Gugeanu Bogdan

Oberterescu Sebastian
Gr. IV An. III

Viaa inseamna micare,micarea inseamn consum,dar i producie de
energie.
Energia eliberat din trofine pe calea reaciilor metabolice,se transform in
energie de micare-in principal i in energie caloric,o parte find utilizat in procesele
de resintez metabolic.

Energia chimc consumat prin transformarea in energie mecanic,rezult din
transformarile biochimice la care sunt supuse trofinele alimentare in interiorul
organismelor vii la nivel celular.

Trofinele energoproducatoare,in mod direct sau indirect,sunt:
-glucidele,lipidele,proteinele,vitaminele,srurile minerale i apa.

Energia eliberata este msurat in calorii-kilocalorii i/sau jouli-kilojouli.

Kilocaloria este cantitatea de cldur necesar ridicrii temperaturii unui litru
de ap cu un grad celsius,de la 15 C la 16 C, in condiii standard. Un kilojoul este
cantitatea de energie cheltuit pentru deplasarea unei mase de 1 kg pe o distan de 1 m
cu o for de 1 N(newton).
1 kcal=4,184 J
1 J=0,239 kcal
Prin ardere in vivo trofinele elibereaz o anumit cantitate de energie,diferit
mult inferioar cele eliberate in vitro, in bomba calorimetric.

1g glucide=4,1 kcal
1g lipide=9,3 kcal
1g proteine=4,1 kcal
1g alcool=7,1 kcal
n urma arderilor trofinele mai elibereaz i ap,care va constitui sectorul apei
endogene,din cadrul aportului hidric zilnic al organismului,care este aproximativ egal
cu necesarul energetic zilnic.
10g glucide=6,1 g ap 10g lipide=10,7 g ap
10g proteine=4,1 g ap

Necesarul zilnic energetic al individului , se poate calcula in funcie de
parametrii si antropometrici( T, G) corelai cu vrsta,totul corelat cu efortul depus, deci
cu energia cheltuit in cursul diverselor activitai cotidiene.
Individul in stare de repaus absolut intr-o incint care asigur echilibru termic,
fiind i in repaus digestiv, consum energie doar pentru meninerea funciilor vitale.
Acest consum energetic va reprezenta deci necesarul pentru metabolismul
bazal, fiind de aproximativ 1kcal/kg corp/or.

Odat alimentele ingerate, organismul va depune un efort suplimentar,
invizibil,necesar prelucrrii acestora i care reprezint in medie 10 % din totalul
cheltuielilor energetice pe 24 de ore,ce poart numele de aciune dinamic
specific a alimentelor.
n funcie de perioada fiziologic, din punct de vedere al vrstei,ct i in
funcie de temperatura mediului ambiant,la calculul necesarului energetic zilnic se
vor aduga ori scdea 5 10 15 % din totalul calculat in condiii obinuite pentru
subiectul luat in considerare.
La calculul raiei alimentare se va ine cont deci, de o anumit repartiie
procentual a trofinelor de baz,in funcie de momentul sportiv ct i mai ales de
ramura sportiv practicat.
Din punct de vedere al alimentelor, vom ine cont si la acestea, de o
anumit repartiie procentual, in funcie de grupa din care fac parte:
-carne si derivate 4-8 %
-lapte i derivate 10 %
-ou 3-4 %
-grsimi 12-17 % 3-35% n funcie de
-pine i cereale 25-45 % vrst.
-legume,fructe 17-18 %
-zahr i derivate 7-8 %
Se va mai ine cont i de raportul optim dintre trofinele de origine
vegetal si cele de origine animal , ct i dintre grupa mono- i dizaharidelor fa
de cea a polizaharidelor:

Glucide-70 % polizaharide
-30 % mono- i dizaharide

Lipide 70 % animale
- 30 % vegetale

Proteine 60 % animale
- 40 % vegetale

Am artat mai sus, c din toate aceste elemente ingerate in urma
transformrilor metabolice, biochimice, rezult energie utilizat n principiu
pentru micare, o mare parte fiind eliberat sub form de cldur.
La un muchi, procentul de energie consumat(energia chimic a
trofinelor), care poate fi transformat in lucru mecanic este mic, de numai 2025 %
restul transformndu-se in caldur.
Cauza acestei eficiene reduse este pierderea a circa jumtate din aceast
energie in procesele de formare a ATP.
Chiar i aa, doar 40-45 % din energia inmagazinat in ATP va putea fi
utilizat ulterior.
Eficiena maxim se poate obine doar la muchiul care se contract cu
vitez medie.Dac muchiul se contract cu vitez redus sau fr deplasare, se vor
elibera cantitai mari de caldur de ntreinere, chiar daca lucrul mecanic este
minim sau chiar nul.
Pe de alt parte , daca contracia este foarte rapid , cantiti mari de energie
sunt utilizate pentru nvingerea friciunii vscoase din interiorul muchiului nsui,
reducndu-se astfel din nou eficiena contraciei. n mod obinuit eficena maxim se
obine atunci cnd viteza de contracie a muchiului este n jur de 30% din viteza
maxim de contracie a aceluiai muchi.
Energetica contraciei musculare
De-a lungul timpului, au existat o serie de teorii care au ncercat s explice
mecanica i energetica contraciei musculare.
n ceea ce privete energetica contraciei musculare , se pare c ultimele
cercetri au reuit s elucideze , aproape in totalitate problema.Mare majoritate a
energiei biochimice este depozitat in aa numitele legturi fosfat-macroergice,
situate in principal la nivelul ATP, ADP i PC.Fiecare din aceste legturi, notat cu
semnul (~ ) , depoziteaz in jur de 11Kcal/mol energie.


Formula general a Acidului Adenozintrifosforic (ATP) este:
ATP=adenozin PO4 ~ PO3 ~ PO3

Cele trei sisteme metabolice importante in furnizarea energiei pentru
contracie muscular sunt:
I Fosfocreatina Creatin+PO3 ATP
II Glicogen Acid lactic Energie
III Glucoz ADP
Acizi grai + O2 CO2+H2O de
Aminoacizi AMP
uree Contracie

Fosfocreatina se poate descompune n creatin i ion fosfat, elibernd
astfel o cantitate mare de energie. De fapt , legatura macroergic a PC are o
cantitate uor crescut de energie fa de acelai tip de legturi din ATP.
Din acest motiv, PC poate furniza uor , energie suficient pentru
reconstituirea legturilor macroergice ale ATP.Majoritatea fibrelor musculare
conin de doua chiar de trei ori mai mult fosfocreatin decat acid
adenozintrifosfat.
Fosfocreatina alturi de acidul adenozintrifosforic repezint sistemul
energetic fosfagen, care poate susine puterea maxim a contraciei musculare
pentru 10-15 secunde , echivalentul unei curse de 100 m plat.
Vorbim , n acest caz , despre metabolismul anaerob a lactacid.
Sistemul glicogen acid lactic, reprezint etapa metabolismului anaerob lactacid.
n aceast etap se produc mari cantiti de ATP, fr consum de O2.Dei n
cadrul metabolismului anaerob lactacid se formeaz de 2,5 ori mai multe
molecule de ATP dect in cadrul ciclului Krebs, viteza de elaborare a ATP este
doar din viteza sistemului fosfagen.
n condiii optime, sistemul glicogen - acid lactic poate furniza energia
necesar contraciei musculare n urmtoarele 30 - 40 secunde, dup cele 10 - 15
secunde acoperite de sistemul fosfagen.
Sistemul aerob, adic etapa de oxidare a trofinelor n mitocondrie, va
produce energie pentru eforturile de rezisten.
Trofinele din alimente, dup o serie de etape intermediare, se combin cu
oxigenu, pentru a elibera cantiti mari de energie, care vor fi utilizate pentru -
reconvertirea AMP n ADP, apoi a ADP n ATP ct i furnizarea energiei de
micare.

Prin compararea celor trei sisteme energetice n ce privete rata maxim
de refacere a ATP, vom avea urmtoarea imagine:
sistem aerob 1 molecul ATP/ min
sistem glicogen acid lactic 2,5 molecule ATP/ min
sistem fosfagen 4 molecule ATP/ min

n ce privete valorile relative pentru anduran , din punctul de vedere al
energiei furnizate de sistemele metabolice mai sus amintite, vom avea urmatoarea
imagine:
sistem fosfagen 10-15 sec
sistem glicogen-acid lactic 30-40 sec (n plus)
sistem aerob timp nelimitat, practic, att ct in
rezervele nutritive ale organismului

Deci, sistemul fosfagen este cel mai utilizat de muchi pentru rbufnirile
de putere, iar sistemul aerob pentru activitatea sportiv prelungit.ntre acestea
dou, sistemul glicogen - acid lactic, care furnizeaz energia in poziia a doua,
este extrem de impoortant in cursele intermediare.

Definim drept capacitate de efort fizic posibilitile sistemului
muscular activ de a elibera prin glicoliz anaerob sau fosforilare oxidativ
energia necesar pentru producerea unui lucru mecanic de un nivel ct mai
nalt posibil i meninerea acestuia un timp ct mai indelungat posibil.
Clasificarea clasic i uzual imparte efortul n:

1. Efort de scurt durat predominant anaerob;
- for vitez;
- neuropsihic - neuromuscular

2. Efort de lung durat predominant aerob;
- rezisten;
-cardiorespirator metabolic muscular.


3. Eforturi mixte aerobe + anaerobe;
- neuropsihic;
- jocuri sportive,alergari atletism(400-1500 m),box,scrim

Pentru ct mai exact clasificare a eforturilor, Neumann(1988) ,
folosete 8 sisteme funcionale, i anume:

1. Circulaia coronar , avnd ca valoare de msur frecvena cardiac.
2. Consumul maxim de O2, avnd ca parametru de analizat VO2 max.
3. Schimburi energetice, caracterizate de raportul procentual
aerob/anaerob.
4. Consumul de energie ce msoar cantitatea de energie ce
caracterizeaz o anumit activitate, Kj/ min sau Kj/ total (1Kcal= 19 Kj).
5. Epuizarea glicogenului, care analizeaz procentul de glicogen din
muchi.
6. Lipoliza, care ia in consideraie cantitatea de acizi grai liberi(AGL)
n mmol/litru.
7. Glicoliza face referiri la cantitatea de lactat, exprimat in mmol/litru.
8. Proteinoliz creatinin , exprimat prin uree acid uric.





Diana Matcu, Problematic neuroreabilitrii in
patologia neurologic lezional , Ed. Eurobit, Timioara,
2010

Brzu Mariana Valentina, Fiziologia efortului-Note
de curs- Ed. Mirton, Timioara, 2002

Lector dr. Med. Elena-Taina Rinderu, Fiziologia efortului
fizic-curs- Reprografia Universitii din Craiova , 1996