1. Generaliti Indicaiile cuprinse in acest caiet de sarcini stabilesc conditiile tehnice care trebuiesc luate in considerare la executarea structurii de rezistenta pentru cminul de comutare executat monolit, din cadrul staiei de pompare ape uzate, in vederea asigurrii rezistentei, stabilitii si bunei funcionari a construciei, precum si a condiiilor de calitate. Constructorul are obligaia de a cunoate si respecta prevederile din prescripiile tehnice in vigoare, referitoare la : punerea in opera a betoanelor, exectuarea lucrrilor de armare, a structurilor de rezistenta din beton armat, etc, receptionarea lucrrilor si respectarea normelor de tehnica securitii muncii. Se recomanda ca pe ntreaga perioada a execuiei lucrrile sa se realizeze sub o atenta si competenta indrumare, inclusive asistenta tehnica din partea proiectantului. In cele ce urmeaz s-a insistat in special asupra prevederilor care nu sunt detaliate in normativele si prescripiile tehnice, s-au dezvoltat elemente tehnice menionate in plane si s-au prezentat informaii si prescripii complementare planelor de execuie. In anexa este prezentata lista actelor normative ce conin prevederi referitoare la asigurarea calitii lucrrilor. Obligaiile si rspunderile investitorilor, proiectanilor si executanilor lucrrilor de construcii, in asigurarea calitii, sunt reglementate in legea nr. 10/18 I 1995 privind calitatea in construcii. Orice modificri ulterioare in cuprinsul prescripiilor si orice noi prescripii vor apare, vor fi respectate in mod obligatoriu, chiar daca nu concorda cu prevederile prezentei lucrri. In consecina, utilizatorii acestui caiet de sarcini trebuie sa cunoasc si sa menin menin la curent listele prescripiilor, operand treptat in acestea modificrile si completrile survenite.
2. Lucrri de pregtire Dupa primirea si insusirea documentaiei, constructorul va stabili necesarul de materiale, locul si condiiile de depozitare, utilajele necesare execuiei, ordinea de exeutie a lucrrilor. Funcie de categoriile de lucrri ce urmeaz a fi executate se va stabili formaia de lucru pe meserii si modul in care urmeaz a se desfura execuia. Echipele de meseriai cu calificare corespunztoare vor fi dotate cu toate materialele si sculele corespunztoare, eful de antier va supraveghea permanent executarea lucrrilor, asigurandu-se astfel calitatea execuiei.Se va urmri in mod special respectarea dozajelor si a 2 consumurilor specifice de materiale, precum si efectuarea tuturor operaiilor prevzute a se efectua. Constructorul poate stabili si alta tehnologie de execuie, daca se respecta soluiile tehnice din proiect.
3. Trasarea construciei 3.1. Trasarea Se va executa in conformitate cu prevederile STAS 9824/1-75 respectandu-se tolerantele de trasare in plan, tabelele 4.1 si 4.2. Identificarea, reconstituirea si, dupa caz, materializarea reperelor de trasare (ale reelei geodezice, ale bazei de trasare sau ale reelei de trasare care definesc poziia punctelor caracteristice ale construciilor). Verificarea aplicrii pe teren a planului de trasare: abaterile admise pentru lungimi de trasare a construciilor pe orizontala se determina cu relaiile: Td.1. = 0,75 L (mm) - pentru coordonatele rectangulare de trasare Td.2. = +2 L (mm) - pentru laturile pe conturul de trasare
Tabelul 4.1. Tolerantele poziiei construciei pe orizontala
unde: L - cota din proiect a lungimii tronsonului (m); Td1 - Toleranta coordonatelor rectangulare de trasare pentru amplasarea pe orizontala a cladirilor (cm); Td2 - Idem, pentru laturile contururilor de trasare (cm); pp - unghiul de panta a terenului in grade centesimale. Toleranta poziiei cotei = +/- 0,00 a cldirii este = 1 cm, pentru unghiuri toleranta de trasare este 10secunde. Recepia lucrrilor de trasare se va face conform STAS 9824/0-74, verificnd: respectarea la trasarea pe teren a prevederilor din planul de trasare; poziia in teren a reperelor de tasare; poziia in teren a punctelor caracteristice si a dimensiunilor contururilor construciilor trasate valoarea si marcarea reperelor de cota +/- 0,00. Recepia lucrrilor de trasare se face in doua faze si anume: recepia documentaiei de trasare a bazei, aplicata in proiect 3 recepia trasrii construciei efectuata de constructor conform STAS 9824/0-74. Beneficiarul si constructorul rspund de conservarea punctelor si reperelor primite pe teren, iar in caz de distrugere, de reconstituirea lor. Pe toata durata execuiei construciilor aceasta rspundere revine constructorului.
3.2. Trasarea axelor construciei Trasarea axelor construciei se va executa in conformitate cu prevederile din "ndrumtorul privind executarea trasrii de detaliu in construcii", precum si cu prevederile lui C. 56-84 pentru utilizarea corespunztoare a diferitelor instrumente pe care le folosesc si interpretarea rezultatelor obinute, in corespondenta cu condiiile reale de efectuare a msurtorilor. La receptionarea lucrrilor de trasare a axelor se va verifica: modul de alctuire a reperelor, astfel incat sa se poat asigura materializarea axelor in vederea lucrrilor de terasamente si infrastructuri; precizia msurtorilor - tolerantelor la distanta intre axe de +/- 0,5 cm. 4. Lucrri de terasamente 4.1 Executarea spaturilor. La executarea spaturilor se vor respecta prevederile normativului privind executarea lucrrilor de terasamente pentru realizarea fundaiilor construciilor civile si industriale, indicativ C169/1988. Se verifica natura terenului de fundare de ctre inginerul geotehnician. Nu se va trece la execuia lucrrilor de betoane dect dupa ncheierea proceselor verbale de verificare a naturii terenului de fundare, unde daca este cazul se vor executa foraje suplimentare pentru depistarea eventualelor hrube de pe amplasament sub directa ndrumare a inginerului geotehnician. In cazul depistrii unor accidente geotehnice, inginerul geotehnician vor dispune prin dispozitie de antier masurile ce se impun. La execuia lucrrilor de sptura se vor respecta ordinea si tehnologia prevzute in proiect.
4.2. Executarea umpluturilor. Umpluturile se vor executa respectind prevederile normativului C169/1988, de regula din pamant coeziv, rezultat din sptura, pentru a obine un ecran impermeabil, in vederea protejrii fundaiilor de eventualele infiltraii de apa. La executarea umpluturilor se vor avea in vedere urmtoarele: o utilizarea pentru umplutura a pmntului fara corpuri strine, aezarea pmntului in straturi de 10-15cm grosime, si compactarea dupa aducerea la umiditatea optima(16-18%), se va urmri realizarea unui grad minim de compactare D min =92%.Verificrile realizrii gradului de compactare a umpluturilor se vor realize conform prevederilor normativelor C169/1988 4 si C56/2002 pentru fiecare strat elementar. Abaterile admisibile fata de gradul de compactare prevzut in norme este de 1-2%. Rezultatele acestor verificri se vor consemna in procesele verbale de lucrri ascunse.
5. Lucrri de fundaii 5.1. Executarea fundaiilor Fundaiile se vor executa in conformitate cu prevederile Normativului NP 112/05 - Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directa. nceperea lucrrilor de fundaii se va face numai dupa receptionarea lucrrilor de terasamente. La executarea fundaiilor se vor avea in vedere urmtoarele: materialele intrebuintate trebuie sa corespunda indicaiilor din proiect si prescripiilor tehnice in vigoare; rosturile de turnare vor respecta prevederile Normativului NE-012/99.
Abaterile admisibile sunt prezentate in tabelul urmtor: Tabel. Abateri admisibile CATEGORIA Abaterea admisibila Poziia in plan orizontal a axelor 10 mm Poziia in plan vertical a cotei de nivel 10 mm Dimensuni in plan orizontal nlimi pana la 2 m nlimi peste 2 m nclinarea fata de verticala muchiilor si suprafeelor - pentru 1 m - pentru suprafee libere 5 mm 20 mm
Tabel. Abateri limita in armaturi CATEGORIA Abaterea admisibila Distantele intre axele barelor 10 mm Lungimi pariale sau totale fata de proiect 1.00 m 5 mm 1-10 m 20 mm > 10 m 30 mm Lungimi pe trecere la innadirea prin sudura +/- 50 mm Poziia innadirii 50 mm
5 Pentru imbinari sudate se vor respecta prevederile Normativului C28-83. Betonarea golurilor practicate in fundaii trebuie sa se faca fara ntreruperi cu durata mai mare dect cea prevzuta in Normativul NE-012/99 Abateri ale cofrajelor si elementelor de beton armat conform Normativ NE-012/99 Tabelul. Abateri admisibile Dimensiunea de referina Dimensiuni nclinarea fata de proiect Lungime +/-15 mm 3 mm / m nlime +/- 6 mm 3 mm / m nlime +/-10 mm 15 mm total
Tabel. Abateri maxime admise pentru grinzile de fundaii CATEGORIA Abaterea maxima Poziia in plan fata de axe 10 mm Lungimea grinzilor +/- 5mm Linearitatea muchiilor Pentru 1m Pentru toata lungimea L < 3 m Pentru 3 m <L<9m 4 mm 10 mm 12 mm Planeitatea (pentru 1 mp) 4 mm Cota partii superioare +/- 5mm Poziia mustilor 10 mm Lungimea mustilor +/-10 mm Poziia elementelor mecanice inglobate (plcute metal) 20 mm Poziia si dimensionarea golurilor de instalaii 30 mm Acoperirea cu beton a armaturilor +/- 5mm Segregri sau lipsuri din sectiunea-suprafata maxima 10 cmp/mp Fisuri superficiale de contracte cu traseu neregulat si ramificaii cu deschiderea 0,30 mm pana la 5 fisuri de deschidere 30 cm Armaturi ntrerupte prin executarea de spargeri nu se admit
In ceea ce privete verificarea lucrrilor pe parcursul execuiei si receptionarea lor trebuie de reinut urmtoarele: beneficiarul, prin reprezentantul sau - inspectorul de antier, sa participe la toate verificrile pe faze de execuie, incheind cu constructorul procese verbale; urmrirea execuiei se face in conformitate cu programul de urmrire si control; nu se admite trecerea la o noua faza, fara ca in prealabil sa fie verificata faza anterioara. 6 Toate actele cu verificarea pe faze de execuie (inclusiv buletine de laborator) se ncheie in doua exemplare si se pstreaz, atat la beneficiar, cat si la constructor, se prezint la recepia peliminara si apoi se anexeaz la cartea construciei. In afara masurilor speciale ce trebuie luate la execuie si enumerate mai sus, beneficiarul are urmtoarele sarcini: supravegherea comportrii si controlul periodic al cldirii conform Normativ P130/88; efectuarea la timp si in bune condiii a remedierilor si reparaiilor necesare; controlul lucrrilor de remediere si reparaii efectuate; inventarierea reelelor hidroedilitare ce intra si ies din cldire pentru depistarea unor pierderi necontrolate de apa. In cazul in care la efectuarea controlului se constata pierderi de apa, se vor lua imediat masuri de izolare a sectorului defect si repararea imediata a defeciunii. Toate verificrile si constatrile fcute se vor consemna in procesele verbale de lucrri ascunse.
5.2. Recepia lucrrilor de fundaii Lucrrile de fundaii se vor recepiona in conformitate cu prevederile Normativului C 56-02. La receptionarea lucrrilor de fundaii se vor verifica: clasa realizata a betonului; acoperirea armaturilor; continuitatea betonarii sau respectarea rosturilor de lucru prevzute in proiect; existenta si conformitatea cu proiectul a armaturilor ce pleac din fundaii (ancore); existenta si conformitatea cu proiectul a armaturilor ce pleac din cuzinet (armaturi longitudinale din stlpi, armaturi din grinzi fundaii) inclusiv a barelor pentru priza naturala de pamant si a proteciei anticorozive a acestora; gradul de impermeabilitate a betonului sau respectarea rosturilor de lucru prevzute in proiect si normativul NE-012/99pct. 6.38; calitatea si corectitudinea poziiei armaturilor. Toate verificrile si constatrile efectuate cu ocazia recepiei fundaiilor se vor consemna in procesele verbale de lucrri ascunse. 6. Executarea lucrrilor de beton armat monolit Execuia lucrrilor va fi fcuta numai de personal calificat sub supravegherea atenta a celor insarcinati cu ndrumarea tehnica si controlul calitii. Vor fi stabilite formaii de lucru si vor fi verificate in ceea ce privete cunoaterea detaliilor de execuie din proiect, a tehnologiei de execuie, a tehnicii securitii muncii si 7 a PSI. Lucrrile de turnare a betonului monolit se vor efectua numai dupa ce au fost realizate corespunztor masurile pregtitoare, sunt organizate si verificate materialele necesare, iar utilajele si dotrile necesare sunt in stare de funciune. Betoanele si armaturile din otel beton din stlpi grinzi/centuri si plansee trebuie sa ndeplineasc condiiile tehnice prevzute in STAS 10102-75 -Construcii de beton armat si metode de calcul si alctuire a elementelor. Executarea lucrrilor de betoane se va face dupa ce au fost recepionate calitativ lucrrile de cofrare si armare, in funcie de situaia respectiva, precum si dupa asigurarea condiiilor de desfurare normala a lucrrilor si de protejare a betonului. De la sosirea la punctul de lucru, betonul trebuie pus in opera in max.15 minute. In cazul in care durata transportului este de o ora, se poate admite un interval de 30 minute. Betonul va avea granulometria si consistenta, astefel incat sa permit o umplere completa a tuturor spatiilor si o buna compactare. Betonul adus la punctul de lucru trebuie sa se incadreze in limitele de lucrabilitate admise si sa nu prezinte segregri. Betonarea se va face, de regula, fara ntreruperi. Daca acest lucru nu este posibil se vor prevedea rosturi de turnare numai la baza stlpilor, deci la partea superioara a planseului. Cand rosturile de lucru nu pot fi evitate, din motive bine justificate, se pot face in conformitate cu NE- 012/99. Reluarea turnrii in cazul unui rost de turnare se va face numai daca suprafeele de beton turnate anterior sunt corespunztor curate de pojghia de lapte de ciment si nu prezint zone necompactate sau segregate cu rugozitate necesara asigurrii unei legaturi bune intre betoane. nlimea maxima de cdere libera a betonului nu trebuie sa fie mai mare de 2 m. Stlpii si pereii cu inaltimi peste 3,0 m se vor betona prin ferestrele laterale prevzute in acest sens sau cu ajutorul unui tub alctuit din tronsoane de forma tronconica. Captul inferior al tubului se va gasi la 0,1 m - 1,5 m mai sus de zona care se betoneaza. In timpul turnrii betonului se va avea grija sa se evite deplasarea si deformarea armaturilor fata de poziia prevzuta in proiect. In timpul betonarii nu este permisa ciocnirea sau scuturarea armaturii elementului de construcie care se betoneaza si nici aezarea pe armaturi a vibratorului. Se va avea grija sa realizeze nglobarea completa a armaturilor in beton si sa se respecte prevederile proiectului in ceea ce privete stratul de acoperire. Durata maxima admisa a ntreruperilor in timpul betonarii nu trebuie sa depeasc timpul de incepere a prizei betonului. Cand nu se dispune de determinri de laborator in acest scop, aceasta durata se considera 3 ore de la prepararea betonului cu cimenturi si adaosuri si 1 ora in cazul celui fara adaosuri. Se va acorda o atenie deosebita la realizarea de intersecii, smburi, centuri, in cazul utilizrii plaselor sudate pentru a se asigura umplerea corespunztoare a seciunilor din nodurile cu armaturi dese sau din zonele de innadire. Betonul va fi in totalitate compactat prin vibrare. Durata de vibrare optima depinde de lucrabilitatea betonului (care poate varia intre L1 .... L5) si tipul de vibrator folosit si este de 5-30 secunde. Vibrarea se considera terminata, cand: 8 betonul nu se mai taseaza nu mai apar bule de aer la suprafaa betonului suprafaa betonului devine orizontala si uor lucioasa. Grosimea stratului de beton care urmeaz a fi vibrat nu trebuie sa depeasc lungimea buteliei vibratorului, iar la compactarea stratului urmtor butelia trebuie sa ptrund 5-10 cm in stratul anterior compactat. Dupa turnare trebuie asigurata tratarea corespunztoare a betonului. Se menine umiditatea betonului cel puin 7 zile dupa turnare pentru a reduce deformatiile din contracie. Betonul proaspt turnat trebuie sa fie protejat de vant si aciunea razelor solare timp de minim 24 ore. Suprafeele de beton proaspt trebuie protejate in timpul ploilor cu folie de polietilena sau prelate, cat timp exista pericolul segregrii pastei de ciment. Este interzisa circulaia muncitorilor si a utilajului de transport direct pe armatura. In acest scop se amenajeaz o podina ce nu reazama pe armatura. Dupa betonare si decofrare se vor examina si nscrie in procesele verbale de lucrri ascunse aspectul betonului si eventualele defecte (beton necompactat, segregri, goluri, etc.) luandu-se si masurile de remediere necesare. In cazul constatrii la decofrare a unor defecte importante, remedierea acestora se va face numai pe baza soluiilor acceptate de proiectant. Defectele limita admisibile elementului de beton si beton armat sunt conform Normativului C 56-02 si NE-012/99, anexa X4. Otelurile folosite vor avea marca si diametrul prevzut in proiect si vor corespunde normelor de fabricaie in vigoare. Abaterile maxime admise sunt conforme cu Normativul NE-012/99, anexa X3-16, anexa X3-2. Toate verificrile si constatrile fcute se vor consemna in procesele verbale de lucrri ascunse. Abateri dimensionale pentru stlpi, centuri:
Lungime 3 m 10 mm Dimensiunile seciunii 50 cm 5 mm Abateri limita la armaturi Distanta inter barele axelor 5 mm Grosimea de acoperire 3 mm Lungimi pariale sau totale fata de proiect Mai mici de 1 m 5 mm Mai mari de 1 m 20 mm Mai mari de 10m 20 mm Mai mari de 10m 30 mm
9 7. Controlul calitii lucrrilor Verificarea calitii materialelor componente si betoanelor se va face in conformitate cu prevederile din Normativ NE-012/99, anexa XI. Pentru lucrrile de beton si beton armat pe diferite faze de execuie care devin lucrri ascunse, verificarea calitii trebuie consemnata in "Registrul de procese verbale pentru verificarea calitii lucrrilor ce devin ascunse". Nu se admite trecerea la o noua faza ascunsa inainte de consemnarea celei precedente. Controlul calitii lucrrilor se va face in conformitate cu prevederile din Normativ NE-012/99pct. 10 (10.1 -10.2). La intocmirea crtii construciei se va tine cont de prevederile proiectului si se va completa in prezenta proiectantului, dupa cum urmeaz: o dupa executarea spturii generale pentru atestarea terenului de fundare; inainte de turnarea betonului in fundaii; o dupa execuia infrastructurii; inainte de turnarea betonului la planseele fiecrui nivel; o dupa execuia suprastructurii.
8. Executarea lucrrilor pe timp friguros Lucrrile se vor executa pe timp friguros in condiiile prevzute in actele normative, dintre care amintim: Normativ pentru executarea lucrrilor de beton si beton armat NE-012/99 Normativ pentru executarea lucrrilor de execuie pe timp friguros C 16-84; Instruciuni tehnice pentru sudarea armaturilor dinotel beton C 28-83; Printre masurile speciale care trebuie avute in vedere, se menioneaz: o se interzice desprinderea prin tragere cu macaraua a elementelor prinse de inghet de elementele pe care ele reazama. Se va folosi, in acest scop, apa calda si aburul; betoanele si mortarele se vor incalzi la o temperatura de max. 40 o luandu-se masuri corespunztoare de conservare a cldurii; se vor termoizola cofrajele; inainte de turnarea betoanelor se va verifica daca s-au ndeprtat resturile de zpada; inainte de turnare se va tine evidenta zilnica a lucrrilor cu menionarea temperaturilor exterioare; lucrrile de turnare beton in stlpi, grinzi, plansee se sisteaz cand temperatura scade sub 5; sudarea barelor la temperaturi intre - 5 + 5 se va face cu mpachetarea barelor cu vata minerala. La temperaturi intre - 15 - 5 este necesar preincalzirea cu flacra oxiacetilenica.
9 Urmrirea tasarilor prin metode topografice Urmrirea tasarilor prin metode topografice se efectueaz pe baza unui program care se ncadreaz in proiectul de urmrire, ce se comanda de beneficiar. 10 Terenul de amplasament impune conform Normativului C 61/74 si STAS 1745/90 msurarea eventualelor tasari, atat pe timpul execuiei, cat si in exploatare. Pentru determinarea tasarilor reale ale cldirii se vor incastra la cota 0.20 m (planseu peste demisol) mrci de tasare, conform STAS 10493/76 si NormativC 61/74, fig. 1. Reperele de referina (reprere fixe) utilizate la msurarea deplasrilor verticale ale cldirilor cu metode topografice vor fi in adncime. Reperele se vor amplasa, respectnd prevederile din STAS 2745/90, pct. 3. Citirea "0" se efectueaz nainte de executarea structurii de parter, iar in tot timpul execuiei se vor programa msurtori astfel incat sa coincid, pe cat posibil, cu terminarea unei etape de lucru (un nivel). Citirile se vor nregistra in carnetul de nivelment si se transmit proiectantului dupa fiecare ciclu de observaie. Proiectantul mpreuna cu unitatea care a ntreprins msurtorile ntocmete un raport tehnic ce se include in cartea tehnica a construciei. 10. Masuri de protecia muncii La executarea lucrrilor se vor respecta toate masurile de protecia muncii prevzute in legislaia in vigoare si in mod deosebit cele din Regulamentul privind protecia si igiena muncii aprobat de MLPAT cu Ordinul 9/N/15-03-1993. Se vor lua masurile necesare specifice condiiilor locale precum si alte reglementari aprute intre timp. Lucrrile se vor executa pe baza proiectului de organizare si a fiselor tehnologice elaborate, in care se vor detalia toate masurile de protecie a muncii. Se va verifica nsuirea fiselor tehnologice de intreg personalul. Dintre masurile ce trebuie avute in vedere se amintesc: zonele de lucru periculoase vor fi prevzute cu marcaje si inscripii; toate dispozitivele, mecanismele si utilajele vor fi verificate in conformitate cu normele in vogoare; ocaile de rulare a macaralelor vor fi autorizate de ISCIR; dispozitivele de ridicare vor fi verificate periodic; se atrage atenia asupra masurilor care trebuie sa previn accidentele la manipularea elementelor cu macaraua; se interzice deplasarea panourilor cu ranga in timp ce cablurile crligelor sunt relaxate.