WORKAHOLISM-ul sau dependenta de munca

Dependenta de munca este un simptom psihologic patologic considerat de multi psihologi ca fiind o problema destul de serioasa si, din nefericire, sanctionata din punct de vedere social. Prin definitie, dependenta de munca este recunoscuta drept nevoia obsesiva de a munci sau obsesia asupra serviciului, cu tendinta de tulburare obsesiv-compulsiva un tip de obsesie mai amplu, legat de ordine, perfectiune si control, in detrimentul flexibilitatii, deschiderii si eficientei.

Workaholicii sau dependentii de munca sunt persoane inteligente, ambitioase, de succes, prizoniere ale propriului succes. Dependentul de munca este de parere ca este singurul capabil sa efectueze munca lui. Este un perfectionist care nu va accepta greseli de ordin uman si va cauta in permanenta sa indeplineasca maximum de sarcini posibile inainte de a se simti impacat cu sine. Ii vine foarte greu sa se relaxeze, simtind intotdeauna ca mai este o sarcina de realizat.

Conceptul de dependent de munca nu se aplica acelor indivizi care trebuie sa lucreze ore in sir ca o necesitate. Un femier ale carui animale trebuie ingrijite constant poate lucra pana la 60-70 de ore pe saptamana, insa acesta nu sufera de dependenta de munca. Un parinte singur care pe langa faptul ca lucreaza multe ore, mai urmeaza si cursuri de perfectionare in dorinta de a asigura mai mult copilului sau, nu este victima acestei afectiuni.

Workaholicii sunt de obicei angajati pe posturi competitive sau de creatie si nu efectueaza munca de rutina. Iata cateva tipuri de angajati ce risca sa devina dependenti de propria munca:

i. au propria afacere sau ocupa pozitii manageriale intr-o afacere. ii. sunt angajati in domenii precum medicina, avocatura sau invatamant. iii. fac cariera in domeniul artistic : scriitori, compozitori, cantareti etc.

Semne si simptome ale dependentei de munca

* ultra-atasamentul de munca peste 50% mai multa munca decat standardul de 40 de ore pe saptamana. * lipsa unei separatii intre munca si familie de exemplu, vorbitul incontinuu despre munca o data ajuns acasa * munca este in mintea individului constant, lucrand chiar si in momentele in care este bolnav. * plictiseala si nelinistea in timpul unui concediu. * obtinerea tuturor satisfactiilor emotionale de pe urma muncii. * sentimentul de vinovatie in momentul in care nu munceste. * gandirea de tipul fac toate astea pentru binele tau/vostru * convingerea ca ceilalti sunt incompetenti. * impresia ca va muri tanar.

Multe companii asteapta de la angajati sa arate mai mult decat dedicatie pentru munca lor. Corporatiile rasplatesc angajatii al caror singur interes este reprezentat de munca cu cecuri grase, premii si promovari, plus statutul ce ii asigura succesul. In ciuda acestor presiuni sociale si de serviciu, workaholism-ul tinde sa-si piarda titlul de viciu si sa fie in schimb recunoscut ca o problema serioasa ce poate avea consecinte fatale.

Cea mai comuna problema ce apare drept urmare a dependentei de munca este instrainarea de familie, alaturi de problemele de sanatate. Fiind prea preocupati de propria munca, cei afectati de acest sindrom isi neglijeaza sanatatea, igiena personala, sar peste mese, nu consuma suficienta apa, stau in pozitii gresite s.a.m.d. Toate acestea conduc treptat la scaderea eficientei workaholicilor. Problemele de sanatate curente ale acestora sunt halitoza ( respiratia neplacuta), deshidratare, probleme de gastrita, dureri de cap si diverse afectiuni pe baza de stres.

Un vechi proverb german spunea ce rost are sa alergi, daca alergi pe drumul gresit. Atitudinea de tip ma grabesc, am o groaza de facut a workaholicilor este adesea slab productiva. Agitatia pentru fiecare lucru marunt nu este calea cea mai potrivita de a-l rezolva.

Un ajutor de specialitate poate face diferenta in viata workaholicilor.