Cuprins

Introducere.2
Ce este Workaholism-ul.3
Simptome ale dependentei de munca5
Cum tratezi dependenta de munca..7
Workaholism-ul in Romania.1
!ependenta de munca in S.".# si $uropa1%
Concluzii17
&i'lio(ra)ie1*
1
Introducere
+In order that people ma, 'e happ, in their -ork. these three thin(s are needed/ the,
must 'e )it )or it. the, must not do too much o) it. and the, must ha0e a sense o) success
in it.1 23ohn Ruskin4 !upa cum spune 3ohn Ruskin 5 scriitor. critic de art6 i
)ilozo) en(lez- pentru ca oamenii sa )ie )ericiti cu munca lor. aceste trei lucruri sunt
necesare/ tre'uie sa )ie apti pentru aceasta munca. nu tre'uie sa o practice prea mult. si
tre'uie sa o practice cu placere. a0and un sens al succesului.
In 3aponia 1. de oameni mor anual din cauza epuizarii la locul de munca. &oala se
numeste +karoshi1 iar cauza principala este o'oseala e7trema. mentala. la locul de
munca. In 8landa este cunoscuta precum 'oala timpului li'er. pentru ca cei care su)era de
ea niciodata nu au cate0a clipe de recreere. iar 39 din populatia acti0a a tarii su)era de
acest lucru.
In Statele "nite ale #mericii. cel care munceste )oarte mult poarta numele de -orkaholic.
Si in Romania. cazurile de epuizare pana la deces la locurile de munca au starnit 0aluri de
indi(nare. Se intampla tot mai des ca oamenii sa piarda masura orelor si implicarii in
pro'lemele locului de munca. iar acest lucru sa le )ie )atal. 2 -e'md.com4
2
Ce este workaholism-ul
+:andul de a )i in 0acanta si de a nu a0ea de lucru pentru cine0a cu adictie )ata de munca.
este la )el ca si cum nu ai a0ea sticla cu 'autura atunci cand esti alcoolic. In situatia in
care cine0a cu adictie )ata de munc6 nu mai este posi'il s6 munceasc6. poate a0ea
aceleasi simptome ca si un alcoolic lipsit de 'autura/ depresie si dureri de cap.1
(Workaholism-ul - Sacrificnd viaa pe altarul muncii, Daniel Lucescu )
"n -orkaholic este o persoana dependenta de munca. In (eneral termenul implica )aptul
ca o persoana isi iu'este munca insa in aceelasi timp poate insemna ca o persoana se
simte constransa sa isi indeplineasca munca. ;a ora actuala nu e7ista o de)initie medicala
acceptata pentru aceasta conditie. dar unele )orme de stres. tul'urarile de personalitate
o'sesi0-compulsi0e precum si tul'urarile o'sesi0-compulsi0e pot )i cauzate de munca.
(Wane !" #ates, $#n %ein& a 'Workaholic( () Serious *est), +astoral +scholo& ,- ,-./, p ,.-01")
!ependenta de munca este un simptom psiholo(ic patolo(ic considerat de multi psiholo(i
ca )iind o pro'lema destul de serioasa si. din ne)ericire. sanctionata din punct de 0edere
social. <rin de)initie. dependenta de munca este recunoscuta drept ne0oia o'sesi0a de a
munci sau o'sesia asupra ser0iciului. cu tendinta de tul'urare o'sesi0-compulsi0a 5 un
tip de o'sesie mai amplu. le(at de ordine. per)ectiune si control. in detrimentul
)le7i'ilitatii. deschiderii si e)icientei.
3
!esi nu este recunoscut6 de 'i'lia #sociatiei #mericane de <sihiatrie 5 =anualul de
!ia(nostic si Statistica ca si adictie. +-orkaholismul1este considerat ca un simptom
pri0ind o 0arietate de pro'leme emotionale incluzand an7ietatea si depresia. #dictia )ata
de munca este (reu de a )i recunoscuta ca si pro'lema personala pentru ca simptomele
-orkaholismului sunt con)undate cu comportamentul cui0a care este harnic. care este
dedicat muncii sale. >uck >. Saul. doctor in psiholo(ie. arata care sunt cate0a din
di)erentele dintre cei care au adictie )ata de munca si cei care muncesc cu dedicare.
Cel harnic 0ede munca ca si o necesitate si o o'li(atie pe care tre'uie sa o indeplineasca?
cel care are adictie. munca este ca un re)u(iu )ata de pro'lemele 0ietii. un loc @n care se
simte in si(uranta. departe de sentimente neplacute sau alte indatoriri. Cel harnic stie sa-
si limiteze an(aAamentul )ata de munca pentru a )i cu totul disponi'il si prezent pentru
acti0itatile in )amilie. prieteni. distractie? cel cu adictie lasa ca munca sa domine toate
celelate domenii ale 0ieBii. promisiunile Ci o'li(aBiile )ata de )amilie sunt incalcate adesea
pentru a implini cerintele )ata de munca. Cel harnic poate sa-si controleze apetitul )ata de
munca. cel cu adictie )ata de munca. nu poate sa nu lucreze. 0or'este tot timpul despre
lucru. se (andeste la lucru si cand este in 0acanta sau acasa. !aca nu poate sa lucreze
cade in panica sau depresie. "n +-orkaholic1 nu este in stare sa se 'ucure de realizarile
muncii sale. $l are ne0oie mereu de o'iecti0e pe care sa le indeplineasca si cand este
aproape de )inal are ne0oie de alt o'iecti0 care sa-i tina adrenalina in miscare.
(Workaholism-ul - Sacrificnd viaa pe altarul muncii, Daniel Lucescu )
%
Simptome ale dependentei de munca
Workaholicii sunt de o'icei an(aAati pe posturi competiti0e sau de creatie si nu
e)ectueaza munca de rutina. Iata cate0a tipuri de an(aAati ce risca sa de0ina dependenti de
propria munca/
au propria a)acere sau ocupa pozitii mana(eriale intr-o a)acere.
sunt an(aAati in domenii precum medicina. a0ocatura sau in0atamant.
)ac cariera in domeniul artistic / scriitori. compozitori. cantareti etc.
Semne si simptome ale dependentei de munca
ultra-atasamentul de munca 5 peste 59 mai multa munca decat standardul de %
de ore pe saptamana.
lipsa unei separatii intre munca si )amilie 5 de e7emplu. 0or'itul incontinuu
despre munca o data aAuns acasa
munca este in mintea indi0idului constant. lucrand chiar si in momentele in care
este 'olna0.
plictiseala si nelinistea in timpul unui concediu.
o'tinerea tuturor satis)actiilor emotionale de pe urma muncii.
sentimentul de 0ino0atie in momentul in care nu munceste.
(andirea de tipul 1 )ac toate astea pentru 'inele tauD0ostru1
con0in(erea ca ceilalti sunt incompetenti.
impresia ca 0a muri tanar.
5
=ulte companii asteapta de la an(aAati sa arate mai mult decat dedicatie pentru munca
lor. Corporatiile rasplatesc an(aAatii al caror sin(ur interes este reprezentat de munca cu
cecuri (rase. premii si promo0ari. plus statutul ce ii asi(ura succesul. In ciuda acestor
presiuni sociale si de ser0iciu. -orkaholism-ul tinde sa-si piarda titlul de 0iciu si sa )ie in
schim' recunoscut ca o pro'lema serioasa ce poate a0ea consecinte )atale.
Cea mai comuna pro'lema ce apare drept urmare a dependentei de munca este
instrainarea de )amilie. alaturi de pro'lemele de sanatate. Eiind prea preocupati de propria
munca. cei a)ectati de acest sindrom isi ne(liAeaza sanatatea. i(iena personala. sar peste
mese. nu consuma su)icienta apa. stau in pozitii (resite s.a.m.d. >oate acestea conduc
treptat la scaderea e)icientei -orkaholicilor. <ro'lemele de sanatate curente ale acestora
sunt halitoza 2 respiratia neplacuta4. deshidratare. pro'leme de (astrita. dureri de cap si
di0erse a)ectiuni pe 'aza de stres.
"n 0echi pro0er' (erman spunea 1 ce rost are sa aler(i. daca aler(i pe drumul (resit1.
#titudinea de tip Fma (ra'esc. am o (roaza de )acut1 a -orkaholicilor este adesea sla'
producti0a. #(itatia pentru )iecare lucru marunt nu este calea cea mai potri0ita de a-l
rezol0a."n aAutor de specialitate poate )ace di)erenta in 0iata -orkaholicilor.
(http233pscholo&facts"4lo&spot"com3011/31536orkaholism"html )
G
Cum tratezi dependenta de
munca
Specialistul american &r,an Ro'inson este de parere ca dependenta de munca dauneaza.
)iind un comportament de0iant. cu repercursiuni )oarte (ra0e uneori. =ai mult. potri0it
studiilor. dependenta de munca nu tre'uie con)undata cu e)ortul (reu depus la locul de
munca.
#st)el. daca sluA'a ta este (rea si depui toate e)oturile sa ii )aci )ata. dupa cate0a ore te
opresti. te rela7ezi si ai (riAa de tine. In (eneral. aceste persoane au un echili'ru in 0iata
lor si intotdeauna compenseaza orele petrecute la locul de munca.
(http233666"7iare"com3viata-sanatoasa3sanatate3cum-trate7i-dependenta-de-munca-,1,895/)
<ersoanele dependente de locul de munca nu se pot (andi la altce0a. iar daca au cate0a
clipe li'ere se concentreaza asupra a ceea ce mai tre'uie sa )aca. SluA'a le ocupa toate
relatiile sociale. personale si pro)esionale si de multe ori nici nu isi dau seama de stadiul
la care au aAuns.
H#ceste persoane nu mer( la ser0iciu la s)arsitul saptamanii pentru ca 0or sa rezol0e ce0a
ur(ent ci simt ne0oia sa )ie acolo. Isi ne(liAeaza sanatatea. )amilia si prietenii si e0ita sa
mear(a in 0acanta pentru a-si rezol0a pro'lemele de la munca. In putinele cazuri cand
7
accepta un concediu. in zilele li'ere nu se pot (andi decat la ceea ce au lasat la 'irouH. a
spus psihoterapeutul >uck >. Saul.
$l a spus ca aceste persoane au ne0oie de adrenalina continuu si acesta este moti0ul
pentru care cauta mult un loc de munca. dar cel potri0it este cel unde isi pot e7ersa
dependenta. )oarte stresant. cu multe termene limita si solicitant. <otri0it studiilor
specialistilor. )emeile sunt cele mai predispuse catre aceasta dependenta. iar tendinta este
de a dez0olta acest simptom si daca se lucreaza de acasa.
!e cele mai multe ori sunt ine)icienti pentru ca nu sunt oameni de echipa. 0or sa )aca
doar ei totul si cred ca pot reusi. Iu au incredere in cei de lan(a ei si nu le incredinteaza
nimic )ara ca ei sa supra0e(heze atent acti0itatea lor.
<otri0it specialistilor americani sunt patru stiluri de dependenti de munca. <er)ectionistii.
cei care nu dorm noaptea pana cand proiectele si termenele limita nu sunt respectate. cei
care nu se tem de nimic si aduc acest ritm aproape de ei. pentru a )ace parte din 0iata lor
si contemplatorii. (http233666"6e4md"com34alance3&uide3are-ou-a-6orkaholic)
Cei cu de)icit de atentie isi concentreaza intre(ul interes asupra unui sin(ur lucru si
tocmai de aceea nu duc la 'un s)arsit intotdeauna un proiect. iar contemplatorii sunt cei
mai metodici. analitici si duri dependenti de munca.
*
Solutia pentru toate aceste simptome este terapia. =ai mult. intrea'a psiholo(ul tau daca
e7ista (rupuri de consiliere. care sunt )oarte e)iciente si te aAuta sa in0eti sa socializezi din
nou si sa te 'ucuri de prieteni si de timp li'er.
!e multe ori. persoana in cauza nu realizeaza ca are o pro'lema si atunci este ne0oie de
prieteni pentru a o atentiona ca a depasit limita si este in pericol de a de0eni dependent.
#cceptarea acestui lucru este )oarte importanta. mai mult. este primul pas catre
0indecare. pana cand pro'lema nu iti este )atala.
=asuri de pre0enire a stresului la locul de munca/
acordarea unui timp su)icient pentru an(aAati pentru a-si realiza sarcinile?
de)inirea clara a atri'utiilor si a responsa'ilitatilor?
recompensarea pentru realizari?
posi'ilitatea ca an(aAatii sa depuna reclamatii care sa )ie apoi tratate cu
seriozitate?
posi'ilitatea ca acestia sa detina controlul asupra muncii lor?
posi'ilitatea ca an(aAatii sa ia parte la deciziile care ii a)ecteaza?
adaptarea 0olumului de lucru la capacitatea si resursele )iecaruia?
conceperea sarcinilor ast)el incat sa )ie stimulatoare?
o)erirea de oportunitati pentru interactiuni sociale?
e0itarea am'i(uitatii in ceea ce pri0este securitatea locului de munca si
dez0oltarea carierei.
J
Workaholism-ul in
Romania
>ot mai multi an(aAati din companiile pri0ate romanesti de0in -orkaholici. Cel putin asa
arata un studiu recent realizat de KR-Romania 2resurse umane4. <ro'lema cresterii )oarte
mari a numarului -orkaholicilor in randul an(aAatilor ar tre'ui sa de0ina principala
preocupare a departamentelor de resurse umane din cadrul companiilor. # )i -orkaholic
inseamna sa )ii dependent de munca pe care o prestezi. "n -orkaholic nu constientizeaza
stresul la locul de munca pentru ca el considera ca munceste de placere. !espre cum se
implica companiile in echili'rarea 0ietii personale si pro)esionale a an(aAatilor si ce
o'li(atii au an(aAatorii in a'ordarea stresului a)lam de la specialistii KR din di)erite
companii.
Studiul care 0or'este despre 0olumul si timpul de munca al an(aAatilor din mediul pri0at
arata ca circa un s)ert dintre acestia se simt stresati tot timpul. =aAoritatea respondentilor
inclusi in studiul H&alanta Work - ;i)eH au declarat ca petrec circa 5-G de ore pe
saptamana la ser0iciu. aceasta incluzand orele peste pro(ram. >otodata. peste 79 dintre
acestia sunt stresati si spun ca Hs-au con)runtat cu cel putin o 'oala pro0ocata de stres in
ultimul anH. Cu toate acestea. circa 7J9 dintre respondenti sunt Hmultumiti atunci cand
1
isi indeplinesc o'iecti0ele pro)esionaleH. iar apro7imati0 GG9 considera ca acti0itatea
pro)esionala reprezinta o parte importanta a 0ietii lor. Respondentii studiului sunt
mana(eri de ni0el mediu si de top si specialisti din departamentele de resurse umane.
=oti0ele pentru care an(aAatii sunt stresati la locul de munca se re)era in principal la
relatiile acestora cu cole(ii. cat si la presiunea unor )actori interni sau e7terni. cum ar )i
schim'arile or(anizationale 2reduceri. )uziuni. achizitii sau reor(anizari4. care determina
o crestere a ni0elului de an7ietate cu pri0ire la securitatea locului de munca. #lti )actori
de stres la locul de munca pro0in din erorile de or(anizare si din mana(ementul de)icitar
al proiectelor. !e aceea. apar tensiuni si neintele(eri intre mem'rii echipei. competitia
pentru resurse ia locul cola'orarii. iar timpul necesar derularii acti0itatilor si atin(erii
o'iecti0elor de0ine insu)icient.
:e spun companiile
!e )apt. ce pre)era companiile/ sa an(aAeze tineri cu o e7perienta mai mica in domeniu.
care rezista mai mult timp la lucru sau adulti cu e7perientaL Raspunsul 0ine de la #malia
<icleanu-Sa0inescu. =ana(in( <artner. >andem Consultin(. care considera ca 0arsta nu
reprezinta un )actor rele0ant in selectie. #st)el. criteriile sunt le(ate e7clusi0 de
cunostinte. a'ilitati si atitudine. HIn realitate. calitatea per)ormantei nu depinde de
0olumul si timpul de lucru al an(aAatului la locul de munca. ci de rele0anta contri'utiei
sale la atin(erea o'iecti0elor speci)ice postului pe care il ocupaH.
11
!e aceeasi parere este si #drian ;upulescu. !irector $7ecuti0 R" !acia :roupe Renault.
care declara ca in cadrul companiei rezistenta la lucru nu este un criteriu de selectie
pentru an(aAare. ea )acandu-se e7clusi0 pe 'aza compati'ilitatii cerintelor postului cu
competentele candidatilor.
;le<i4ilitate
<entru ca un an(aAat sa se simta con)orta'il la locul de munca. tre'uie sa e7iste un
echili'ru intre 0iata de )amilie si cea pro)esionala. #st)el. an(aAatorii au identi)icat
di)erite modalitati de echili'rare a celor doua componente/ pro(ram de munca decalat sau
)le7i'il. lucrul pe proiecte. tele-orkin(ul sau condensarea saptamanii de lucru in patru
zile prin marirea numarului de ore lucrate zilnic. #lte pro(rame 0izeaza asi(urarea de
catre companie a anumitor ser0icii de tip administrati0 2apro0izionare. plati. curierat etc.4
in numele an(aAatilor sau crearea unor )acilitati si structuri destinate sa acopere ne0oile
de tip social si )amilial ale an(aAatilor/ (radinite. clu'uri sau centre de tratament.
a(rement si rela7are.
Conceptul -ork-li)e nu este prea raspandit in companiile romanesti. $0ident ca e7ista si
companii care dez0olta sisteme de 'ene)icii prin care an(aAatii sunt aAutati sa-si
amelioreze echili'rul intre 0iata pro)esionala si modul de 0iata sau care incearca sa
atenueze e)ectele e)ortului pro)esional. !in cate(oria acestor companii )ace parte si !acia
:roupe Renault care o)era o serie de 'ene)icii salariatilor/ punerea la dispozitie de
autocare si su'0entionarea transportului intre domiciliu si ser0iciu. su'0entionarea
cantinei sau su'0entionarea 'iletelor de odihna si tratament.
12
#drian ;upulescu considera ca nu e7ista o reteta cu aAutorul careia an(aAatii sa nu mai )ie
stresati la locul de munca. HIn primul rand. sa identi)ice sursa de stres. iar daca nu
reusesc. atunci sa apeleze la un specialist si sa ai'a o discutie sincera si deschisa cu
superiorul ierarhic pe acest su'iect. $li'erarea de stres poate tine de persoana proprie. iar
daca nu. tre'uie luata in calcul schim'area mediului de lucru. Se spune adeseori despre
unii per)ormeri ca )ac do0ada per)ormantei in re(im de stres. $u consider ca e mai
sanatos sa se identi)ice alte surse de catalizare a ener(iilor creatoare de per)ormanta decat
stresul sau. in cel mai rau caz. acest lucru sa se produca incidental si sa nu )ie un mod de
lucru prelun(itH. e de parere specialistul.
;a0inia >anculescu. Senior Consultant. !eloitte. considera ca masurile pe care
or(anizatiile le-au (asit pentru echili'rarea 0ietii pro)esionale si personale ale an(aAatilor
nu se do0edesc la )el de 'ene)ice pentru toate mediile pro)esionale. Studiile arata ca
masuri ca pro(ramul de lucru )le7i'il sau crearea. in interiorul companiei. a unor centre
de Hin(riAireH zilnica 2da,-care centers4 pot a0ea in unele cazuri e)ecte poziti0e. e7primate
in cresterea producti0itatii. im'unatatirea comportamentului ci0ic or(anizational si a
retentiei an(aAatilor. !ar au )ost raportate si e)ecte in0erse decat cele preconizate de
an(aAator. mai ales daca an(aAatii asociau crearea acestor )acilitati cu o posi'ila lipsa de
incredere a an(aAatorului in capacitatea lor de a (estiona sin(uri aceasta lipsa de
echili'ru. (http233666"cariereonline"ro3articol36orkaholismul-prins-la-romani)
13
Dependenta de munca in
S.U.A si Europa
#(entia $uropeana pentru Sanatate si Securitate in =unca 2$"-8SK#4 tra(e un semnal
de alarma. intr-un nou raport. asupra )aptului ca stresul le(at de munca este una dintre
cele mai mari pro0ocari in materie de securitate si sanatate in munca cu care se con)runta
$uropa. iar numarul persoanelor care su)era de a)ectiuni le(ate de stres. cauzate sau
inrautatite de munca. este posi'il sa creasca. Stresul se a)la pe locul doi in topul celor mai
raportate pro'leme de sanatate le(ate de munca. a)ectand 229 dintre an(aAatii din "$
2254. Studiile su(ereaza ca intre 59 si G9 dintre toate zilele de lucru pierdute au
le(atura cu stresul. In 22. costul economic anual al stresului le(at de munca. in "$15.
a )ost estimat la 2. de milioane euro. <otri0it raportului. peste %9 dintre an(aAatii
din "$27 care au a0ut un pro(ram de lucru prelun(it au declarat ca nu sunt multumiti de
raportul dintre 0iata pro)esionala si cea de )amilie.
Ca solutie. in statele "niunii incepe sa se aplice e7tensi0 sistemul Ele7i->ime. #cest
sistem pre0ede ore )le7i'ile de lucru. in coordonare cu ceilalti an(aAati. ast)el incat
1%
an(aAatul sa isi poata pro(rama cat mai 'ine orarul de munca si cel dedicat )amiliei sau
altor acti0itati. Sistemul are la 'aza un mana(ement 'azat pe rezultate. nu pe pontaAul
prezentei )izice la 'irou. #tata timp cat rezultatele )irmei nu au de su)erit. an(aAatul are
li'ertatea de a se or(aniza cat mai 'ine posi'il.
H#n(aAatii din alte state europene cred ca au. din start. o situatie mai 'una decat an(aAatii
romani. atat in pri0inta salariilor. cat si a conditiilor sociale si de munca. !e aceea.
reusesc sa ai'a mai mult timp li'er si sa se detaseze de pro'lemele muncii si de stresul de
la ser0iciuH. spune europarlamentarul =onica Iaco'-Ridzi. care e de parere ca o
or(anizare mai 'una a muncii. cum e sistemul Ele7i->ime. poate aAuta la reducerea
stresului si la cresterea producti0itatii muncii.
#n(aAatorii au o'li(atia de a a'orda pro'lema stresului la locul de munca. prin !irecti0a-
cadru *JD3J1DC$$. care se re)era la sanatatea si securitatea in "$. #ceasta directi0a si
le(islatia necesara la ni0elul statelor mem're incadreaza in mod clar stresul la locul de
munca in s)era Auridica a sanatatii si securitatii la locul de munca. #cestea pre0ad in mod
cert ca stresul sa )ie a'ordat in acelasi mod sistematic si lo(ic ca si alte pro'leme de
sanatate si securitate. prin aplicarea modelului de (estionare a riscurilor. cu un accent
deose'it pe masurile pre0enti0e.
In 3aponia este un nou cu0ant care de)ineste -orkaholismul +koroshi1. Se estimeaz6 c6 @n
acesta tara mor anual 1 de oameni si aproape 59 dintre lucr6tori au atac de cord
datorita +-orkaholismului. "n studiu al unui institut din #n(lia arata ca unul din trei
15
oameni care lucreaza. au mai mult de %* de ore de lucru pe saptamana si se declara a )i cu
adictie )ata de munca. &ar'atii din #n(lia au in medie cele mai multe ore de munca din
"niunea $uropeana. Con)orm 8r(anizatiei Internationale a =uncii. americanii au cele
mai multe ore de munca in comparatie cu alte popoare din lume. "n studiu recent al
Eundatiei Iationale pentru Somn arata ca 3*9 din lucr6torii din #merica au 5 sau mai
multe ore de munca pe saptamana. "n italian 0enit in #merica declara ca ei nu se
asteapta sa cumpere nimic duminica. )iecare isi ia li'er. iar in luna au(ust toti sunt @n
concediu. "n economist de la Kar0ard scria ca +"n an(aAat este in medie la lucru @n plus
cu 1G3 ore echi0alentul al unei luni din an. )ata de anul 1JGJ. $l estima ca lucratorii din
industrie lucreaz6 cu 32 ore mai mult decat cei din Eranta sau :ermania.
Cele mai multe studii i-au e0identiat pe colum'ieni ca )iind cel mai )ericit popor din
lume. S-ar parea cs aceasts situatie este le(ata de )aptul ca au cele mai multe sar'atori
pu'lice.1* pe an. Colum'ia este urmat6 de Slo0enia cu 1G zile pe an si Slo0acia. Cipru si
Chile cu 15 zile pe an. (Workaholism-ul - Sacrificnd viaa pe altarul muncii, Daniel Lucescu )
1G
Concluzii
In concluzie desi dependenta de munca este considerata cea mai curata dependenta. ea
este pri0ita ca un lucru ne(ati0. dar este sin(ura dependenta acceptata de societate. reli(ie
sau educatie. 8rice companie are ca scop principal cresterea producti0itatii. iar oamenii
dependenti de munca aAuta )oarte mult in acest sens. $i reusesc sa casti(e )oarte 'ine in
cele mai multe cazuri o'tinand pe lan(a si aprecierea si respectul superiorilor. dar de
multe ori isi )ac cu aceasta un rau lor.
<entru un -orkaholic munca reprezinta elementul cheie al 0ietii lui. Workaholic-ul
pleaca de la ideea ca numai el e capa'il sa duca la 'un s)arsit o anumita acti0itate. Iar
daca nu reuseste din prima. isi dozeaza toata ener(ia. 0ointa. puterea si timpul pentru
rezol0area acesteia.
17
Bilio!ra"ie
1. Wa,ne $. 8ates. $#n %ein& a 'Workaholic 2# Serious 3est4.1 <astoral
<s,cholo(, ?
2. 8ana &ucurenciu :um trate7i dependenta de munca. internet/
http/DD---.'usiness2%.roDlocuri-de-muncaDresurse-umaneDcum-tratezi-
dependenta-de-munca-1%*2G*?
3. Ro7ana #chim Workaholismul a prins la romani. internet/
http/DD---.cariereonline.roDarticolD-orkaholismul-prins-la-romani?
%. W#=>)?#L@SA-ul sau dependenta de munca internet/ http/DD---.e-
psiho.roD-orkaholism-ul-sau-dependenta-de-munca?
5. >imoth, #. <,ch,l. <h.!.. $Bhe +ersonalit of the Workaholic. internet/
http/DD---.ps,cholo(,toda,.comD'lo(Ddont-dela,D213Dthe-personalit,-the-
-orkaholic-and-the-issue-sel).
G. !aniel ;ucescu. Workaholism-ul - Sacrificnd viaa pe altarul muncii
1*