LICEUL TEHNOLOGIC DIMITRIE FILIANU

FILIAI











PROIECT
PENTRU EXAMENUL DE CERTIFICARE
A COMPETENTELOR NIVEL III



ndrumtor:
Prof. Dinulescu Nicolae

Elev:
Staicu Ionica Adela


2013







TEMA



ZUGRAVELI SI VOPSITORII




















GENERALITATI
Acest capitol cuprinde specificaiile tehnice privind execuia zugrvelilor si vopsitoriilor,
asemntoare ca materiale si tehnologie de execuie si snt prezentate fiecare in subcapitole
separate.
Coninutul subcapitolelor este urmtorul:
1. Vopsitorii cu ulei
2. Cositorii cu Vinarom

MATERIALE
Materialele utilizate la executarea zugrvelilor si vopsitoriilor vor avea caracteristicile
tehnice conform standardelor si normelor de producie interne specificate in subcapitolele
respective.

LIVRAREA, TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA MATERIALELOR
- Varul in bulgari si huma livrate in vrac se transporta in vagoane nchise. Ipsosul se
livreaz numai in saci de hrtie si se transporta in vagoane nchise.
Depozitarea materialelor pentru zugrveli se face 525p1521f in spatii nchise ferite de
umezeala.
- Materialele utilizate la lucrrile de vopsitorie, livrate in bidoane de tabla, in butoaie
PVC cu saci de polietilena la interior, vor fi depozitate separat pe loturi, in locuri uscate si ferite
de zinghet si ambalajele ermetic nchise.
- Depozitele trebuie sa satisfac condiiile de securitate mpotriva incendiilor. Se
recomanda ca temperatura la locul de depozitare sa fie cuprinsa intre +70C si +200C.

LUCRARI CARE TREBUIE TERMINATE INAINTE DE INCEPEREA
ZUGRAVELILOR SI VOPSITORIILOR
- nainte de nceperea lucrrilor de zugrveli vor fi terminate lucrrile de tencuieli,
gleturi, placaje, pardoselile reci, exclusiv lustruirea, instalaiile electrice, sanitare si nclzire
inclusiv remedierile si probele acestora.
- In ncperile cu pardoseli din PVC, parchet, mochete, zugrvelile se vor executa
naintea executrii mbrcminii pardoselii. Stratul suport al pardoselii se va proteja contra
umiditii si murdriei.
- Tmplria de lemn si metalica trebuie sa fie montata si revizuita, cu excepia dragrilor,
ildurilor si cremonelor ce se vor fixa dup vopsirea tmplriei.
- Ultimul strat al vopsitoriei se aplica dup terminarea completa a zugrvelilor si nainte
de finisarea pardoselii:
- Rachetare parchet, ceruire P.C., lustruire marmura si mozaic.
Se vor lua masuri de protecie contra murdriei mbrcminii pardoselilor.

PREGATIREA SUPRAFETELOR
Suprafee tencuite sau de beton
- In vederea finisrii cu zugrveli de var, suprafeele trebuie discuite cit mai fin, urmele
de drica sa fie Putin vizibile: toate eventualele reparaii sa fie executate cu grija, terminate si
uscate.
- In cazul suprafeelor de beton toi porii ramai de la turnare se vor umple cu mortar de
ciment - var, dup ce bavurile si dungile ieite au fost ndeprtate iar petele de decofrat se vor
freca cu piatra de lefuit sau cu perie de sirma.

Suprafee gletuite
- Suprafeele de tencuieli gletuite (var sau ipsos), trebuie sa fie plane si netede, fr
desprinderi si fisuri.
- Toate fisurile si neregularitile se chituiesc sau se pcluiesc cu pasta de aceeai
compozit
Tie cu a gletului. Pasta de ipsos folosita pentru chituire: preparata in volume (2 pari ipsos la 1
parte apa) in cantiti mici. Pentru suprafeele mai mari se prepara pasta ipsos-var, 1 parte ipsos
si 1 parte lapte de var folosita in cel mult 20 minute de la preparare.
- Dup uscare suprafeele reparate se lefuiesc cu hrtie de lefuit, pereii de sus in jos, si
se curata de praf cu perii sau bidinele curate si uscat

Suprafee de lemn
- Tmplriile trebuie sa fie revizuite si reparate degradrile acolo unde este cazul, din
transport sau montaj.
- Vopsitorul verifica si corecteaz suprafeele de lemn astfel ca nodurile sa fie tiate,
cuiele ngropate si bine curtate.
- Umiditatea tmplriei nainte de vopsitorie sa depeasc 15 %, verificata cu aparatul
electric tip "Hygromette".
- Accesoriile metalice ale tmplriei care nu snt almite, nichelate sau lcuite din
fabricaie, vor fi grunduite anticoroziv si vopsite cu vopsea de ulei.

Suprafeele metale
- Suprafeele metalice nu trebuie sa prezinte pete de rugina, grosimi de orice fel, vopsea
veche, noroi etc. Rugina se ndeprteaz prin frecare cu peria de sirma, pacluri de otel, hrtie
sticlita sau soluii decapante (feruginos etc.). Petele de grsime se terg de grsime cu solveni,
exclusiv petrol lampant si benzina auto.
- Tmplria metalica se aduce pe antier grunduita cu un grund anticoroziv corespunztor
vopselelor de ulei.

CONDITII DE EXECUTIE
- Zugrvelile si vopsitoriile se vor executa in conformitate cu proiectul de execuie si
prevederile din prezentul Caiet de sarcini.
- Lucrrile de finisare a pereilor si tavanelor se vor ncepe la temperatura aerului, in
mediu ambiant, de cel Putin +50C, in cazul zugrvelilor, regim de temperatura ce se va tine in tot
timpul execuiei lucrrilor si cel Putin 5 ore pentru zugrveli si 15 zile pentru vopsitorii, dup
executarea lor.
- Finisajele nu se vor executa pe timp de ceata si nici la un interval mai mic de 2 ore de
la ncetarea ploii si nici pe timp de vnt puternic sau ari mare.
- nainte de nceperea lucrrilor de zugrveli si vopsitorii se va verifica daca suprafeele
suportau umiditatea de regim: 3% suprafeele tencuite si 8% suprafeele gletuite. In condiii de
umiditate a aerului de pn la 60% si temperatura +15-200C, acestea se obin in 30 zile de la
tencuire si 15 zile de la gletuite. Umiditatea se verifica cu aparatul "Hygromette" sau similar. Se
poate verifica umiditatea si cu o soluie fenolftaleina 1%, ce se aplica cu pensula pe o suprafaa
mica, daca se coloreaz in violet sau roz, stratul respectiv are umiditate mai mare de 3%.
- Diferena de temperatura intre aerul nconjurtor si suprafaa care se vopsete nu
trebuie sa fie mai mare de 60C, pentru evitarea condensrii vaporilor.
- Nu se vor folosi vopsele cu termen de utilizare depit. Se pot folosi numai pe baza de
confirmare a unui laborator de specialitate a pstrrii calitilor vopselelor in limitele
standardelor si normelor de fabricaie.


Vopsitorie cu vopsele de ulei
Se cuprind in acest subcapitol specificaiile tehnice, condiiile si modul de executare a
lucrrilor de vopsitorie pe suprafee interioare gletuite cu glet de ipsos, la interior si exterior pe
tmplrie de lemn si metalica, balustrade, grile, alte elemente metalice etc.

Standarde si norme de referina pentru materiale
L 23 Lacuri, vopsele, emailuri (vopsea de ulei);
STAS 18-70 Ulei tehnic de in;
STAS 6592-80 Chituri pe baza de ulei;
STAS 45-86 Benzina de extracie;
N.I. grunduri anticorozive pe baza de minium de plumb, oxid de fier;
STAS 5192-79 Grund de astupat porii;
STAS 1581/2-83 Hrtie pentru lefuire uscata;
STAS 4593-84 Corpuri abrazive cu liant ceramic;
STAS 545/1-80 Ipsos pentru construcii;
STAS 3124-75 Diluant special pentru produse pe baza de ulei.

Specificaii privind execuia
- Vopsitura de ulei se aplica pe glet de ipsos sau pe suprafaa de lemn sau de metal, dup
terminarea tuturor lucrrilor pregtitoare.
- Pe glet de ipsos se aplica un grund de mbinare. Tmplria de lemn si metalica se livreaz
pe antier gata grunduita cu grund de mbibare si respectiv grund anticoroziv.
- Grundul se va aplica ntotdeauna manual, cu pensula pentru a asigura o legtura mai buna
a vopsitoriei cu suprafaa suport.
- Dup grunduire se executa chituirea defectelor locale, lefuirea locurilor chituite si
tergerea de praf dup uscare; se executa doua pcluiri complete ale suprafeelor, urmate fiecare
de lefuire dup uscare si tergerea prafului rezultat. - Chituirea si pcluirea se face cu chit de
ulei pentru aplicare cu paclu (chit de cuit). Materialul pentru pcluit se prepara din chit de
cuit la consistenta necesara prin diluare cu diluant special, cu ulei sau cu vopsea la culoare.
- lefuirea succesiva de 0,2-0,5 mm grosime, se face cu hrtie de lefuit, cu granulaie din
ce in ce mai mica, pentru diferitele straturi, pentru obinerea unei rugozitatea reduse a
suprafeelor.
- Aplicarea vopselei se face in trei straturi. nainte de aplicare, vopseaua se strecoar prin
sita fina (900 ochiuri/m2) se aduce la consistenta de lucru prin amestecarea de 5-10% cu un
diluant corespunztor vopselei respective.
- Vopseaua se aplica intr-un strat uniform, fr a lsa urme mai groase sau mai subiri de
vopsea si va fi ntinsa pn la obinerea unei bune adeziuni de stratul inferior. Tmplria
detaabila se va vopsi in poziie orizontala.
- Straturile de vopsea succesive se ntind pe direcii perpendiculare, unul fata de celalalt.
Ultimul strat se va ntinde astfel:
- pe perei, de sus in jos;
- pe elemente de lemn, in lungul fibrelor;
- Dup aplicarea primului strat de vopsea, acesta se netezete cu o pensula speciala cu parul
moale, dup uscare suprafaa se lefuiete cu hrtie de lefuit, granulozitate 80.
- Pentru obinerea unei vopsitorii de calitate superioara, dup primele doua straturi se
executa chituirea si chituiri-lefuiri intermediare. Chituirea se face cu chit de ulei.
Dup lefuire se terge praful cu pensula moale.
- lefuirea si aplicarea unui strat se face numai dup maximum 24 ore de la aplicarea
stratului precedent, dup uscarea acestuia.
- ncperile in care se executa vopsitorii trebuie sa fie lipsite de praf si bine aerisite, fr
cureni puternici de aer.
- ncperile cu vapori de apa (umiditate peste 60%) vopsitoria va fi executata neted.
- Radiatoarele, dup grunduire cu grund anticorosiv se vopsesc in trei straturi cu vopsele
speciale pentru radiatoare (rezistente la cldura).
- Foile de ui, cercevelele ferestrelor si alte elemente detaabile pot fi vopsite in primele
doua straturi si nainte de montarea lor. Efectuarea lucrrilor si depozitarea lor se va face intr-o
ncpere lipsita de praf si curent. Balustradele, grilele si alte confecii metalice, grunduite cu
grund anticoroziv se vopsesc in trei straturi pe locul de montaj.
- La executarea vopsitoriei cu mijloace mecanizate se vor lua toate masurile pentru
asigurarea
unor lucrri de calitate superioara, in condiiile respectrii succesiunii operaiilor timpul de
uscare, numrul straturilor ca cele indicate la vopsea manuala precum si ntreinerii instalaiilor
respective conform recomandrilor fabricantului.
- Suprafeele care trebuiesc vor fi protejate printr-un element separator (carton, hrtie
speciala etc.).

Vopsitorie cu vinarom
In acest subcapitol se cuprind specificaiile tehnice, condiiile si modul de execuie a
vopsitoriei cu VINAROM aplicat la interior pe tencuieli gletuite cu glet de ipsos in ncperi cu
umiditate relativa a aerului pn la 60%, la perei si tavane.
Standarde si norme de referina pentru materiale
STAS 7359-89 Vopsea VINAROM, pe baza de poliacetat; de vinil in dispersie;
STAS 790-84 Apa pentru construcii;
STAS 545/1-80 Ipsos pentru construcii;
STAS 1581/2-83 Hrtie pentru lefuire uscata.

Specificaii privind execuia
- Vopsitoria cu vopsea Vinarom se va aplica pe suprafeele interioare tencuite si gletuite
cu glet de ipsos.
- Vopsitoria cu vopsea Vinarom se realizeaz in urmtoarea ordine:
- grund de vopsea Vinarom;
- vopsea Vinarom diluata aplicata in doua straturi.
- In prealabil se face verificarea gletului si rectificarea eventuala a suprafeei acestuia.
- Pentru prepararea grundului se introduce in vasul de pregtire un volum de vopsea
Vinarom si un volum egal de apa si se omogenizeaz. - Grundul se aplica numai manual cu
bidineaua sau cu pensula lata; timpul de uscare este de minimum 2 ore la temperatura +150C si o
ora la +250C sau mai mare.
- Vopsitoria de Vinarom se realizeaz aplicnd doua straturi de vopsea diluata cu apa in
proporie de 4:1 (volumetric); aplicarea se va face cu pistolul sub presiune; nainte de folosire
vopseaua se strecoar prin sita cu 900 ochiuri/cm2.
Bidoanele si vasele cu vopsea se vor nchide etan.
La reluarea lucrului, vopseaua va fi bine omogenizata.

Condiii de calitate si verificarea lucrrilor
(Comune punctelor 2.6.1.; 2.6.2.; 2.6.3.; 2.6.4.)
- Pe parcursul executrii lucrrilor se verifica in mod special de ctre investitor (dirigintele
de lucrare):
- ndeplinirea condiiilor de calitate a suprafeei suport specificate mai sus;
- calitatea principalelor materiale introduse in execuie, conform standardelor si normelor
interne de fabricaie;
- respectarea prevederilor din proiect si dispoziiilor de antier;
- corectitudinea execuiei cu respectarea specificaiilor menionate.
- Lucrrile executate fr respectarea celor menionate in fiecare subcapitol si gsite
necorespunztoare se vor reface sau remedia.
- Recepia lucrrilor de zugrveli si vopsitorii se va face numai dup uscarea lor completa.
Zugrveli
- Prin examinarea vizuala a zugrvelilor se verifica:
- corespondenta acestora cu proiectul;
- aspectul suprafeelor zugrvite: sa aib un ton de culoare uniforma, fr pete, scurgeri,
cojiri, fire de par, urme de bidinea, corecturi sau retuuri locale ce distoneaz cu tonul general.
- Aderenta zugrvelilor se constata prin frecare uoara cu palma pe perete. O zugrveala
ade renta, de calitate, nu trebuie sa se ia pe palma.
- Rectiliniaritatea liniaturii de separaie se verifica vizual si daca este cazul si cu un dreptar
de lungime potrivita avnd o lime uniform si fr ndituri: se admite o deviere izolata, care sa
nu se abat de la linia dreapta cu mai mult de 2 mm.
Vopsitorii
- Se controleaz daca s-a format o pelicula rezistenta, ce se constata prin ciocnire uoara a
vopsitoriilor cu degetul in mai multe puncte.
- Se verifica vizual aspectul vopsitoriilor si anume:
1. vopsitoriile de ulei trebuie sa prezinte pe toata suprafaa acelai ton de culoare si aspect
lucios sau mat (cum s-a cerut);
2. vopseaua trebuie sa fie aplicata si sa se prezinte in condiii foarte bune, perfecte, fr
straturi strvezii, pete, desprinderi, cute, bazici, scurgeri, crpturi, fisuri, care pot genera
desprinderi, aglomerri de colorani, neregulariti din chituire sau lefuire, fire de par, urme de
vopsea insuficient amestecata si altele asemenea;
3. vopsitoria aplicata pe tmplrie se va verifica vizual acoperirea foarte buna cu pelicula
de vopsea a suprafeelor de lemn sau metal bine chituite si lefuite; se va controla ca drugrele,
ildurile, cremone, olivele sa nu fie ptate de vopsea;
4. nu se admit pete de mortar sau zugrveala pe suprafeele vopsite;
5. verificarea respectrii tehnologiei de pregtire a suprafeelor manuale de vopsire
(curire, lefuire, chituire rosturi etc.) se va face prin sondaj, ndeprtndu-se cu grija vopseaua
pn la stratul suport;
6. se verifica vizual vopsirea evilor, radiatoarelor etc. daca snt vopsite in culoarea prescrisa
sau vopseaua este de culoare uniforma, fr pete, urme de pensula sau alte defecte; de asemenea,
se va controla daca pregtirea pentru vopsire s-a fcut si pe fetele laterale si pe spatele acestora,
ca elementele respective, nu au locuri neacoperite sau necurtate de mortar si zugrveala; pentru
verificarea spatelui conductelor radiatoarelor etc. se va folosi oglinda; se va controla prin sondaj
aplicarea vopselei pe suprafee corect pregtite si succesiunea indicata.
7. liniatura, frizurile, bordurile trebuie sa fie de latine egala pe toata lungimea; sa nu
prezinte curburi, frnturi pe acelai aliniament, iar nndirile sa nu fie vizibile de la distanta mai
mare de 1 m;
8. separaiile intre vopsitorii si zugrveli pe acelai perete si cele dintre zugrveala pereilor
si tavanelor, trebuie sa fie distincte, fr suprapuneri, ondulaii etc.; verificarea rectilinitaii
liniilor de separaie se va face cu un dreptar de lungime cit mai mare; pe ntreg peretele sa nu
existe mai mult de o denivelare izolata si care sa nu se abat de la linia dreapta cu mai mult de 2
mm.

Msurtori si decontare (I-IV)
1. Zugrvelile de orice fel se vor deconta la metru ptrat.
Suprafeele si dimensiunile de calcul pentru decontare se determina si snt aceleai ca pentru
tencuieli interioare.
2. Vopsitoriile pe tmplrie de lemn, inclusiv (tocurile si cptuelile pn la 19 cm latine)
se deconteaz la metru ptrat suprafaa de calcul pentru decontare:
a - ferestre simple, vopsite pe ambele fete (cu un rnd de cercevele) - suprafaa cuprinsa in
conturul exterior al tocului sau cptuelilor - Coef. de multiplicare a suprafeei de baza 1.5
b - ferestre si luminatoare fixe Coef. de multiplicare a suprafeei de baza - 0,75
c - ferestre duble (cu doua rnduri de cercevele) sau cu plate, vopsite pe toate fetele Coef.
de multiplicare a suprafeei de baza - 3,00
d - glasvanduri simple (pe tocuri) vopsite pe ambele fete - Coef. de multiplicare a
suprafeei de baza - 1,25
e - ui simple pe toc - Coef. de multiplicare a suprafeei de baza 2.50 - Suprafaa
geamurilor se scade de doua ori
f - ui simple pe cptueli - Coef. de multiplicare a suprafeei de baza - 2,90
g - ui duble, vopsite - Coef. de multiplicare a suprafeei de baza - 4,50 - Suprafaa
geamurilor pe cele patru fete se scade de doua ori
h - pervazuri si rame la ferestre si ui - Coef. de multiplicare a suprafeei de baza 1,00 -
Suprafaa desfurata real vopsita
I - cptueli cu limi mai mare de 19 cm Coef. de multiplicare a suprafeei de baza 1,00
- Suprafaa reala care depete lat. de 19 cm msurata desfurat
3. Vopsitorie pe tmplria metalica, inclusiv tocurile se deconteaz la metru ptrat.
Suprafaa de calcul pentru decontare: Coef. de multiplicare a suprafeei de baza
a - ferestre simple fixe vopsite pe ambele fete 0.5 - Suprafaa cuprinsa in conturul
exterior al tocurilor
b - ferestre simple cu deschidere inter. sau extern., vopsite pe am bele fete 1,00
c - ferestre simple cuplate, vopsit am bele fete 2,00
d - ui simple, vopsite pe ambele fete - 2,50 - Se scad geamurile de doua ori suprafaa lor.
Vopsitoriile de ulei si Vinarom, pe perei si tavane se deconteaz la metru ptrat.
Suprafaa de calcul pentru decontare este suprafaa reala vopsita cu scderea golurilor nevopsite
mai mari de 4 mp, dar se aduga suprafaa glafurilor, spalaiilor, grinzilor etc. existente pe
suprafeele respective.
Vopsitorii la balustrade, grile si parapei metalici, se deconteaz la metru ptrat.
Suprafaa cuprinsa in conturul exteriorul proieciei verticale a acestor elemente 1,00
Vopsitorii la elemente de instalaii; se deconteaz la metru ptrat si la m.
a radiatoare - Suprafaa reala vopsita calculata pe baza de tabele de suprafee (mp) 1,00
b - la conducte cu diametre extern. pn la 34 mm inclusive - Lungimea real vopsita (m)
1,00
c - conducte cu diametrul exterior mai mare de 34 mm - Suprafaa desfurata real vopsita
1,00
Vopsitoria elementelor de tabla de zinc, se deconteaz la metru ptrat.
Suprafaa desfurata efectiv vopsita, cu scderea golurilor mai mari de 0,25m2 1,00

VOPSITORII SIMPLE
Modul de organizare a locului de munca pentru realizarea vopsitoriilor simple
Materiale pentru vopsitorii simple
La executarea lucrrilor de vopsitorii se folosesc materiale diverse. Avem patru categorii de
materiale: LIANTI PIGMENTI DILUANTI SI SOLVENTI MATERIALE AJUTATOARE
Lianii sunt substane care in stare lichida sau vscoasa daca sunt ntini in straturi
subiri pe o suprafaa oarecare se ntresc si dau natere unei pelicule care leag intre ei
pigmenii cu care au fost amestecai si ii lipete de suprafaa suport. Lianii sunt generatori de
pelicule, pentru acest fapt ei se mai numesc si substane peliculogene. Dup proveniena, lianii
pot fi: Organici, atunci cnd sunt extrai din plante sau din produse animale. Anorganici, atunci
cnd sunt extrai din substane minerale, sau sunt produse sintetice.
Gupe de liani
Lianii de apa - sunt substane care pentru a fi folosii trebuie nmuiai si diluai in apa.
Acetia se folosesc la zugrveli. Uleiurile - sunt substane grase de proveniena vegetala sau
sintetica. Rinile - sunt substane complexe naturale si mai ales sintetice. Bitumurile - sunt
substane provenite din zcminte naturale sau ca subproduse de la distilarea ieiurilor. Derivaii
celulozici - sunt compui celulozici obinui pe cale industriala. Emulsiile - sunt dispersiuni fine
de liani in medii lichide, in general apa. Prin denumirea de VOPSEA se nelege materialul
lichid vscos, care ntins in straturi subiri pe o suprafaa alctuiete dup uscare o pojghia fina,
durabila, stabila, aderenta si care ii schimba aspectul (culoarea, gradul de netezire, duritatea). In
ansamblul lucrrilor de finisaj vopsitoriile ndeplinesc simultan mai multe roluri si anume: Rolul
de protecie prin faptul ca vopsirea poate fi anticorosiva, hidrofuga, ignifuga, antiacida. Rolul
estetic prin faptul ca vopselele sunt opace si acoper imperfeciunile stratului suport, iar prin
colorare sporesc aspectul estetic al elementului pe care se aplica si pun in valoare anumite detalii
sau pari de construcie. Rolul igienic prin faptul ca fata pojghiei fiind neteda si continua, retine
mai puin praful i alte impuriti

Compoziia de vopsea este un amestec bine omogenizat intre un element de colorare,
pigmentul si unul peliculogen, liantul si are o consistenta de lucru proprie in funcie de modul de
lucru adoptat. Pentru ca amestecul pigment-liant sa se poat ntinde, trebuie sa aib un anumit
grad de fluiditate care se obine prin adugarea in msura potrivita a unui diluant.

Consistenta de lucru a unei compoziii este starea de fluiditate (de curgere, sau de
subirime) necesara ca ea sa se poat aplica cu modul de execuie stabilit. Dup lianii si diluanii
folosii avem zugrveli care folosesc ca si diluant, apa sau vopsitorii de ulei, care folosesc alte
tipuri de diluani. La vopsitoriile in ulei liantul folosit este un ulei vegetal natural, un nlocuitor
sintetic sau o emulsie de ulei cu apa. Alturi de vopsitoriile in ulei se mai folosesc si lacurile
care sunt soluii de rini sau alte substane cu solveni volatili. Lacurile pot fi incolore sau
colorate dar in general ele sunt transparente. Lacurile colorate cu un pigment prin care ele devin
opace (acoperitoare) se numesc emulsii.

Pigmenii
Substanele colorate, insolubile in liani si in diluani mpreuna cu care se folosesc se
numesc pigmeni. Prin mcinare se aduc in stare de pulbere foarte fina. Amestecai cu lianii se
alctuiesc astfel suspensii. Dup natura lor pigmenii pot fi: Anorganici minerali naturali sau
artificiali, cei naturali fiind obinui din roci sau pmnturi colorate, iar cei artificiali pot fi
obinui din diveri compui ai metalelor, oxizi, metale si aliaje ale lor in pulberi fine. (ex.
pmntul de Sienna, Miniul de plumb, Galbenul crom, Praful de Al). Organici naturali sau
sintetici, cei naturali fiind obinui din plante, animale, insecte (ex. Carmin natural, Indigoul,
Rou de Garanta, Sepia), iar cei sintetici se obin din hidrocarburi cu nuane de la galben la
maron nchis. Pigmenii ntrebuinai la vopsitorii au de nfruntat aciunea vtmtoare a multor
ageni exteriori, printre care lumina solara, aciunea apei si a substanelor dizolvate in ea, a
prafului etc. Cteva din principalele calitatea ale pigmenilor sunt: - stabilitatea la lumina - este
proprietatea pigmenilor de a nu se decolora, adic de a-si pstra vreme ndelungata culoarea; -
insolubilitatea in apa, fr de care ploile si apa in general, dizolvnd pigmenii, ar pata
suprafeele colorate si ar altera culoarea lor iniiala, reducndu-le rezistenta si stabilitatea si ar
curata elementele vopsite. - stabilitatea la aciunea acizilor - rezistenta la intemperii adic la
aciunea combinata si repetata de umezire-uscare, frig-cald, nghe-dezghe. Lipsa acestei
calitatea face ca pigmentul sa nu poat fi folosit dect la colorrile de interior. - puterea de
acoperire se exprima prin cantitatea de pigment msurata in grame, necesara ca sa acopere 1 mp
de suprafaa, astfel incot sa nu se mai vad o vopsea anterioara, de contrast, data pe sticla. -
capacitatea de colorare - sau intensitatea pigmentului este proprietatea acestuia de a transmite
culoarea si nuana lui unui amestec de pigment alb.

Diluani si Solveni
Substanele lichide uor volatile, care dizolva substanele peliculogene, modificndu-le
prin aceasta vscozitatea in sensul de a le subia (fluidiza) se numesc solveni. Aceste substane
se folosesc la vopsitorii avnd un rol important in uscarea si formarea peliculei.
MATERIALE AJUTATOARE .In categoria materialelor ajuttoare sunt cuprinse mai multe
tipuri de materiale cum ar fi:
Materiale de umplutura - sunt acele substane organice, naturale sau artificiale, care au in
general putere mica de acoperire si o capacitate de absorbie mica. Ele se amesteca cu vopsele
pentru a economisi uleiurile, pentru a atenua nuanele prea tari sale unor pigmeni, pentru a
conferi vopselelor o durabilitate mai mare in timp. Spunuri - fie cele de menaj fie cele pasta se
folosesc pentru curtarea suprafeelor de praf si de funingine, la prepararea grundurilor pentru
zugrveli, cat si, mpreuna cu uleiurile vegetale, la mbuntirea caliti vruielilor si a
vopsitoriilor. Plastifiani - sunt substane nevolatile sau foarte greu volatile, care rmn dup
alctuirea peliculei, fcnd ca aceasta sa aib elasticitatea corespunztoare. Decapani - sunt
amestecuri de solveni cu adaosuri de parafina sau naftalina, care se folosesc pentru curirea si
ndeprtarea straturilor vechi de grunduri, chituri sau vopsele.
Materiale de lefuit (abraziv) - sunt materiale abrazive livrate sub diferite forme: pietre, paste,
praf sau fixate pe un suport de hrtie sau Panza. Ele servesc la netezirea si uniformizarea
suprafeei, cat si a grundului sau a chitului.
Diferite alte materiale ajuttoare - soda (carbonatul de sodiu) se dizolva in apa si servete la
curtarea suprafeelor afumate sau ptate de grsimi si la curirea suprafeelor de vopsele de ulei.
Soda caustica (hidratul de sodiu) se folosete in soluii ca si decapant si la curirea petelor grase.
Piatra vnata (sulfatul de cupru), in soluie apoasa, aplicata pe suprafee tencuite, sau de lemn
distruge sporii de ciuperca si de muchi, cum si unele microorganisme si mpiedica formarea
acestea fiind materiale fungicide. Acidul clorhidric in soluii slabe de 1-2%, se folosete la
splarea eflorescentelor la faadele de piatra, sau amestecat in compoziiile de vruieli le sporete
rezistenta, iar aplicat pe otel, l poate curata de rugina.

Siv-uri pentru vopsitorii simple
Depozitarea materialelor pentru vopsitorii, precum si a vopselelor se pstreaz in locuri
uscate, bine aerisite si ferite de variaii mari de temperatura. Substanele vscoase, lichide si
emulsiile se pstreaz in cutii speciale, in bidoane sau in butoaie, toate din tabla de zinc sau din
tabla uscata. Pentru substanele volatile se va avea grija ca vasele sa se nchid ermetic, pentru a
nu se produce vapori in magazie. Substanele caustice vor fi pstrate nchise ermetic in ambalaje
proprii fiecruia. Ambalajele de orice fel vor fi grupate in magazie pe categorii de materiale si
etichetate vizibil pentru a nu se confunda coninutul. Pentru manipularea pe antier si pentru
transportul la locul de lucru al materialelor pentru vopsitorii se folosesc cutiile originale pentru
ambalaje, bidoanele cu toarta si galetule. Preparatele cu solvenii volatili vor fi manipulate in
vase nchise, ca si substanele acide, cele caustice, precum si cele toxice. La locul de lucru nu
trebuie adusa dect cel mult cantitatea de materiale necesara intr-un schimb. Pentru substanele
in praf fin sau toxice, volatile se vor folosi mti, sorturi si mnui de protecie. Ambalajele de
tot felul trebuie sa exclud evaporarea, scurgerea, vrsarea, uscarea sau murdrirea materialelor
sau a preparatelor. Nu se deschid mai multe ambalaje deodat, ci treptat, dup terminarea celui
anterior. Pentru prepararea culorilor cnd aceasta se face pe loc este nevoie de: - cantare
(zecimal si de farmacie); cni metalice de 0,5-1 si 2 l; - cutii, glei, bidoane, butoaie pentru
depozitare, cancioc; - cilindri gradai pentru dozarea materialelor; - aparat manual de frecat
vopsele; strecurtori pentru vopsele; - amestectori pentru omogenizarea vopselelor; - vals de
emulsionare. Pentru executarea manuala uneltele folosite in aceste scopuri sunt: - racheta
(paclu) pentru ndeprtarea stratului vechi de culoare; - perii de sarma de diferite forme,
normale si cu mner lung; - perii cu fibre vegetale; - perii de par pentru ndeprtarea prafului; -
pacluri de lemn, metalice, de cauciuc, ciocane; - lampa de benzina pentru ars vopseaua veche; -
cuit pentru deschiderea crpturilor in tencuiala sau lemn; - dispozitiv pentru fixarea pietrei sau
a bucii de lemn necesare frecrii suprafeelor; - icling; rzuitoare metalica; dalta; crpe; scri
duble; - schele de inventar, de lemn sau metalice. La aplicarea diferitelor compoziii se mai
folosesc: - bidinele ptrate sau rotunde; - bidinea cu coada lunga; - pensule rotunde pentru
zugrveli; - pensule late pentru zugrveli; burete si crpe; - tufare de par, de burete sau de
cauciuc; - rigle pentru tras liniaturi si desprituri dintre doua culori; - sfoara de 20 m pentru
nsemnat; fir cu plumb; metru; - role de cauciuc pentru aplicarea desenelor de zugrveli. La
executarea mecanizata se folosesc pulverizatoare precum si aparate electrice pentru vopsit.

PRINCIPII PENTRU ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA
Productivitatea muncii maxima Executarea lucrrilor de vopsitorii dup metoda
in lan este cea mai corespunztoare naturii lucrrilor si realizrii unor termene mai reduse.
Formaia minima de lucru care sta la baza alctuirii echipelor pentru lucrri manuale are un
singur muncitor. Aceasta formaie poate fi folosita numai la lucrri de mica importanta si de un
volum redus. Pentru executarea vopsitoriilor mecanizat formaia minima este alctuita din doi
muncitori: unul mnuiete aparatul de pulverizat, iar celalalt alimenteaz cu compoziie, prepara
compoziia. Pentru lucrrile mari se alctuiesc brigzi complexe in funcie de frontul de lucru
disponibil si a metodei de lucru adoptate pe antierul respectiv. Locul de munca trebuie nzestrat
si aprovizionat periodic cu materiale pentru a se asigura continuitatea procesului tehnologic.
Dispunerea materialelor, dispozitivelor, sculelor si utilajelor la locul de munca trebuie fcuta
astfel incot sa nu fie stnjenita circulaia si micrile muncitorilor si sa se evite deplasrile inutile
si prea lungi. Aezarea muncitorului fata de frontul de lucru trebuie sa asigure acestuia un cmp
vizual corespunztor, o poziie comoda care sa-i confere libertate de micare, cmpul vizual
trebuie sa prind pereii ncperii in care lucreaz, pentru a putea supraveghea tehnic si coloristic
calitatea muncii.

Norme de tehnica securitii muncii
Sculele de mana trebuie sa fie ntregi, in buna stare si corespunztoare operaiei
respective. Lucrtorii s poarte ochelari de protecie cnd lucreaz cu aparate de pulverizat si
mti, cnd in compoziia vopselei intra substane toxice. ncperile pentru prepararea
compoziiilor sa fie bine aerisite. La prepararea soluiilor cu acizi sa nu se toarne apa in acizi ci
invers si lucrarea s se fac de lucrtori experimentai. Este interzisa executarea de lucrri la
nlime stand pe scnduri izolate sau pe scri atrnate. Vopsitorii care lucreaz la nlime in
locuri care nu pot fi ngrdite, vor purta centuri de sigurana legate cu cabluri verificate, de
prtile solide ale cldirii. Se interzice ca in acelai timp sa se lucreze la nlimi diferite pe
aceeai verticala. Lucrrile interioare, la nlime, se vor executa de pe eafodaje de inventar sau
de pe scri reglementare, verificate nainte de fiecare ntrebuinare. Se interzice folosirea
podinilor improvizate. Schelele fixe precum si cele agate trebuie executate si verificate
conform prevederilor privind montarea schelelor fr ca acestea sa aib balansuri. Popii schelelor
trebuie sa fie verticali si solidarizai intre ei, att in plan vertical cat si cel orizontal, cu diagonale.
Nodurile trebuie montate cu grija, astfel incot sa exclud deplasarea pieselor. Padinele trebuie sa
aib limea de cel Putin 1 m, sa nu aib capete lsate libere in consola si sa fie astfel montate
incot sa exclud posibilitatea alunecrii sau deplasrii lor. In zona in care se monteaz schelele
metalice, firele electrice trebuie scoase din circuit pe timpul montajului. Consolele de care se
agata schelele atrnate trebuie sa se sprijine solid de ziduri prin intermediul unei tlpi de dulap
de lemn.
Modul de realizare a vopsitoriilor
Pregtirea suprafeei Pe tencuieli - se gletuiesc suprafeele, se chituiesc crpturile, se
lefuiesc, se curata de praf Pe lemn - se curata manual sau mecanizat, se lefuiesc suprafeele, se
curata de praf Pe metal - se ndeprteaz petele de rugina, se ndeprteaz petele de vopsea,
grsimi sau praf. Grunduirea suprafeei: Grundul este primul strat care se aplica pe suport. El
este alctuit dintr-o suspensie de pigmeni si materiale de umplutura intr-un liant care poate fi
firnis, lac, derivat celulozic. Dup uscare grundurile dau pelicule dure, cu aspect mat. Aplicarea
se face cu pensula rotunda sau lata, in funcie de dimensiunile suprafeei pentru vopsit. El trebuie
sa adere bine la suport, sa asigure netezimea si sa uniformizeze suprafaa suportului. Aplicarea
straturilor vopsitoriei: Executarea lucrrilor se face ngrijit, alegndu-se pensulele de lucru in
concordanta cu suprafaa de vopsit. Vopseaua se tine intr-un vas metalic portativ. Se ia vopseaua
cu pensula si se scurge de surplus apsnd-o pe marginea vasului. Se respecta operaiile de lucru
in ordinea lor si anume: - aplicarea - ntinderea - netezirea vopselei Finisarea se aplica de obicei
la ultimul strat prin netezirea vopselei cu o pensula lata cu par moale, trecnd uor vrful
pensulei peste vopsea, cu micri uniforme perpendiculare pe direcia de aplicare a ei.

Lucrri de finisaje
Finisajele unei cldiri cuprind urmtoarele lucrri: pardoseli, tencuieli, placaje, zugrveli,
vopsitorii, tapete si tmplarii, avnd un rol funcional, decorative si igienico-sanitar. Costul
acestor lucrri reprezint cca. 15-20% din costul material si cca. 25-30% din cel salarial al unei
construcii, fapt pentru care se impun masuri de reducere a acestor cheltuieli prin: mecanizarea
proceselor tehnologice ale lucrrilor de finisaje; prefabricarea elementelor de finisaj; folosirea
de materiale eficiente; introducerea unor metode avansate de lucru; calificarea
corespunztoare a forei de munca. Pardoselile. Sunt elemente de construcie situate la fata
superioare a planeelor sau direct pe pmnt, care alctuiesc suprafaa plana, neteda si
rezistenta la uzura si care au rol de a prelua si transmite ncrcrile date de circulaie si
depozitare, precum si un rol estetic, de izolare termica, fonica, etc. Ele cuprind: stratul-suport,
rigid, constituit din beton simplu sau elastic, nisip, pietri, piatra sparta; stratul de uzura, format
din diverse materiale: pmnt, lemn, piatra naturala, piatra artificiale, bituminoase, materiale
pe baza de polimeri sintetici, materiale speciale. Pardoselile trebuie sa ndeplineasc anumite
condiii: sa fie rezistente la uzura produsa de circulaia oamenilor, animalelor sau a vehiculelor;
sa nu se deformeze la ocuri prin cdere; sa reziste la poansonare; sa fie durabile; sa fie
termoizolante si fonoizolante; rezistente la foc; sa fie impermeabile; sa fie estetice; sa fie uor
de executat, ntreinut si reparat. O pardoseala nu poate ndeplini in totalitate aceste condiii
alegerea tipului de pardoseala se face in funcie de destinaia cldirii: social-culturala, de locuit,
administrativa, industriala, agrozootehnica etc. Un criteriu important in funcie de care se pot
clasifica pardoselile l constituie materialul din care se executa statul de uzura. Pardoselile pot
fi: din lemn; din piatra naturala; din piatra artificiala nearsa; din piatra artificiala arsa; din
produse pe baza de polimeri sintetici.; din pmnt; din sticla; din materiale speciale. Lucrrile
de pardoseli se executa dup ce au fost realizate tencuielile, montata tmplria si probate
instalaiile amplasate sub pardoseala. Pardoselile din lemn, se folosesc in mod curent datorita
unor calitatea ca: elasticitate mare, termo si fonoizolatoare, antiderapante, estetice. Pardoselile
pot fi: din duumele brute (realizate din scnduri brute) care se utilizeaz la magazii, poduri sau
duumea oarba sub parchet; din parchete (realizate din lamele de stejar sau fag); din placi
fibrolemnoase ( se realizeaz din placi extradure de dimensiuni mari); din pavele de lemn (acest
tip se folosesc in construciile agrozootehnice si industriale). Pardoseli din piatra naturala, au un
aspect frumos, cu variaie de desen si culori, si se folosesc in special, la cldiri socio-culturale,
administrative, magazine. Acestea se fac din marmura alba sau colorata, porfir, granit, gresie
etc., sub forma de placi tiate, dale, lespezi, obinute prin cioplire, cuburi, sprturi de marmura
etc. Dup modul cum este prelucrat piatra pentru montare se deosebesc: pardoseli cu
mbrcminte din placi; pardoseli cu mbrcminte din mozaic cu rosturi opus incertul;
pardoseli din mozaic veneian; pardoseli din mozaic roman; pardoseli din dale sau calupuri de
piatra. Pardoseli din piatra artificiala arsa sau nearsa sunt rezistente la uzura si umiditate,
durabile si uor de ntreinut, utilizndu-i in ncperi cu circulaie intense (holuri, sli de
ateptare, coridoare, vestiare), ncperi cu umiditate ridicata (bai, buctarii, spltorii), ncperi
cu destinaie speciala (restaurante, cantine, laboratoare). In funcie de natura materialului
folosit, pardoselile din piatra artificiala se mpart in: pardoseli din piatra artificiala nearsa:
beton de ciment, mortar de ciment sclivisit, mozaic turnat, placi de beton mozaicate; pardoseli
din piatra artificiala arsa: placi de gresie ceramica, placi ceramice din argila arsa, crmida.
Pardoseli din materiale bituminoase. Aceste pardoseli prezint o serie de calitatea (sunt
elastice, impermeabile, rezistente la uzura, termoizolante, uor de reparat, nu produc praf,
sigurana contra alunecrii, rezistente la aciunea acizilor si alcalilor) dar si o serie de
dezavantaje (inestetice datorita culorii nchise a bitumului, suprafee aspre, nu rezista la
temperaturi nalte, se deformeaz la greutate). Pardoseli din produse pe baza de polimeri
sintetici. Aceste pardoseli sunt rezistente la uzura, igienice, au aspect si colorit plcut, sunt
bune izolatoare termice si fonice, sunt uor de montat si uor de ntreinut. Sunt folosite
pentru: holuri, vestibule, oficii, camere de locuit, buctarii, bai, construcii social-culturale (sli
de lectura, cluburi, sli de ateptare, saloane si culoare de spital, birouri, magazine, laboratoare,
ncperi de producie, unde nu intervin solicitri sau ageni chimici agresivi), etc. Pardoseli din
linoleum. Se produce sub forma de covoare dintr-un amestec omogen de faina de lemn, praf de
piatra si ulei de in fiert(linoina) cilindrat pe o tesatura tare de iuta. Pardoseli din mocheta. Se
folosesc foarte mult in locuine, camere de hoteluri, sli de teatre si concerte, sli de
conferina, biblioteci si sli de lectura, magazine, birouri. Avantajele pardoselilor din mocheta:
estetice, termo si fonoizolatoare, se ntrein, se curata si se monteaz uor. Tencuielile
reprezint finisaje aplicate pe suprafaa bruta a unor elemente de construcie avnd
urmtoarele roluri: decorative, igienic, de protecie, de izolare termica, fonica si hidrofuga.
Clasificarea tencuielilor se face dup anumite criterii: natura suprafeei pe care se aplica
(crmida, beton, piatra, rabi), modul de execuie (umede sau uscate), liantul de preparare a
mortarului (var, ipsos, argila, ciment, var hidraulic), modul de prelucrare-finisare a fetei vzute
(suprafaa netezita sau dricuita, suprafaa executata din materiale si cu metode speciale),
dup poziia lor in construcie (tencuieli interioare si exterioare). Dintre tencuielile obinuite,
cele mai ntrebuinate sunt: tencuieli brute; tencuieli dricuite; tencuieli sclivisite; tencuieli
gletuite. Alte tencuieli ntlnite in construcii sunt tencuielile decorative: tencuieli cu praf de
piatra dricuite; tencuieli stropite; tencuieli de terasit, granulit, dolomite; tencuieli in calcio-
vechio, marmura artificiala. Primele trei tipuri de tencuieli decorative se aplica, in special, la
faade. Tencuielile umede folosesc ca material de baza mortarul compus din; agregat (nisip,
praf de piatra, praf de crmida, mica etc.), liant (ciment, var, ipsos, argila), plastifiani (var,
argila) si materiale auxiliare (culori, ntrzietori de priza, cli de in sau cnep). Tencuiala se
aplica in trei straturi: stratul de amorsat (splitul), grundul si stratul vizibil (de finisare). Placaje.
Lucrrile de placaj reprezint lucrrile de finisaje prin care se aplica pe suprafaa pereilor
interiori sau exteriori, placi sau panouri din diferite materiale. Dup natura materialelor
folosite, placajele pot fi : placaje din placi de faiana, se fac din argile refractare, caolinuri,
feldspai, acoperite pe o fata cu smalt iar pe cealalt cu striuri in relief. Se folosesc la placarea
bilor, buctriilor, grupurilor sanitare, laboratoarelor etc.; placaje din placi ceramice smluite
( CESAROM). Acest tip de placi, divers colorate, cu dimensiuni mici, iar fata smluita poate fi
neteda, ondulata, boltita, scobita, rombica sau piramidala. Se folosesc ca placaje decorative la
placri interioare si la faade; placaje din plcute de sticla colorata. Plcute de diferite culori, cu
o fata dreapta si cealalt cu striuri, se utilizeaz la finisarea cldirilor, cu placaje interioare si
exterioare; placaje din placi de sticla (opaxit), sunt de culoare lptoasa, au o fata neteda iar
cealalt cu striuri; placaje din crmid aparenta. Aceste placaje folosesc crmizi speciale si se
aplica la exterioarele construciilor; placaje de tip marmoro. Se prezint sub forma de foi
flexibile (suport textile) si se folosesc la finisaje interioare; placaje din placi imitaie de piatra
naturala sau beton mozaicat. Aceste placi sunt formate dintr-un strat de baza (beton sau
mortar de ciment) si un strat de suprafaa (mortar de ciment cu agregate de mozaic sau
marmura); placaje din piatra naturala. Se folosete att pentru placaje de interioare cat si
exterioare. La exterior se utilizeaz roci de granit, andezit, trahit, ruf vulcanic, calcar, marmura,
ele trebuie sa reziste la intemperii, legarea acestora in zidrie fcndu-se cu scoabe, crlige sau
domuri; placaje din placi de PVC. Aceste placi se lipesc cu adeziv Prenadez pe suprafee netede,
plane si uscate. Se folosesc la interioare indiferent de umiditatea aerului, dar care nu sunt
expuse agenilor agresivi; placaje din lemn. Folosesc la interioare pentru lambriuri, utilizndu-se
fibre din lemn (PFL) , placi aglomerate din achii de lemn (PAL), tblii, scnduri; Zugrveli si
vopsitorii. Lucrrile de finisaj prin care se aplica pe suprafeele elementelor de construcie un
strat subire dintr-o suspensie de pigmeni in apa si numesc zugrveli. Daca stratul este alctuit
dintr-o suspensie de pigmeni in ulei sau emulsii de liant in apa, lucrrile de finisaj se numesc
vopsitorii. Zugrvelile se clasifica in: vruit (executat din lapte de var stins si strecurat, cu
ajutorul bidinelei sau pompa), pe baza de clei, pe baza de vinarom (executate pe beton,
crmid, lemn, hrtie, esturi), in calcio-vechio (realizata prin stropire manuala sau
mecanica), decorative (se executa cu ajutorul unor pensule, burei de cauciuc, abloane de
hrtie etc.). Vopsitoriile. Dintre tipurile de vopsitorii cele mai importante sunt: vopsitoriile in
ulei pe tencuiala, primul strat, grundul de mbibare, se chituiete, dup uscare se lefuiete si
apoi se aplica 2-3 straturi pe direcie verticala, ultimul strat se va da de sus in jos; vopsitoriile pe
lemnrie, se aplica pe tmplria uilor, ferestrelor, a lambriurilor si constau in aplicarea a 2-3
straturi de vopsea pe suprafeele grunduite si pcluite cu chit de lac, ultimul strat dndu-se in
lungul fibrelor lemnului; suprafeele metalice, se vopsesc dup ce impermeabile au fost bine
curtate, inclusiv de rugina si grunduite cu miniu de plumb; vopsitoriile in imitaie de marmura,
executate manual, se folosesc la finisarea coloanelor, soclurilor sau lambriurilor pentru a le da
aspectul marmurei. Stratul de imitaie se protejeaz cu un strat de lac. Tapetele reprezint
lucrri de finisaj ce constau in aplicarea la interior pe perei a unor fii decorative din: hrtie,
carton, stofa, mtase, PVC etc. Suprafaa-suport trebuie sa fie perfect plata, curata si uscata.
Pentru ndeprtarea tapetului vechi, acesta sa va umezi cu apa calda si apoi se va rzui cu
paclul. Tmplrie. Lucrrile de tmplrie reprezint elementele de construcie ce se monteaz
in golurile lsate special la execuia pereilor interiori si exteriori ai cldirii pentru iluminare si
ventilaie naturala, intrare-ieire, comunicare intre diferite ncperi. Ferestrele au rolul de a
permite intrarea aerului si a luminii solare in ncperile cldirii, dar si posibilitatea ocupanilor
cldirii sa priveasc mediul extern. Ferestrele se pot clasifica in funcie de diferite criterii:
metoda de deschidere (in interior, in exterior, in interior-exterior, prin glisare, prin pliere);
materialul din care sunt executate (lemn, otel, aluminiu, PVC etc.); dimensiuni. In construcii se
folosesc numeroase sorturi de sticl: sticl translucida, transmite lumina cu grade diferite; sticla
opaca, este colorata; sticla armata cu reea de sarma, la spargere nu se rspndesc cioburi;
sticla pigmentata sau sticla cu depuneri la suprafaa, pentru diminuarea transmiterii radiailor
solare; sticla care absoarbe cldura; sticla care rezista la ocuri mecanice. Uile. Pe lng rolul
funcional are si rol decorative. Forma si dimensiunile uilor sunt in funcie de rolul si poziia pe
care o au in cldire. Clasificarea uilor se face dup mai multe criterii: dup poziia pe care o au
in construcie (interioare si exterioare); dup modul de deschidere (deschidere obinuita,
pivotanta, batante, culisante sau pliante, turnante; dup numrul de canaturi (cu un cant, cu
doua sau mai multe); dup materialele folosite (din lemn masiv, cu rame si tblii din lemn
masiv, din lemn placate cu placaj, din placi din achii de lemn aglomerat, din folii de materiale
plastice, cu miez celular de hrtie, din placi din fibre de lemn, metalice, din materiale plastice).
In lucrrile de tmplrie, pe lng ferestre si ui, mai pot intra si obloanele si rulourile. Aceste
elemente folosesc contra intrrii luminii sau soarelui in ncpere sau ca motiv de sigurana la
fata exterioare a uilor si ferestrelor.

Materiale de finisaj
Materialele nestructurale care acoper construciile propriu zise - denumite si
materiale de finisaj - sunt folosite in funcie de programul de arhitectura cruia i se
aplica, avnd roluri multiple: protejeaz elementele de rezistenta, sporesc gradul de
izolare a spatiilor contra frigului sau a zgomotului, estompeaz unele defecte sau
contribuie la estetizarea construciilor.
Finisajele cuprind lucrri de pardoseli, tencuieli, placaje, zugrveli, vopsitorii,
tapete, tmplrie, pentru care se folosesc diverse materiale.
Iniial au fost utilizate materiale naturale prelucrate, precum: lemnul, piatra, tesaturile,
pielea de animale etc., unele dintre ele fiind abandonate treptat. Altele se folosesc mai
rar, fiind epuizabile sau sunt recreate artificial, imitnd mai mult aspectul exterior dect
materialul in esena.
Locurile de aplicare a materialelor de finisaj sunt stabilite in funcie de folosirea lor in
interiorul sau in exteriorul construciei, fiind apreciate in legtura cu scara obiectului,
concepia stilistica, textura materialelor si culoare. Odat cu dezvoltarea tiinelor
umaniste s-au descoperit o serie de caliti psihologice pe care finisajele le pot
transmite, caliti confirmate de-a lungul timpului, care s-au extins la toate programele
de arhitectura, indiferent de complexitatea acestora. Astfel, materialele de finisaj au
fost grupate in funcie de impresiile produse la nivelul psihicului uman, difereniindu-se
materiale reci (piatra, de exemplu) sau calde (cum ar fi lemnul), cele cu aspect sobru
(crmida, piatra de cariera) sau vesel (lemn incrustat, piatra de ru), cele care transmit
intimitate (lemn) sau exteriorizare (crmid) etc.
Materialele de finisaj naturale, devenite clasice: lemnul, piatra si crmid se
folosesc si astzi, valoarea lor estetica depinznd de modul in care sunt tratate si de
profesionalismul executanilor. Alturi de acestea mai pot fi folosite: rogojini, paie,
textile, piei, blnuri, bambus etc.
Lemnul este folosit ca placaj pentru perei (lambriuri, pardoseli, plafoane),
calitatea finisajelor fiind apreciata in funcie de gradul de deshidratare, proporiile
scndurilor si distanta dintre acestea, mrimea rosturilor, eventualele ornamente sau
profile sculptate/aplicate.
Finisaje din piatra (de cariera sau de ru) se difereniaz intre ele dup forma,
mrimea, culoarea si textura materialului. Duritatea, rezistenta la uzura, ntreinerea si
curenia finisajelor din piatra determina distribuia in plan a acestora.
Crmida (aparenta), folosita in principal la construcii, poate reprezenta un
material de finisaj agreabil: combinat cu rosturi albe sau cu vegetaie verde, rosul
crmizilor va crea un efect plcut.
Materialele de finisaj contemporane, extrem de numeroase au fost create
prin folosirea de nlocuitori, care reproduc aspectul materialelor naturale: placi din
deeuri lemnoase, placi ceramice de diferite dimensiuni, tapete pe baza de hrtie sau
materiale plastice, fototapete, folii autocolante etc.
Diversitatea materialelor atrage dup sine dificultatea in alegerea acestora. Este, prin
urmare, necesar un studiu concomitent al tuturor componentelor implicate intr-o
construcie, astfel nct acestea sa se armonizeze cu celelalte elemente fizice sau
fenomenale: cu lumina diurna, cu mobilierul, cu echipamentele etc.

Norme de sntatea i securitatea muncii
la lucrri de finisaje la construcii

Condiii generale
Lucrrile de finisaj la construcii vor fi executate numai pe schele realizate conform
standardelor in vigoare.
Se interzice executarea lucrrilor de finisaje stand sau circulnd pe dulapi izolai sau pe
scri atrnate.
Este interzisa executarea lucrrilor cu instalaii defecte sau neprobate zilnic nainte de
nceperea lucrului.
La lucrrile de tencuire, placare, vopsire, zugrveli etc., ce se executa manual, se vor
respecta si masurile de protecie a muncii prevzute pentru lucrrile de zidrie din prezentele
norme.
La lucrrile de tencuire si de placare ce se executa manual, se vor respecta si masurile de
protecie a muncii prevzute pentru lucrrile de zidrie.
Lucrrile de tencuire interioara trebuie sa se execute de pe schele interioare sau de pe
padine aezate pe capre deplasabile. Folosirea scrilor duble este permisa numai pentru
executarea lucrrilor mici de tencuire (reparaii) in locuri izolate.
In cazul in care nu exista schele exterioare fixe, tencuirea glafurilor ferestrelor trebuie
executata de pe schele in consola, trecute in afara prin golul ferestrei respective sau de pe schele
suspendate sistem leagn.
Este interzisa utilizarea pigmenilor vtmtori sanatii oamenilor - miniu de plumb,
galben de crom, oxid sau acetat de cupru etc. - la prepararea mortarelor colorate, necesare
lucrrilor de tencuire.
La lucrrile de buciardri, frecri cu peria etc. ale fetei vzute, construita din beton sau
din piatra, muncitorii sunt obligai sa poarte echipamentul de protecie adecvat. Daca
dimensiunile sau greutatea plcilor pentru placaje nu permit ca ele sa poat fi manipulate cu
uurina de doi oameni, micarea lor se va face mecanizat.
La locurile de munca unde se executa lucrri de finisaj in mediu umed, conductorii
electrici aflai sub tensiune vor fi deconectai nainte de nceperea lucrului.
Este interzis lucrul cu ajutorul aerului comprimat, cnd manometrul este defect sau cnd
plumburile de garanie ale acestuia lipsesc.
Muncitorii care efectueaz lucrri cu substane toxice vor fi supui periodic controlului
medical, conform instruciunilor Ministerului Sntii.
Placajele si orice alte elemente ornamentale - aplicate pe ziduri - vor fi bine consolidate
cu dispozitive provizorii pana la ntrirea mortarului de legtura.
Tierea geamurilor trebuie sa se fac in locuri amenajate in acest scop. Deeurile si
geamurile sparte trebuie adunate si ndeprtate de la locul de lucru.
In cursul punerii geamurilor la luminatoare, la lifturi etc., locurile deasupra crora se
executa astfel de lucrri trebuie ngrdite sau pzite, interzicndu-se accesul oamenilor.
Punerea geamurilor la luminatoare trebuie fcuta cu respectarea prevederilor normative
privind montarea elementelor de construcii si a celor privind executarea lucrrilor la nalime.
In cazul punerii sau tergerii geamurilor la o nlime de peste 2 m muncitorii trebuie sa
respecte Normele specifice de securitate a muncii privind lucrul la nlime.
Este interzisa sprijinirea scrilor mobile de geamurile vitrinelor sau de marginile
cercevelelor.
In cursul lucrrilor de mtuire a geamurilor si al executrii de desene sau inscripii cu
ajutorul aparatelor cu jet de nisip prin presiune sau cu ajutorul acizilor, trebuie luate masuri
pentru protejarea ochilor, a cailor respiratorii si a minilor. Chituirea geamurilor se face cu scule
adecvate, fiind interzisa ntinderea chitului cu degetele.

Lucrri de tencuire
Lucrrile de tencuire exterioara se executa de pe schele executate, conform celor
specifice in standardele in vigoare.
La lucrrile de tencuire interioara si la lucrrile de ipsoserii in interiorul ncperilor se
vor folosi schele interioare sau padine aezate pe capre nedeplasabile. Folosirea scrilor duble
este permisa numai pentru executarea lucrrilor mici de tencuire (reparaii) in locuri izolate.
In cazul In care nu exista schele, tencuirea glafurilor exterioare ale ferestrelor trebuie
executata de pe padine mprejmuite, aezate pe console (schele in consola) trecute in afara prin
golul ferestrei respective sau de pe schelele suspendate in sistem leagn.
Pompele de mortar, mainile de torcretat etc. utilizate la executarea mecanizata a
lucrrilor de tencuire, se vor verifica nainte de nceperea lucrului fiecrui schimb, privitor la
starea tehnica si la existenta eventualelor dopuri de mortar ntrit.
Att la locurile de munca unde se executa tencuirea mecanizata, cat si la punctul de lucru
al mecanicilor pompelor de mortar, se va afia - la loc vizibil - codul semnalelor folosite.
Dup ncetarea lucrului, tuburile flexibile, conducta si pompa de mortar se spla bine cu
apa.
Conductorii electrici adui la ntreruptorul de alimentare al pompei de mortar vor fi
izolai in tub de cauciuc, iar ntreruptorul se monteaz in cutie nchisa (cu lact).
La terminarea lucrului este interzisa demontarea supapei de aer nainte de a se convinge
ca presiunea a sczut la zero.
Este interzis accesul muncitorilor in ncperi unde uscarea tencuielilor se face cu
instalaii mecanice, pe baza de raze infraroii sau cu couri cu cocs, sau cu baterii de injectoare
de pcura.
In cazuri speciale, se permite numai accesul muncitorilor dotai cu mti contra gazelor.
La prelucrarea uscata a tencuielilor in ncperi nchise, acestea vor fi in permanenta
ventilate, pentru evacuarea prafului.
Daca tencuielile exterioare se executa in acelai timp pe mai multe nivele de lucru, se va
lua msura ca echipele de la nivele diferite sa nu lucreze pe aceeai verticala si ntotdeauna este
bine sa se ia msura padinelor etane si a streinelor sau plaselor.

Transportul mortarului
Transportul mortarului la locul de utilizare se face cu bena sau cu pompa de mortar,
respectiv cu maini de tencuit.
La transportul mortarului cu bena se vor respecta aceleai norme de protecie a muncii ca
si la transportul betoanelor.
Pompele de mortar si mainile de tencuit vor fi verificate zilnic, la punerea lor in
funciune.
In cazul ivirii - in timpul lucrului - a unor defeciuni la utilaj, la conductele de transport
ca si in cazul formarii de dopuri de mortar in sistemul de transport, se va opri imediat lucrul.
Se interzice - in timpul funcionarii utilajului - repararea, curtarea, strngerea unor piulie sau
garnituri. Operaiunile respective se vor efectua numai dup oprirea utilajului, scoaterea lui de
sub tensiune si scderea presiunii - in instalaie - la zero.
Nu este admisa ndoirea in unghi a conductelor si legarea acestora cu sarma pe staturile
utilajului. Legarea se va face cu brri strnse cu uruburi.
Se va delimita traseul conductelor de transportat mortar, nepermindu-se circulaia pe
sub acestea sau in apropierea lor.
Locul de munca al mecanicului utilajului de transportat mortar trebuie sa fie in
permanenta in legtura cu locurile de munca unde se primete mortarul, prin semnale acustice
sau luminoase, pentru a putea - la cerere - opri sau porni transportul mortarului. Semnalele sau
codul vor fi stabilite - anticipat - de ctre conductorul locului de lucru si vor fi afiate.
In cazul utilizrii motocompresoarelor echipate cu rezervoare de aer, pentru transportul
mortarului prin conducte se vor respecta instruciunile in vigoare privind exploatarea
recipientelor sub presiune.
nainte de curtarea (suflarea) conductelor cu mortar cu ajutorul aerului comprimat,
personalul muncitor care a lucrat cu injectorul de mortar trebuie ndeprtat de zona de lucru la o
distanta de minimum 10 m. Curtarea se va face dup cel puin 20 minute de la oprirea utilajului.
Peste conductele pentru mortar, care traverseaz locuri cu circulaie intensa, se vor face
podee de trecere.
Amplasarea conductelor de aer comprimat va fi astfel fcuta nct sa se evite traseele
care ntlnesc sau trec prin apropierea conductelor electrice, pentru ca la o eventuala deplasare
sau rupere a conductelor sa nu existe posibilitatea ruperii conductorilor, crendu-se pericol de
electrocutare.
Se interzice curtarea de ulei a conductelor de aer prin arderea uleiului.
Este interzisa utilizarea pompelor de mortar si a mainilor de torcretat la o presiune mai
mare dect presiunea maxima indicata in fisele tehnice respective.
Locurile de munca unde se executa tencuirea mecanizata vor fi legate printr-un sistem de
semnalizare acustica sau optica de punctul de lucru al mecanicilor pompelor de mortar.
Manipulantul va urmri cu atenie semnalele date pentru oprirea sau punerea in funciune
a pompei.
Lucrrile cu pompa de mortar fr sistem de semnalizare sunt interzise.
nainte de nceperea lucrului, pompa de mortar va fi ncercata la o presiune de 15 atm.
Rezultatele ncercrilor vor fi consemnate in registrul de procese verbale, aflate la
punctul de lucru al pompei.
Este interzisa ndoirea furtunului sau ajustarea staturilor in timpul funcionarii pompei de
mortar si a aparatului de torcretat.
Este interzisa depirea presiunii maxime in instalaie in timpul lucrului.
Presiunea maxima va fi indicata vizibil pe placardele de la locurile de munca de
asemenea cu linie roie pe manometre.

Lucrri de zugrveli si vopsitorii
Lucrrile exterioare de vopsitorii si zugrveli se vor executa de pe schele sau de pe scri
standardizate.
Se interzice circulaia muncitorilor pe elementele scheletului luminatoarelor.
Aparatele pentru vopsit si zugrvit, cat si furniturile vor fi controlate nainte de nceperea
lucrului. Ele vor fi probate sptmnal, supunndu-le la o presiune de 1,5 ori presiunea de regim.
Rezultatele verificrilor vor fi consemnate Intr-un proces verbal.
Nu se admite lucrul cu hainele mbibate cu substane inflamabile.
Este interzis muncitorilor vopsitori sa se apropie de surse de foc in hainele de lucru.
Vopsirea cu ajutorul aerului comprimat se face folosind masca de protecie pentru
vopsitor.
Scrile si schelele folosite vor fi in buna stare si asigurate mpotriva alunecrii sau
deplasrii.
Lucrrile de zugrveli si vopsitorie exterioare trebuie executate de pe schele sau leagne
in buna stare. Se interzice utilizarea scrilor suspendate sau a altor mijloace improvizate.
Lucrrile de zugrveli si vopsitorie interioare trebuie executate de pe schele interioare
sau scri duble. Utilizarea scrilor rezemate este permisa numai in cazul vopsirii sau zugrvelii
unor suprafee mici si la nlimi de cel mult 3 m de la sol, pe podea sau padine de lucru.
Se interzice executarea lucrrilor de vopsitorie stand sau circulnd pe dulapi izolai sau
pe scri atrnate.
La executarea unor lucrri de vopsitorie cu instalaii speciale, se vor respecta pe lng
prezentele norme si prescripiile tehnice ale furnizorului de instalaii si utilaje.
Este interzisa legarea cu sarma a furtunurilor pe staturile pompelor de zugrvit sau
vopsit. Aceasta se va face cu ajutorul unor brri (coliere) strnse cu uruburi.
Este interzisa executarea reparaiilor in timpul funcionarii instalaiilor si utilajelor de
vopsit.
La instalaiile de vopsire nu se vor efectua reparaii prin sudura sau mijloace care produc
scntei, daca nu au fost in prealabil curate integral.
ncperile in care se prepara vopsele trebuie sa fie bine ventilate.
Daca in ncperile unde se executa zugrvirea si vopsirea cu vopsele pe baza de apa se
gsesc conductori electrici sub tensiune, acetia vor fi deconectai nainte de nceperea operaiei
de vopsire.
La intrrile in ncperile unde se lucreaz cu vopsele pe baza de substane inflamabile, se
vor monta tblie avertizoare asupra pericolului de incendiu.
Dup vopsirea instalaiilor de nclzire centrala (inclusiv a elementelor de calorifer), in
timpul funcionarii acestora ncperile trebuie aerisite pana la uscarea completa a vopsitoriei.
Se interzice rmnerea peste noapte a muncitorilor in camerele unde au fost executate
vopsitorii in ulei; in astfel de camere, in timpul lucrului, trebuie asigurata o ventilaie eficace.
Lucrrile de vopsitorie in spatii nchise, la care se folosesc materiale ce produc vapori
toxici, duntori sntii oamenilor se vor executa sub ventilaie intensa cu instalaii adecvate.
Se interzice folosirea pigmenilor albi pe baza de plumb, drept componeni ai vopselelor
precum si ntrebuinarea benzenului si a benzinei etilate, ca diluant.
La manipularea pigmenilor toxici sub forma de praf se vor folosi mti contra prafului.
Pentru pstrarea vopselelor se vor folosi rezervoare metalice, prevzute cu capace care
se nchid etan si nzestrate cu mnere. Dizolvarea in ulei fiert a vopselelor uscate se va executa,
de asemenea, in rezervoare metalice, prevzute cu capace si cu mnere.
Pstrarea vopselelor uscate si dizolvate, a diferitelor lacuri, a terbentinelor etc. este
permisa numai in rezervoare speciale de fiert, care se nchid ermetic. Este interzisa pstrarea
acestor materiale in alte vase.
Se interzice folosirea surselor incandescente, focului deschis, fumatului, aprinderea
chibritului etc. in ncperile unde se executa vopsirea, prepararea sau depozitarea vopselelor. Pe
uile acestor ncperi vor fi fixate tablete avertizoare si de interdicie corespunztoare.
Materialele pentru vopsire vor fi pstrate si transportate in vase bine nchise; deschiderea
capacelor metalice, in special la vasele care conin vopsele pe baza de nitroceluloza se va face cu
scule din materiale neferoase, care nu produc scntei. Materialele de ters se aduna in lzi
speciale cu capace, care se vor amplasa in afara ncperilor de lucru si vor fi evacuate si golite
zilnic.
Se vor lua toate masurile de electrosecuritate prescrise de prevederile normelor in
vigoare referitoare la operaiile de vopsire.

Lucrri de placare
Aezarea si fixarea pietrelor, coloanelor si a detaliilor arhitecturale, utilizate pentru
placarea pereilor si a lucrrilor de faada vor fi realizate cu respectarea prevederilor din
prezentele Norme.
Prelucrarea pietrelor pe antier (spaiu similar) va fi executata in locuri special ngrdite,
in care se interzice accesul persoanelor strine.
Locurile de munca ale cioplitorilor de piatra se vor afla la o distanta de cel puin 3 m
unul de celalalt. In caz contrar, vor fi aezate intre acetia ecrane de protecie. Se interzice
aezarea pietrarilor unul in fata celuilalt.
In timpul prelucrrii, pietrele (placajele de marmura, piatra de construcie etc.), de
dimensiuni mari si grele, vor fi bine aezate pentru a nu produce cderea lor si accidentarea
muncitorilor.
La locul de taiere a blocurilor cu ferstrul se va amenaja o podina de scnduri,
prevzndu-se si anuri pentru scurgerea apei. Podina va fi curat mereu, pentru a se evita
alunecarea si accidentarea muncitorilor.
La prelucrarea uscata in ncperi speciale, acestea vor fi in permanenta ventilate, pentru
evacuarea prafului.
Mainile electrice de lefuit vor avea mnerele izolate, conductorii electrici izolai in
tuburi de cauciuc si ntreruptoarele nchise in cutii. De asemenea, vor fi prevzute cu al patrulea
fir, pentru legarea la pmnt a corpului mainii.
Depozitarea plcilor va fi fcuta in condiii conforme cu normele de tehnica a securitii
la depozitarea materialelor; acestea se vor face in stive de maximum 1 m lime. Pentru a evita
rsturnarea lor, plcile vor fi aezate pe lat si cu ipci intre rnduri.
Transportul plcilor, att pe orizontala cat si pe verticala, la locul de montare, se va face
cu mijloace mecanizate pentru a se evita pericolul de accidentare a muncitorilor.
Plcile si piesele sculptate, proaspt montate, nu vor fi lsate fr a fi bine consolidate.
Montarea plcilor se face ncepnd de jos in sus pentru ca fiecare placa sa se reazeme pe
placa inferioara.
Daca dimensiunile sau greutatea plcilor nu permit ca ele sa poat fi manipulate cu
uurina de doi oameni, micarea lor se va face mecanizat.


Lucrri de mozaic
La lucrrile de turnare si frecare a mozaicului sau demontare a plcilor mozaicate se vor
respecta si prevederile stabilite in Normele specifice de securitate a muncii pentru propagarea,
transportul, turnarea betoanelor si executarea lucrrilor de beton armat si comprimat.
Roabele, containerele, gleile, buncrele mobile etc., cu ajutorul crora se transporta
mozaicul gata preparat pentru turnare, trebuie sa fie corespunztoare, verificndu-se in acest
scop nainte de fiecare schimb starea lor.
nainte de nceperea turnrii mozaicului, toate golurile in plan vertical care nu au
parapet, sau care au un parapet mai mic de 1 m, vor fi barate sau prevzute cu balustrade la cel
puin 1 m si la 0,50 m, iar golurile in plan orizontal vor fi astupate, spre a evita cderea
materialului si a muncitorilor.
Maina de frecat mozaic va fi folosita si manevrata numai de ctre mozaicarul care a fost
instruit in acest sens. Este interzisa folosirea mainii de frecat de ctre muncitorii necalificai sau
neinstruii in mod special.
Zilnic, naintea nceperii lucrului, se va verifica starea mainii de frecat, a conductorilor in ceea
ce privete izolarea lor, precum si legarea la priza de pmnt.
Muncitorul mozaicar numit pentru manevrarea mainii de frecat mozaic si care a fost
instruit in acest sens, nu va intra in lucru fr sa aib echipament de protecie (mnui si
nclminte electroizolanta).
Este interzis ca mozaicarul care manevreaz maina de frecat mozaic sa foloseasc
mnui si cizme de cauciuc electroizolante care nu sunt msurate dielectric PRAM.
La eventuala defectare a mainii in timpul lucrului, mozaicarul va anuna imediat
electricianul de serviciu, care este singurul in msura sa verifice starea utilajului.
In cazul in care mozaicarul care manevreaz maina de frecat trebuie sa mute maina in
alt loc de munca, nainte de a executa aceasta operaie o va deconecta de la sursa de curent
electric. Deconectarea se va face in mod obligatoriu purtnd mnui de cauciuc electroizolante.
Cablurile de alimentare intre tabloul electric si maina de frecat mozaic vor trebui sa fie
suspendate.
Este interzis a se lucra cu maina de frecat mozaic avnd in jurul mainii si al
muncitorului amplasai conductori electrici de alimentare.
La ntreruperea lucrului in timpul pauzei sau la terminarea programului, maina se va
deconecta obligatoriu, iar electricianul de serviciu si seful de echipa vor verifica aceasta operaie.
Se interzice a se laa maina neasigurata la terminarea lucrului. Ea va fi ncuiata
mpreuna cu cablurile de alimentare intr-o ncpere unde nimeni nu poate sa ptrund.
In locurile ntunecoase unde este nevoie de iluminare cu caracter temporar, se vor folosi
lmpi portative de 12 sau 24 V.
Mnerul si soclurile lmpilor portative alimentate de la priza de curent, vor fi
confecionate din material electroizolant neinflamabil si rezistent la solicitri mecanice.

Lucrri de faiana
Aezarea si fixarea plcilor pe perei trebuie realizata cu respectarea prevederilor din
prezentele norme, care se refera la lucrrile de zidrie, lucrrile cu ciment si aracet etc.
Depozitarea plcilor se va face cu respectarea normelor privind securitatea muncii In
depozitele de materiale.
Transportul plcilor pe verticala la nlime, la locul de munca, trebuie sa se fac cu
astfel de mijloace care sa evite pericolul de accidentare a muncitorilor si spargerea plcilor.

Lucrri de parchete
Transportul parchetului se va face in pachete (legturi ).
Depozitarea legturilor de parchet la locul de punere in opera se va face in stive de
maximum 1 m nlime, cu respectarea prevederilor capitolului care se refera la depozitarea
materialelor.
La lucrrile de parchete, care se executa in ncperi nchise, acestea trebuie sa fie in
permanenta ventilate pentru evacuarea prafului cu instalaii de ventilare adecvate.
Baterea parchetului se va face cu scule in perfecta stare conform prevederilor capitolului
care se refera la scule si dispozitive.
Cuiele necesare baterii parchetului se vor tine intr-o ldi speciala. Este interzisa
rspndirea cuielor pe stratul suport sau pe parchet. Este interzisa tinerea cuielor in gura.
Muncitorii parchetari vor lucra numai nclai.
Mainile electrice de rachetat si lustruit parchetul vor fi obligatoriu legate la pmnt
prin nulul de protecie. Conductorii electrici care fac legtura de la priza la maina vor fi izolai
in tub de cauciuc.
Muncitorii care lucreaz la mainile electrice de rachetat si lustruit parchetul, vor fi
special instruii si cu normele care se refera la masurile de protecie contra electrocutrii. Ei vor
purta in mod obligatoriu echipament de protecie electroizolant.
Mainile electrice de rachetat si lustruit parchetul, vor fi zilnic verificate, nainte de
nceperea lucrului. In cazul in care in timpul lucrului se ivete o defeciune la maina, aceasta va
fi imediat deconectata si anunat seful de antier care va trimite electricianul de antier pentru a o
repara. Este interzis muncitorilor de a ncerca repararea mainilor.
Este interzisa nceperea lucrului cu maina electrica de rachetat, nainte de a se verifica
daca toate lamele de parchetat sunt bine btute, pentru a prentmpina o eventuala smulgere si
proiectare a acestora de ctre maina.
In cazul in care maina de rachetat sau lustruit parchetul trebuie sa fie mutata la un alt
loc de munca, nainte de a se executa aceasta operaie, va fi deconectata de la sursa de curent.
La ntreruperea lucrului, in timpul pauzei si la terminarea programului, maina se va
deconecta obligatoriu de la sursa de alimentare. Se interzice lsarea mainii neasigurata dup
terminarea lucrului. Ea va fi ncuiata, mpreuna cu cablurile de alimentare, intr-o ncpere sigura.
La rachetarea (curtarea) manuala a parchetului, cu rindeaua, aceasta se va verifica
nainte de nceperea lucrului, mnerele trebuind sa fie suficient de solide si sa nu prezinte fisuri
sau achieri.
La rachetarea (curtarea) manuala a parchetului cu iclingul acesta trebuie sa aib o
aprtoare, care sa mbrace iclingul, permind ieirea in afara numai a parii tietoare.
In ncperile unde se ceruiete parchetul cu ceara dizolvata in benzina, sau cu palux se
interzice fumatul si executarea lucrrilor care necesita folosirea focului, producerea de scntei
etc. Pe uile acestor ncperi vor fi montate tablete avertizoare. Aceste ncperi vor fi in
permanenta aerisite.