.
Utiliznd metoda scalei cu sum constant, s-a putut formula urmtoarea interpretare a
rspunsurilor:
8.
60 , 4
856
126 * 7 120 * 6 175 * 5 250 * 4 100 * 3 75 * 2 10 1



9.
12 , 4
856
66 * 7 230 * 6 125 * 5 200 * 4 125 * 3 80 * 2 30 1




7.
77 , 3
856
89 * 7 100 * 6 26 * 5 325 * 4 100 * 3 66 * 2 150 1



Percepia persoanelor intervievate asupra celor trei elemente analizate relev o apreciere
mai mare a serviciilor turistice oferite n comparaie cu serviciile balneare i competena
angajailor.
11. n ceea ce privete percepia repondenilor n legtur cu detinaiile turistice din judeul
Arges, se pot face urmtoarele constatri:
43

La afirmaia Turitii din aceste staiuni se bucur de un comfort ridicat, 400 de
persoane au fost de acord cu aceast afirmaie, 325 au fost indiferente i doar 126 i-au
exprimat dezacordul legat de aceast afirmaie.
La afirmaia Curenia din staiuni las de dorit18 persoane au fost de acord n
totalitate, 15 au fost doar de acord, n timp ce 363 de repondeni au fost indifereni la aceast
afirmaie. 332 de persoane i-au exprimat dezacordul legat de aceast afirmaie i doar 137 au
fost n dezacord total cu cele afirmate.
La afirmaia Personalul angajat estecompetent 398 de persoane au bifat acord total,
253 au bifat doar acord n timp ce 121 au f ost indifereni. De remarcat este faptul c doar 114
repondeni i-au exprimat deyacordul total fa de aceast afirmaie.
Afirmaia Diversitatea serviciilor oferite este sczut relev faptul c 57 de repondeni sunt
de acord n totalitate cu aceasta, 136 sunt de acord cu aceasta n timp ce 208 sunt indifereni.
n schimb, 307 repondeni sunt n dezacord total cu cele afirmate n timp ce 148 dezaprob
afirmaia.
Afirmaia Raportul tarife-calitatea serviciilor este bun relev faptul c 376 de
repondeni sunt foarte mulumii de acest raport (acord total) n timp ce 215 sunt de acord cu
cele afirmate. Exist ns i persoane nemulumite, 187 fiind n dezacord total cu aceast
afirmaie, 36 dezaprob afirmaia, n timp ce 42 de repondeni sunt indifereni.
12. Se observ faptul c repondenii acestui interviu n profunzime sunt n principal persoane
cu vrste cuprinse ntre 35-44 ani (375 de repondeni) respectiv 45-54 ani (286 de repondeni).
13. Venitul net realizat de persoanele intervievate a fost cuprins ntre 2600-4000 lei pentru
majoritatea celor intervievai (435 de persoane). Au fost ns i persoane cu un venit mai mic
respectiv 1000-2500 lei (275 de repondeni), n timp ce 146 de repondeni au avut venituri ce
depesc 4000 de lei.
14. n ceea ce privete nivelul de educaie al celor chestionai, 263 de repondeni au terminat
liceul, 324 au urmat o coal postliceal n timp ce 269 de repondeni au absolvit studii
superioare.
15. Referitor la sex, 576 de persoane intervievate au fost de sex feminin n timp ce 280 de
repondeni au fost de sex masculin.
Ce trebuie remarcat per ansamblu interviului n profunzime este faptul c majoritatea celor
chestionai cu privire la staiunile turistice din judeul Arges au fost deja n staiunile respective,
avnd n general o prere bun despre serviciile oferite, despre competena personalului dar i
despre beneficiile terapeutice oferite de acestea.
44

Bibliografie

Aurelia-Felicia Stncioiu - ,,Strategii de marketing n turism, Editura
Economic, Bucureti, 2004
Aurelia-Felicia Stncioiu- ,,Planificarea de marketing n turism : concepte i
aplicaii, Editura Economic, Bucureti, 2005
Marketing turistic - Note de curs i de seminar, 2014
Surse online:
- http://www.cjarges.ro
- http://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C8%9Ba#Economie
- http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nia
- http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Arge%C8%99